1 REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice – S.C.D.E.P.PITEŞTI STUDIU PENTRU EVALUAREA ADECVATĂ A EFECTELOR POTENŢIALE ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR DIN CADRUL OCOLULUI SILVIC VINTILĂ VODĂ DIRECŢIA SILVICĂ BUZĂU JUDEŢUL BUZĂU 2012
33
Embed
REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA Institutul de ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2012/septembrie... · 2 REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA Institutul
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice –
S.C.D.E.P.PITEŞTI
STUDIU PENTRU EVALUAREA ADECVATĂ A
EFECTELOR POTENŢIALE ASUPRA ARIILOR
NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
DIN CADRUL OCOLULUI SILVIC VINTILĂ VODĂ
DIRECŢIA SILVICĂ BUZĂU
JUDEŢUL BUZĂU
2012
2
REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice –
S.C.D.E.P.PITEŞTI
STUDIU PENTRU EVALUAREA ADECVATĂ A
EFECTELOR POTENŢIALE ASUPRA ARIILOR
NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
DIN CADRUL OCOLULUI SILVIC VINTILĂ VODĂ
DIRECŢIA SILVICĂ BUZĂU
JUDEŢUL BUZĂU
Şef staţiune, Întocmit, Ing. SILVIU PĂUNESCU Ing. SILVIU PĂUNESCU
2012
3
CUPRINS
A. Informaţii privind planul supus aprobării………………………………………………... 6
A.1. Informaţii privind planul (amenajamentul silvic)………………………………….. 6
B.2.2.1 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE…24
B.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar
afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar
învecinate şi distribuţia acestora…………………………………………………… 24
B.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar.................... 24
B.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate.......................... 25
B.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariilor
naturale protejate de interes comunitar.................................................................... 25
B.7. Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar, acolo
unde au fost stabilite prin planuri de management.................................................. 25
B.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor…………..… 26
B.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariilor naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariilor naturale
protejate de interes comunitar………………………………………………………27
B.10. Alte aspecte relevante pentru ariile naturale protejate de interes
comunitar…………………………………………………………………………….. 27
C. Identificarea şi evaluarea impactului…………………………………………………...… 27
C.1. Impactul generat de activitatea de exploatare forestieră, respectiv colectarea,
scoaterea şi transportul materialului lemnos ………..…………………………..…. 27
C.1.1. Procentul din suprafaţa habitatului ce va fi pierdut ………………..…………..…. 27
C.1.2. Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de
hrană, odihnă şi reproducere a speciilor de interes comunitar ………………..…. 27
5
C.1.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar ………………………………..…. 28
C.1.4. Durata sau persistenţa fragmentării …………………..………………………..…. 28
C.1.5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria
naturală protejată de interes comunitar………………………………………..…. 28
C.1.6. Schimbări în densitatea populaţiilor …………………………………………..…. 28
C.1.7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate …………….…..…. 28
C.1.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau
de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei
arii naturale protejate de interes comunitar ………………..…………………....…. 29
C.2. Impactul generat de măsurile silviculturale prevăzute de amenajament ….…..… 29
C.2.1. Procentul din suprafaţa habitatului ce va fi pierdut ……………………….…….. 29
C.2.2. Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de
hrană, odihnă şi reproducere a speciilor de interes comunitar ………………..…. 29
C.2.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar …………..………………………. 30
C.2.4. Durata sau persistenţa fragmentării …………………………………………....…. 30
C.2.5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria
naturală protejată de interes comunitar ………………………………………...…. 30
C.2.6. Schimbări în densitatea populaţiilor …………………………………………..…. 30
C.2.7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate ………………..….. 30
C.2.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau
de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei
arii naturale protejate de interes comunitar …………………………………........ 30
D. Măsuri de reducere a impactului…………………………………………………………. 31
D.1. Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităţii……………………….….. 31
D.2. Măsuri de reducerea a impactului produs de zgomot şi vibraţii……………..…… 31
E. Concluzii………………………………………………………………………………...…… 32
6
A. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBĂRII
A.1. Informaţii privind planul (amenajamentul silvic)
A.1.1. Denumire plan
Amenajamentul Ocolului silvic Vintilă Vodă din cadrul Direcţiei silvice Buzău a intrat în
vigoare la 01.01.2007.
A.1.2. Descriere plan
Amenajarea pădurilor sau amenajamentul este ştiinţa şi practica organizării şi conducerii
structural-funcţionale a pădurilor în conformitate cu sarcinile complexe social – ecologice şi
economice ale silviculturii. Aceasta se bazează pe conceptul dezvoltării durabile, cu respectarea
următoarelor principii:
a.) Principiul continuităţii
Acest principiu reflectă preocuparea continuă de a asigura condiţiile necesare pentru
gestionarea durabilă a pădurilor (privită ca administrare şi utilizare a ecosistemelor forestiere astfel
încât să li se menţină sau amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare şi
sănătatea şi să li se asigure, pentru prezent şi viitor, capacitatea de a exercita funcţii multiple –
ecologice, economice şi sociale – la nivel local şi regional, fără a genera prejudicii altor sisteme),
astfel încât acestea să ofere societăţii, permanent şi la un nivel cât mai ridicat, produse lemnoase şi
de altă natură, precum şi servicii de protecţie şi sociale.
b.) Principiul eficacităţii funcţionale
Acesta exprimă preocuparea permanentă pentru creşterea capacităţilor de producţie şi de
protecţie ale pădurilor precum şi pentru o optimă punere în valoare a acestora, asigurându-se
echilibrul corespunzător între aspectele de ordin ecologic, economic şi social, cu cele mai mici
costuri posibile.
c.) Principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii
Prin aplicarea acestui principiu se urmăreşte conservarea şi ameliorarea biodiversităţii la
cele patru niveluri ale acesteia (intraspecifică, interspecifică, ecosistemică şi al peisajelor), în
scopul maximizării stabilităţii şi a potenţialului polifuncţional al pădurii.
7
A.1.3. Obiectivele planului
Obiectivele social economice şi ecologice ale pădurii reflectă cerinţele societăţii faţă de
produsele şi serviciile oferite de natură.
Obiectivele social-economice şi ecologice avute în vedere la elaborarea
amenajamentului sunt:
Tabelul A.1.3.1.
Grupa de obiective şi servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de realizat
1 2
Protecţia terenurilor şi a solurilor
- terenurile cu înclinări mai mari de 35 grade, cele situate pe stâncării, pe grohotişuri sau cu eroziune în adâncime (2A) - benzi de pădure din jurul golurilor alpine, cu lăţimi de 100-300 m, constituite în funcţie de panta şi natura terenului precum şi de starea de vegetaţie a pădurilor (2C) - plantaţii forestiere executate pe terenuri degradate (2E)
Funcţii de recreere - benzi de pădure constituite în jurul taberei de elevi de la Arbănaşi (4F)
Servicii ştinţifice şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier
- monumente ale naturii, reprezentând specii de plante (liliac sălbatic) pe cale de dispariţie (5F) - rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere (5H)
Produse lemnoase -lemn de FA,MO,BR,GO pentru cherestea, construcţii şi celuloză
Alte produse în afara lemnului -vânatul, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale
Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice, pentru pădurile din Ocolul silvic
Vintila Voda s-au stabilit următoarele funcţii prioritare:
Tabelul A.1.3.2.
Grupa funcţională
Cod/Denumire
Subgrupa funcţională
Categoria funcţională Suprafaţa
Cod Denumire ha %
1 2 3 4 5 6
I Păduri cu
funcţii speciale de protecţie
2
2A
pădurile situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime şi cele de pe terenurile cu înclinare mai mare de 35 grade (T.II).
6213,0 45
2C
benzi de pădure din jurul golurilor alpine cu lăţimi de 100-300 m, constituite în funcţie de panta şi natura terenului, precum şi de starea de vegetaţie a pădurilor (TII)
81,7 1
2E plantaţii forestiere executate pe terenuri degradate (TII)
129,9 1
Total păduri cu funcţii de protecţie a terenurilor şi a solurilor 6424,6 47
4 4F benzile de pădure din jurul taberei de copii de la Arbănaşi (TII)
44,6 -
Total păduri cu funcţii de recreere 44,6 -
8
Grupa
funcţională Cod/Denumire
Subgrupa funcţională
Categoria funcţională Suprafaţa
Cod Denumire ha %
1 2 3 4 5 6
I Păduri cu
funcţii speciale de protecţie
5 5F
monumente ale naturii reprezentând specii de plante pe cale de dispariţie (liliac sălbatic) (TI)
7,0 -
5H Păduri stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere (TII)
74,9 1
Total păduri cu funcţii specifice şi de conservare a genofondului forestier
81,9 1
TOTAL grupa I 6551,1 48
II Păduri cu funcţii de
producţie şi protecţie
1
1B păduri destinate să producă, în principal arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de cherestea (TVI)
6829,9 49
1C păduri destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi subţiri pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări (TVI)
387,9 3
TOTAL a grupa II-a 7217,8 52 TOTAL O.S. 13768,9 100
A.1.4. Informaţii privind producţia care se va realiza
Pentru Ocolul silvic Vintilă Vodă au fost elaborate planuri decenale de recoltare şi
cultură prin care se realizează gospodărirea pădurilor, astfel:
- planul decenal de produse principale (produsele principale rezultate în urma aplicării
tratamentelor de regenerare) ;
- planul decenal de produse secundare (produsele secundare rezultate în urma aplicării
lucrărilor de îngrijire curăţiri + rărituri) ;
- planul lucrărilor de conservare (volumul rezultat în urma executării lucrărilor de
conservare);
- Planul lucrărilor de regenerare si impaduriri;
Volumul de recoltat prin aplicarea tratamentelor
Produsele principale sunt cele ce rezultă în urma efectuării tăierilor de regenerare aplicate
arboretelor ce au atins vârsta exploatabilităţii, potrivit tratamentelor silvice aplicate. Tratamentele
fixate reprezintă principalele căi prin care arboretele pot fi dirijate spre structura optimă. Acestea
sunt considerate ca un ansamblu de măsuri silvotehnice de regenerare, conducere, protecţie şi de
exploatare, indicate a se aplica în sistem integrat de-a lungul existenţei arboretelor în scopul creării
celor mai bune condiţii ecologice şi structurale pentru ca pădurile să-şi poată îndeplini funcţiile
atribuite cu maximum de randament şi eficienţă.
9
Volumul de recoltat prin tăieri de produse principale pe subunitati de gospodarire,
La executarea lucrărilor speciale de conservare, se vor avea în vedere următoarele:
- promovarea nucleelor de regenerare naturală;
- pe staţiunile extreme, vegetaţia existentă va fi tratată în regim natural.
Volumul de recoltat şi suprafaţa de parcurs cu lucrări de îngrijire şi tăieri de igienă
Lucrările de îngrijire a arboretelor la nivel de unitate amenajistică, pot fi urmărite în “Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor” din cadrul fiecărei unităţi de producţie.
În deceniul actual, urmează a se executa anual lucrările prezentate în tabelul următor:
13
Tabelul A.1.4.2.
Specifi-cări
Tip func-ţional
Suprafaţa (ha)
Volum (m3) Posibilitatea anuală pe specii (m3)
Totală Anuală Total Anual FA BR MO PI* GO ME SC DR* DT* DM*
Indicele de recoltare al produselor secundare este de 9,7 m3/an/ha.
Fiecare unitate amenajistică a fost analizată din perspectiva celor 10 ani de aplicabilitate a amenajamentului, stabilindu-se, după caz, atât numărul de intervenţii cât şi natura lor.
Degajările se vor executa în stadiul de desiş-nuieliş, urmărindu-se diminuarea speciilor cu valoare economică scăzută, favorizând astfel speciile valoroase (fagul, molidul bradul, laricele, paltinul). Se va parcurge anual o suprafaţă de 9,7 ha.
Curăţirile se vor executa în arboretele ajunse în stadiul de nuieliş-prăjiniş, cu consistenţă plină, cât şi cele cu consistenţe variabile de 0,8. În cel de al doilea caz se vor adopta procente de extras mai mici, iar lucrarea se va efectua în cea de-a doua parte a deceniului. Prin curăţiri se va urmări, în continuare, promovarea speciilor valoroase, extrăgându-se exemplarele fără valoare economică, dar şi exemplare din speciile de bază care sunt necorespunzătoare. Intervenţiile se vor face în aşa fel încât consistenţa să nu scadă sub 0,8.
Anual se va extrage un volum de 209 m3, de pe 48,5 ha.
14
Răriturile se vor executa în stadiul de dezvoltare păriş-codrişor, lucrarea fiind cu un puternic caracter de selecţie negativă. Ele se vor executa în arboretele care la momentul actual au consistenţe pline sau aproape pline sau în cele care în cursul deceniului vor îndeplini astfel de condiţii. Arboretele din tipul al II-lei funcţional, în care s-au prevăzut rărituri, au consistenţe pline şi sunt situate pe terenuri cu înclinări mai mici de 40 de grade.
Posibilitatea din rărituri este de 4807 m3/an, parcurgându-se anual o suprafaţă de 202,7 ha.
Tăierile de igienă se vor executa ori de câte ori este nevoie, în toate arboretele care le necesită aceste lucrări. Ele se vor executa anual pe 8720,2 ha, volumul estimându-se la 6893 m3/an.
Planurile lucrărilor de îngrijire cuprind arborete care la data descrierii parcelare îndeplinesc condiţiile de a fi parcurse cu astfel de lucrări (consistenţe, diametre, etc.) şi cele care, în cursul deceniului, se estimează că vor îndeplini aceste condiţii. Dacă în perioada următoare, unele arborete care nu au fost incluse în planuri, vor avea o dezvoltare prin care se va ajunge la un stadiu la care se va impune executarea unei lucrări de îngrijire, ocolul silvic va trece la efectuarea acesteaia.
La aplicarea tăierilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se vor respecta “Normele tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”, în vigoare.
În situaţia în care arboretele nu sunt omogene, lucrările de îngrijire vor fi efectuate pe porţiunile care necesită intervenţii.
Posibilitatea este obligatorie pe suprafaţă. Volumul este orientativ.
Având în vedere importanţa lucrărilor de îngrijire se recomandă ca acestea să se execute la
timp, să fie de bună calitate şi să se aplice de câte ori este cazul.
Alte resurse naturale ce se pot exploata de pe teritoriul O.S.Vintilă Vodă sunt speciile de
Elaborarea studiului de amenajare presupune următoarele etape:
1. Studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere
2. Definirea stării normale (optima) a pădurii
3. Planificarea lucrărilor de conducere a procesului de optimizare a structurii
padurii,astfel incat aceasta sa poata indeplini functiile atribuite
1. Studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere se face în cadrul lucrărilor de teren şi al celor
de redactare a amenajamentului şi are ca scop determinarea şi valorificarea informaţiilor care
constribuie la:
� Cunoaşterea condiţiilor naturale de vegetaţie, a caracteristicilor arboretului
actual, a potenţialului productiv al staţiunii şi a capacităţii de producţie şi
protecţie a arboretului;
� Stabilirea măsurilor de gospodărire în acord cu condiţiile ecologice şi cu
cerinţele social-ecologice;
� Realizarea controlului prin amenajament privind exercitarea de către pădure
în ansamblu şi de către fiecare arboret în parte a funcţiilor ce i-au fost atribuite.
Amenajamentul conţine studii pentru caracterizarea condiţiilor staţionale şi de vegetaţie,
cuprinzând evidenţe cu date statistice, caracterizări, diagnoze precum şi măsuri de gospodărire
corespunzătoare condiţiilor respective.
2. Conducerea pădurii prin amenajament spre starea normală (optima) presupune:
� Stabilirea funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile (în funcţie de
obiectivele ecologice, economice şi sociale);
� Stabilirea caracteristicilor fondului de producţie normal, respectiv a bazelor de
amenajare.
3. Prin planificarea recoltelor se urmăresc două obiective: recoltarea produselor pădurii şi
îndrumarea fondului de producţie spre starea normală (optima). Acest fapt face ca în procesul de
planificare a recoltelor să apară distinct următoarele preocupări:
- stabilirea posibilităţii
- întocmirea planului de recoltare.
18
Ţinând cont de etapele întocmirii unui amenajament prezentate anterior precum şi de
precizările menţionate în paragrafele de mai sus se poate concluziona că nu se produc modificări
fizice prin aplicarea amenajamentului.
A.4. Resurse naturale necesare implementării planului
Pentru implementarea amenajamentului silvic nu se folosesc resurse naturale.
A.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale
protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului
Singurele resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale protejate de
interes comunitar sunt:
� Masa lemnoasă rezultată în urma tăierilor de regenerare, a tăierilor de conservare,
a lucrărilor de îngrijire (curăţiri + rărituri) şi a tăierilor de igienă;
� Vânatul, fructele de pădure, ciupercile comestibile şi plantele medicinale.
Masa lemnoasă care va fi exploatată din situl de interes comunitar ROSCI0009 Bisoca, pe
natură de lucrări se prezintă tabelar mai jos:
Suprafaţa de parcurs şi volumul de extras pe natură de lucrări
U.P. Natura lucrării Suprafaţa – ha Volum –mc
totală anuală total anual V Degajări - - - - V Curatiri 2,5 0,3 29 3 V Rărituri 11,2 1,1 200 20 V T. igienă 107,5 107,5 752 75 V T. conservare 0,9 0,1 20 2 V T. prod. principale 10,6 1,1 1747 175 VI T.igiena 392,4 392,4 2747 275
Tăierile de produse principale se vor executa în cadrul următoarelor tratamente:
- tratamentul tăierilor progresive - 7,5 ha;
- tratamentul tăierilor rase (refacere, substituire) - 3,1 ha.
Masa lemnoasă care va fi exploatată din situl de interes comunitar ROSCI0199 Platoul
Meledic, pe natură de lucrări se prezintă tabelar mai jos:
19
Suprafaţa de parcurs şi volumul de extras pe natură de lucrări
Natura lucrarii Suprafaţa – ha Volum –mc
U.P. totală anuală total anual
IV T. igienă 29,6 29,6 207 21
V T.igiena 26,9 26,9 188 19
A.6. Emisii şi deşeuri generate de plan şi modalitatea de eliminare a acestora
După cum s-a mai menţionat şi în paragrafele anterioare (paragraful A.1.5.) singurele
emisii sunt provocate de utilajele de tăiere, recoltare, colectare şi transport al materialului lemnos,
dar acestea se încadrează în limitele admise (CMA date de STAS 1257/87). De asemenea singurul
deşeu generat prin implementarea planului este rumeguşul rezultat în procesul de fasonare a
materialului lemons. Cantitatea rezultată este însă foarte mică putând fi reintegrată în circuitul
biologic al naturii fără a produce dezechilibre. Pe lângă rumeguş mai pot apărea şi deşeuri
menajere şi petroliere care însă pot fi colectate corespunzător, eliminând astfel orice sursă de
poluare.
A.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului
Modul de utilizare a fondului forestier din cadrul O.S.Vintila Voda se prezintă astfel:
Tabelul A.7.1.
Nr.
crt. Simbol Categoria de folosinţă forestieră
Suprafaţa (ha)
totală din care: Gr.I Gr.II
1 P Fond forestier total 14133,1 6553,0 7580,1
1.1 P.D Terenuri acoperite cu pădure 13777,9 6553,0 7224,9
1.2 P.C Terenuri care servesc nevoilor de cultură 0,8 - 0,8
1.3 P.S Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică 32,7 - 32,7
1.4 P.A Terenuri care servesc nevoilor de administraţie forestieră 108,9 - 108,9
1.5 P.I Terenuri afectate împăduririi 9,0 1,9 7,2
1.6 P.N Terenuri neproductive 210,8 - 210,8
1.7 P.T Terenuri scoase temporar din fondul forestier şi neprimite 2,0 - 2,0
1.8 P.O Ocupaţii şi litigii 1,7 - 1,7
20
A.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului
Nu s-au solicitat servicii suplimentare de implementare a amenajamentului.
A.9. Duraţa funcţionării planului
Amenajamentul O.S.Vintila Voda a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, având o durată de
aplicare de 10 ani până la 31 decembrie 2016. Revizuirea acestuia se va efectua în ultimul an de
aplicare adică în 2016.
A.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului
Principalele activităţi generate sunt:
� Lucrări de recoltare a masei lemnoase;
� Colectarea produselor accesorii (vânat, ciuperci, fructe de pădure şi plante
medicinale);
� Lucrări de regenerare a pădurii.
A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului
Recoltarea şi colectarea masei lemnoase din parchete reprezintă o activitate generată de
implementarea planului. Ca urmare, pentru reducerea pe cât posibil a efectelor negative a acestei
activităţi asupra pădurii trebuie să se aplice tehnologiile de exploatare prin care să se evite
dezgolirea şi degradarea solului şi care să asigure o stare de sănătate corespunzătoare arboretelor,
precum şi regenerarea acestora în cele mai bune condiţii.
Prin aplicarea celor mai indicate tehnologii de exploatare în cadrul O.S.Vintila Voda se
are în vedere protejarea solului şi a arborilor care rămân în arboret.
În vederea asigurării protecţiei ecologice a pădurilor şi a mediului înconjurător
tehnologia de exploatare a masei lemnoase va consta în următoarele:
a.) pregătirea unităţilor amenajistice pentru exploatare
� nu se vor accepta soluţii de colectare cu tractoarele în unităţile amenajistice
(u.a.) cu înclinarea mai mare de 23 grade (40%). În aceste u.a. se va permite
colectarea doar cu instalaţii cu cablu sau cu animale de muncă pentru distanţe
până la 400m;
21
� desimea admisă a căilor amenajate pentru tractarea (incluzând şi traseele
existente) va fi de maximum 100m/ha pentru un bazinet sau pentru instalaţiile
cu cablu de 85 m/ha, suprafaţa ocupată de acestea încadrându-se în 5% din
suprafaţa parchetului (u.a.);
� elementele geometrice limitative admise: instalaţii cu cablu – lăţimea
culoarului deschis maxim 6m (între trunchiurile arborilor marginali). Căile de
acces pentru tractoare sau alte culoare de acces pentru exploatare: lăţimea
culoarului maxim 4,7m, lăţimea căii de circulaţie 2,5m, declivitatea maximă a
căii 5%;
� la joncţiunea cu calea de transport (drum auto) a căilor pentru tractoare sau a
liniilor pentru funiculare se vor materializa spaţii de lucru, de regulă în afara
regenerării şi pe cât posibil fără mişcări mari de pământ.
b.) doborârea arborilor
� este obligatorie executarea tapei la diametrul mai mare de 15 cm precum şi
efectuarea tăierii din partea opusă la 3-5 cm deasupra tapei. Înălţimea acesteia
va fi mai mică de 15 cm iar adâncimea de 1/3 până la 1/5 din ,,d” la răşinoase
şi ½ până la 1/3 la foioase;
� direcţia de doborâre spre aval este interzisă, de asemenea este interzisă
doborârea spre ochiurile cu seminţiş. Este obligatorie folosirea penelor
hidraulice sau mecanice la direcţionarea căderii;
� arborii doborâţi se curăţă de crăci la locul de doborâre şi se secţionează în
lungimi maxime de 10m la foioase şi 12m la răşinoase.
c.) colectarea lemnului
� trunchiurile rezultate din secţionare se olăresc înainte de mişcarea lor dacă nu
se utilizează scuturi sau conuri metalice sau din material plastic;
� este obligatorie utilizarea rolelor de ghidare dacă lemnul se apropie cu cablul
tractorului sau funicularului la un unghi mai mare de 10 grade;
� corhănirea normală a pieselor cu volum mai mare de 0,1 mc este interzisă, la
fel şi voltatul.
22
A.12. Caracteristicile proiectelor sau planurilor existente, propuse sau
aprobate ce pot genera impact cumulativ cu planul care este în procedura de
evaluare şi care pot afecta aria naturală protejată de interes comunitar
Alte amenajamente silvice ale padurilor din zonă sunt pentru: Ocolul silvic Pârscov,
Ocolul silvic Dumitreşti, Ocolul silvic Râmnicu Sărat. Acestea nu generează impact cumulativ cu
amenajamentul studiat.
A.13. Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru
protecţia mediului
Nu au fost solicitate alte informaţii suplimentare faţă de prevederile ordinului M.M.P. nr. 19/2010.
B.INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI
B.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar: suprafaţa,
tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin
implementarea planului
În fondul forestier al O.S. Vintila Voda se afla doua arii naturale protejate de interes
comunitar şi anume :situl de interes comunitar Bisoca -ROSCI0009 si situl de interes comunitar
Platoul Meledic -ROSCI0199.
Din suprafaţa luată în studiu (14133,1 ha), adică suprafaţa Ocolului silvic Vintila Voda,
2,8% (402,7 ha) se suprapune peste situl de interes comunitar Bisoca -ROSCI0009 (parcelele
94,104-110,112 din U.P. V Jghiab si 15,104,105,107 din U.P. VI Sarulesti) ,iar 0,5 % (68,0 ha) se
suprapune peste situl de interes comunitar Platoul Meledic -ROSCI0199 (parcela138 din U.P.IV
Breazau si 1,125-127 din U.P. V Jghiab).
B.1.1.Situl de importanţă comunitară – ROSCI0009 Bisoca
Tipurile de habitate si speciile mentionate ca fiind existente in situl de importanta
comunitara ROSCI0009 Bisoca sunt:
23
ROSCI0009 Bisoca
Spec i i d e a m f i b i e n i ş i r e ptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă) Spec i i d e n e v e r t e b r a t e : 1065 - Euphydryas aurinia (Fluture auriu) Specii de plante:4068 - Adenophora lilifolia; 4070* - Campanula serrata (Clopoţel); 4067 - Echium russicum(Capul şarpelui)
B.1.2. Situl de importanta comunitara – ROSCI0199 Platoul Meledic
Tipurile de habitate si speciile mentionate ca fiind existente in situl de importanta
comunitara ROSCI0199 Platoul Meledic sunt:
ROSCI0199 Platoul Meledic
Tipuri de habitate : 40C0* - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice
Spec i i d e n e v e r t e b r a t e : 1060 - Lycaena dispar (Fluturaşul purpuriu)
B.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa planului, menţionate în
formularul standard al ariilor naturale de interes comunitar
B.2.1. Tipuri de habitate din amenajamentul O.S.Vintila Voda prezente în siturile de
importanţă comunitară - Bisoca (ROSCI0009)
Corespondenţa între tipurile naturale de pădure descrise în amenajament (după Paşcovschi
şi Leandru, 1958) şi habitatele de importanţă comunitară (,,Habitate Natura 2000”) s-a făcut
conform lucrării ,,Habitatele din România” (Doniţă, N., ş.a.),
In cadrul acestui sit, nu sunt prezente habitate forestiere.
B.2.1.1. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă);
24
B.2.1.2. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
1065 - Euphydryas aurinia (Fluture auriu)
B.2.1.3. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE