Clasificarea resurselor naturalePreocupari declasificare
aresurselor naturaleauexistat demai multavreme dar
eles-auintensificat in perioada contemporana, pe masura cresterii
interesului general fata de problemeleprivind cunoasterea,
valorificarea si utilizarea judicioasa si echitabila a acestora.
Literatura despecialitate ofera numeroase clasificari a resurselor
naturale bazate pe diferite criterii care pun inevidenta o anumita
caracteristica a acestora.A. Dupacriteriul repartitiei
spatialecarearecel mai pronuntat caracter geografic!,resursele
naturale pot fi grupate in"a. resurse extraterestre si atmosferice,
care cuprind energia solara, energia eoliana si diferiteelemente
componente ale atmosferei folosite ca materii prime#b. resurse ale
hidrosferei, localizate in cele doua unitati majore# $ceanul
Planetar cu resurseenergetice si substante minerale utile! si Apele
continentale care cuprindapele subterane,hidroenergie si apele de
uz industrial, agricol sau menajer!#c. resurse ale litosferei, in
cadrul carora se evidentiaza combustibilii fosili, substante
mineraleutile, roci de constructii si solul#d. resurse ale
biosferei, de natura vegetala si animala.%. Dupa criteriul modului
de folosinta, se pot deosebi"a. resurse energetice, care cuprind
acele substante ce pot produce energie combustibili fosili,forta
apei, lemnul, forta vantului si energia solara!. &n acest
domeniu, gama de resurse se largestecontinuu, cercetarile efectuate
incercand sa faca fata cerintelor impuse de consumul imens
deenergie al societatii contemporane#b. resurse de materii prime
industriale, in categoria carora sunt incluse minereurile feroase
sineferoase, lemnul, unele gaze din componenta atmosferei etc.#c.
resurse alimentare, ce includ produse de natura animala sau
vegetala.'ot dupa acest criteriu, dar privite dintr-un alt punct de
vedere, se poate vorbi de resursefolosite in domeniul productiei
materiale industrie, agricultura! si de resurse utilizate in
domeniulneproductiv destinate consumului populatiei!,precumsi de
resurse cu intrebuintare mairestransa.C. Dupa criteriul locului de
folosinta,exista doua categorii"(((.referat.roa. resurse
transportabile, care pot fi introduse in productie acolo unde este
nevoie substante minerale utile, apa, lemnul etc.!#b. resurse
netransportabile, care nu pot fi utilizate decat in locul in care
se gasesc energiamareelor, a valurilor, solul etc.!.D. Dupa
criteriul gradului de cunoastere, in literatura de specialitate,
inclusiv indocumentele $)*, se vorbeste despre urmatoarele
categorii de resurse naturale"a. resurse cunoscute, exploatabile.
+unt delimitate, se cunoaste importanta lor si suntexploatabile
economic in conditiile actuale#b. resursecunoscuteparamarginale si
submarginale. &ncludzacaminte delimitate acarorimportanta este
cunoscuta, dar exploatarea lor este nerentabila. ,le pot deveni
rentabile in alteconditii tehnice#c.
resursenedescoperitepresupuse!, exploatabile. )usunt delimitate,
darprezentalorinnatura este indicata de studiile geologice#d.
resurse nedescoperite presupuse! paramarginale si submarginale.
&nclud zacamintenedelimitate dar a caror prezenta este indicata
de prospectiunile geologice.Dupa acelasi criteriu, dar folosind
termeni de comparatie mai mari, se vorbeste de
resursenaturalebinecunoscuteenergiesolara,
energieeolianaetc.!,resurse relativbine cunoscuteresurse ale
biosferei, ale solului etc.! si resurse slab cunoscute resurse ale
litosferei, cele de apasubterana etc.!.,. Dupa criteriul
durabilitatii exploatarii si al particularitatilor de refacere a
unei cantitatiexploatabile de resurse naturale,s-a alcatuit o
clasificare care raspunde cerintelor practice alesituatiei actuale
si de perspectiva a economiei mondiale. Aceasta clasificare
grupeaza resurselenaturale in doua categorii"a. resurse
inepuizabile, ce cuprind aerul, apa, diferite radiatii, resurse
denumite astfel pentruca la nivel global nu se poate prevedea
epuizarea lor. ,xploatarea abuziva,cel putin a unoradintre ele,
poate produce insa fenomene de criza in anumite locuri, fie din
cauza insuficienteivolumului lorinraport cucerinteleconsumului,
fiedatoritadegradarii calitatiicarenumaipermite reintroducerea lor
in circuitul productiv sau de consum. Cazul cel mai elocvent in
acestsens este acela al apei care, la scara planetara, isi mentine
acelasi volum dar, in unele locuri intensurbanizate si
industrializate, posibilitatea aprovizionarii cu apa s-a redus
considerabil#b. resurse epuizabile care pot fi neregenerabile si
regenerabile. Cele nerege-nerabile sunt acelea care, prin consum,
se distrug iar pentru refacerea lor este necesara o perioada de
timp masurata la scara geologica milioane sau miliarde de ani!. Din
aceasta categorie fac parte rezervele de carbune, petrol, minereu
de fier etc. -esursele epuizabile regenerabile sunt acelea care fac
parte din biosfera, respectiv plante sau animale, care se pot
reface in perioade de timp mult mai scurte.&n conditiile
actuale, care impun tot mai mult necesitatea cunoasterii resurselor
naturale, avolumului si aposibilitatilor
deregenerare.pentrucainraport cuacesteasaserealizezeexploatarea lor
-, aceasta clasificare are o deosebita insemnatate practica. De
asemenea, aceastaclasificareincearcasaatragaatentiaasupramodului
devalorificareatezaurului universal deresurse, constituind un
semnal de alarma in vederea protejarii resurselor epuizabile, fie
ca estevorba de substantele utile care nu se mai reinnoiesc, fie ca
este vorbade cele regenerabile, darcare pot fi distruse printr-o
exploatare nejudicioasa.Aceasta conceptie de a conserva resursele
naturale nu este recenta. ,a a aparut inca dinsecolele /0&&
si /0&&&, cand pericolul distrugerii fondului forestier
mondial a impusrecomandarea exploatarii padurilor in raport cu
ritmul de regenerare.Aceasta idee a fost insaabandonata treptat,
astfel ca in multe regiuni ale 'errei s-a redus considerabil
suprafata forestiera.&n ultimele decenii ale secolului al
/&/-lea a aparut mai alarmanta problema epuizarii
resurselordesubstantemineraleutile, datoritacresterii cerintelorde
materiiprime minerale inindustriacare se dezvolta rapid. +i in
aceasta directie, ca si in domeniul forestier, masurile au fost
ineficacedeoarece, numeroase zacaminte s-auepuizat rapid.
&nprezent, estedezbatuta tot mai multproblema pericolului
epuizarii unor resurse clasice. De aceea, se impun eforturi atat in
directiautilizarii unorresursedeenergii noi atomoelectrica, solara,
eoliana, amareelor, etc.!, cat sipentru valorificarea superioara a
combustibililor clasici.
Suprafaa tota a fonduror de ape a R. Modova este de 92,8 m ha
sau 2,7% dn fondu funcar (Cadastru funcar...2000).Tertoru este
drenat de 3085 cursur permanente temporare deap,ma|ortatea absout
ae acestora nd foarte mc - 92% au ungmea sub 10 km doar 8 rur au
peste 100km ungme:Nstru, Prut, Rut, Cognc, Bc, Iapug Iche. Pe un
sector de cca 0,8 km tertoru este scdat de apee Dunr (ng satu
Gurguet, |ud. Cahu).Pe tertoru RM sunt 57 acur naturae cu o suprafa
totaa de 62,2 km2. Mut ma mare este numru acuror de acumuare a
azuror, ce acoper o suprafa de 32 m ha. Au fost construte 82 acur
de acumuare, cee ma mar nd ndcate n tabe. Pe tertoru Modove au fost
construte doua bazne de acumuare: unu n 1956 pe Nstru a Dubsar atu
n 1980, pe Prut, a Costet-Stnca. Baznu de a Dubsar ocup o suprafa
de 67,5 km3 acumueaz 277 mn. m3 de ap; adncmea mede este de 4,5 m,
ar cea maxm de 19,5 m n aproperea dguu.
DenumireaRul pecarese aflAnulconstrucieiSuprafaaoglinzii deap,
km2+t1nca-Coste2ti Dub3sari Cuciurgan 4hidighiciCongaz-3zeni
Coste2ti ComratPrut)istru
Cuciurgan%1c&alpug%otna%otna&alpug5678569:568;568;5685568;568;ACC;CA,nA-epublicaABoldovahttps"??ro.([email protected]?(i@i?'ransportulACC;CA,nA-epublicaABoldovaIndustria
energetica a Republicii Moldoa!lanul de lucru"#$%aracterizarea
industrie energetice in dezoltarea economiei nationale$2$&umiti
resursele energetice e'istente in Republica Moldoa$($!roblemele cu
care se confrunta Republica Moldoa pe plan energetic$)$*arta
industriei energetice$+$,numerati citea state din care R$Moldoa ar
putea sa importe energie electrica$Industria energetica in
economie"&ndustriaenergeticastalabazadezvoltarii economiei
nationale,deoarece asiguracuenergiaelectrica si termica toate
sectoarele economiei ,inclusiv spatiile administrative si cele
locative.Aceastaramuraincludeextractiacombustibiului
petrol,gazenaturale,carbunes.a.! utilizareaaltor resurse
energetice,producerea energiei electrice si a celei termice si
transmiterea ei catreconsumator.&n ceea ce prive2te sectorul
real al economiei, scopul strategic al 4uvernului const3 Dn"E
soluFionarea problemei privind asigurarea F3rii cu resurse
energetice#E restabilirea sistemului energetic unic al F3riiE
realizarea unui program de gazificare total3 a F3rii cu atragerea
atDt a resurselor interne, cDt 2i acreditelor organismelor
financiare internaFionale#&ndustria energetica in
economia-epublicii Boldova face parte din &dustria 4rea fiind
una dincele mai importante.,a este reperzentata prin intreperinderi
mari si inzestrata cu utilaj industrialde capacitate mare.&n
perioada de tranzitie la economia de piata unele retele de
distributie aenergiei electrice -,DCentru ,-,DCG&+&)A*,
-,D+*D!au fost privatizate de catrecompania spaniola H*nionIenosaJ.
Acestei companii ii revine circa 7=Ctotalul
energieielectricedistribuite.Lainceputul anilor
6=cantitateaenergiei electriceprodusain-epublicaBoldova constituia
cca 58mlrd @Kh, iar in prezent indicatorul dat a diminuat
considerabil.
------------------------------ #./0 #.10#.1+#.20 # .2+ #..0#..+
200#3ig$)$1/$ Dinanica productiei de energie electrica in perioada
568=-