Ce este adolescenta- Din punct de vedere conceptual -; si social
-; exista o pronuntata tendinta de a vedea adolescenta ca pe o
perioada de discontinuitate marcanta din viata noastra. Cei care
trec pragul acestei perioade sunt nu de putine ori priviti ca si
cum ar fi membri unei cu totul alte specii! Adolescentii sunt
ciudati, diferiti, straini atat de copii cat si de adulti. Pentru
unii autori adolescenta reprezinta o perioada distincta de viata,
un stadiu de dezvoltare care poate fi clar diferentiat de restul
vietii. Pentru altii insa este doar o zona de granita, un fel de
teritoriu al nimanui, un tunel in care copiii dispar, pentru ca sa
iasa la lumina la celalalt capat peste cativa ani, ca veritabili
adulti. Ideea ar fi insa ca niciodata nu putem sti cine e cel cu
care ne vom intalni dincolo, la iesirea din adolescenta.Obiective
operationale:Dupa lectura acestui capitol, ar trebui sa reusiti
sa:- Prezentati principalele probleme adaptative care stau inaintea
adolescentilor- Treceti in revista etapele adolescentei-
Caracterizati adolescenta atipica si comportamentele problema
specifice acestei varste- Precizati particularitatile dezvoltarii
fizice, si mai ales impactul maturizarii sexuale -Extrageti
particularitatile dezvoltarii cognitive in adolescenta-
Caracterizati dezvoltarea personalitatii si relatiile sociale ale
adolescentilor1. Probleme adaptative specifice
adolescenteiIndiferent cat de critica este trecerea de pragul
acestei varste, ea presupune cu necesitate rezolvarea unor sarcini
adaptative - probleme de dezvoltare, care fac posibila aparitia nu
doar biologica ci si psihologica a viitorului adult:- Dobandirea
independentei de parinti- Adaptarea la propria maturizare sexuala-
Stabilirea unor relatii de cooperare si de lucru cu alte persoane,
fara insa a fi dominat de acestea- Decizia si pregatirea pentru o
anumita vocatie- Dezvoltarea unei filosofii de viata, a unor
credinte morale si standarde morale; aceasta filosofie de viata va
da ordine si consistenta deciziilor multiple si actiunilor pe care
individul le are de realizat intr-o lume diversa sI in schimbare-
Dobandirea unui sentiment al identitatii.2. Etape ale
adolescenteiDesi tentatia de a trata adolescentul modal este foarte
mare, exista totusi o semnificativa diferenta in ceea ce priveste
patternul de personalitate si structurile de interese ale fiecarui
adolescent. Deoarece insa problemele care apar in dezvoltare sunt
intr-o mare masura similare, se poate vorbi despre existenta unor
anumite substadii ale adolescentei .2.A. Adolescenta timpurie
(pubertatea) - 12-14 aniNevoia de independentaLupta cu sentimentul
de identitateLabilitate emotionalaCapacitati sporite de exprimare
verbala a propriei persoaneExprimare mai facila a sentimentelor
prin actiune decat prin cuvinteImportanta crescanda acordata
prietenilorAtentie redusa acordata parintilor, cu accese ocazionale
de obraznicieRealizarea faptului ca parintii nu sunt perfecti;
identificarea erorilor acestoraCautarea unor noi modele pe langa
parintiTendinta de regresie, in momente de criza, la comportamente
infantileInfluenta sporita a grupului de prieteni (interese,
imbracaminte)Interese profesionalePreponderent interese pentru
viitorul apropiat si pentru prezentAbilitate sporita de munca
sustinuta SexualitateAvantaj al fetelorPrieteni de acelasi sex,
activitati de grup cu acestiaTimiditateNevoie de
intimitateExperimentarea propriului corp (masturbare)Intrebari in
legatura cu propria normalitateEtica si autocontrolTestarea
regulilor si a limitelorExperimentare ocazionala cu
tigari,marijuana, alcool2.B. Adolescenta de mijloc - 14-17
aniNevoia de independentaImplicare a propriei persoane, alternand
intre expectante nerealist de inalte si un concept de sine
rudimentarNemultumire legata de interferenta parintilor cu propria
independentaPreocupari excesive in legatura cu propriul
corpSentimentul de ciudatenie in legatura cu sine si cu propriul
corpParere proasta despre parinti, investitie emotionala redusa in
acestiaEfort de stabilire a unor noi prieteniiAccent sporit pe noul
grup de prieteni, cu identitatea de grup definita prin
selectivitate, superioritate si competitivitatePerioade de
tristete, care insotesc pierderea psihologica a
parintilorAutoanaliza amplificata, uneori sub forma unui
jurnalInterese profesionaleInterese intelectuale mei
pronuntateUnele energii sexuale si agresive directionate inspre
interese creative SexualitatePreocupari legate de atractivitatea
sexualaRelatii pasagereDeplasare catre heterosexualitate, cu teama
de homosexualitateSentimente de tandrete dar si de teama fata de
sexul opusSentimente de dragoste si pasiuneEtica si
autocontrolDezvoltarea idealurilor si selectia modelelor de rolMult
mai consistenta evidentiere a sarguinciozitatiiCapacitate sporita
de fixare a scopurilorInteres pentru problemele morale2.C.
Adolescenta tarzie - 17-20 aniNevoia de independentaIdentitate
fermaCapacitate de amanare a recompenselorSimt al umorului mult mai
dezvoltatInterese stabileMai mare stabilitate emotionalaCapacitate
de a lua decizii independenteCapacitatea de a face
compromisuriMandria pentru propria muncaIncredere in sinePreocupare
mai mare pentru ceialaltiInterese profesionaleDeprinderi de munca
mai bine definiteNivel sporit de preocupare pentru
viitorSexualitatePreocupari pentru relatii mai stabileIdentitate
sexuala clarificataCapacitate pentru relatii tandre si
senzualeEtica si autocontrolCapacitate de introspectie si
autoanalizaAccent pe demnitatea personala si stima de
sineCapacitatea de fixare a unor scopuri si de urmarire a
acestoraAcceptarea institutiilor sociale si a traditiilor
culturaleAutoreglarea stimei de sineAceste repere sunt doar
orientative, adolescentii nesuprapunandu-se peste acest portret
robot decat intr-o oarecare masura. Comportamentele si sentimentele
descrise sunt insa considerate normale pentru fiecare dintre cele
trei stadii. Problemele mentale si emotionale care pot interfera cu
aceste stadii normale de dezvoltare se rezolva de cele mai multe
ori de la sine.3. Adolescenta atipicaExista o serie de indicatori
ai faptului ca un adolescent a trecut de limitele uzualei crize a
varstei si intra deja in tipare atipice, problematice.- suspendare,
exmatriculare sau scadere spectaculoasa in performanta scolara-
agresare verbala a celorlalti, crize de furie- apartenenta la un
grup sau o gasca necorespunzatoare- pierderea interesului pentru
vechile activitati care ii produceau placere, pentru sporturi sau
alte hobby-uri- probleme cu legea- depresie, izolare- tentative de
manipulare a adultilor- lipsa de motivatie- minciuni frecvente,
lipsa de onestitate, furt - promiscuitate sexuala- idei suicidare-
consum curent sau doar experimental de alcool si droguriRenuntarea
la scoala- este mai frecventa la baieti decat la fete- exista un
risc mai mare in familiile cu statut socio-economic scazut, precum
si in cele monoparentale- reduce drastic oportunitatile viitoare
ale adolescentului si multi regreta acest pas dupa un timp-Cauze
invocate de adolescenti:- notele mici- faptul ca nu le place scoala
sau ca nu sunt facuti pentru scoala- nivelul socio-economic scazut
al familiei (caz in care trebuie sa se intretina sau chiar sa
intretina familia)- casatorie/sarcina (mai ales la fete)-Cauze
sustinute de studiile de specialitate:- lipsa motivatiei- stima de
sine scazuta- incurajare minima din partea parintilor- asteptari
mici ale profesorilor- probleme de disciplina!! Ganditi un proiect
pentru prevenirea renuntarii la scoala in randul adolescentilor. Ce
elemente ar trebui sa includa el- (aceasta poate fi tema unei
discutii in grup, a unei discutii cu tutorul sau doar a unei simple
reflectii personale).Consumul de droguri- apare la varste tot mai
mici- declinul consumului in SUA si Europa de Vest nu a adus cu
sine si declinul in Europa de Est; dimpotriva, consumul de droguri
devine tot mai frecvent in fostele tari comuniste- creste riscul
pentru delincventaCele mai populare droguri sunt: - alcoolul-
tigarile- marijuana-a) Alcoolul- cauze: - dorinta de a parea adult-
reducerea anxietatii- impresionarea grupului- evitarea problemelor-
O statistica din Statele Unite (1987) arata ca in cazul
adolescentilor si tinerilor (15-24 de ani) cauza principala de
deces o constituie accidentele de circulatie datorate consumului de
alcool!!!b) Tigarile- cauza principala este presiunea grupului- -
raportul femei-barbati ca numar de fumatori tinde sa se inverseze-
varsta la care incep sa fumeze este tot mai ica (10-12 ani)c)
Marijuana- cauze: - curiozitate- preluarea comportamentului altor
adolescenti din grup- dorinta de a fi adult- Consumul de marijuana
este adesea vazut ca un simbol al rebeliunii impotriva valorilor
parentale!!!-- In Romania se observa lipsa educatiei adolescentilor
in ceea ce priveste efectele nocive ale consumului de droguri. De
asemenea, exista nevoia de programe de preventie care, pe langa
informarea cu caracter medical, sa urmareasca cresterea stimei de
sine, a asertivitatii (pentru a rezista la presiunea grupului),
formarea abilitatilor de comunicare si de rezolvare de
probleme!!!---4. Dezvoltarea fizica si maturizarea fiziologica-
Atat baietii cat si fetele traverseaza schimbari fiziologice
dramatice. Are loc o crestere exploziva in inaltime, greutate, si o
dezvoltare semnificativa a musculaturii si scheletului.- Organele
reproductive se dezvolta si se maturizeaza la randul lor.- Apar
caracterele sexuale secundare.- Schimbarile fizice si modificarile
bruste ale infatisarii afecteaza conceptul de sine si
personalitatea. Efectele unei maturizari prea rapide sau dimpotriva
prea lente isi pun amprenta asupra adolescentului, dar de obicei se
sting la maturitate.Impactul psihologic al maturizarii
sexualeFiecare copil sau tanar are un model intern despre ce e
normal sau corect sa i se intample o data cu venirea pubertatii, si
despre momentul cand trebuie sa traverseze toate schimbarile fizice
pe care le presupune aceasta. Cu cat este mai mare discrepanta
dintre ceea ce crede el ca ar trebui sa i se intample si ce i se
intampla in realitate, cu atat impactul psihologic al acestor
schimbari este mai mare.Unul din marile paradoxuri ale adolescentei
sta in faptul ca exista o lupta continua intre dorinta de a fi tu
insuti / insati, de a-ti afla propria identitate, si dorinta de a
fi cat mai asemenea prietenilor tai. Orice ar putea sa il
indeparteze pe adolescent de grupul sau are efecte negative, si din
aceasta cauza tinerii sunt adesea tulburati de o maturizare sexuala
prea rapida sau prea lenta, pe care o catalogheaza si o resimt
drept aberanta.Pubertatea la feteIn cazul fetelor, se pare ca nu
exista o dorinta prea mare de maturizare inaintea celorlalte fete
din grup / colectivitate. Fetele care se maturizeaza sexual mai
rapid par sa fie mai putin sociabile, mai putin expresive, mai
introvertite si timide. De asemenea, sentimentele lor fata de
menarha sunt adesea negative. Foarte adesea ele au o imagine
distorsionata a propriului corp si o stima de sine mai scazuta.De
ce se considera mai putin atractiva o tanara precoce din punct de
vedere fizic- Intai, pentru ca s-ar putea ca rotunjimile proaspat
dobandite sa nu corespunda idealului androgin de frumusete la moda.
Apoi, dincolo de aceste preocupari fata de propria imagine
corporala, ce pot duce, la extreme, si la dezvoltarea unor reactii
anorectice sau bulimice ale tinerei fete, e posibil ca ea sa
reactioneze la ...nelinistile celorlalti fata de propria sa
sexualitate. Parintii si profesorii pot sa considere ca tinerele
care au un corp maturizat sunt si active din punct de vedere
sexual, deoarece ele arata ca si cum... De aceea, adultii trateaza
fetele care s-au maturizat mai rapid intr-un mod mult mai
restrictiv si mai dezaprobator, comparativ cu restul fetelor de
aceeasi varsta. Chiar si celelalte adolescente o pot privi intr-un
mod stereotip, aruncandu-i pe umeri o cantitate de presiuni pe care
adesea tanara nu le mai poate duce. Chiar daca diferenta de nivel,
atat in raport cu baietii, cat si in raport cu celelalte fete, o
poate face pe tanara sa se simta exclusa, s-ar parea ca rodul unei
asemenea experiente este unul benefic pe termen lung - a face fata
unor astfel de probleme de timpuriu o poate ajuta sa se descurce
mult mai bine mai tarziu.Efectele unei maturizari prea rapide sau
prea intarziate sunt cu atat mai negative cu cat e o discrepanta
mai mare intre adolescenta si colegele sau prietenele ei, si cu cat
ea nu poate vedea avantajele schimbarilor care i se
intampla.Oricum, este greu de generalizat, deoarece efectele
psihologice ale momentului maturizarii biologice depind de felul in
care si adolescenta, si cei din jurul sau valorizeaza acest
eveniment. Adultii pot minimaliza impactul brutal pe care asemenea
schimbari le-ar putea avea asupra tinerelor, pentru a le usura
trecerea prin acesti ani.Cel mai dramatic semn de maturizare
sexuala a fetelor este menarha - prima menstruatie. In medie, acest
lucru se intampla in jur de 121/2 ani, cam la doi ani dupa ce sanii
au inceput sa se dezvolte si uterul a inceput sa creasca.Desi in
multe culturi acest moment este celebrat ca moment al devenirii
intru feminitate, primele menstruatii nu sunt ovulatorii, si de
obicei trebuie sa treaca aproximativ 12-18 luni pana cand
organismul fetei este gata de conceptie. Oricum, pentru ca nu
exista o regula in acest sens, sansele ca fata sa ramana
insarcinata chiar si in acest interval de proba nu trebuie sa fie
ignorate.Multe tinere adolescente traiesc acest moment ca pe un
adevarat prag al trecerii inspre maturitate. Exista insa si
numeroase fete care insa au trairi mult mai negative legate de
menstruatie. Pentru multe dintre ele, menstruatia este un adevarat
blestem, o sursa apasatoare de discomfort psihologic si fizic. La
aceste sentimente contribuie intr-o mare masura si folclorul, care
considera ca femeia, in momentul menstruatiei, este bantuita de
spirite malefice, fiind primejdioasa pentru barbati si pentru
plante. In cel mai bun caz, evenimentul poate fi tolerat, dar nu
valorizat pozitiv. Sansele de aparitie a unei reactii negative sunt
cu atat mai mari cu cat menarha se instaleaza prea devreme sau
dimpotriva prea tarziu; de asemenea, lucrurile pot fi inrautatite
de lipsa unei pregatiri corespunzatoare, de accentuarea de catre
membrii familiei si de catre prieteni a aspectelor negative ale
menstruatiei, de prezenta reala a unui discomfort fizic, si nu in
ultimul rand, de faptul ca tanara nu este gata inca sa treaca
pragul catre viata de adult.Menarha este mai mult decat un
eveniment de ordin fizic; este de fapt un simbol concret al
trecerii de la viata de fetita la aceea de femeie. Fetele care au
deja menstruatie sunt mult mai constiente de propria lor
feminitate; sunt mult mai interesate de relatiile dintre baieti si
fete, si acorda mult mai multa atentie propriului corp - si ornarii
acestuia. De asemenea, par sa aiba si o personalitate mai
conturata.Din pacate, aspectele negative ale menarhei -
discomfortul si jena neasteptate care o insotesc - au fost mai
accentuate decat aspectele pozitive. Departe de a fi un moment de
celebrare a intrarii in feminitate - cum se intampla in alte
culturi, unde prima menstruatie este sarbatorita prin cantec si
dans timp de 4 zile de catre femeile mai varstnice, si prin
stropirea cu polen a tinerei, ca semn al recunoasterii fecunditatii
sale de aici inainte - in lumea noastra menarha este tratata in
primul rand ca o criza igienica, care trezeste anxietati adesea
coplesitoare, legate de nevoia de pastrare a curateniei si a
mirosului frumos al tinerei. Exista in prezent un amestec de
sentimente ce caracterizeaza reactia fata de menstruatie. Cu cat e
mai bine pregatita tanara, cu atat sentimentele sale vor fi mai
pozitive - optimiste!, iar suferinta mai diminuata. Din pacate,
totusi, un numar prea mare de adolescente nu au parte de informatie
suficienta - sau corecta! - si de aceea pastreaza amintiri extrem
de neplacute despre prima menstruatie: de la teama cumplita ca vor
muri pentru ca sangereaza la o rusine teribila, care le face sa nu
mai doreasca sa iasa din casa. Mai ales daca menarha vine prea
devreme, e un eveniment mai bulversant, poate pentru ca nu a fost
timp destul pentru a pregati acest moment, sau doar pentru ca
tanara se simte luand-o inaintea prietenelor sale.Cum se poate
totusi ca aceasta experienta sa devina una pozitiva In primul rand
este nevoie de informatie, si mai ales de informatie corecta - nu
prea tehnica, si nici impersonala. Fetele au nevoie sa li se ofere
explicatii legate de propriul corp, de partile acestuia, si de
procesele pe care le vor traversa, si la care se pot astepta.
Informatia trebuie sa fie suficienta pentru a le ajuta sa inteleaga
ca menstruatia e un fenomen universal care caracterizeaza viata
femeilor, si care e diferit de o ranire sau o boala!!!Care ar fi
momentul in care parintii pot sa poarte o astfel de discutie- Se
considera ca o pot face linistiti de indata ce fetei a inceput sa i
se dezvolte pieptul si i-a aparut parul pubian. In primul rand ei
trebuie sa ia menstruatia drept un lucru firesc, sa nu treaca la
supraprotectie, si sa o asigure si pe fiica lor ca va fi in stare
sa isi continue activitatile de pana atunci: sporturi, inot, baie.
E ideal daca pot incuraja intrebarile din partea fetei.Pubertatea
la baietiCresterea exploziva - mai intai in greutate, apoi in
inaltime, si in fine in forta fizica - reprezinta primul semn
evident al intrarii in pubertate, chiar daca unele modificari
hormonale preced acest moment. Pe langa explozia in crestere, un
alt set de schimbari vine sa marcheze transformarea baietilor in
tineri barbati. Cresterea testiculelor, alungirea penisului,
largirea sacului scrotal vor duce, catre sfarsitul pubertatii, la
maturizarea organelor sexuale masculine, astfel incat reproducerea
devine posibila. Indicatorul capacitatii reproductive este
ejacularea - descarcarea de lichid seminal care contine sperma, in
jurul varstei de 13 ani. La aceste modificari vin sa se adauge si
caracterele sexuale masculine secundare.Nevoia si dorinta de a avea
experiente sexuale este clar legata de modificarile hormonale care
apar in pubertate. De obicei, interesul baietilor pentru experiente
sexuale urmeaza indeaproape momentul primei ejaculari, in vreme ce
la fete perioada de latenta este mai lunga. De aici si problema -
cel mai adesea supralicitata si prezentata exagerat - a fetelor
care sunt haituite in adolescenta de nevoile sexuale fara astampar
ale baietilor. Pe de alta parte, prezenta dorintei sexuale face ca
un procent foarte mare de baieti adolescenti (dupa unele statistici
in jur de 80%) sa recurga la masturbatie. Acest comportament este
insa de obicei insotit de un sentiment de vina, iar daca nu, de
rusine, de ideea ca esti prost sau anormal. De obicei aceste
sentimente negative dispar o data cu trecerea timpului, iar
masturbatia tinde sa fie practicata doar atunci cand este singura
forma de exprimare sexuala disponibila.Schimbarile fizice din
pubertate au un impact puternic asupra functionarii psihologice a
adolescentului, a comportamentului sau si a relatiilor cu ceilalti.
De fapt, un numar important din schimbarile fizice pe care le
sufera un adolescent sunt asociate mai strans cu statutul sau la
varsta pubertatii, decat varsta sa cronologica sau nivelul de
dezvoltare cognitiva. Efectele sunt mediate si de momentul in care
apare pubertatea - daca este prea devreme, in grafic, sau prea
tarziu, comparativ cu majoritatea colegilor sau prietenilor
baiatului.Un aspect al dezvoltarii in adolescenta care este
puternic afectat de pubertate si de momentul in care se declanseaza
aceasta este imaginea corporala. Baietii care sunt din punct de
vedere fizic mai maturi tind sa aiba o imagine mult mai pozitiva a
propriului corp, si sunt in general cotati drept mult mai atractivi
decat cei ramasi in urma.Tocmai din acest motiv, preocuparea pentru
propria imagine este mai acuta decat orice altceva - chiar si la
baieti. Cei mai multi se privesc in oglinda si nu le convine ce vad
acolo. Ar dori sa fie mai inalti, sa aiba umeri mai lati si o
silueta mai atletica. De asemenea, sunt ingrijorati in legatura cu
fata lor acneica - o problema pentru doua treimi dintre baieti -,
sunt distrusi pentru ca parul le este prea gras, datorita efectelor
glandelor sebacee, sau sunt foarte preocupati de mirosul pe care il
degaja, si incearca sa il camufleze prin folosirea, adesea
exagerata, a deodorantelor. Preocuparea pentru propriul aspect
fizic nu este un semn de vanitate, ci o recunoastere a rolului pe
care atractia fizica il joaca in castigarea admiratiei sexului
opus. In plus, exista o legatura foarte stransa intre felul in care
adolescentul isi evalueaza propriul corp, si felul in care se
gandeste pe sine; pentru el, a arata ingrozitor sau a te simti
evaluat de ceilalti drept cineva care arata ingrozitor este totuna
cu a te simti ingrozitor. Iar acest sentiment poate fi intarit si
de faptul ca tinerii care nu sunt atragatori din punct de vedere
fizic tind sa aiba mai putini prieteni decat majoritatea
adolescentilor.Spre deosebire de fete, in cazul baietilor
problemele incep sa apara atunci cand intarzie momentul maturizarii
fizice, considerata drept semn al maturizarii sexuale. Baietii
ramasi in urma se simt respinsi si izolati, in primul rand de fete,
apoi de catre ceilalti baieti din clasa sau din grup, si sunt
fortati sa indure chiar dispretul celor care nu demult erau la
randul lor ....imaturi! S-ar parea ca baietii care se maturizeaza
mai tarziu sunt mai putin relaxati, mai nelinistiti, vorbesc mai
mult decat cei mai precoce; sunt mai dependenti, agresivi si
nesiguri; se razvratesc mai mult impotriva parintilor; nu au succes
la fete si nici nu sunt alesi ca lideri ai baietilor. Ei sunt mai
creativi, mai flexibili, isi folosesc mai mult imaginatia in joc,
calitati care in general nu sunt apreciate la adolescenti. Unele
studii indica si aparitia unor probleme mai grave - de pilda,
delincventa juvenila.Studiile facute au demonstrat ca desi
decalajul fizic se reduce destul de repede, efectele asupra
personalitatii sunt de lunga durata. Cei care, ca si adolescenti,
au trait asemenea sentimente de inferioritate sunt mult mai
predispusi la 33 sau chiar chiar 38 ani sa traiasca sentimente
similare, de inferioritate si respingere. Ei par sa detina mai
putine functii de conducere la locul de munca sau in organizatii
sociale, au mai putina responsibilitate, sunt mai putin dominanti.
Totusi, exista si cateva caracteristici prin care ii intrec pe
ceilalti: au mai mult umor si o viziune mai democratica asupra
vietii. Mai ales in contextul eliberarii de traditionalele roluri
de sex, asemenea barbati par a fi mult mai adaptati!Bineinteles, nu
toti baietii care au ramas in urma la varsta pubertatii traiesc
sentimente de inferioritate. Unii dintre ei gasesc portite pentru a
excela, folosindu-si mintea si talentul. Performantele lor scolare
sau realizarea in muzica si arte plastice ii ajuta sa depaseasca
mult mai usor dificultatile legate de propriul lor corp, care ii
tradeaza tocmai atunci cand ar avea mai mare nevoie de el.Pe de
alta parte, in ziua de azi este mult mai usor pentru acesti baieti
decat era cu decenii in urma. Deoarece tinerele fete au o mai mare
libertate decat li se acorda inainte, baietii pot sa isi aleaga
primele prietene dintre fete mai mici decat ei, ceea ce face ca
sentimentul de izolare sa fie mai putin pronuntat. De asemenea,
fiecare adolescent isi traieste experientele intr-un anumit mediu,
care modeleaza rasunetul evenimentelor asupra sa. Puterea
muschilor, maturitatea fizica pare a fi mult mai apreciata in medii
mai dezavatajate socioeconomic si cultural. Pe de alta parte,
realizarea scolara sau vocationala par mai adesea rezervate celor
care au conditii propice pentru asta. De aceea, impactul va fi
diferit pentru fiecare adolescent si in functie de mediul din care
provine. Cu alte cuvinte, nevoile fiecarui adolescent sunt
speciale.Cantitatea de probleme cu care sunt incarcati baietii
adolescenti pare a o depasi pe cea care le este rezervata fetelor.
Pentru baieti, schimbarile fizice aduse de pubertate sunt mai
agresive. Baietii sunt mai invadati de acneea juvenila decat
fetele; de asemenea, vocea lor sufera oscilatii mult mai
pronuntate, care ii fac adesea sa fie tinta ridiculizarilor
celorlalti.Dezvoltarea sexuala poate crea probleme chiar mai
serioase decat dezvoltarea fizica. Multi baieti sunt ingrijorati ca
nu cumva sa se produca o erectie vizibila intr-un moment
stanjenitor - de exemplu, atunci cand danseaza cu o fata sau cand
sunt in fata clasei si, de exemplu, au de recitat ceva. Sentimentul
de vina legat de masturbatie este de asemenea pronuntat. O
sumedenie de probleme apar in mintea baietilor si in legatura cu
marimea organelor sexuale. Multi baieti sunt torturati de ideea ca
penisul lor este prea mic, pe cand altii sunt ingrjorati de marimea
imensa a testiculelor si a penisului lor. Asemenea nelinisti nu
sunt dezbatute cu nimeni, sau, in cel mai bun caz, sunt marturisite
doar unor tovarasi de varsta atoatestiutori, care adesea cunosc
doar folclorul legat de sex. De aceea, exista riscul ca asemenea
nelinisti sa duca la adevarate simptome nevrotice, si mai
chinuitoare ca intensitate si durata.Deoarece baietii traiesc mai
multe probleme legate de schimbarile biologice decat fetele, si
semnele de tulburari emotionale par a fi mai frecvente in cazul
lor. Dificultatile in relatiile cu parintii si profesorii sunt de
asemenea mai des intalnite. Chiar rata accidentelor mortale, a
actelor violente, a sinuciderilor este de trei ori mai mare la
baieti decat la fete. De aceea atitudinea corecta a adultilor ar
trebui sa fie una de apropierea mult mai autentica, si nu
neglijarea sau ridiculizarea problemelor acestei varste.
Info Bonus: Sarcina in adolescenta10 % dintre fetele care nu au
implinit inca 18 -; si cel mai adesea chiar 16 -; ani raman
insarcinate anual. O mare parte dintre ele decid sa pastreze
copilul. Un procent cam de 13% sufera un avort spontan. Restul
apeleaza la avortul provocat, mai mult sau mai putin septic.40% din
fetele care au azi 14 ani vor ramane gravide cel putin o data
inainte de a implini 20 ani. Daca se decid sa pastreze copilul
exista o serie de riscuri crescute pentru copil : riscurile fizice:
suferinta la nastere, probleme neurologice de doua ori mai
numeroase, riscul de mortalitate in primul an de viata de doua ori
mai ridicat. Nu neaparat varsta in sine pune in pericol viata
copilului, daca nu si pe a mamei, ci faptul ca cel mai adesea
mamele provin din medii dezavantajate, in care nu li se poate
asigura o nutritie adecvata riscuri psihice: foarte adesea copii
abuzati, pentru ca mamele trec printr-un stres extrem, caruia nu
pot sa ii faca fata. Lipsa unui mediu familial stabil ii face sa
fie si hiperactivi, adesea agresivi. Ajunsi la varsta scolara,
foarte multi vor avea performante scazute, daca nu vor ajunge chiar
la abandon scolarAdolescentele care recurg la avort o fac cel mai
adesea in ultima secunda, cand deja interventia presupune un risc
crescut, la limita primelor trei luni de sarcina. Si aceasta pentru
ca cel mai adesea nu constientizeaza macar faptul ca sunt
insarcinate.
De ce exista o rata atat de mare a sarcinii in randul tinerelor
de 13, 14, 15, 16 ani 82% dintre adolescentele care au avut relatii
sexuale, dar nu au utilizat nici o metoda contraceptiva, nu si-au
pus problema sarcinii. 70% dintre adolescente dezaproba
planificarea sexului. Daca totusi folosesc metode contraceptive,
45% dintre fete nu sunt atente atunci cand le utilizeaza. Cu toate
acestea 62% dintre adolescentele care nu au folosit niciodata
metode contraceptive raman insarcinate. 1 din 5 fete ramane
insarcinata in prima luna de viata sexuala; jumatate din sarcinile
acestei varste sunt dobandite in primele sase luni.Motive pentru
care adolescentele nu folosesc metode contraceptive: convingeri
morale sau religioase ignoranta ratiuni de sanatate cognitii
riscante: - sexul nu trebuie planificat, ci trebuie sa fie ceva
spontan- metodele contraceptive pot fi nesigure- nu poti ramane
insarcinata prima oara- nu poti ramane insarcinata daca actul
sexual are loc in anumite pozitii -; de exemplu in picioare-
trebuie sa ai 17 ani pentru ca sa ramai insarcinata- sexul
controlat este mai putin romantic -sexul nepremeditat si
necontrolat este acceptabil, dar cel planificat e doar pentru
fetele rele
5. Dezvoltarea cognitiva- Multi adolescenti ating stadiul
piagetian al operatiilor formale, caracterizat prin capacitatea de
gandire abstracta. Adolescentii pot face rationamente
ipotetico-deductive, pot aborda mult mai flexibil diferitele
probleme si pot testa ipoteze.- Desi a fost depasit egocentrimul
specific copilului mai mic, adolescentul manifesta totusi anumite
tendinte egocentrice, care se manifesta in relatiile cu
autoritatea, in centrarea excesiva pe sine, in constientizarea
foarte acuta a propriei persoane.
5.A. Tranzitii cognitive care au loc in adolescenta- OPERAREA
ASUPRA POSIBILULUICeea ce este real nu reprezinta decat un subset
din ceea ce este posibil, ceea ce reprezinti tu este doar o
posibilitate desprinsa din tot ceea ce ai putea sa fii.Aceasta
deschidere a lumilor posibile face ca sa sufere importante
modificari capacitatea de a contraargumenta, care se foloseste acum
de teze mult mai solide.In acelasi timp, ideile celorlalti nu mai
sunt luate de-a gata, fara a pune in discutie importanta lor, ci
sunt luate in calcul si alte idei alternative care pot fi la fel de
importante. Capata o mult mai mare savoare jocul de-a avocatul
diavolului.
Aceasta capacitate de gandire ipotetica le permite
adolescentilor si sa inteleaga logica din spatele argumentelor
celuialt, chiar daca nu sunt de acord cu concluziile acestuia. In
plus, adolescentii pot in acest fel sa gandeasca si cu un pas
inainte fata de adversar, sa isi planifice viitoarea miscare si sa
prevada consecintele alegerii uneia sau a alteia dintre
alternative.- GANDIREA ABSTRACTACapacitatea de a rationa logic
asupra unor probleme abstracte deschide calea catre operarea asupra
unor probleme de ordin social sau ideologic.Sunt disponibile
poantele, proverbele, metaforele si analogiile.-
METACOGNITIAAdolescentii au capacitatea de a realiza un management
mult mai eficient al propriei lor gandiri. De asemenea sunt
capabili sa explice si celorlalti cum anume functioneaza cognitiv,
care sunt procesele pe care le folosesc.Tot in repertoriul lor
intra acum o mai mare capacitate de introspectie, de constientizare
de sine si de intelectualizare.Tot acest instrumentar foarte
puternic de rationare s-ar parea ca depaseste volumul de cunostinte
disponibile pe care il au. Aceasta ar putea fi una din cauzele
dificultatilor de adaptare pe care le traiesc.Mai recent, se
considera ca problemele adolescentilor vizeaza doar intelegerea
sociala si nu functionarea cognitiva in general.-
MULTIDIMENSIONALITATEASunt capabili sa analizeze problemele din mai
multe unghiuri -; sarcasmul lor de multe ori isi are originile
aici.De asemenea se pot descrie pe ei insisi si pe ceilalti in
termeni mult mai diferentiati (sunt si timid, si expansiv )-
RELATIVISMULChestioneaza afirmatiile celorlalti si sunt mai putin
dispusi sa accepte fapte sau adevaruri absolute. Acest lucru este
adesea exasperant pentru parinti, care incep sa se intrebe daca nu
cumva copilul lor interogheaza totul doar de dragul interogarii.
Valorile personale sunt si ele puse sub semnul intrebarii, pana la
un scepticism de limita -; care spune ca nimic nu este sigur, si
nici o cunostinta nu este adevarata la modul absolut, si deci de
incredere.Capacitatea de a distinge realitatea de idealuri duce la
perceperea, spune Elkind (1970, 1977), pentru intaia oara, a
ipocriziei. Parintii sunt detronati, nemaifiind buni si
atotcunoscatori la modul absolut, ci doar simpli
muritoriContrastele percepute acut dintre ceea ce exista in
realitate si ceea ce ar fi trebuit sa fie, dintre ideal si real,
fac ca sa se reverse foarte mult criticism impotriva sistemului, a
institutiilor si a parintilor. Sanctiunile sunt aplicate cu mult
spirit, la modul satiric; ironizarea celorlalti este o arma des
utilizata, intelesurile duble sunt speculate in conversatie, iar o
voluptate noua este gustata prin abordarea subiectelor
interziseDeziluzia provocata de realitate ii motiveaza sa isi
construiasca propriile modele (fictionale) despre cum ar trebui sa
functioneze lumea -; viziune exagerat de optimista si idealista.Dar
prinsi in jocul condamnarii ipocriziei care ii inconjoara,
adolescentii tipici nu sunt in stare sa isi recunoasca propria
ipocrizie din comportament. Desi sunt in stare sa gandeasca
abstract, majoritatea nu au experienta necesara pentru a-si pune in
practica propriile principii.- EGOCENTRISMULDaca din multe puncte
de vedere egocentrismul stadiului operatilor concrete a fost
depasit, se pare ca adolescentul ramane totusi egocentric.
Presupune ca toata lumea este preocupata de propriile ganduri si
comportamente asa cum este el. De aici sentimentul ca se afla pe o
scena unde ii sunt expuse sentimentele inaintea unei audiente
imaginare. Ca urmare, apare o exagerata constiinta a propriei
persoane.Ca reactie de aparare in fata acestui fapt, multi
adolescenti se retrag in sine, isi ascund sentimentele si prefera
sa fie singuri. Pornind de la prezumtia de vinovatie a tuturor
celorlalti, considera ca toti ceilalti sunt la fel de critici ca ei
insisi, si le permit acestora sa le scada stima de sine aproape
instantaneu. Toata lumea isi va da seama ca blugii astia sunt prea
scurti!Adolescenta este si un timp al convingerii in propria
istorie, sau poveste personala. Convingerea in propria unicitate si
in caracterul special al propriei istorii poate distorsiona sau
chiar nega realitatea. Sunt singura persoana care a fost vreodata
indragostita asa!Tata, tu nu poti sa intelegi ce simtChiar crezi ca
ai trait ceva asemanator vreodata-Cu alte cuvinte, nimeni nu le
poate intelege sentimentele deoarece ei sunt unici. Similaritea
dintre propriile trairi si cele ale altora este opaca pentru
ei.Aceste distorsiuni se reflecta si in faptul ca doza de iluzii
pozitive este mult mai mare -; nu se poate intampla nimic rau,
boala sau nenorocirea sunt imposibile. Atat abuzul de substante cat
si ignorarea masurilor contraceptive reflecta aceste convingeri.-
PSEUDOPROSTIAExaminarea multiplelor fatete ale unei probleme si
luarea in calcul a tuturor posibilitatilor determina adesea
amanarea pana la blocare a deciziei. Adolescentii devin experti si
in identificarea unor motive ale actiunilor celorlalti acolo unde
acestea de fapt nu exista.Deoarece stadiul operatiilor formale in
care se afla le permite sa considere simultan variante alternative,
adesea procedurile de rationare sunt excesiv de complicate chiar si
in cazul problemelor simple. Lipsa unor euristici care sa permita
evaluarea alternativelor duce la aceste rationamente excesive, care
au ca si consecinta indecizia sau anularea actiunii.Desi
interpretarea adultilor este aceea ca au de-a face cu un adolescent
obraznic sau stupid, din punct de vedere psihologic se considera ca
este vorba de un dezechilibru cognitiv - abilitati cognitive care
depasesc temporar baza de cunostinte, deci experienta
adolescentului.5.B. Dezvoltarea cognitiva si gandirea
formalaMoshman (1998), referindu-se la sfera cognitiva a
adolescentilor, distinge intre:1) Inferente -; apar automat,
inconstient, constand in generarea unor cognitii noi din altele
preexistente.2) Gindire inferentiala -; se refera la coordonarea
constienta a inferentelor in vederea obtinerii unui scop precis;
modificarile semnificative aparute in adolescenta si preadolescenta
vizeaza: luarea deciziilor; rezolvarea de probleme; planificarea;
testarea ipotezelor.3) Rationamentul -; se achizitioneaza
rationamentul deductiv; Silogismul = deducerea unei concluzii din
doua premise care au un element comun.; Apar progrese in
reprezentarea mentala a premiselor, combinarea euristica a
acestora, asertarea unei multimi de concluzii sub forma
experimentelor mentale si testarea concluziilor alegandu-se
varianta cea mai corecta din punct de vedere logic; Rationamentul
ipotetico-deductiv premisa 1: daca p atunci q premisa 2:
afirmam/negam antecedentul (p) sau consecventul (q) Rationamentul
liniar Trecerea de la operarea in real la cea in posibil
(fantasmare).6. Dezvoltarea sociala si dezvoltarea personalitatii-
Una din sarcinile majore ale adolescentei o reprezinta formarea
unei identitati personale, intelegerea propriei persoane drept o
entitate distincta de toti ceilalti, dar in acelasi timp coerenta
si integrata transsituational.- Centrarea pe prorpia persoana,
legata de modificarile fizice care au loc in pubertate si de
descoperirea identitatii, poate pendula intre narcisism si ura
pentru propria persoana / autodepreciere. Daca exista o discrepanta
prea mare intre conceptul de sine si sinele ideal, pot usor apare
anxietatea si hipersensibilitatea.- Anxietatile legate de viitor
pot duce la diverse strategii de autoaparare:Izolare emotionala,
care duce la pasivitate, apatie, cinism, scaderea nivelului de
aspiratii;Negarea realitatii, cu retragerea din orice competitie,
imbolnavirea in perioade de examene, perioade de indecizie si de
refuz al problemelor stresante;Fantasmare, vise cu ochii deschisi,
pentru a compensa realitatea sau dimpotriva pentru a suferi ca un
veritabil erou neinteles, o victima a propriului
curaj;Rationalizare, de tipul strugurilor prea acri.- Relatiile cu
parintii inca joaca un rol foarte important in dezvoltarea
adolescentilor.Info Bonus: Relatia adolescenti-parinti dincolo de
mituriCel mai frecvent intalnit mit referitor la relatiile dintre
parinti si copiii lor adolescenti este ca acestia nu se pot
intelege. Numeroase studii arata insa ca relatiile din cadrul
familiei sunt mai armonioase decat apar ele in folclor si ca
adolescentii cauta de fapt aprobarea parintilor.Tensiunea care
apare o data cu intrarea copilului in adolescenta este prezenta de
ambele parti ale relatiei. Adolescentii simt tensiunea intre
dorinta de a se separa de parinti si intelegerea faptului ca inca
depind foarte mult de acestia.de partea opusa, parintii resimt si
ei ambivalenta dintre dorinta de a-si vedea copiii independenti si
aceea de a-i tine totusi cat mai mult dependenti de ei.
In lipsa unei comunicari deschise a acestor stari contradictorii
este firesc sa apara conflictele. Daca modul de abordare a
problemelor de catre parinti este unul negativ (negative affect),
adica implica ostilitate, constrangeri nejustificate, acte
agresive, adolescentul va invata acest model de rezolvare de
probleme si il va aplica in viitor si in alte situatii.Kim, Conger,
Lorenz, Elder (2001) arata ca intetirea conflictelor din familiile
cu copii adolescenti se datoreaza reciprocitatii dintre
modalitatile negative de abordare a problemelor de catre cei
implicati. Ei explica, dupa o analiza atenta a 451 de familii,
faptul ca comportamentul negativ al parintilor creste
probabilitatea comportamentului negativ al copilului care la randul
lui accentueaza conflictul initial. Acesta este mentinut asadar
datorita reciprocitatii interactiunii si nu atat datorita
comportamentelor luate separat (respectiv, comportamentul
ostentativ al adolescentilor si interdictiile parintilor).In
acelasi studiu, autorii arata ca acest model de rezolvare de
probleme este transferat ulterior de catre tanar/a (fostul
adolescent) in relatia de cuplu, ceea ce ameninta stabilitatea si
calitatea relatiei.In consecinta, am putea urma cateva sugestii
pentru a evita conflictele acute si modelele inadecvate oferite
adolescentilor:- exprimarea deschisa a emotiilor- evitarea
etichetelor si a blamarii- descoperirea impreuna a unor strategii
rezolutive eficiente in situatiile conflictuale- constientizarea
faptului ca orice relatie implica si aparitia unor conflicte-
considerarea adolescentului ca partener egal in discutii- oferirea
gradata a independentei- protejarea lor de erorile datorate lipsei
de experienta- increderea in capacitatea lor de a face fata
riscurilor- discutarea oricaror teme care ii framanta- ascultarea
ti luarea in considerare a argumentelor lor- explicarea motivelor
din spatele unei decizii referitoare la ei- evidentierea si
recompensarea comportamentelor dezirabile
Bibliografie:Bibliografie:- Baban, A. (2001) -; Consiliere
educationala, Cluj-Napoca- Kim, K. J., Conger, R., Lorenz, F.,
Elder Jr, G. (2001) -; Parent-Adolescent Reciprocity in Negative
Affect and Its Relation to Early Adult Social Development,
Developmental Psychology, 37, 6, 775-790- Papalia, D., Olds, S.
(1992) -; Human Development, Fifth edition, McGraw-Hill, Inc.-
Prieteniile devin mult mai intime; se dezvolta relatii apropiate si
cu persoane de sex opus.Presiunile grupului de prieteni sunt foarte
puternice, si in cazuri extreme duc la acte antisociale.Un studiu
recent (Hamm, 2000) abordeaza criteriile de selectie a prietenilor
de catre adolescenti americani de origine africana, asiatica si
europeana. Se pare ca alegerea prietenilor se face in primul rand
dupa criteriul consumului (comun) de substante (alcool, tutun,
droguri), pe locul doi fiind orientarea academica si abia pe locul
trei identitatea etnica. Dintre toate cele trei subgrupuri
studiate, cel al tinerilor de origine africana par a opta cel mai
pentru prieteni de identitate etnica similara. Similaritatea insa
nu pare un criteriu absolut, ci doar unul relativ. Adolescentii nu
aleg in mod necesar sa fie alaturi de cei care au orientari
identice cu ale lor, ceea ce implica o recunoastere sporita a
diversitatii pe care o presupune aceasta varsta.- Sexualitatea
influenteaza masiv dezvoltarea identitatii adolescentilor. Catre
sfarsitul adolescentei se considera ca optiunile sexuale sunt deja
clarificate si stabile. Nu exista insa o regula generala in aceasta
privinta.Identitatea sexuala nu este pe deplin asumata si urmata cu
consecventa in adolescenta tarzie, dupa cum rezulta din datele unui
studiu longitudinal efectuat de Diamond (2000) pe un grup feminin
minoritar (non-hetrosexual) cu varste cuprinse intre 16 si 23 ani.
Din cele raportate rezulta ca jumatate din subiecti si-au schimbat
identitatea sexuala de mai multe ori. Si comportamentul sexual
manifest a contrazis orientarea subiectilor, un sfert dintre
lesbiene avand contact sexual cu barbati. Studiul sugereaza faptul
ca identitatea sexuala si comporamentul sexual prezinta o mult mai
mare fluiditate, cel putin la femei, chiar daca sentimentele de
atractie sexuala par sa aiba o constanta mai mare.- Incarcatura
emotionala a varstei poate duce la la stari anxioase si depresive,
concretizate intr-o incidenta crescuta a tulburarilor
comportamentului alimentar, a consumului de droguri, a tentativelor
suicidare.