Studiu de caz Regionalizarea în România: Regiunea Nord – Est 1. Regionarea în România Cu caracter tranzitoriu, Departamentul pentru Administraţie Publică Locală a avut competenţa, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 761/1997 privind abilitatea Departamentului pentru Administraţie Publică Locală în promovarea politicii de dezvoltare regională, de a îndeplini atribuţiile privind promovarea politicii de dezvoltare regională, până la adoptarea Legii privind dezvoltarea regională în România, care a stabilit cadrul instituţional, principiile, obiectivele şi instrumentele specifice politicii de dezvoltare regională în România. De altfel, într-un document elaborat de Guvernul României şi Comisia Europeană, în anul 1996, în cadrul Programului PHARE pentru poli tica de dezvoltare regională, şi anume Carta verde „Politica de dezvoltare regională în România, se arată că organizarea administrativ-teritorială actuală este dezavantajoasă, cu un număr mare de judeţe. 2. Scurtă prezentare a regiunilor de dezvoltare Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, prevede la articolul 3, alin. 3: „teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii”. Faţă de aceste dispoziţii constituţionale este evident că singurele unităţi administrativ-teritoriale sunt cele enumerate mai sus. Din această cauză orice alte forme de organizare a teritoriului sunt complementare şi nu pot avea un caracter administrativ.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Studiu de caz
Regionalizarea în România: Regiunea Nord – Est
1. Regionarea în România
Cu caracter tranzitoriu, Departamentul pentru Administraţie Publică Locală
a avut competenţa, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 761/1997 privind
abilitatea Departamentului pentru Administraţie Publică Locală în promovarea
politicii de dezvoltare regională, de a îndeplini atribuţiile privind promovarea
politicii de dezvoltare regională, până la adoptarea Legii privind dezvoltarea
regională în România, care a stabilit cadrul instituţional, principiile, obiectivele şi
instrumentele specifice politicii de dezvoltare regională în România.
De altfel, într-un document elaborat de Guvernul României şi Comisia
Europeană, în anul 1996, în cadrul Programului PHARE pentru politica de
dezvoltare regională, şi anume Carta verde „Politica de dezvoltare regională în
România, se arată că organizarea administrativ-teritorială actuală este
dezavantajoasă, cu un număr mare de judeţe.
2. Scurtă prezentare a regiunilor de dezvoltare
Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 767 din 31 octombrie 2003, prevede la articolul 3, alin. 3: „teritoriul este
organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii,
unele oraşe sunt declarate municipii”. Faţă de aceste dispoziţii constituţionale este
evident că singurele unităţi administrativ-teritoriale sunt cele enumerate mai sus.
Din această cauză orice alte forme de organizare a teritoriului sunt complementare
şi nu pot avea un caracter administrativ.
Regiunile de dezvoltare grupează astfel judeţele actuale ale României în 8
unităţi. Poziţia şi unitatea teritorială a acestor regiuni este pe deplin justificată, prin
similaritatea social-economică a judeţelor. Structurarea teritorială cu profil
economic într-un număr relativ redus de regiuni formate din judeţe cu profiluri
funcţionale complementare oferă posibilitatea identificării problemelor teritoriale
care, de regulă, nu se delimitează în cadrul unui singur judeţ, ele formând adeseori
arii interjudeţene. S-a avut în vedere sesizarea disparităţilor teritoriale identificate
prin ceea ce s-au numit „zone defavorizate” sau „zone de restructurare industrială
cu potenţial de creştere economică”. O asemenea grupare oferă o utilizare eficientă
a indicatorilor agregaţi ai dezvoltării, asigurării unei ierarhii a judeţelor în funcţie
de indicele global al dezvoltării.
În ansamblul lor, regiunile de dezvoltare înscriu valori apropiate din punct
de vedere al identificărilor teritoriale şi al componenţelor administrativ-teritoriale.
Regiunea Suprafață Populație
Compusă din:
Județe Orașe Cumune Sate
Nord-Est 36.850 3.743.546 6 32 463 2455
Sud-Est 35.762 2.830.430 6 33 332 1455
Sud-Muntenia 34.453 3.358.392 7 43 481 2030
Sud-Vest
Oltenia
29.212 2.329.343 5 32 387 2080
Vest 32.033 1.946.647 4 37 266 1334
Nord-Vest 34.160 2.744.919 6 35 386 1823
Centru 34.100 2.545.271 6 50 334 1823
București 1.821 2.206.479 1 3 37 102
România 238.391 21.623.849 41 265 2686 13.092
2.1. Regiunea Sud-Est
Regiunea Sud-Estică asociază judeţele: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi,
Tulcea şi Vrancea. Regiunea de Sud-Est se distinge prin favorabilităţi distincte
oferite de toate formele de relief. Zona nord-vestică o constituie Carpaţii şi
Subcarpaţii de la Curbură succedaţi de partea nord-estică a Câmpiei Române şi
apoi întreg spaţiul de podiş al Dobrogei. Regiunea cuprinde întreg cursul inferior al
Dunării şi faţada Mării Negre.
Regiunea Sud-Est are o populaţie de 2.830.430 locuitori la 1 iulie 2007,
însemnând 13,14 % din populaţia ţării, cu o densitate de 79,1 loc/km2, sub media
pe ţară care este de 90,3 loc/km2. Densitatea cea mai mare este întâlnită în judeţul
Galaţi (137,6 loc/km2), iar cea mai mică în judeţul Tulcea (29,5 loc/km
2).
2.2. Regiunea Sud-Muntenia
Regiunea Sud-Muntenia cuprinde judeţe care acoperă în proporţii aproape
egale zonele montane, subcarpatice şi de câmpie (Prahova, Dâmboviţa, Argeş) şi
patru judeţe în întregime de câmpie (Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi). În
ansamblu, ele ocupă partea centrală a vechii provincii istorice Muntenia.
2.3. Regiunea Sud-Vest Oltenia
Regiunea Sud-Vest cuprinde, în principal, judeţele tradiţionale care au stat la
baza entităţii politice şi administrative a României – Oltenia. Uniunea teritorială
actuală este dată de elementele de similaritate ale judeţelor Mehedinţi, Gorj, Dolj,
Olt şi Vâlcea.
2.4. Regiunea Vest
Regiunea Vest cuprinde judeţele Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş şi Arad.
Dintre acestea judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara, suprapuse în cea mai mare
parte pe zona montană (partea vestică a munţilor Cernei, Godeanu, Retezat, partea
nordică a munţilor Parâng, Şureanu, Munţii Metaliferi, Poiana Ruscă, Almăjului şi
Semenicului), dispun de remarcabile resurse ale subsolului şi, de aceea, s-au
specializat în industria metalurgică şi constructoare de maşini.
2.5. Regiunea Nord-Vest
Regiunea Nord-Vest acoperă aproape în întregime spaţiul grupei nordice a
Carpaţilor Orientali, Podişul Someşan, nordul Câmpiei de Vest şi al munţilor
Apuseni.
2.6. Regiunea Centru
Regiunea se încadrează prioritar în provincia istorică Transilvania, ocupând
partea centrală a României, închisă, aproximativ pe toate laturile, de coroana
carpatică, având deschidere către celelalte regiuni ale ţării prin pasuri, culoare (Olt,
Mureş, Trotuş, Someş). Această regiune, cu poziţie centrală în cadurl ţării, este
compusă din judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu şi are o
înfăţişare amfiteatrică, cu forme de relief mai înalte, spre limitele de est, sud şi
vest.
2.7. Regiunea Bucureşti – Ilfov
Aceasta concentrează o bună parte din populaţia ţării şi peste 16% din
populaţia urbană, 8,5% din personalul muncitori şi aproximativ 15% din producţia
globală industrială.
2.8. Regiunea Nord-Est
Regiunea Nord-Est cuprinde judeţele Botoşani, Suceava, Iaşi, Neamţ, Bacău
şi Vaslui. Prin poziţia lor cele şase judeţe se suprapun, în cea mai mare parte, pe
vechile provincii istorice ale României – Moldova şi Bucovina.
Caracteristici demo-geografice
Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune a României, având o
suprafaţă de 36.850 km2(15,46% din suprafaţa totală a ţării). Are graniţe externe cu
Ucraina şi Republica Moldova. În componenţa sa sunt 6 judeţe: Bacău, Botoşani,
Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, unităţi administrativ-teritoriale şi unităţi teritorial-
statistice de nivel NUTS 3.
Cu o populaţie de 3.734.546 locuitori (17,25% din populaţia României) şi o
densitate a populaţiei de 101,3 locuitori/km 2
, Regiunea Nord-Est ocupă locul al
doilea în ceea ce priveşte densitatea după Regiunea Bucureşti-Ilfov). Populaţia
regiunii este localizată cu precădere în mediul rural (56,6%).
Regiunea se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între toate formele
de relief, 30% munţi, 30% relieful subcarpatic, 40% podişuri. Relieful bogat oferă
zone de deal şi câmpie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar
zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltării turismului.
Forţa de muncă şi migraţia
Populaţia ocupată este apropiată mediei pe ţară, de 33,8%. O pondere foarte
mare o deţine populaţia ocupată în agricultură (42,7%), mai ales judeţele Botoşani
(52,9%) şi Vaslui (51,2%). Ponderea populaţiei ocupate în industrie şi servicii se
află sub media pe ţară (23,5%), respectiv 19,4, judeţele Botoşani (15,1%) şi
Suceava (16,8%) având cel mai mic grad de ocupare în industrie, iar judeţul Vaslui
(30,0%) în domeniul serviciilor. De asemenea, aceste judeţe se confruntă şi cu o
evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industrial şi agrară, precum
şi cu un nivel redus de calificare a populaţiei.
În ultimii ani, a avut loc o scădere a ponderii populaţiei ocupate. O
diminuare accelerată a populaţiei ocupate a avut loc în judeţul Botoşani, unde, un
procent mare al populaţiei lucrează în agricultură. (52,9%).
Numeroase persoane în vârstă de muncă din această regiune lucrează
temporar sau permanent în activităţi economice în Bucureşti, Banat, Transilvania,
Europa de Vest şi Israel. În satele bucovinene, după plecarea populaţiei tinere
masculine apte de muncă, se manifestă o tendinţă de emigrare şi a femeilor, pentru
a munci în străinătate, astfel că în multe localităţi au rămas persoane vârstnice şi
copii. În multe din aceste localităţi activitatea de construcţii este impresionantă,
materia primă utilizată fiind lemnul. În acest fel s-au accentuat discrepanţele între
localităţile regiunii din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare şi
îndeosebi al dotărilor infrastructurale.
Şomajul înregistrează o valoare superioară (6,8%) celei naţionale (5,9%),
judeţul Vaslui ajungând la 10,1%. Rata şomajului feminin are valori inferioare
ratei şomajului în toate judeţele regiunii. Cauzele se pot găsi în existenţa mai
multor locuri de muncă pentru femei (confecţii şi industria hotelieră) şi a faptului
că numeroase femei lucrează în străinătate.
Economia regională
Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României. În
interiorul regiunii, cele mai sărace zone sunt sudul judeţului Iaşi, sud-estul
judeţului Neamţ, estul judeţului Bacău, judeţele Botoşani şi Vaslui.
În special vestul regiunii, care a fost în anii 60 – 70 obiectul unei
industrializări forţate (mobilă, chimie, materiale de construcţii, construcţii de
maşini, textile), a intrat într-un process de dezindustrializare în ultimii 10 ani
(întreprinderi din ramura chimie, petrochimie, uşoară, construcţii de maşini,
mobilă), ceea ce a agravat situaţia economică, estul regiunii fiind tradiţional
subdezvoltat.
Atractivitatea scăzută se manifestă şi în volumul mic al investiţiilor străine
directe: 292 mil. EURO, reprezentând 1,3% din totalul investiţiilor străine directe
realizate în România.
De asemenea, Regiunea Nord - Est are cel mai mic număr de IMM-uri la
1000 de locuitori, doar 13,1%, numărul total al IMM-urilor fiind de 49.078,
microîntreprinderile reprezentând 87,6% din total IMM-uri. La nivel intraregional,
judeţele Iaşi (27,2%), Bacău (20,8%) şi Suceava (18,8%) au cel mai mare număr
de IMM-uri, la polul apus aflându-se judeţul Vaslui cu doar (8,5%).
În regiune funcţionează 2 parcuri industriale (Bacău şi Iaşi), 1 în proprietate
privată şi 1 realizat în parteneriat public-privat. Acestea acoperă o suprafaţă de
22,38 ha, de tip brownfield. Parcul industrial Bacău, bazat pe tehnologia
informaţiei şi comunicaţii, va asimila forţa de muncă disponibilizată şi va dinamiza
dezvoltarea acestui sector economic de vârf la nivel regional.
Astfel, se preconizează crearea a cca. 50 de noi locuri de muncă directe pe
durata fazei de implementare şi cca. 200 pe durata fazei operaţionale. Parcul
industrial Iaşi este destinat industriilor de înaltă tehnologie ce includ companii din
domeniile IT şi biotehnologiei. Se are în vedere stoparea migraţiei forţei de muncă
tinere şi specializate în aceste domenii, prin asigurarea de locuri de muncă pentru
absolvenţii din domeniu.
În Regiunea Nord-Est, activează un Centru Euroinfo (încă din anul 1999), un
IRE (Innovation Relay Centre) în Iaşi şi 33 de centre de consultanţă. De asemenea,
cele trei incubatoare de afaceri existente asigură incubarea pentru 118 firme,
contribuind la realizarea a 270 noi locuri de muncă.
Dacă în celelalte judeţe ale Regiunii Nord-Est au apărut indicii ale unui
început de reviriment economic, situaţia economică este precară şi instabilă in
judele Botoşani, Iaşi şi Vaslui, deşi aici activează numeroase întreprinderi textile
care lucrează în sistem lohn; cele mai mici perturbări ale cererii internaţionale duc
la reduceri de salariu, trimitere în şomaj sau chiar închiderea întreprinderilor. De
asemenea, există zone de declin industrial şi cu şomaj ridicat, în special în arealele
din jurul localităţilor urbane: Roman, Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vaslui, Negreşti,