Regele Arthur, regele Solomon, Robin Hood, Ulise sunt personaje
a cror faim nu va pieri niciodat, n ciuda extrem de puinelor dovezi
care le atest istoricitatea
Regele Arthur, regele Solomon, Robin Hood, Ulise sunt personaje
a cror faim nu va pieri niciodat, n ciuda extrem de puinelor dovezi
care le atest istoricitatea. Ct de mult adevr rezid n legendele,
basmele i zvonurile despre misterioii eroi ai trecutului?Wilhelm
Tell a existat cu adevrat! Un sondaj arat c nu mai puin de 58%
dintre elveieni sunt convini de asta. Dar eroul naional, care n
1307 ar fi refuzat s se nchine la plria contelui Gessler i primete
drept pedeaps ordinul de a trage cu arcul ntr-un mr aezat pe capul
fiului su, are corespondent ntr-o legend viking din secolul al
X-lea. i asta se tia nc din secolul al XVIII-lea. Dar elveienii nu
par a fi prea interesai de adevr: i n ziua de azi l onoreaz pe
Wilhelm Tell printr-o gam larg de produse comerciale. Eroi ca el
sunt admirai i popularizai mai mult dect personajele istorice. Ei
triesc de mult n mituri i legende care au furnizat materialul
necesar pentru poeii i prozatorii care le-au ntrit i mai mult
imaginea n mentalul colectiv.
Marile fapte ale trecutului, istorice sau nu, constituie o
inepuizabil surs de fascinaie pentru contemporanii ce caut refugiu
n mreii apuse. Var de var mii de oameni vin la Worms pentru a lua
parte la srbtorile Nibelungilor, lsndu-se captivai de figurile
fantomatice ale unui trecut ntunecat despre care prea multe nu se
tiu. Poate c Siegfried ucigaul de dragoni a fost la origini un
personaj real, sau poate c este doar produsul imaginaiei care a
nflorit odat cu circulaia povetilor, generaie de generaie. De
fantomele trecutului se ndoiesc muli, ba au fost chiar voci care
s-au ndoit de nsui trecutul ndeprtat.
Germanistul Heribert Illig propunea ntr-o carte cu titlul Evul
Mediu inventat o teorie care, dorind s lupte mpotriva fanteziilor,
devine chiar ea o fantezie. Conform acestei teorii a
timpului-fantom, perioada dintre 614 i 911 nu ar fi existat aa cum
o tim. Germanistul este de prere c izvoarele scrise i arheologice
sunt puine i cronologia este neclar, de aceea consider c evul mediu
timpuriu ar fi fost o falsificare dictat de motive politice. n
secolul al X-lea se renuna la scrierile cu majuscul i ar fi fost
distruse vechile documente.
Dar teoria nu rezist n faa a nu mai puin de 7000 de surse demne
de crezare, analizate i rsanalizate de istoricii care se ocup de
aceast perioad. Desigur, asta nu nseamn c toate lucrurile sunt
lmurite. Adesea grania dintre legend i adevr este mult prea fin,
iar uneori faptele eroice ale unor indivizi din regiuni i epoci
diferite se topesc n poeme unitare, ngreunnd considerabil
cercetarea. Cu toate acestea, mereu se mai afl cte ceva care aduce
o nou lumin asupra unor personaje i ntmplri celebre. Iat cteva
exemple.
UliseSe presupune c nu ar fi fost numai un fragment din bogata
imaginaie a lui Homer. Personajul s-a remarcat n contextul
rzboiului troian (1194-1184? a.Hr.) i l cunoatem foarte bine i din
marea sa aventur a ntoarcerii acas. Vicleugul cu calul de lemn, pe
care el l-a pus la cale, ar fi adus sfritul rzboiului. Ct adevr
gsim aici? i putem afla dac a petrecut 10 ani cltorind spre Ithaka,
acolo unde era rege? O prim remarc: topografia muntoas a insulei
ionice nu corespunde descrierii din epopei.
De aceea se crede c, dac ar fi existat, sediul su ar fi fost mai
degrab insula Paliki, astzi parte din insula Cefalonia, dar separat
de aceasta acum 3000 de ani. Cercettorul scoian John Underhill de
la Universitatea din Edinburgh a spat acolo la o adncime de 122 de
metri, dnd peste depuneri aluvionare i fosile marine care susin
teoria cu insula Paliki. De Troia tim c a existat nc din 1871, cnd
Schliemann spa colina Hisarlk n Turcia, scotnd la iveal anticul
ora.
Dar dovezile privind un mare rzboi, i cu att mai puin un cal
troian, nc se las ateptate. O cltorie ca cea a lui Ulise nu pare
totui chiar att de fantezist. Englezul Ernle Bradford (1922-1986) a
ndrznit s mearg pe calea descris de Homer folosind o mic
ambarcaiune, la finele creia fostul ofier conchide c distantele i
curentii nu sunt deloc departe de relatrile din Odiseea.
Mai gsim indicii cum c ce ni se povestete aici ar avea un smbure
de adevr. n cntul al 20-lea, Ulise deja este acas i i ucide pe
pretendeni ntr-o atmosfer foarte sumbr: soarele dispruse i in locul
lui domnea ntunericul. S-ar putea oare face referire la eclipsa de
soare din 16 aprilie 1178? Fizicienii Marcelo Magnasco de la
Universitatea Rockefeller i Constantino Baikouzis de la
Observatorul din La Plata, pe baza a patru descrieri de astfel de
evenimente cereti din epopei, ajung la concluzia c data eclipsei
are anse mari s coincid cu rzbunarea lui Ulise!
Regele Solomon Avem din pcate doar un izvor despre el: Biblia.
Judecata lui Solomon de aceast expresie se leag intrarea n istorie
a a numelui marelui conductor. n spatele acesteia se afl o parabol:
dou femei pretind c sunt mama aceluiai copil. Pentru a descoperi
cine are dreptate, Solomon poruncete ca pruncul s fie tiat n dou cu
o sabie. Pentru a preveni tragedia, una dintre femei renun la
pretenie i astfel regele i d seama c a spus adevrul. Solomon, fiul
lui David, nu a rmas cunoscut doar pentru nelepciunea sa, ci i
pentru c ar fi domnit n jurul anului 900 a.Hr. peste un mare regat,
care se ntindea de la Eufrat pn n Egipt.
Bogiile sale erau imense, iar haremul su aduna nu mai puin de
700 de soii i 300 de concubine. Se spune c el ar fi ordonat
construcia colosalului templu de la Ierusalim. 80.000 de lucrtori
au muncit la ridicarea casei Domnului, acolo unde s-ar fi adpostit
chivotul legii. Despre marele rege nu aflm dect din Vechiul
Testament. Deocamdat dovezile arheologice i epigrafice lipsesc. Cu
alte cuvinte, istoric vorbind, existena regelui st serios sub
semnul ntrebrii. Profesorul Michael Niemann de la Universitatea
Rostock caut de zor n anticul sit de la Tel Meggido urme ale
impuntoarelor edificii, dar deocamdat n zadar.
Regele ArthurPoate c niciun alt erou nu se bucur de o asemenea
popularitate i un numr impresionant de poveti ncrcate de romantism
ca regele Arthur. Din legendele medievale aflm c a fost crescut de
vrjitorul Merlin i c la vrsta de 15 ani scoate din piatr sabia
Excalibur, cea care l va legitima ca rege al Angliei. n cetatea
Camelot domnete alturi de cei 12 credincioi i bravi cavaleri care
vor rmne cunoscui sub numele de Cavalerii Mesei Rotunde.
De cnd istoricul medieval Geoffrey de Monmouth l pomenete n
cronica sa din 1136 printre conductorii insulei britanice, eroul a
fost nelipsit din pleiada de poveti, legende, romane, piese de
teatru i filme cu iz romantico-medieval. Dar exist pentru regele
din Camelot un corespondent real? Dac ar fi trit cu adevrat, cel
mai probabil ar fi fost un comandant militar. Istoricii au mai muli
candidai n minte pentru aceast identificare, smburele mitului care
se va dezvolta simitor pn astzi.
De exemplu ar putea fi vorba de un anume Riothamus, un rzboinic
din neamul britonilor care ar fi luptat alturi de mpratul Anthemius
n secolul al V-lea. Modele pentru viitorul personaj legendar gsim i
n pielea comandantului Flavius Aetius, celtului romanizat Ambrosius
Aurelianus sau Enniaun Girt. Dar parc numele su amintete mai degrab
de ofierul Lucius Artorius Castus, care ar fi servit armata roman
din Britannia n secolul al II-lea. Astfel de indicii in ns de trmul
speculaiilor. Arheologia modern nc nu a oferit un fundament istoric
clar pentru neumuritoarea poveste a lui Arthur i a cavalerilor
si.
Nibelungii Burgunzii au existat, dar Siegfried? Soartea lor o
povestete cntecul Nibelungilor, redactat la nceoutul secolul al
XIII-lea, o epopee cu multe ncurcturi familiale. La nceputul
secolului al V-lea, Siegfried, ucigtorul dragonului, csatorit cu
Kriemhilda, sora regelui burgund Gunther, este ucis mielete de ctre
Hagen din Tronje. Vduva, pentru a se razbuna, i ademenete pe
burgunzi la curtea lui Attila, cel de-al doilea so al ei, unde are
loc un adevrat mcel. Dar Hagen ascunsese legendara comoar a
Nibelungilor care i aparinuse lui Siegfried undeva n zona Rinului i
ia secretul n mormnt. Nucleul istoric al povetii: neamul germanic
al brugunzilor stabilete n timpul migraiilor o structur statal pe
malul Rinului.
n anul 436 generalul Flavius Aetius mpreun cu aliaii huni i
zdrobesc pe burgunzii care lupt pentru ntietate. Liderul lor se
numea Gundahar, aluzie la Gunther. Burgunzii nvini se ndreapt spre
sud, ntre Geneva i Lyon, unde i stabilesc un alt regat. Despre
vechiul lor regat de la vest de Rin avem doar mrturii sporadice.
Arheologii se strduiesc fr prea mare succes sa afle ce s-a petrecut
cu burgunzii acestui vechi regat, cci exist un hiatus de
documentaie care cuprinde nu mai puin de 30 de ani. Dar mormintele
din zon sunt atribuite ndeosebi alamanilor. Unii cercettori sunt de
prere ca liderul cheruscilor, Arminius, din primul secol, cel care
le-a provocat romanilor lui Varus marea nfrngere, ar fi un model
viabil pentru Siegfries.
Alii cred ca un candidat mai bun este soldatul roman Viktor din
Xanten, care de altfel era celebrat n evul mediu ca ucigaul de
balauri. n ceea ce privete comoara, care conform legendei cuprinde
144 de care pline cu aur i pietre preioase, aceasta rmne o prezen
fantomatic. Niciun radar nu a detectat pn acum o astfel de
cantitate de metal n regiunea renan. Dar cuttorii de comori nu se
vor da btui prea curnd. Chiar fanaticul Hermann Gring se folosea cu
zel de excavatoare i izbutete s scoat din Rin 300 de grame de aur,
din care i face un inel al Nibelungilor...
Robin Hoodn acest erou se ncropesc mai multe personaje. Cu toii
tim cu ce se ndeletnicete onorabilul, care are de altfel rdcini
nobile. mpreun cu tovarii si micuul John i printele Tuck i pndete i
prdeaz pe cei bogai n pdurea Nottingham i mparte prada celor sraci.
Aceasta este clasica imagine a unei figuri care a devenit arhetipul
binefctorului. Dar legendele timpurii l descriu ca pe om nemilos,
brutal, care i decapiteaz dumanii i care se flete n public cu capul
erifului din Nottingham.
Exist n jur de opt personaje care ar fi putut sta la baza
legendelor. Cel puin cinci dintre acestea sunt proscrii care au
fcut ravagii n secolele XII-XIII. De pild n rapoartele
administrative ale oraului York apare un anume Robert Hod, care
tria prin codri n jurul anului 1226. n acelai tip de surse mai
apare i eriful din Nottingham. S fie doar o coinciden? n anul 1261
este judecat un proscris care are porecla Robehod. Prin anul 1361
este judecat un alt Robert Hood, unul care de data aceasta i ucide
tatl vitreg cu un topor.
Prima versiune a unei saga care va face istorie o regsim n
secolul al XV-lea, dar dup cum vedem, rdcinile ne poart adnc n
timp. Arheologii de la Universitatea din Sheffield ne propun nc un
model de erou naional: lordul de Huntingdon pune la cale dou
revolte mpotriva stpnirii normande pentru care va pltin cu viaa in
1076. Fiul su, Robert Fitzwalter, era un arca desvrit. Iar n anul
2009, un istoric al artei pe nume Julian Luxford de la
Universitatea St. Andrews face o descoperire de senzaie studiind o
istorie compus n 1340, Polychronicon. Aici se menioneaz faptul c,
dup spusele poporului ar fi trit n aceste timpuri un nelegiuit care
i zice Robin Hood mpreun cu complicii si n pdurea Sherwood i nu
numai, care se ocupa cu prdciunile. S fie o dovad c Robin Hood
chiar a fost real i i avea sediul, la fel ca muli ali proscrii,
ntr-o pdure care se ntindea atunci pe nu mai puin de 40.000 de
hectare?
Preotul IoanEste una dintre fantomele trecutului care a avut o
influen covritoare asupra religiei i a stimulat descoperirile
geografice. Cine a fost misteriosul lider spiritual? n anul 1165
apar nite scrisori n Europa, semnate de acest rege care i descrie
marea stpnire.avea n subordine ali 42 de suverani i poseda comori
extraordinare, iar supuii si nu sufereau niciodat de lipsuri.
Reagtul su era i patria eroilor olimpieni i aici se gsea i fntna
tinereii. Regele Ioan avea de gnd s cucereasc i Ierusalimul,
eliberndu-l de sub jugul dumanilor lui Dumnezeu.
La Roma era bucurie mare. Papa Alexandru al III-lea ordon n 1177
organizarea unei expediii care s-l localizeze pe Ioan, care datorit
principiilor sale cretine primete titlul de preot. Muli aventurieri
ndrznei au pornit peste mri i rin cutarea sa i nu s-au mai ntors
niciodat. i Marco Polo, cnd ajunge n 1275 la Peking, nutrete
speranta c a gsit inutul despre care se vorbea la curile Europei.
Cnd vorbete despre liderul mongolilor, stpn asupra ntregii Asii,
crede c chiar acesta ar putea fi preotul Ioan. Abia din secolul al
XVI-lea i dau seama crturarii c au de-a face cu o mistificare, c
vreme de secole au alergat dup o fantasm. Dar dei preotul Ioan nu a
existat niciodat, povestea sa a foat un veritabil imbold spre
cltorie, descoperire i extindere de orizonturi.
Mai tarziu, de-a lungul timpului, titlul de erou/eroina a fost
atribuit celor care in fata adversitatii si a pericolului, a
incercarilor grele, nu si-au pierdut curajul si s-au sacrificat
pentru un bine suprem sau pentru omenire. Povestile despre eroi pot
servi drept exemple morale. In antichitatea clasica, cultele care
venerau eroi deificati precum Hercules, Perseu, Ahile au jucat un
rol important in religia greaca. Politicienii, in zilele noastre au
folosit acest cult pentru interesul propriu cultul personalitatii.
Deasemenea, tot in acest timp, s-a conturat si prototipul
anti-eroului, cu un rol major in mitologie si literatura.Etimologia
cuvantului ar fi aceea de a proteja, protector, aparator. Biografia
unui erou este de obicei inventata si pusa cap la cap din diverse
fabule, povesti, mitologii. Circumstanta nasterii lui este
intotdeauna neobisnuita, cineva incearca sa atenteze la viata sa,
ajunge in surghiun si este crescut de parinti adoptivi intr-un loc
indepartat. De obicei, eroul trece printr-o moarte misterioasa,
undeva pe un deal/colina, nu lasa in urma succesori, trupul nu ii
este inmormantat.Filosofi ai istoriei precum Hegel si Carlyle au
conchis ca acesti eroi (lideri politici, militari) dau forma
istoriei omenirii influentand-o in cele mai vitale momente. Mai
tarziu, Marx a atribuit aceste schimbari maselor de oameni prinsi
in lupta de clasa. Au mai aparut si alte teze conform carora un
astfel de erou este schimbat de societatea in care traieste, iar in
prezent, in secolul globalizarii, individul piere incet in fata
lumii luate ca intreg.Mitul ErouluiJoseph Campbell in cartea sa
Eroul cu o mie de fete ilustreaza cateva trasaturi definitorii care
apar la diferiti eroi prezenti in culturile lumii. Monomitul sau
calatoria eroului, acea cautare specifica, include de obicei trei
etape separate: Plecarea, Initierea si Intoarcerea. In cadrul
acestor stagii exista diferite arhetipe pe care eroul le poate
imbraca precum ajutorul supranatural, drumul incercarilor precum
muncile lui Hercules, intelegerea depina sau apoteoza. Poate va
ganditi ca aceste exemple exista doar in mitologia greaca si in cea
scandinava (Beowulf), insa ele sunt destul de reale in filmele si
cartile din prezent precum Matrix, Stapanul Inelelor, Star Wars
unde eroii sunt Harry Potter, Percy Jackson, Bilbo Baggins, Luke
Skywalker, Batman.Toate au legatura cu eroii si cu acea calatorie
initiatica care ii schimba sau ii trimite in cautarea unui artefact
pierdut.Pana si crestinismul, care a pus accentul pe umilitate ca
principala sa forma de eroism, are eroi care distrug sarpele precum
Sfantul Gheorghe.La egipteni, cultul eroilor este foarte rar
intalnit; e vorba indeosebi de acei regi divinizati datorita unei
indepartate ascendente care ii leaga de intemeietorii Cetatii sau
Regatului. Cu toate acestea, anumiti ministri, sau marele arhitect
Imhotep au capatat dupa moarte onoruri divine (construindu-li-se
niste capele). Potrivit unei credinte recente, in timpul cuceririi
romane, innecarea in Nil favoriza patrunderea in cercurile zeilor.
Favorabil lui Hadrian, Antinous, cel care isi aflase moartea in
apele Nilului, a fost divinizat din aceasta pricina, iar pe malul
pe care i-a fost descoperit trupul s-a construit un oras.Prototipul
eroului celtic este Cuchulainn care, de la cea mai frageda varsta,
a implinit cele mai extrardinare ispravi razboinice. Putea, numai
el, sa opreasca armata celorlalte patru provincii ale Irlandei, la
granita Ulsterului. Acest erou, ale carui nastere, ispravi si
moarte ocupa un loc important in ciclurile mitologic si epic, este
fiul zeului Lug. Pe plan terestru, el a fost insa conceput de un
rege, care a actionat ca substitut al zeului. Mai apoi este
incredintat unui parinte prezumtiv. Zamislirea este astfel tripla,
iar eroul, fiul cu trei tati a fost numit copilul celor trei ani.
Corespondentul sau clasic este Herakles, cu care prezinta numeroase
asemanari de detaliu (forta fizica, tinerete, frumusete,
indemanare, inteligenta). Cuchulainn ilustrreaza insa o conceptie
foarte diferita de razboi, pentru ca el este cel care, in registru
celtic, reprezinta in intreaga sa puritate esenta functiei
razboinice, intemeiata, cel mai adesea, pe valoarea persoanala, si,
uneori, pe siretenie, dar niciodata pe o strategie
colectiva.Caracteristica eroului este de a fi inzestrat cu o forta
fizica iesita din comun, cu o indemanare extraordinara (eroii
practica multe jocuri razboinice) si cu un curaj de neinfrant. In
acele vremuri, eroul era acela care infrunta o armata intreaga.
Conducatorii armatelor isi alegeau cei mai buni eroi pentru a se
lupta intre ei. Un adevarat campion, ca si cel irlandez, respecta
regulile unui cod cavaleresc rudimentar: nu ucide oameni
neinarmati, dar nici vizitii, valeti, femei sau copii. Regula
absoluta insa este infruntarea solitara (orice notiune de strategie
militara este straina si absenta din legendele celtice), indeobste
in albia unui rau, infruntare pe viata si pe moarte, urmata de
taierea capului celui invins. Exemplul cel mai cunoscut este cel al
lui Cuchulainn tinand singur piept intregii armate a reginei Medb.
Eroul nu are voie sa refuze vreo provocare. O alta utilitate a
eroului este aceea de a fi, intr-un anume sens, substitutul regelui
in lupta, caci regele trebuie sa asiste la lupta, fara insa sa se
bata.In lupta, eroul se afla in stare de furie razboinica (ferg),
expresia religioasa si magica a lipsei de masura eroice a
cavalerilor din evul mediu, el fiind, din aceasta cauza, tot atat
de primejdios pentru prietenii, cat si pentru dusmanii sai. Numele
acestei fierbinteli razboinice (lath) se spune ca topea zapada in
jurul luptatorilor, de aceea campionii celtilor luptau
dezbracati.Ca urmare a tendintelorsale pasionale normale, eroul
accede la intreg spatiul magic al cunoasterii, intocmai arhetipului
sau divin, Ogmios. Cuchulainn stie sa scrie incantatii pe lemn, in
sistemul alfabetic ogama, iar razboinicul este uneori ghicitor sau
profet.In aceeasi ordine de idei, Nicandru din Collophon relateaza
ca galii isi petreceau noaptea in preajma mormintelor de eroi ca sa
poate afla diverse prevestiri. Razboinicul nu are insa niciun drept
sacerdotal, si, cu atat mai putin, regal. El reprezinta si
simbolizeaza forta pura care, lipsita de inteligenta, dar animata
de pasiune, are nevoie sa fie condusa de autoritate spirituala.
Cuchulainn este cu siguranta regele razboinicilor irlandezi, dar
asta nu reprezinta decat o distinctie onorifica; atunci cand isi
aseaza piciorul pe piatra din Fal ca sa auda promisiunea unei
regalitati reale, piatra ramane muta (ea striga sub fiecare rege al
Irlandei), iar eroul, de furie, o sfarma.Herakles HerculeMitologia
povesteste si raspovesteste despre muncile, ispravile si aventurile
lui Hercule, facandu-l pe acesta cel mai popular erou. Numele lui,
insemnand intru slava Herei i-a fost dat de Pitia si defineste ceea
ce am putea numi chemarea lui: aceea de a o glorifica pe zeita
suprema, Hera, sotia lui Zeus. Dar imaginile ce se degaja din
puzderia de legende tesute in jurul lui ni-l arata pe erou
penduland intre conditia de atlet de balci si aceea de Don Quijote.
Putem desprinde totusi din toata aceasta literatura abundenta o
constanta. Daca, printr-o transpunere, vom considera obstacolele
depasite de el de ordin psihic si moral, Herakles ar fi
reprezentantul idealizat al fortei combative, simbolul izbanzii (si
a greutatilor legate de ea). al izbanzii sufletului omenesc asupra
propriilor sale slabiciuni.Traditiile posterioare au glorificat
patimile eroului chinuit de tunica lui Nesus si mort pe rug, ca si
apoteoza sa, cand a fost primit in randul zeilor si a luat-o in
casatorie pe Hebe, zeita tineretii.La capatul evolutiei sale
mitologice, Herakles, ilustru tocmai prin faptul ca Hera il
persecutase neincetat, intruchipeaza idealul barbatesc al Greciei
antice ceea ce nu apartine decat cerului nu exista faptura ideala
pe pamant; el isi va afla o tovarasa vrednica de el numai in zeita
tineretii vesnice.Eroul simbolizeaza elanul evolutiv (dorinta
esentiala), situatia conflictuala a psihicului uman, prin lupta
impotriva monstrilor pervertirii. De aceea, eroul va aparea
impodobit cu atributele soarelui, ale carui caldura si lumina au
triumfat asupra tenebrelor si a frigului mortii. Chemarea eroului,
potrivit lui Bergson (Cele doua izvoare ale moralei si religiei) se
afla in inima moralei deschise si reprezinta, in plan spiritual,
motorul evolutiei creatoare. Carl Jung, in simbolurile libidoului,
va identifica eroul cu puterea spiritului. Intaia victorie a
eroului este cea pe care o va repurta asupra lui insusi. Eroii,
vechi sau noi, ne amintesc cine suntem si care sunt valorile catre
care speram sa ajungem.Drept incheiere, sa va ramana in minte un
imn homeric inchinat idealului eroului si care sintetizeaza
intreaga lui legenda:Canta-voi pe Herakles, fiul lui Zeus, voinic
cum n-a fost altul!A colindat mai inainte pamantul, marea
uriasaSi-a suferit, dar pan la urma a biruit ca un viteaz,El singur
savarsind atatea ispravi ce-n lume n-au pereche.Acuma tocmai in
lacasul Olimpului de-a pururi ninsTraieste fericit, alaturi de Hebe
cu frumoase glezne.Potrivit unui studiu american, ei transmit un
mesaj gresit tinerilor. Daca in trecut, dupa cum sta marturie Clark
Kent (Superman), creat de Jerry Siegel si Joe Shuster in 1938,
super-eroii aveau job-uri normale si credeau in justitia sociala,
in prezent ei sunt agresivi, sarcastici si foarte rar se gandesc
sa-si puna puterile iesite din comun in serviciul umanitatii.
Super-eroii din trecut, de-acum aflati la pensie, inspirau
modele comportamentale cu siguranta mult mai pozitive decat cei din
zilele noastre, vinovati mai ales de faptul ca nu-i invata pe
tineri ce inseamna solidaritatea: este ceea ce sustine Sharon Lamb
de la Universitatea Massachusetts, autoare a unui studiu pe tema
impactului avut de personajele fantastice asupra adolescentilor
baieti.
Studiul, ale carui rezultate au fost prezentate de Lamb in
cadrul unui congres al "American Psychological Association", a
implicat 674 copii si adolescenti, cu varsta cuprinsa intre 4 si 18
ani. Echipa de cercetatori condusa de Lamb a analizat meticulos
modelele cele mai apreciate de baieti, pe baza unor interviuri cu
angajati din mas-media, manageri din domeniul jocurilor video si
chiar vanzatori din centrele comerciale. A reiesit ca eroii moderni
sunt aproape in totalitate lipsiti de multe din virtutile care
caracterizau personaje precum Superman.
Fiecare epoca isi are proprii super-eroi, dupa care copiii isi
modeleaza personalitatea, ispirandu-se din virtutile acestora si
copiind modele comportamentale. Dar in timpurile noastre, diversii
X-Men sau Iron Man nu prea pun pret pe justitie sociala, profita de
cei din jur (si mai ales de femei) si au comportamente tiranice. De
la grupul de super-eroi mutanti (la X-men, abilitatile
extraordinare sunt date de o modificare a ADN-ului) si pana la
Anthony Edward Tony Stark (adevaratul nume al lui Iron Man), in
personajele de benzi desenate actuale nu mai e nicio urma din
puternicul simt de solidaritate care anima personajele de pe
vremuri. Pericolul, atrage atentia Sharon Lamb - este ca tinerii sa
creasca cu un set de valori gresite. In plus, faptul ca in spatele
puterilor iesite din comune nu sunt si persoane normale, cu o viata
si o slujba obisnuite, produce si mai multa confuzie in imaginarul
infantil.
Unii dintre noi se nasc eroi, este afirmatia psihiatrului Deane
Aikins, profesor la Universitatea Yale. Conform acestuia, unii
oameni isi pot pastra calmul in cele mai stresante situatii, in
timp ce multi ar intra in panica, si asta datorita unui secret care
se afla in genele noastre.
Studiile efectuate pe soldatii americani care lupta in Irak au
demonstrat ca o mica parte a acestora nu reactioneaza la stres asa
cum ar reactiona marea majoritate. Nu numai ca aceasta minoritate
nu este invadata de hormonul stresului ba chiar poseda un mecanism
natural de aparare in situatii stresante.
Exista anumiti indivizi care, confruntati cu situatii limita,
prezinta un profil unic al hormonilor. Pur si simplu, ei nu intra
in panica asa cum am face-o noi, ceilalti, afirma acelasi Deane
Aikins.
Cercetatorul sustine ca nu exista oameni fara frica dar, cu
siguranta, exista oameni mult mai bine echipati genetic atunci cand
este vorba sa infrunte temerile. Acesta este convins ca
descoperirea secretului eroilor va revolutiona armatele viitorului
si ca va oferi imaginea noului soldat.
Intre timp, alti cercetatori incearca sa dezvolte un medicament
care sa reduca efectele post-traumatice care afecteaza peste 20%
dintre fostii combatanti din Irak si Afganistan.
UliseSe presupune c nu ar fi fost numai un fragment din bogata
imaginaie a lui Homer. Personajul s-a remarcat n contextul
rzboiului troian (1194-1184? a.Hr.) i l cunoatem foarte bine i din
marea sa aventur a ntoarcerii acas. Vicleugul cu calul de lemn, pe
care el l-a pus la cale, ar fi adus sfritul rzboiului. Ct adevr
gsim aici? i putem afla dac a petrecut 10 ani cltorind spre Ithaka,
acolo unde era rege? O prim remarc: topografia muntoas a insulei
ionice nu corespunde descrierii din epopei.
De aceea se crede c, dac ar fi existat, sediul su ar fi fost mai
degrab insula Paliki, astzi parte din insula Cefalonia, dar separat
de aceasta acum 3000 de ani. Cercettorul scoian John Underhill de
la Universitatea din Edinburgh a spat acolo la o adncime de 122 de
metri, dnd peste depuneri aluvionare i fosile marine care susin
teoria cu insula Paliki. De Troia tim c a existat nc din 1871, cnd
Schliemann spa colina Hisarlk n Turcia, scotnd la iveal anticul
ora.
Dar dovezile privind un mare rzboi, i cu att mai puin un cal
troian, nc se las ateptate. O cltorie ca cea a lui Ulise nu pare
totui chiar att de fantezist. Englezul Ernle Bradford (1922-1986) a
ndrznit s mearg pe calea descris de Homer folosind o mic
ambarcaiune, la finele creia fostul ofier conchide c distantele i
curentii nu sunt deloc departe de relatrile din Odiseea.
Mai gsim indicii cum c ce ni se povestete aici ar avea un smbure
de adevr. n cntul al 20-lea, Ulise deja este acas i i ucide pe
pretendeni ntr-o atmosfer foarte sumbr: soarele dispruse i in locul
lui domnea ntunericul. S-ar putea oare face referire la eclipsa de
soare din 16 aprilie 1178? Fizicienii Marcelo Magnasco de la
Universitatea Rockefeller i Constantino Baikouzis de la
Observatorul din La Plata, pe baza a patru descrieri de astfel de
evenimente cereti din epopei, ajung la concluzia c data eclipsei
are anse mari s coincid cu rzbunarea lui Ulise!
Regele Solomon Avem din pcate doar un izvor despre el: Biblia.
Judecata lui Solomon de aceast expresie se leag intrarea n istorie
a a numelui marelui conductor. n spatele acesteia se afl o parabol:
dou femei pretind c sunt mama aceluiai copil. Pentru a descoperi
cine are dreptate, Solomon poruncete ca pruncul s fie tiat n dou cu
o sabie. Pentru a preveni tragedia, una dintre femei renun la
pretenie i astfel regele i d seama c a spus adevrul. Solomon, fiul
lui David, nu a rmas cunoscut doar pentru nelepciunea sa, ci i
pentru c ar fi domnit n jurul anului 900 a.Hr. peste un mare regat,
care se ntindea de la Eufrat pn n Egipt.
Bogiile sale erau imense, iar haremul su aduna nu mai puin de
700 de soii i 300 de concubine. Se spune c el ar fi ordonat
construcia colosalului templu de la Ierusalim. 80.000 de lucrtori
au muncit la ridicarea casei Domnului, acolo unde s-ar fi adpostit
chivotul legii. Despre marele rege nu aflm dect din Vechiul
Testament. Deocamdat dovezile arheologice i epigrafice lipsesc. Cu
alte cuvinte, istoric vorbind, existena regelui st serios sub
semnul ntrebrii. Profesorul Michael Niemann de la Universitatea
Rostock caut de zor n anticul sit de la Tel Meggido urme ale
impuntoarelor edificii, dar deocamdat n zadar.
Regele ArthurPoate c niciun alt erou nu se bucur de o asemenea
popularitate i un numr impresionant de poveti ncrcate de romantism
ca regele Arthur. Din legendele medievale aflm c a fost crescut de
vrjitorul Merlin i c la vrsta de 15 ani scoate din piatr sabia
Excalibur, cea care l va legitima ca rege al Angliei. n cetatea
Camelot domnete alturi de cei 12 credincioi i bravi cavaleri care
vor rmne cunoscui sub numele de Cavalerii Mesei Rotunde.
De cnd istoricul medieval Geoffrey de Monmouth l pomenete n
cronica sa din 1136 printre conductorii insulei britanice, eroul a
fost nelipsit din pleiada de poveti, legende, romane, piese de
teatru i filme cu iz romantico-medieval. Dar exist pentru regele
din Camelot un corespondent real? Dac ar fi trit cu adevrat, cel
mai probabil ar fi fost un comandant militar. Istoricii au mai muli
candidai n minte pentru aceast identificare, smburele mitului care
se va dezvolta simitor pn astzi.
De exemplu ar putea fi vorba de un anume Riothamus, un rzboinic
din neamul britonilor care ar fi luptat alturi de mpratul Anthemius
n secolul al V-lea. Modele pentru viitorul personaj legendar gsim i
n pielea comandantului Flavius Aetius, celtului romanizat Ambrosius
Aurelianus sau Enniaun Girt. Dar parc numele su amintete mai degrab
de ofierul Lucius Artorius Castus, care ar fi servit armata roman
din Britannia n secolul al II-lea. Astfel de indicii in ns de trmul
speculaiilor. Arheologia modern nc nu a oferit un fundament istoric
clar pentru neumuritoarea poveste a lui Arthur i a cavalerilor
si.
Nibelungii Burgunzii au existat, dar Siegfried? Soartea lor o
povestete cntecul Nibelungilor, redactat la nceoutul secolul al
XIII-lea, o epopee cu multe ncurcturi familiale. La nceputul
secolului al V-lea, Siegfried, ucigtorul dragonului, csatorit cu
Kriemhilda, sora regelui burgund Gunther, este ucis mielete de ctre
Hagen din Tronje. Vduva, pentru a se razbuna, i ademenete pe
burgunzi la curtea lui Attila, cel de-al doilea so al ei, unde are
loc un adevrat mcel. Dar Hagen ascunsese legendara comoar a
Nibelungilor care i aparinuse lui Siegfried undeva n zona Rinului i
ia secretul n mormnt. Nucleul istoric al povetii: neamul germanic
al brugunzilor stabilete n timpul migraiilor o structur statal pe
malul Rinului.
n anul 436 generalul Flavius Aetius mpreun cu aliaii huni i
zdrobesc pe burgunzii care lupt pentru ntietate. Liderul lor se
numea Gundahar, aluzie la Gunther. Burgunzii nvini se ndreapt spre
sud, ntre Geneva i Lyon, unde i stabilesc un alt regat. Despre
vechiul lor regat de la vest de Rin avem doar mrturii sporadice.
Arheologii se strduiesc fr prea mare succes sa afle ce s-a petrecut
cu burgunzii acestui vechi regat, cci exist un hiatus de
documentaie care cuprinde nu mai puin de 30 de ani. Dar mormintele
din zon sunt atribuite ndeosebi alamanilor. Unii cercettori sunt de
prere ca liderul cheruscilor, Arminius, din primul secol, cel care
le-a provocat romanilor lui Varus marea nfrngere, ar fi un model
viabil pentru Siegfries.
Alii cred ca un candidat mai bun este soldatul roman Viktor din
Xanten, care de altfel era celebrat n evul mediu ca ucigaul de
balauri. n ceea ce privete comoara, care conform legendei cuprinde
144 de care pline cu aur i pietre preioase, aceasta rmne o prezen
fantomatic. Niciun radar nu a detectat pn acum o astfel de
cantitate de metal n regiunea renan. Dar cuttorii de comori nu se
vor da btui prea curnd. Chiar fanaticul Hermann Gring se folosea cu
zel de excavatoare i izbutete s scoat din Rin 300 de grame de aur,
din care i face un inel al Nibelungilor...
Robin Hoodn acest erou se ncropesc mai multe personaje. Cu toii
tim cu ce se ndeletnicete onorabilul, care are de altfel rdcini
nobile. mpreun cu tovarii si micuul John i printele Tuck i pndete i
prdeaz pe cei bogai n pdurea Nottingham i mparte prada celor sraci.
Aceasta este clasica imagine a unei figuri care a devenit arhetipul
binefctorului. Dar legendele timpurii l descriu ca pe om nemilos,
brutal, care i decapiteaz dumanii i care se flete n public cu capul
erifului din Nottingham.
Exist n jur de opt personaje care ar fi putut sta la baza
legendelor. Cel puin cinci dintre acestea sunt proscrii care au
fcut ravagii n secolele XII-XIII. De pild n rapoartele
administrative ale oraului York apare un anume Robert Hod, care
tria prin codri n jurul anului 1226. n acelai tip de surse mai
apare i eriful din Nottingham. S fie doar o coinciden? n anul 1261
este judecat un proscris care are porecla Robehod. Prin anul 1361
este judecat un alt Robert Hood, unul care de data aceasta i ucide
tatl vitreg cu un topor.
Prima versiune a unei saga care va face istorie o regsim n
secolul al XV-lea, dar dup cum vedem, rdcinile ne poart adnc n
timp. Arheologii de la Universitatea din Sheffield ne propun nc un
model de erou naional: lordul de Huntingdon pune la cale dou
revolte mpotriva stpnirii normande pentru care va pltin cu viaa in
1076. Fiul su, Robert Fitzwalter, era un arca desvrit. Iar n anul
2009, un istoric al artei pe nume Julian Luxford de la
Universitatea St. Andrews face o descoperire de senzaie studiind o
istorie compus n 1340, Polychronicon. Aici se menioneaz faptul c,
dup spusele poporului ar fi trit n aceste timpuri un nelegiuit care
i zice Robin Hood mpreun cu complicii si n pdurea Sherwood i nu
numai, care se ocupa cu prdciunile. S fie o dovad c Robin Hood
chiar a fost real i i avea sediul, la fel ca muli ali proscrii,
ntr-o pdure care se ntindea atunci pe nu mai puin de 40.000 de
hectare?
Preotul IoanEste una dintre fantomele trecutului care a avut o
influen covritoare asupra religiei i a stimulat descoperirile
geografice. Cine a fost misteriosul lider spiritual? n anul 1165
apar nite scrisori n Europa, semnate de acest rege care i descrie
marea stpnire.avea n subordine ali 42 de suverani i poseda comori
extraordinare, iar supuii si nu sufereau niciodat de lipsuri.
Reagtul su era i patria eroilor olimpieni i aici se gsea i fntna
tinereii. Regele Ioan avea de gnd s cucereasc i Ierusalimul,
eliberndu-l de sub jugul dumanilor lui Dumnezeu.
La Roma era bucurie mare. Papa Alexandru al III-lea ordon n 1177
organizarea unei expediii care s-l localizeze pe Ioan, care datorit
principiilor sale cretine primete titlul de preot. Muli aventurieri
ndrznei au pornit peste mri i rin cutarea sa i nu s-au mai ntors
niciodat. i Marco Polo, cnd ajunge n 1275 la Peking, nutrete
speranta c a gsit inutul despre care se vorbea la curile Europei.
Cnd vorbete despre liderul mongolilor, stpn asupra ntregii Asii,
crede c chiar acesta ar putea fi preotul Ioan. Abia din secolul al
XVI-lea i dau seama crturarii c au de-a face cu o mistificare, c
vreme de secole au alergat dup o fantasm. Dar dei preotul Ioan nu a
existat niciodat, povestea sa a foat un veritabil imbold spre
cltorie, descoperire i extindere de orizonturi.