P l a n u l : 1. I. Întroducere 2. .Reglementarea juridica a apelor subterane Dreptul la proprietate asupra apelor subterane si structura autorizatiilor Asigurarea cu apă potabilă calitativă Planificarea utilizării şi protectiei apelor subterane 3.Cadrul instituţional al gestionarii apelor subterane Structura competentei organelor de stat Obligatiile bineficiarilor apelor subterane Răspunderea pentru incălcarea legislaţiei apelor subterane Problemele controlului de stat in domeniu in practica internatională Poluarea apelor 4. Reglementarile UE în domeniul apelor subterane 5. Concluzie 6.Bibliografie
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
P l a n u l :
1. I. Întroducere
2. .Reglementarea juridica a apelor subterane
Dreptul la proprietate asupra apelor subterane si structura autorizatiilor
Asigurarea cu apă potabilă calitativă
Planificarea utilizării şi protectiei apelor subterane
3.Cadrul instituţional al gestionarii apelor subterane
Structura competentei organelor de stat
Obligatiile bineficiarilor apelor subterane
Răspunderea pentru incălcarea legislaţiei apelor subterane
Problemele controlului de stat in domeniu in practica internatională
Poluarea apelor
4. Reglementarile UE în domeniul apelor subterane
5. Concluzie6.Bibliografie
I. Întroducere
Ca şi în alte domenii de activitate, starea legislaţiei în domeniul utilizării şi
protecţiei apelor subterane corespunde etapei de tranziţie a ţării. In prezent sunt
în vigoare un set întreg de acte legislative şi normative care au fost aprobate în
condiţiile fostei URSS, condiţiile unui stat centralizat, cât şi recent în condiţiile
statului suveran ce are o orientare în dezvoltarea sa spre economia de piaţă şi spre
un stat bazat pe drept. Analiza efectuată permite a evidenţia elementele de bază
atât ale sistemului de reglementare în domeniul apelor subterane, cât şi ale
cadrului instituţional existent.
Orice activitate economică care poate afecta starea apelor se efectuează în
baza autorizaţiei emise de organele protecţiei mediului, gospodăririi apelor şi
organelor administrării locale şi în urma expertizării ecologice a proiectelor. S-a
menţionat, de asemenea, că una din condiţiile importante ale documentaţiei privind
evaluarea impactului asupra mediului înconjurător o constituie impactul activităţii
preconizate asupra stării apelor subterane.
Utilizarea apelor subterane se efectuează în baza folosirii lor generale.
Folosirea generală a apei se realizează fără autorizaţie specială şi impune
respectarea necondiţionată a cerinţelor autorităţilor pentru supraveghere
sanitară de stat, a regulilor pentru protecţia şi folosirea raţională a apelor, în acest
scop, organele administrării locale stabilesc condiţiile de folosinţă generală a
obiectivelor acvatice (articolul 18 al Codului apelor).
În cazurile utilizării industriale a apelor subterane, în scopul creării prizelor de
asigurare centralizată cu apă potabilă a populaţiei, se eliberează autorizaţia de
folosinţă specială a apei (articolul 27 al Codului apelor) de către autorităţile
responsabile pentru mediu, în coordonare cu autorităţile responsabile pentru
gospodărirea apelor, autorităţile responsabile pentru supravegherea sanitară şi cu
alte organe interesate.
Darea în folosinţă a apei se efectuează pentru un termen nelimitat sau pe
termen de scurtă (până la 3 ani) şi lungă durată (25 de ani).
Forajele adânci se efectuează în baza proiectului respectiv, avizat de organele
interesate (ale protecţiei mediului, sanitare ş.a.) şi cu autorizaţia eliberată de
Asociaţia „AGeoM". Locul amplasării sondelor se confirmă de o comisie specială, în
componenţa căreia intră reprezentanţii executivelor locale, beneficiarilor, organelor
sanitare, ale protecţiei mediului, Asociaţiei „AGeoM".
Forarea, documentaţia geologică şi hidrogeologică se efectuează în baza
Normelor de construcţie „Condiţiile tehnice ale proiectării şi forării sondelor şi
„Indicaţiile la proiectarea construcţiilor de captare a apelor subterane" La
prizele de apă se prevăd în mod obligatoriu atât dispozitive de supraveghere a
nivelului apelor şi de luare a probelor pentru controlul analitic, cât şi contoare
pentru măsurarea debitului în procesul de exploatare raţională a sondelor,
ţinerea documentaţiei, a supravegherii asupra calităţii şi cantităţii apelor
subterane etc.
. Reglementarea juridică a apelor subterane
. Dreptul la proprietate asupra apelor subterane şi structura autorizaţiilor
După cum s-a menţionat deja, conform articolului 127 al Constituţiei
Republicii Moldova (1994), resursele naturale (cu excepţia celor funciare)
constituie proprietate publică. Acest lucru este stipulat şi în Programele respective
de privatizare aprobate de parlament, unde se menţionează că ele pot numai fi
date în arendă spre folosinţă.
Conform articolului 2 al Codului apelor (1993), apele subterane sunt
componente ale Fondului Unic de Stat al Apelor. Darea în folosinţă a apelor
subterane se efectuează numai în baza unor condiţii ce ar asigura utilizarea
raţională şi protecţia lor. Astfel, conform articolului 12 (p.f) al aceluiaşi cod, se
interzice persoanelor fizice şi juridice a construi şi a da în exploatare foraje de apă
înainte de dotarea lor cu instalaţii de reglare şi măsurare a debitului de apă şi
stabilirea zonelor de protecţie sanitară. Acest lucru este stipulat, de asemenea, în
Legea cu privire la asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei (articolul 15),
unde se precizează că zonele sanitare ale prizelor de apă (inclusiv subterane) se
stabilesc de către guvern şi organele de administrare locală.
Orice activitate economică care poate afecta starea apelor se efectuează în
baza autorizaţiei emise de organele protecţiei mediului, gospodăririi apelor şi
organelor administrării locale (articolul 14 al Codului apelor) şi în urma
expertizării ecologice a proiectelor. S-a menţionat, de asemenea, că una din
condiţiile importante ale documentaţiei privind evaluarea impactului asupra
mediului înconjurător o constituie impactul activităţii preconizate asupra stării
apelor subterane (articolul 6.1 al Regulamentului cu privire la evaluarea
impactului asupra mediului înconjurător. Anexa la legea numită).
Utilizarea apelor subterane (cu excepţia locurilor de o importanţă deosebită
stabilită de guvern) se efectuează în baza folosirii lor generale (articolul 28 al
Codului apelor). Folosirea generală a apei se realizează fără autorizaţie specială şi
impune respectarea necondiţionată a cerinţelor autorităţilor pentru supraveghere
sanitară de stat, a regulilor pentru protecţia şi folosirea raţională a apelor, în acest
scop, organele administrării locale stabilesc condiţiile de folosinţă generală a
obiectivelor acvatice (articolul 18 al Codului apelor).
În cazurile utilizării industriale a apelor subterane, în scopul creării prizelor de
asigurare centralizată cu apă potabilă a populaţiei, se eliberează autorizaţia de
folosinţă specială a apei (articolul 27 al Codului apelor) de către autorităţile
responsabile pentru mediu, în coordonare cu autorităţile responsabile pentru
gospodărirea apelor, autorităţile responsabile pentru supravegherea sanitară şi cu
alte organe interesate.
Darea în folosinţă a apei se efectuează pentru un termen nelimitat sau pe
termen de scurtă (până la 3 ani) şi lungă durată (25 de ani).
în mod detaliat sistemul autorizării folosirii apelor subterane este stipulat
în „Regulamentul cu privire la utilizarea şi protecţia apelor subterane pe teritoriul
Republicii Moldova" aprobat de Guvernul Republicii (nr. 363, 31 octombrie 1974).
Efectuarea forajelor, prizelor de captare a apelor subterane se permite numai în
baza autorizaţiei eliberate de Asociaţia „AGeoM". Fără autorizaţiile acestei
instituţii se permite:
- construcţia fântânilor ce exploatează apele freatice;
- construcţia forajelor singulare cu o adâncime de până la 20 m în apele freatice
sau
apele depunerilor aluvionale;
— captajul izvoarelor care funcţionează fără scăderea nivelului apelor
subterane.
În aceste cazuri se obţin autorizaţiile comitetelor executive locale (orăşeneşti,
săteşti, municipale).
Forajele adânci se efectuează în baza proiectului respectiv, avizat de organele
interesate (ale protecţiei mediului, sanitare ş.a.) şi cu autorizaţia eliberată de
Asociaţia „AGeoM". Locul amplasării sondelor se confirmă de o comisie specială, în
componenţa căreia intră reprezentanţii executivelor locale, beneficiarilor, organelor
sanitare, ale protecţiei mediului, Asociaţiei „AGeoM".
Forarea, documentaţia geologică şi hidrogeologică se efectuează în baza
Normelor de construcţie „Condiţiile tehnice ale proiectării şi forării sondelor (CH
—14—57) şi „Indicaţiile la proiectarea construcţiilor de captare a apelor
subterane" (CH-325-65). La prizele de apă (existente şi în documentaţia de
proiect) se prevăd în mod obligatoriu atât dispozitive de supraveghere a nivelului
apelor şi de luare a probelor pentru controlul analitic, cât şi contoare pentru
măsurarea debitului în procesul de exploatare raţională a sondelor, ţinerea
documentaţiei, a supravegherii asupra calităţii şi cantităţii apelor subterane
etc.
2.3 Asigurarea cu apă potabilă calitativă
În legislaţia în vigoare se stipulează prioritatea folosirii apei în scopurile
asigurării populaţiei cu apă potabilă faţă de alte activităţi economice. Această
asigurare se efectuează în mod centralizat în baza realizării proiectelor respective
care au fost expertizate în modul stabilit şi au primit autorizaţia de folosire
specială a apei.
Alimentarea necentralizată cu apă a populaţiei este efectuată de persoane
fizice şi juridice direct din sursele de apă subterane, cu respectarea cerinţelor
stabilite de organele responsabile de mediu şi sanitare, de organele administrării
locale. Folosirea apelor subterane cu proprietăţi potabile în alte scopuri decât cele
ale alimentării cu apă potabilă şi menajeră, de regulă, este interzisă (articolul 46
al Codului apelor).
Calitatea apei din izvoare, utilizată pentru satisfacerea necesităţilor
gospodăreşti de menaj, culturale şi de asanare ale populaţiei, trebuie să
corespundă cerinţelor standardului de stat şi regulilor sanitare. Important este că
în cazul în care calitatea apei de izvor nu corespunde regulilor sanitare
(standardului de stat), persoanele fizice şi juridice sunt obligate să asigure de sine
stătător încetarea folosirii acesteia de către populaţie (articolul 15 al Legii privind
asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei). Este clar că în acest sens se
impune o delimitare a obligaţiilor şi a organelor de stat şi, în primul rând, a celor
de supraveghere sanitară. Soluţionarea acestei probleme şi participarea publicului
poate fi asigurată prin informarea pe larg a populaţiei privind calitatea apei
utilizate. Astfel, în articolul 7 al Legii privind protecţia consumatorului se stabileşte
că consumatorii vor fi asiguraţi cu apă potabilă conform normelor stabilite şi vor fi
informaţi precis şi operativ despre corespunderea apei potabile cu normele în
vigoare. De realizarea acestui drept al consumatorilor sunt responsabile organele
administrării locale şi furnizorii (producătorii). Tot în acest context, agenţii
economici sunt obligaţi să comercializeze numai produse şi servicii testate şi
certificate conform normelor legale şi care respectă condiţiile calitative, prevăzute
în contracte.
În scopul pazei şi protecţiei apelor subterane împotriva impurificării şi
epuizării, se prevede că explorarea şi prospectarea apelor subterane se efectuează
de către organizaţiile de stat specializate sub controlul organelor de stat, iar
fântânile arteziene urmează să fie utilate cu dispozitiv de reglare, conservare sau
lichidare (Articolele 96, 98 ale Codului apelor).
în scopul prevenirii poluării apelor terestre şi subterane cu îngrăşăminte
minerale, a fost aprobat un standard special (GOST 17.1.3.11.84). în el se
reglementează activitatea utilizării îngrăşămintelor minerale, punându-se un
accent deosebit pe activitatea în zonele de protecţie şi sanitare. Locurile de
depozitare a îngrăşămintelor minerale nu trebuie să fie amplasate în raza
inundărilor, iar în jurul depozitelor să fie prevăzută acumularea apelor pluviale cu
utilizarea ulterioară a acestora pe câmpurile agricole.
în scopul transpunerii în practică a acestor prevederi, Guvernul Republicii a
prevăzut în planul de ocrotire a sănătăţii pentru anii 1995—1997 un compartiment
special dedicat aplicării măsurilor şi metodelor de control asupra supravegherii
calităţii apei potabile şi produselor alimentare: studierea surselor de apă existente
şi aprecierea calităţii apei din noile surse; studiul aplicării noilor metode şi
sisteme de tratare a apei, intensificarea supravegherii igienice asupra construcţiei
apeductelor şi sistemelor de epurare colective.
Până la momentul actual nu se percepe nici o plată de la beneficiarii surselor
decentralizate de apă, nu se face nici o diferenţiere regională a plăţilor existente.
Planificarea utilizării şi protecţiei apelor subterane
Deoarece apele subterane constituie o resursă naturală importantă, e necesar
de a avea o strategie clară a utilizării şi protecţiei lor. Cu regret, în legislaţia în
vigoare nu este stipulată necesitatea elaborării şi mecanismul aprobării
programelor şi planurilor de stat în acest domeniu.
Unele elemente ale acestei activităţi sunt prevăzute în Legea privind protecţia
mediului (articolul 6), în care se stipulează aprobarea de către parlament a limitelor
anuale de utilizare a resurselor naturale de importanţă naţională. Concomitent, în
articolul 23 al aceleiaşi legi se stipulează necesitatea expertizării tuturor
planurilor, proiectelor, inclusiv a celor ce ţin de domeniul asigurării cu apă.
Planificarea concretă a captării apelor, a măsurilor de protecţie a lor se efectuează
la etapa de eliberare a autorizaţiei de-folosinţă a apei cu coordonarea respectivă
din partea organelor interesate (în primul rând, a celor sanitare şi de mediu, de
gospodărire a apelor şi hidrogeologice). în articolul 97 al Codului apelor se prevede
că, în procesul coordonării privind amplasarea şi construcţia întreprinderilor
instalaţiilor etc., obiectivelor care afectează starea apelor, precum şi la
eliberarea autorizaţiilor de folosinţă specială a apei, este necesar a se ţine cont de
schemele de folosire complexă şi de protecţie a apelor şi de balanţele de
gospodărire a apelor, în care se iau în considerare interesele beneficiarilor de
folosinţă a apei şi ale beneficiarilor funciari (articolul 97 al Codului apelor).
III. Cadrul instituţional al gestionării apelor subterane
. Structura competenţei organelor de stat
Sistemul gestionării apelor subterane este prevăzut în câteva acte legislative
şi regulamente aprobate de guvern. Astfel, conform Legii privind protecţia
mediului, principiile politicii naţionale, aprobarea limitelor naţionale ale utilizării
resurselor naturale sunt prerogativa Parlamentului Republicii Moldova.
Guvernul Republicii este responsabil de implementarea politicii parlamentului în
domeniul utilizării resurselor naturale şi protecţiei mediului înconjurător.
Gestionarea apelor subterane se efectuează nemijlocit de câteva organe de
stat special împuternicite. Astfel, Asociaţia de stat „Geologia Moldovei" (AGeoM),