Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti
Universitatea: Petrol-Gaze PloiestiFacultatea de Stiinte
EconomiceDomeniul: Administrarea AfacerilorSpecializarea: Economia
Comertului, Turismului si ServiciilorImpactul crizei mondialeasupra
economiei intreprinderii
Studiu de caz realizat la: SC. ELIXDAN SRLCoordonator:
Autor:
Lector Universitar Doctor Inginer Economist Copoiu Maria
Teodora, Daniela Buzoianu anul I, grupa 5251
Anul universitar 2012-2013CUPRINS
Capitole Nr. paginaCapitolul 1: Ce este criza economica?
1.1 Definitie si caracteristici..1
1.2 Scurt istoric al crizei actuale............4 1.3 Cauzele
aparitiei crizei economice actuale..6
1.4.Principalele etape ale crizei.11Capitolul al 2-lea: Criza
economica in Romania
2.1 Evolutia crizei actuale in
Romania.............................................................14
2.2 Cum este afectata Romania de criza economica mondiala.....15
2.3 Impactul crizei asupra industriei mobilei17 2.4 Modalitati de
combatere a crizei.17Capitolul al 3-lea: Impactul crizei actuale
asupra firmei Elixdan 3.1 Prezentarea generala a firmei
3.1.1 Scurt istoric.......20 3.1.2 Obiectul de
activitate........20 3.1.3 Resursele firmei... 21 3.2 Situatia
economica a firmei in raport cu criza actuala.........22 3.3
Concluzii...24
Bibliografie......25 1Capitolul 1 Ce este criza economica?1.1
Definitie si caracteristici
Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari
trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula
de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criza economica
va experimenta aproape sigur o scadere a PIB-ului (Produs Intern
Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a
preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice
pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii
economice, si uneori pot duce la colaps economic.
In evolutia noastra crizele pot fi definite ca fiind situatii
caracterizate de o instabilitate pronuntata, sunt deci insotite de
o volatilitate i de o incertitudine in crestere. In situaii de
criza (orice forma ar imbraca ea) ne aflam intr-o permanenta stare
de nelinite i de nesiguran legat de viitor, team sau chiar panic.
Instinctul nostru de aparare si de conservare ne indeamna sa ne
comportam uneori irational si sa accentuam si mai mult aceasta
volatilitate deoarece fiecare dintre noi, cu capacitatea cognitiva
pe care o avem filtram informatia si intelegem fenomenul in felul
nostru transpunandu-l apoi intr-un anumit comportament legat de
piata. Problema cu definitia acestor crize consta in a spune cat de
mare sa fie volatilitatea sau caderea pietelor pentru a incadra o
evolutie de acest gen in categoria unei crize. Cat de mare sa fie
inflatia, somajul sau scaderea PIB-ului unei tari pentru a aprecia
intrarea ei intr-o criza.Convenional, s-a stabilit ca recesiune
este atunci cand dupa doua trimestre succesive avem de a face cu
scaderea PIB-ului unei tari sau regiuni. National Bureau of
Economic Research (NBER) definete criza ca fiind o scadere
semnificativa a activitatii economice pentru cateva luni reflectata
in scaderea PIB, scaderea veniturilor individuale, reducerea
nivelului ocuparii, diminuarea productiei industriale i a
consumului. Exista unii specialisti care clasifica aceste crize in
crize sociale (inflatie in crestere, somaj, saracie), in crize
financiare(volatilitate accentuata pe pietele de capital, caderea
burselor si revenirea lor spectaculoasa), crize politice (care pot
degenera in razboaie), crize locale sau internationale crize
cauzate de dezastre naturale sau crize economice generalizate. Este
dificil sa facem aprecieri cand o criza financiara devine una
economica sau daca o criz economica genereaza o criza financiara
sau invers. In principiu vorbim intotdeauna de o criza economica
generata fie de cauze financiare, politice sau sociale. Criza
financiara este o forma de manifestare a crizei economice si
reflecta o neincredere in sistemul financiar, o scadere
semnificativa a volumului tranzactiilor la bursa, o dereglare a
mecanismelor de piata.
2 Actuala criza financiara (si economica) internationala are
cateva caracteristici care este important a fi relevate, deoarece
de asta depinde atat intelegerea naturii cat si a cauzelor si, ca
urmare, a posibilelor remedii de absorbtie a acesteia
a. in primul rand, este vorba despre o criza exclusiv
financiara. Ea a aparut ca un rezultat necesar al autonomizarii
excesive a fluxurilor nominale in raport cu fluxurile economice
(adica al autonomizarii excesive a economiei nominale in raport cu
economia reala). Astfel, a fost posibila aparitia asa-numitului
bubble in zona fluxurilor nominale, care, nefiind sustinut nici in
mod explicit, nici in mod implicit, de catre fluxurile reale, a
explodat, generand recalibrarea tuturor variabilelor economice si
financiare aferente. b. in al doilea rand, este vorba despre o
criza cu origine punctuala. Ea a aparut intr-o anumita parte a
lumii (SUA) si in legatura cu o anumita zona a activitatii
economice (creditele bancare)
c. in al treilea rand, este vorba despre o criza de tip ciclic.
Ea urmeaza logica (cel putin asa cum cunoastem, pana acum, din
teoriile ortodoxe dedicate ciclicitatii economice) aparitiei,
dezvoltarii si declinului unui fenomen economic oarecare, de natura
infrastructurala, care se constituie in ancora a necesitatii
recalibrarii bruste a sistemului economic.
In context, as opina ca avem in fata o criza ancorata la logica
evolutiei tandemului fluxuri nominale fluxuri reale. Ori de cat ori
se va actualiza aceasta logica, exista riscul actualizarii unei
crize de acest tip;
d. in al patrulea rand, este vorba despre o criza structurala.
Aceasta caracteristica rezulta din faptul ca nu numai anumite
raporturi intre dinamica (si structura) fluxurilor nominale si
dinamica (si structura) fluxurilor reale au putut constitui cauze
ale declansarii crizei,dar si anumite raporturi intre activitatea
financiara reglementata si cea nereglementata s-au putut constitui
in cauze potentiale ale crizei;e. in al cincilea rand, este vorba
despre o criza predictibila. Predictibilitatea crizei cu care ne
confruntam rezulta, in mod logic, atat din caracterul ei structural
cat si din caracterul ei ciclic;
f. in al saselea rand, este vorba despre o criza inerent
globala. Globalitatea crizei nu este o globalitate de origine (am
vazut ca, in acest sens, ea este neglobala, punctuala) ci o
globalitate de evolutie, de dezvoltare. In conditiile in care
globalitatea financiara a lumii (a fluxurilor financiare atat
fluxuri de contrapartida cat si fluxuri pur nominale) se afla pe
primul loc al proceselor de globalizare, transmiterea, la scara
mondiala, a crizei financiare si economice aparute punctual este
doar o chestiune de timp si nu una de principiu.
31.2 Scurt istoric al crizei economice
Teoriile economice moderne resping ideea unei teoretizari
generale a crizelor economico - financiare, conform carora acestea
pot fi incadrate intr-un model general valabil, considerandu-se ca
fiecare criza financiara este unica, fiecare reprezentand de fapt
un accident istoric, generat de factori specifici, intr-o anumita
conjunctura social - economica i politica. Conform acestor teorii
crizele nu pot fi anticipate, astfel incat efectele negative ale
acestora sa fie aduse la un nivel minim. Cu toate acestea, istoria
ne arata ca, desi crizele economico - financiare nu apar si nu
produc efecte in parametrii identici, ele sunt strans legate de
caracterul ciclic al proceselor economice. Desi cauzele evolutiei
ciclice a proceselor economice nu au fost inca identificate,
caracterul ciclic al acestora este evident. Ciclurile economice,
indiferent ca sunt pe termen scurt, mediu sau lung se compun din
doua faze - expansiunea si recesiunea. In faza de expansiune are
loc o crestere a eficientei economice, generata de introducerea in
circuitul economic a unor inovatii tehnologice semnificative, in
timp ce in recesiune are loc o slabire a resorturilor care au
produs propulsia economica. Daca ciclurile economice pe termen
scurt (cu durata intre 10 i 40 de luni) si lung (asa- numitele
cicluri seculare, care dureaza intre 40 i 60 de ani) se incheie cu
perioade de recesiune caracterizate printr-o incetinire a creterii
economice, ciclurile decenale ( denumite i cicluri de afaceri, care
dureaza de la 4 i 6 ani, pana la 10 - 12 ani) se caracterizeaza
prin prezenta fenomenului de criza, in cadrul careia cererea,
productia, gradul de ocupare al fortei de munca, produsul intern
brut, lichiditatile, scad in mod dramatic, iar nivelul de trai se
inrautateste. Crizele economico-financiare au aparut inca din
timpul Imperiului Roman, iar gradul lor de complexitate a crescut
odata cu dezvoltarea societatii capitaliste in general, respectiv
odata cu configurarea economiei mondiale - incepand cu sec. al -
XVI - lea - i formarea relatiilor de interdependenta intre statele
lumii, atingand un punct de maxima complexitate in actuala criza
economico - financiara.
Criza financiara actuala, declansata in SUA, a izbucnit in anul
2007, deci la zece ani de la ultima criza financiara de proportii
din Asia de Sud - Est. S-ar putea spune ca reprezinta finalul unui
ciclul decenal (mediu) sau de afaceri despre care am mentionat la
inceput. Daca ar fi sa comparam modul in care s-au desfaurat
evenimentele in timpul scurs de la declanarea crizei (2007 - 2008)
cu modelul lui Minsky, putem constata ca faptele s-au derulat
conform modelului. Astfel, socul exogen asupra economiei l-a
constituit crearea cadrului legislativ favorabil constructiei de
locuinte personale i cladiri precum i a unui cadru financiar
relaxat, care a permis accesul la credite pentru locuinte a
populatiei cu venituri mici. Pe acest cadru creat, tot mai multe
banci, fonduri de investitii, societati de asigurare, au acordat
imprumuturi considerabile pentru cumpararea de locuinte unor
clienti care nu aveau posibilitatea sa-si achite creditele. Pe
fondul incurajarii creditarii ipotecare prin scaderea repetata a
ratei dobanzilor de catre Federal Reserve, bancile, fondurile de
investitii, societatile de asigurare, au fost stimulate sa-i
mareasca profiturile.
4i acest lucru l-au facut prin acordarea de imprumuturi (cu
dobanda foarte mare) la un numar tot mai mare de clienti cu grad
mare de risc. Pentru a se asigura impotriva riscurilor de
neincasare a ratelor, bancile mai sus enuntate au procedat la
vanzarea (profitabila) a imprumuturilor i a dobanzilor, sub forma
de produse financiare viabile, unor entitati financiare
specializate in operatiuni cu grad mare de risc (tip hedge).
Disponibilitatea excesiva a fondurilor de credit a aruncat multe
produse financiare pe piata : credite pentru case individuale,
cladiri, terenuri, maini, carti de credit. Domeniul de actiune s-a
extins cu timpul i la imprumuturi facute de administratiile
regionale i locale, la creditele industriale i comerciale. Cu alte
cuvinte aici este vorba de acea etapa a crizei in care se manifesta
irationalitatea investitorilor. Pe masura ce bancile, fondurile de
investitii, societatile de asigurare nu i-au mai incasat ratele de
la clienti, nu i-au mai putut desfasura activitatea i au intrat in
faliment. Acum se manifesta semnalul de alarma pe piata creditelor
imobiliare. Semnalele au fost percepute ca un pericol de catre
societatile bancare de tip hedge care cumparasera produsele
financiare . Acestea au incercat sa valorifice titlurile detinute
prin vanzare pe piata bursiera. Numarul mare de titluri din
domeniul imobiliar de pe piata bursiera a determinat scaderea
pretului acestora.. Au urmat falimentele in lant, despre care am
auzit nu demult, la sfaritul anului 2008, criza creditelor,
declanata ca urmare a pierderii de catre banci a capitalului, dar
si datorita aplicarii de politici prudentiale, de protejare a
activelor. Putem spune ca ne aflam in ultima etapa a crizei, cand
panica s-a calmat, iar acum se evalueaza consecintele dezastrului
Pe de alta parte, in anul 2009 poate fi vorba de incheierea unui
ciclu secular, avand in vedere ca Marea stagflatie din anii 70 s-a
declanat la 40 de ani de la Marea Depresiune din anul 1929 , iar in
prezent ne aflam la 40 de ani distanta de Marea Stagflatie din anii
70. Putem spune ca aceasta criza a creat conditiile propice pentru
o urmatoare perioada de recesiune (care poate imbraca forma
stagflatiei) la nivelul economiei mondiale, si se va resimti ca
atare in special de catre tarile puternic dezvoltate. Economiile
acestora deja se preconizeaza ca vor creste intr-un ritm foarte
lent, productivitatea muncii i consumul vor scadea in timp ce
preturile vor crete. Se vor dezvolta in special activitatile legate
de cercetare, invatamant, sanatate, mediu, cu alte cuvinte cele
care nu sunt direct productive, ci cele care pregatesc conditiile
pentru o viitoare reaezare ramurilor in economiile nationale dar i
in cea mondiala. Necesitatea unor perioade cu cretere economica
lenta decurge din imperativul protejarii a resurselor planetei, mai
ales in contextul actual cand asistam la o escaladare a
consumului.
5
1.3 Cauzele aparitiei crizei economice actuale
I. O singur criz, mai multe explicaii S precizm de la bun nceput
dou chestiuni asupra crora economitii cad la pace. Startul ciclului
economic (faza de avnt) care se ncheie sub ochii notrii s-a dat la
nceputul anilor 2000, dup ncheierea (poate incomplet) a ciclului
anterior - aa numitul boom dot.com. El a marcat lansarea unei curse
a preurilor pe pieele activelor, n special n domeniul imobiliar i
al valorilor mobiliare, dar nu numai. De asemenea, creterea
importanei achiziiilor pe datorie (leveraging), att a bunurilor de
consum, ct mai ales a celor de capital (cum ar fi prelurile de
companii - leveraged buyout). Sfritul freneziei investiionale
coincide cu apariia primelor semnale care atest erorile comise
(creterea ratei de insolven a debitorilor ipotecari) i creterea
ratei dobnzii de ctre banca central american - Fed.
Dincolo de aceste constatri acceptate unanim, exist, dup cum
spuneam, trei explicaii larg ntlnite. S le lum pe rnd.
1. Lcomia Cea mai la ndemn explicaie - i cu cea mai larg
circulaie n rndurile publicului larg - este lcomia. Lcomia bncilor
care au vnat chiar i clienii ru-platnici n sperana ncasrii unui
venit mai mare din dobnda aplicat creditelor. Lcomia debitorilor
care s-au ntins mai mult dect le este plapuma i au mrit achiziiile
pe datorie. Lcomia investitorilor care cumpr creditele ipotecare
titrizate (mortgage-based securities) fr s se mai uite la riscul
aferent acestora.
Problema cu acest argument este c lcomia nu evolueaz ciclic. Nu
exist niciun motiv pentru a-i bnui pe capitalitii americani ca
fiind mai lacomi dect cei rui, brazilieni sau francezi. i nu exist
niciun motiv s presupunem c participanii la pia sunt mai lacomi
dect cei care i privesc, i analizeaz i ne prezint lcomia drept
cauza principal a crizei. Din perspectiv psihologic, aadar, nu avem
motive s dm crezare acestui argument.
6 n plus, din perspectiv economic, argumentul lcomiei nu explic
modul concret de dezvoltare al avntului (care determin totodat i
detaliile fazei de declin): nu ne spune de ce anumite sectoare sunt
n mod special afectate de boom (activitatea imobiliar,
construciile, industria auto i sistemul financiar). Nu ne ajut s
explicm de ce febra speculativ a demarat n tromb dup anul 2001 i de
ce s-a oprit brusc n anii 2006-2007.
Invocarea lcomiei apare redundant n comentariile unor analiti.
Nu este pentru prima oar n istorie cnd creterea preurilor este pus
pe seama speculanilor. Lsnd la o parte problema creterii
difereniate a preurilor (ceea ce ne face s ne ntrebm de ce lcomia
se manifest mai mult n domeniul imobiliar i mai puin n cel
turistic, de pild), se pune cu acuitate urmtoare ntrebare: dac
lcomia dicteaz cursul economiei, de ce se mulumesc vnztorii s
creasc preurile doar cu 10% (sau 50%) pe an? De ce nu se dubleaz
preurile n fiecare lun? Rspunsul este c, de fapt, lcomia nu
determin evoluia cererii. Mai precis, lcomia este limitat de banii
pe care i avem n buzunar.
2. Prostia A doua explicaie a crizei pune accentul pe erorile
comise de investitori datorit lipsei capacitii acestora de a evalua
corect riscul investiiilor asumate. Pe leau, ciclul economic s-a
produs datorit prostiei i ignoranei investitorilor, care, mai nti
s-au hazardat s cumpere active supraevaluate (irrational
exuberance), dup care s-au grbit s le vnd. mpachetat n argumente
tehnice sofisticate (informaie asimetric, comportament de turm,
echilibre multiple .a.) explicaia sun bine, dar... att. Este n egal
msur nerealist i lipsit de consisten. n primul rnd, formuleaz o
acuzaie banal i profund fals. Cci este greu de crezut c vreun
profesor de economie sau politician nelege mai bine funcionarea
sistemului financiar dect o pot face cei care lucreaz nemijlocit cu
acesta - investitorii, cei care i pun la btaie propria avere n
tranzaciile derulate. Explicaia trece cu vederea problema
stimulentelor: participanii la pia sunt direct interesai (n orice
caz, mai mult dect ceilali) s depeasc dificultile informaionale.
Aceti participani la pia, bncile de investiii i alte firme de
administrare a activelor financiare (dac ne referim la actorii
principali ai ciclului economic actual) colecteaz anual cei mai de
seam absolveni ai departamentelor den profil din cele mai bune
universiti.
7 Din punct de vedere intelectual, acetia sunt printre cei mai
buni membri ai societii. Nu putem s punem criza pe seama ignoranei
lor dect dac tratm n mod simplist situaia.
n al doilea rnd, indiferent ct este de relevant, problema
asimetriei informaionale nu poate duce nicidecum la criz. Pur i
simplu, insuficiena informaiei i mpiedic pe indivizi s intre n
schimburi (care, cu o cunoatere adecvat, ar fi rentabil de
efectuat). Consecina este un numr redus de tranzacii (missing
markets) nu comiterea unor erori. Aici trebuie s ne ntrebm de ce
concurena nu i-a manifestat efectele benefice cu care o crediteaz
teoria i practica. De pild, este ciudat c nicio banc nu a ales s-i
consolideze reputaia, punnd mai presus profitul pe termen lung dect
ctigurile riscante pe termen scurt. S-ar prea c investitorii
secundari, dar i instituiile (aa-numitele originators of credit)
care au creat i apoi revndut activele toxice" au dat dovad de
stupiditate n egal msur.
Pentru a merge la cauza crizei trebuie s abandonm explicaia
convenional. Trebuie s ne ntrebm de ce investitorii anticipeaz in
corpore greit rentabilitatea achiziiilor efectuate. Iar rspunsul nu
este Pentru c sunt proti", ci Pentru c este profitabil s investeasc
n respectivele active". Acest rspuns este doar aparent
paradoxal.
3. Chinezii i arabii A treia variant a povetii - i cu cea mai
larg circulaie n mediul academic - spune c un rol crucial n
declanarea avntului nesustenabil l-a avut ampla lichiditate din
pia, datorat ratei sczute a dobnzii. Aceasta din urm, la rndul su,
a fost mpins n jos datorit unui volum imens de economisiri pe plan
mondial, deopotriv de sorginte privat i public (mai multe state n
curs de dezvoltare, printre care China i ri din Orientul Mijlociu,
au acumulat n timp rezerve valutare uriae, pe care le-au deversat n
economia american). De aici a rezultat ieftinirea creditului i
ncurajarea ndatorrii.
Aceast explicaie este susinut, printre alii, de Alan Greenspan,
fostul guvernator al Fed. Pe scurt, ea pctuiete zdravn la capitolul
relevan empiric: este fals sau, n cel mai bun caz, incomplet. Spun
fals, deoarece statisticile internaionale nu arat nimic neobinuit
cu evoluia economistirilor.
8 Acestea nu au crescut, n perioada la care facem referire, din
contr, n ultimele decenii am asistat la o scdere a ratei
economisirii n lume. Putem afirma, aadar c avntul s-a produs pe un
trend istoric de declin al economisirii. n acelai timp, este
adevrat c rezervele oficiale de dolari au crescut constant i c
statele care le posed le-au canalizat spre investiii n economia
american. ns, acumularea de bani n visteria bncilor centrale nu
este sinonim cu creterea economisirii i necesit ea nsi o explicaie:
exist mai muli dolari n lume pentru c cineva i-a produs mai nti, nu
pentru c au czut din cer. Dac mergem n continuare pe acest fir
logic ajungem la factorul determinant fundamental al ciclului,
anume expansiunea monetar (inflaia) la care au recurs autoritile
americane.
II. Adevraii vinovai: statul i bancherii Cele trei tipuri de
explicaii aruncate n ochii publicului nu sunt valabile. Printre
altele, toate se mpotmolesc n punctul din care trebuie de fapt s
nceap explicaia corect: banii i funcionarea sistemului
financiar.
n vrful acestui sistem se afl banca central n calitatea sa de
productor monetar. n domeniul monetar avem un monopol de stat, care
poate decide s creasc oferta de bani ntr-un ritm mai mare sau mai
mic n funcie de interesele politice. Important este faptul c banca
central poate extinde oricnd masa monetar, deoarece banii de hrtie
pe care i produce cost practic... zero. Astfel, devine foarte
simplu pentru stat s adopte politica too big to fail, prin care
bancherii i ceilali actori importani din sistemul financiar sunt
ncurajai s se ndatoreze i s investeasc imprudent. Dac investiiile
se ntorc cu profit, banii se duc n buzunarele bancherilor i ale
celorlali juctori de pe pia. Dac investiiile aduc pierderi, acestea
sunt externalizate prin inflaie. Practic, statul salveaz de la
faliment bancherii pentru c, dup cum spuneam, nu l cost aproape
nimic s produc banii necesari acoperirii respectivelor pierderi.
Miznd pe capacitatea statului de a-i salva, bancherii se comport
nesbuit - fenomen cunoscut sub numele de hazard moral. Nimnui nu-i
mai pas de raionalitatea economic din moment ce eventualele
pierderi pot fi pasate statului. De fapt, raionalitatea este ntoars
pe dos. Devine rentabil s speculezi, s te ndatorezi, pentru c numai
aa poi ctiga. Dac stai pe margine i te compori prudent, nu faci
dect s iroseti o oportunitate i s pierzi (n raport cu ceilali)
9 Desigur, emisiunea monetar se repercuteaz asupra societii.
Inflaia nu este altceva dect un impozit ascuns. Pe stat nu l cost
nimic s fabrice bani, dar pe noi ne cost. Inflaia nseamn scderea
puterii de cumprare a monedei, creterea costului vieii". Practic,
fiecare individ este expropriat n favoarea grupurilor de interese
care se situeaz n prima linie a celor care primesc banii emii de
autoritatea monetar.
Exist i alte motive punctuale, specifice contextului, care au
modelat acest avnt artificial. De exemplu, un rol important l-a
avut politica guvernului american de ncurajare a creditrii
populaiei srace - aa-numitele credite subprime - pe fondul mai
vechii politici de cretere a numrului proprietarilor de case.
Msurile legislative adoptate n acest sens au distorsionat alocarea
creditului, n sensul stimulrii expansiunii construciei de locuine i
creterii ponderii mprumuturilor neperformante. Dar n absena
expansiunii monetare totul s-ar fi rezumat la redistribuirea avuiei
- transparent, prin impozitare/subvenionare - n favoarea clasei
srace a societii i a chiriailor. Inflaia a permis ns guvernului s
ascund costul politicii sale i s genereze un veritabil castel din
cri de joc (sau, mai degrab, din bancnote), un adevrat Caritas.
Cheia evitrii situaiilor de acest gen care se pot ntmpla n
viitor st n nelegerea corect a trecutului. Din nefericire,
dezbaterea public este dominat de experi" care i obin veniturile
din relaiile pe care le ntrein cu statul sau cu sistemul financiar
(atunci cnd prim-planul nu l dein politicienii nii). Nu ne putem
atepta ca soluiile veritabile s vin de aici.
101.4 Principalele etape ale crizei . Criza financiar actual a
izbucnit la nceputul anului 2007 n Statele Unite, nainte de a se
extinde la toat economia mondial, reamintete AFP, care prezint
principalele etape ale acestui fenomen.
Sursa: NewsIn2007- februarie - Din ce n ce mai muli clieni din
Statele Unite nu i mai achit creditele de tip subprime (credite
ipotecare cu grad ridicat de risc), ceea ce provoac primele
falimente ale unor instituii bancare specializate.
- august - Cad bursele. Bncile centrale intervin pe piee cu
lichiditi.
2008- 22 ianuarie - Banca central american (FED) i scade rata
dobnzii de referin la 3,5%, cu trei sferturi de punct. - 17
februarie - Banca britanic Northern Rock este naionalizat. - 11
martie - O nou injecie masiv de lichiditi pe piaa creditelor de
ctre bncile centrale, pentru a face fa contraciei acesteia.
- 16 martie - JPMorgan Chase anun achiziionarea bncii de
investiii Bear Stearns, la un pre sczut i cu ajutorul FED.
- 7 septembrie - Trezoreria american decide naionalizarea
bncilor Fannie Mae i Freddie Mac, dup ce acestea au suferit
pierderi financiare importante.
- 15 septembrie - Banca de investiii Lehman Brothers i depune
bilanul, iar Bank of America anun cumprarea Merrill Lynch.
- 16 septembrie - Compania de asigurri AIG (American
International Group) este salvat de Guvernul american, care i ofer
85 de miliarde de dolari n schimbul a 79,9% din capital.
- 17 septembrie - Bursele din lume cad. Bncile centrale
intensific operaiunile pentru injectarea de lichiditi pe pia.
- 18 septembrie - Banca britanic Lloyds TSB cumpr HBOS,
instituie financiar concurent.
- 26 septembrie - JPMorgan preia controlul asupra Washington
Mutual, cu ajutorul autoritilor federale.
11 - 28 septembrie - Compania de asigurri belgiano-olandez
Fortis este ajutat de statele belgian, olandez i luxemburghez.
Banca britanic Bradford and Bingley este naionalizat.
- 30 septembrie - Banca Dexia este naionalizat de autoritile
franceze i belgiene.
- 3 octombrie - Camera Reprezentanilor adopt un plan de salvare
a sectorului financiar, n valoare de 700 de miliarde de dolari.
Senatul aprobase deja setul de msuri.
- 4 octombrie - Reuniune de urgen, la Paris, a liderilor
membrilor europeni ai G8 (Germania, Frana, Italia, Marea Britanie),
care nu reuesc s ajung la un acord privind nfiinarea unui fond
european pentru susinerea instituiilor financiare aflate n
dificultate.
- 5 octombrie - BNP Paribas preia Fortis n Belgia i Luxembourg,
devenind cea mai mare banc de depozite din Europa.
- 8 octombrie - Londra anun un plan de salvare care include o
naionalizare parial a bncilor. Fondul Monetar Internaional (FMI)
revizuiete n scdere previziunile privind creterea economic mondial,
n condiiile n care bursele sunt n scdere.
-10 octombrie - G7 i ia angajamentul s mpiedice falimentul
oricrei bnci importante.
- 12 octombrie - Cele 15 ri din Zona euro ajung la un acord
privind un plan de aciune: garantarea creditelor interbancare i
posibila recapitalizare a bncilor.
- 13 octombrie : Cretere spectaculoas a burselor, n replic la
mobilizarea guvernelor.
- 15 octombrie: Bursele cad din nou. Wall Strret nregistreaz cea
mai mare scdere de dup 1987. Europenii, reunii la un summit la
Bruxelles, cer organizarea unui summit mondial nainte de sfritul
anului, pentru reformarea sistemului financiar internaional. Preul
petrolului scade sub 70 de dolari barilul.
- 20 octombrie - Criza financiar risc s antreneze pierderea a 20
de milioane de locuri de munc n lume pn la sfritul anului 2009,
avertizeaz Biroul Internaional pentru Munc.
- 24 octombrie - Islanda cere oficial FMI un ajutor de dou
miliarde de dolari pentru a face fa crizei care i distruge sistemul
bancar.
12 - 26 octombrie - FMI anun c acord un mprumut de 16,5 miliarde
de dolari Ucrainei.
- 27 octombrie - rile membre G7 critic volatilitatea excesiv a
ratei de schimb a yenului, care atinge cel mai ridicat nivel n
comparaie cu dolarul din ultimii 13 ani.
- 28 octombrie - Euro ajunge la cel mai sczut nivel fa de dolar
din aprilie 2006. FMI, UE i Banca Mondial anun c acord 20 de
miliarde de euro mprumut Ungariei.
- 29 octombrie - FED scade rata dobnzii de referin la 1,0%.
- 31 octombrie - Banca Japoniei scade rata dobnzii de referin la
0,30%.
- 6 noiembrie - FMI anun c rile dezvoltate vor nregistra n 2009
prima contractare a Produsului Intern Brut din 1945, estimat la
0,3%. Creterea economic mondial este estimat la maxim 2,2%. Banca
Central European (BCE) scade rata dobnzii de referin la 3,25%.
-15 noiembrie - prima reuniune la nivel nalt a G20, organizaie
din care fac parte rile dezvoltate i economiiile emergente.
- 17 noiembrie - Japonia intr n recesiune economic; PIBul anual
scade cu 0,4% n trimestrul al treilea.
- 18 noiembrie - GM, Ford i Chrysler cer Congresului o nou
extindere a alocrilor din bani publici, avertiznd c industria auto
este n pragul dezastrului. Aciunile General Motors i Ford se
depreciaz, cunoscnd o scdere de 90%, respectiv 80%, n ultimele 12
luni.
- 20 noiembrie - UE acord Ungariei un mprumut de 6,5 miliarde
euro. Preul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni: 52,55
USD pe baril pe piaa de la New York. Statele din Nordul Europei vor
acord Islandei un mprumut n valoare de 2,5 miliarde de dolari
pentru a ajuta ara s-i revina din criza financiar cu care se
confrunt. Banca central a Elveiei a cobort dobnda.
13Capitolul 2
Criza economica in Romania
2.1 Evolutia crizei actuale in Romania
n 2005 si 2006 contextul intern i internaional era unul
favorabil Romniei. n 2005 ageniile de rating au acordat rii noastre
pentru prima oar un calificativ de risc sczut (de tip investment
grade). Anul 2006 a reprezentat al aptelea an consecutiv de cretere
economic pentru Romnia, pe un fond descendent al inflaiei. Dinamica
principalilor indicatori economici i financiari ai Romniei n
general pozitiv arta un proces de recuperare a decalajelor fa de
economiile emergente membre UE.
Piaa muncii
n 2007 condiiile nefavorabile la nivel mondial au determinat ca
riscurile s se majoreze. Totodat, a aprut i o provocare relativ nou
la adresa stabilitii macroeconomice i a celei financiare, pe piaa
muncii: aceasta a suferit o ngustare continu, rod al exodului unei
importante pri a forei de munc i al creterii economice ridicate din
ultimii ase ani, ce a creat presiuni salariale mari, care au
deteriorat profitabilitatea multor companii i, ca urmare, au slbit
capacitatea de asigurare a serviciului datoriei bancare interne i
de a rezista unor ocuri. Odat cu dezvoltarea crizei financiare,
piaa muncii a continuat s fie o provocare deoarece omajul a
nregistrat valori tot mai mari i a fost afectat capacitatea de
rambursare a populaiei.
Cursul de schimb
Cursul de schimb a avut implicaii serioase asupra stabilitii
financiare (ct i asupra stabilitii macroeconomice): finanarea
extern a sectorului bancar era ridicat iar populaia i companiile se
mprumutau practic n msur egal n moneda naional i n valut (n plus
companiile se mprumutau pe scar larg din exterior). Volatilitatea
monedei naionale era si este n continuare ridicat (n comparaie cu
volatilitatea monedelor din regiune), fiind explicat i prin
caracteristicile structurale ale pieei valutare, care o disting de
alte piee regionale: volum relativ mic; scadena operaiunilor este n
cea mai mare parte pe termen scurt; ponderea mic a instrumentelor
derivate (deinute aproape n totalitate de nerezideni).
142.2 Cum este afectata Romania de criza economica mondiala?
n anii urmtori deteriorarea mediului economic i financiar
internaional nu a ncetat s se manifeste, iar evoluiile viitoare au
fost marcate de mari incertitudini.
Pentru Romnia, climatul extern actual i-a pus amprenta prin:
nrutirea percepiei la risc, inclusiv prin asocierea cu evoluiile
regionale;
contracia pieelor de desfacere externe;
dificulti n finanarea extern;
la nivel microeconomic, dublarea riscului de lichiditate cu cel
de solvabilitate.
Criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece,
iar Romania incepe tot mai mult sa resimta aceasta recesiune
economica, la care marii economisti de la nivel mondial nu reusesc
sa-i gaseasca antidot. Iar cel mai tare se va resimti aceasta criza
la nivelul companiilor din Romania.
Pe de o parte cele care au contractate credite pentru dezvoltare
sau acoperirea altor nevoi de lucru, se vor trezi in fata
imposibilitatii de a restitui aceste imprumuturi, concomitent cu
ingreunarea posibilitatii de plata a furnizorilor, mai ales in
cazul celor care au de facut plati in valuta.
Pe de alta parte, intrucat bursele mondiale se prabusesc , iar
Bursa de Valori Bucuresti a pierdut in doar cateva zile peste 2
miliarde de euro, companiile nu mai pot miza pe acestea ca si surse
de finantare, astfel incat o alta varianta de acoperire a nevoilor
financiare este total blocata. Cum pe fondul crizei economice, este
de asteptat ca si solicitarile de creditare din partea companiilor
adresate bancilor sa scada, se contureaza astfel tabloul complet al
unicei crize financiare, care va arunca in faliment extrem de multe
companii dinRomania.
15Efectul este unul de recul, pentru ca,creditorii care in
conditii normale ar fi fost de acord sa acorde mai multe termene de
gratie partenerilor lor de afaceri de la care au de incasat bani,
fiind acum in conditii de crizaeconomica sub presiunea creditorilor
lor, vor pune o presiune si mai mare pe debitorii lor, sa li se
plateasca banii, iar reactia va fi una in lant, intrucat extrem de
multe companii nu vor gasi resursele necesare sa isi achite
datoriile scadente, si vor lua, din pacate, calea falimentului.
Intrebarea care se pune este: va fi capabila Romania sa gaseasca
managerii si resursele care sa scoata tara din una din cele mai
mari crize economice ale ultimului secol? .
Sa speram acest lucru, pentru ca altfel, primii loviti si
afectati vor fi tot mici comercianti, care nu au forta financiara a
marilor corporatii, si poate ca indirect prin aceasta criza
economica la nivel mondial, nu se urmareste defapt decat
instaurarea suprematiei marilor corporatii la nivel mondial.
Romania deja se afla sub impactul crizei financiare si economice
internationale. Trebuie sa fim uniti acum, mai mult ca niciodata,
in fata acestui fenomen pe care nu l-am declansat noi, pe care nu
l-au declansat tarile cu un nivel de dezvoltare mai mic, ci a fost
declansat de tarile dezvoltate . El a subliniat ca atat clasa
politica, cat si sindicatele si patronatele trebuie sa fie unite in
acest moment, pentru a putea identifica solutiile de depasire a
crizei cu care se confrunta economia mondiala. Analistii economici
critica dur pasivitatea partidelor fata de situatia Romaniei, in
contextul noilor provocari. Ei spun ca in acest moment prioritara
pentru politicieni ar trebui sa fie elaborarea unei strategii
nationale de combatere a efectelor crizei, si nu o competitie intre
principalii actori aspiranti la fotoliul de premier. Solutiile
reale pentru diminuarea efectelor crizei economice vor fi foarte
dure si, cu siguranta, toti romanii le vor resimti.
Surse din Banca Nationala a Romaniei au declarat ieri ca noul
guvern va trebui sa creasca n 2009 toate taxele, inclusiv cota
unica, la nivelul de 19%, pentru a face fata dezastrului care va
afecta economia, n conditiile scaderii productiei si a cresterii
somajului. In plus, BNR va recomanda noului executiv cresterea
impozitului pe terenuri si pe cladiri si introducerea taxelor pe
terenurile agricole la nivelul tarilor UE . Criza financiara
globala a avut efecte in mai multe sectoare economice din Romania,
precum industria auto, unde compania Dacia si-a intrerupt de mai
multe ori productia, acuzand scaderea pietei interne din cauza
taxei de poluare auto. "Decizia Guvernului de a renunta la plata
TVA pentru lucrarile de reabilitare termica este binevenita, avand
in vedere ca am solicitat acest lucru de multa vreme. Insa sunt
neplacut surprins ca nu am fost consultati referitor la deciziile
care trebuie luate pentru atenuarea efectelor crizei economice in
piata constructiilor. Sistemul financiar din Romania a scapat
deocamdata nevatamat de criza financiara mondiala. insa in ciuda
soliditatii sistemului nostru bancar, economia reala a Romaniei va
fi in curand afectata de caderile economice antrenate in Europa de
aceasta degringolada financiara. Acesta este mesajul pe care
presedintele si premierul romani l-au lansat la sfarsitul
Consiliului European de toamna.
162.3 Impactul crizei asupra industriei mobilei
Unul dintre cele mai sensibile sectoare la turbulentele
traversate de piata financiara si cea imobiliara in ultimul an este
industria mobilierului. Producatorii si comerciantii ieseni din
acest domeniu sustin ca in perioada scursa din acest an au
inregistrat diminuari semnificative ale volumului vanzarilor, in
ciuda reducerilor mari de preturi operate. Recesiunea a afectat
piata mobilierului nu numai pe plan intern, ci si in ceea ce
priveste relatiile cu partenerii de afaceri din
strainatate.Potrivit reprezentantilor Asociatiei Producatorilor de
Mobila din Romania, exportul de mobilier s-a redus, in primul
semestru al anului in curs, cu 16,6%, la 500 milioane de euro, de
la 596 milioane euro, in aceeasi perioada a anului trecut, iar
importurile au scazut cu 35,6%.Aceasta involutie a afectat si
structura personalului angajat. La jumatatea acestui an, la nivel
national, in industria mobilei activau aproape 60.000 de persoane,
cu 23% mai putin decat in aceeasi perioada a anului
trecut.Scumpirea creditelor a diminuat si mai mult capitalul
disponibil in achizitiile de mobilier. Un alt aspect este legat de
ceea ce managementul vestic numeste just in time. Din ce in ce mai
multe companii incearca sa negocieze contracte generice, pe o
perioada mai indelungata fara o valoare fixa, care sa le permita
alocarea resurselor, in cazul nostru cumpararea de mobilier, doar
atunci cand este nevoie. Si nu in ultimul rand, blocajele
financiare, colaborate cu scumpirea creditelor, au dus la cresterea
consistenta a perioadei de plata, multe firme incercand sa
foloseasca un credit furnizor in locul liniilor de credit de la
propria banca.
2.4 Modalitati de combatere a crizei
Romania deja se afla sub impactul crizei financiare si economice
internationale. Trebuie sa fim uniti acum, mai mult ca niciodata,
in fata acestui fenomen pe care nu l-am declansat noi, pe care nu
l-au declansat tarile cu un nivel de dezvoltare mai mic, ci a fost
declansat de tarile dezvoltate . El a subliniat ca atat clasa
politica, cat si sindicatele si patronatele trebuie sa fie unite in
acest moment, pentru a putea identifica solutiile de depasire a
crizei cu care se confrunta economia mondiala. Analistii economici
critica dur pasivitatea partidelor fata de situatia Romaniei, in
contextul noilor provocari. Ei spun ca in acest moment prioritara
pentru politicieni ar trebui sa fie elaborarea unei strategii
nationale de combatere a efectelor crizei, si nu o competitie intre
principalii actori aspiranti la fotoliul de premier. Solutiile
reale pentru diminuarea efectelor crizei economice vor fi foarte
dure si, cu siguranta, toti romanii le vor resimti. Surse din Banca
Nationala a Romaniei au declarat ieri ca noul guvern va trebui sa
creasca n 2009 toate taxele, inclusiv cota unica, la nivelul de
19%, pentru a face fata dezastrului care va afecta economia, n
conditiile scaderii productiei si a cresterii somajului. In plus,
BNR va recomanda noului executiv cresterea impozitului pe terenuri
si pe cladiri si introducerea taxelor pe terenurile agricole la
nivelul tarilor UE .17 Criza financiara globala a avut efecte in
mai multe sectoare economice din Romania, precum industria auto,
unde compania Dacia si-a intrerupt de mai multe ori productia,
acuzand scaderea pietei interne din cauza taxei de poluare auto.
"Decizia Guvernului de a renunta la plata TVA pentru lucrarile de
reabilitare termica este binevenita, avand in vedere ca am
solicitat acest lucru de multa vreme. Insa sunt neplacut surprins
ca nu am fost consultati referitor la deciziile care trebuie luate
pentru atenuarea efectelor crizei economice in piata
constructiilor. Sistemul financiar din Romania a scapat deocamdata
nevatamat de criza financiara mondiala. insa in ciuda soliditatii
sistemului nostru bancar, economia reala a Romaniei va fi in curand
afectata de caderile economice antrenate in Europa de aceasta
degringolada financiara. Acesta este mesajul pe care presedintele
si premierul romani l-au lansat la sfarsitul Consiliului European
de toamna. Criza economica nu ne va ierta , a avertizat
presedintele tarii, caci 'nu putem fi o insula de bunastare intr-un
ocean de dezastru', a explicat si prim-ministrul.
Companiile ar trebui sa reduca salariile, pentru a-si putea
pastra toti angajatii, iar statul ar trebui sa investeasca in
infrastructura, chiar cu riscul injumatatirii salariilor, pentru ca
Romania sa poata iesi din criza, este de parere omul de afaceri Ion
Tiriac.
Miliardarul roman crede ca o mare parte din imprumuturile
contractate de Romania ar trebui sa fie directionate spre
construirea de autostrazi si dezvoltarea infrastructurii in
general, lipsa acesteia fiind motivul principal pentru care
investitorii ocolesc Romania. Fara infrastructura, tara moare in
viitor. Noi am pierdut ocazia de a avea o fabrica Mercedes, din
cauza infrastructurii. Bine ca a venit Ford, ca alea sunt niste
locuri de munca reale", a spus Tiriac, prezent in cadrul emisiunii
"Dupa 20 de ani", la Pro TV.
Omul de afaceri crede ca Romania va iesi din recesiune la un an
si un sfert dupa Statele Unite, insa, pentru realizarea acestui
scop, "toata lumea trebuie sa puna umarul".
Astfel, in loc sa concedieze mii de oameni, companiile ar trebui
sa reduca salariile, in perioada de criza. "Ce face un individ daca
il dai afara si ii dai trei salarii? Luna a patra ce face?", s-a
intreabat Tiriac.
De altfel, omul de afaceri declara ca a venit cu bani de acasa
si a redus volumul de afaceri, pentru a nu fi nevoit sa
disponibilizeze angajatii.
Agricultura, bioenergia si turismul pot scoate Romania din
criza
In afara de afacerile clasice, precum imobiliarele, care, in
opinia lui Tiriac, vor continua sa creaca dupa incheierea crizei,
Romania ar trebui sa se concentreze pe dezvoltarea agriculturii,
producerii de bioenergie si pe turism. 18
Agricultura ar trebui sa fie o joaca pentru noi, cu resursele pe
care le avem de la Bruxelles. Problema este ca Nea' Ion si Vasilica
nu stiu sa traga banii, pentru jumatatea aia de hectar pe care o
au", a spus Tiriac.
Potrivit spuselor sale, un domeniu care se va dezvolta imens in
urmatorii 20 de ani, este bioenergia, care ofera un ROI (return of
investment) de 25%. "Cei care cumpara energie exista intotdeauna.
In Romania, eu il cunosc pe Porumboiu, care, probabil, o sa se
lanseze cu capul inainte in acest domeniu", a spus omul de
afaceri.
Nu in ultimul rand, Romania are un mare potential turistic. Pe
de alta parte, turismul din Romania se afla la nivelul "epocii de
piatra", crede miliardarul.
Pentru a functiona, ar trebui, de exemplu, construite partii de
schi in toata zona dintre Sinaia si Brasov, in urma unor investitii
private, prin licitatie.
"Noi n-am facut nimic cu promovarea Romaniei. Imaginea a fost
dezastruoasa, nu stiau nimic despre Delta, Carpati, Marea Neagra.
Avem un litoral destul de acceptabil ca marime, dar nu am facut
nimic macro. Am facut aici o casuta, aici patru paturi, dincolo
cinci. In Poiana Brasov, e o catastrofa, am dat voie oricui, sa
construiasca oricum", a spus Tiriac.
Miliardarul crede ca nu exista solutii simple si unice pentru
iesirea din criza, dar lucrurile depind mult de actiunile clasei
politice. Dupa parerea sa, ar trebui sa existe un singur partid, un
singur lider, care sa aiba controlul total, sau sa existe o
guvernare fara partide, in care sa fie alesi cei mai buni oameni de
la fiecare grupare politica si din fiecare domeniu in parte.
"Cand ai toata puterea in mana, poti sa faci diferenta. Ma uit
la Spania, acum 20 de ani era in urma Romaniei in general. A avut
norocul sa aiba doi conducatori, care au avut o mana forte, au
guvernat cu partidele lor si au facut tara sa progreseze. E
adevarat, au si luat de la Bruexelles de sapte ori cat o sa luam
noi de acum incolo", a spus Tiriac. El a adaugat ca sindicatele ar
trebui sa inteleaga, la randul lor, ca nu mai existe bani "in
pusculita" si sa nu mai insiste sa primeasca mai multi bani. "Sunt
sindicatele pregatite sa socoteasca? Cei care i-au ales, au ales
prost conducatorii sindicatelor. La ce foloseste greva
sindicatelor? Opreste si putinul care ne-a mai ramas", a spus omul
de afaceri.
Tiriac a incheiat estimand ca Romania va ajunge la o adevaratul
capitalism intr-o perioada cuprinsa intre 10 si 20 de ani.
19Capitolul 3
Impactul crizei actuale asupra firmei Elixdan3.1.1 Scurt istoric
al firmei
Societatea comerciala ELIXDAN a fost infiintata in anul 1996,
avand ca obiect de activitate comertul cu materiale de constructii
si are sediul social in Moreni, judetul Dambovita. Astazi oferim
clientilor nostri o gama diversificata de produse si servicii,
venind tot timpul in intampinarea cererilor pe care acestia ni le
fac, cu operativitate si profesionalism. Bucurandu-ne de o
reputatie foarte buna in randul partenerilor nostri, suntem siguri
ca produsele si serviciile companiei noastre va vor oferi o
satisfactie garantata. Elixdan este onorata sa raspunda oricarei
solicitari din partea dumneavoastra referitoare la oferta noastra
de produse si servicii. Filozofia noastr este c putem merge inainte
numai daca clientii sunt multumiti, de aceea ne straduim sa
satisfacem toate dorintele acestora. Dorim sa fim parteneri de
incredere din toate punctele de vedere.3.1.2 Obiectul de activitate
al firmei
Suntem o societate cu o echipa de profesionisti tineri,
dinamici, care plaseaza in centrul atentiei clientul, cu
necesitatile si dorintele sale.
Obiectul nostru de activitate este confectionarea oricarui tip
de mobilier din PAL melaminat, MDF, postforming si PAL furniruit.
Furnizorii nostri sunt selectati pe baza unor criterii precise care
au ca scop mentinerea calitatii produselor.
Procesele de fabricatie sunt conform celor mai inalte tehnologii
si pentru aceasta suntem dotati cu mijloace de productie moderne:
masini unelte specializate, scule de la producatori consacrati.
20
Debitarea:
Oferim debitare, cantuire, decupare materiale melaminate la
dimensiunile solicitate de catre client. Prelucrarea se face cu
utilaje profesionale, calitatea executiei fiind garantata.
Manipularea, prelucrarea, depozitarea materialelor si a produselor
finite sunt asigurate de personal cu experienta si in conditii
optime de calitate si siguranta.Consultanta si proiectare:Echipa
noastra iti pune la dispozitie experienta ei in productia de
mobilier la comanda, realizand impreuna cu tine un preview al
mobilei pe care ti-o doresti. Un consultant se deplaseaza acasa la
tine pentru masuratoare si stabilirea primelor detalii, apoi totul
ia forma cu ajutorul softurilor de proiectare, forma finala fiind
ajustata conform dorintelor tale.Transport si montaj:Transportul si
montajul sunt asigurate cu profesionalism de o echipa cu experienta
in domeniu. Pe durata transportului mobila este protejata prin
ambalare cu materiale specifice, iar montajul se face acordand
atentie deosebita detaliilor, pentru ca mobila ta sa fie asa cum
ti-ai dorit-o.
3.1.3 Resursele firmei
Resursele umane
Forta unei firme sta in profesionalismul angajatilor sai. Cu cat
acestia sunt mai bine pregatiti pentru posturile pe care le ocupa
si cu cat sunt mai motivate, cu atat firma va devenii o concurenta
puternica. Elixdan are 13 angajati, dintre care 7 tamplari
universali si operatori CNC, 1 sef atelier mobilier, 1 inginer
tehnolog, 1 consultant de vanzari, 1 secretara, 2
soferi.21Resursele materiale
Firma Elixdan isi desfasoara activitatea in orasul Moreni
judetul Dambovita,strada Mihai Eminescu, Nr. 28Calitatea produselor
este principalul criteriu in stabilirea furnizorilor si a
comenzilor catre acestia, acest lucru fiind in beneficiul
clientilor nostri.Elixdan dispune de un sediu utilat comform
standardelor actuale, de 5 calculatoare utilizate pentru procesul
de proiectare, precum si alte echipamente utlizate precum masina
combinata de fasonat-taiat, masina de taiat circular si bordurat,
masina pentru taiat placi ceramice, masina taiat marmura, masina
taiat puzzle. Toate acestea contribuie la prelucrarea profesionala
a mobilei dupa toate cerintele cumparatorilor.Resursele
financiare
Intr-o economie moderna, de regula, necesarul de resurse
depaseste posibilitatile de procurare a acestora. De asemenea, in
timp ce resursele au un caracter limitat, cererea de resurse
inregistreaza o tendinta de crestere continua. Resursele, ca
elemente ale bogatiei unei natiuni, includ in structura lor,
alaturi de resursele materiale, umane, informationale, valutare, si
resursele financiare. Resursele financiare reprezinta totalitatea
mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor
economico-sociale intr-o anumita perioada de timp.
Pentru a functiona la capacitatea maxima intr-o perioada de 6
luni, firma Elixdan aloca cheltuielilor pentru deplasari si
materialele necesare, precum si salariilor angajatilor aproxamativ
900 milioane(lei vechi). Alte aproximativ 200 milioane(lei vechi)
sunt alocate taxelor si impozitelor. Profitul real ajunge undeva in
jurul valorii de 500 milioane(lei vechi).
3.2 Situatia firmei in raport cu criza actuala
Diminuarea comenzilor si lipsa finantelor sunt principalele
probleme cu care se confrunta ca urmare a crizei
economico-financiare,majoritatea intreprinderilor mici si
mijlocii(IMM) din Romania .Fenomenul se extinde destul de rapid la
nivelul unui numar din ce in ce mai mare de firme.
Reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor mici si
mijlocii(CNIPMMR) estimeaza ca peste 9 din cele peste 600000 de
IMM-uri din tara sunt afectate de criza financiara iar solutia
pentru redresarea domeniului ar putea veni din adoptarea urgenta a
legislatiei necesare operationalizarii masurilor de criza pentru
sustinerea firmelor. 22 Elixdan este afectata in mod indirect de
criza economico-financiara actuala,deoarece peste 80% din lucrarile
efectuate le are cu statul,acesta din urma find afectat in mod
direct de criza actuala. Deasemenea numarul licitatiilor a inceput
sa scada drastic, in contextual in care numarul firmelor si al
pretului per achizitie a ramas acelasi.
Inainte de extinderea fenomenului crizei actuale, situatia
firmei era favorabila, insa incepand cu luna ianuarie a anului
curent criza a inceput sa se resimta treptat. Astfel, ofertele de
vanzare au scazut cu aproximativ 50%, iar conducerea firmei s-a
vazut obligata sa renunte la serviciile oferite de 4 dintre
angajatii firmei. Deasemenea, introducerea impozitului forfecar a
fost una dintre cauzele care au condus la instalarea starii de
criza in firma.
Scaderea costurilor si automat a profitului precum si negocierea
mai mare a furnizarii si a materiilor prime sunt unele dintre
putinele modalitati de combatere a crizei
in cadrul firmei Elixdan.Bilant201020112012
Active imobilizate2,585,0282,300,3962,227,604
Active circulante1,676,6192,065,6521,533,458
Cont profit si pierdere
Cifra de afaceri16,186,98917,094,39612,244,488
Venituri totale16,341,89817,553,90412,824,706
Cheltuieli totale15,291,47116,845,87012,436,385
Profit net/pierdere321,578592,603880,510
Marja profit net5,44%4,53%2,63%
Numar angajati14139
233.3 Concluzii Anul 2012 va fi unul greu pentru economia
Romaniei, din cauza bugetului strict si a limitarii creditarii.
Dupa doi ani de recesiune si austeritate, romanii ar fi avut nevoie
si de vesti bune. Aceasta este parerea saptamanalului britanic The
Economist, care continua, spunand ca anuntul cresterii economice de
4,4%, din ce de-al treilea trimestru, a fost primit cu caldura.
Aceasta bucurie nu va rezista mult timp, insa, din cauza efectelor
rezultate din criza zonei euro, a unei limitari din partea
bancilor, dar si din cauza platilor imprumutului FMI, toate fiind
programate pentru anul viitor. Ministrul Finantelor, Gheorghe
Ialomitianu, a descris bugetul anului 2012, ca fiind unul
"prudent", care isi face loc prin Parlament. Masurile bugetare
includ inghetarea salariilor bugetare si a pensiilor, introducerea
coplatii in sistemul medical si privatizarea anumitor companii ale
statului. Guvernul spera ca, prin asermenea masuri, va aduce
deficitul bugetar la o valoare de 1,9% din PIB, in 2012, de la o
cifra de 4,4%, in 2011. Acest lucru depinde, insa, de anumite
masuri, precum o crestere economica de 2% si de mai multi bani din
partea Uniunii Europene.
Bugetul pe 2012, adoptat pe articole cu tam-tam - Opozitia n-a
avut niciun cuvant
In ciuda celor 8.000 de amendamente depuse de Opozitie,
proiectul de lege pentru bugetul pe 2012 a reusit sa treaca destul
de usor prin comisiile de specialitate din Parlament, marti, mai
comenteaza cotidianul britanic.Banca Europeana pentru Reconstructie
si Dezvoltare (BERD) a revizuit, recent, previziunile sale pentru
cresterea economica din Romania, din 2012, de la 3,8%, la doar
1,1%.
Bancile straine strang punga in vremuri de criza
In jur de 16% din totalul bancilor din Romania apartin unor
institutii grecesti, iar mare parte din restul unitatilor bancare,
inclusiv unele mari, sunt proprietatea bancilor din Austria.
Acestea din urma au fost avertizate de Viena sa limiteze
creditarile catre sucursalele lor, pentru a indeplini cerintele
UE.
Traian Basescu a adoptat o atitudinte ferma impotriva bancilor
care fac "profituri uriase" in Romania, dar care s-au speriat dupa
aparitia crizei. Dupa declaratiile presedintelui, bancile din
Austria au dat asigurari ca operatiunile din Romania sunt puternice
si nu vor fi afectate, mai noteaza The Economist. 24
Bibliografie
http://www.mehedinteanul.ro/component/search/?searchword=criza%20economica&searchphrase=all&Itemid=152http://www.juridice.ro/156200/criza-financiara-efecte-la-nivelul-intreprinderii.htmlhttp://www.ziare.com/articole/criza+economica+romania+2012http://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_economic%C4%83_mondial%C4%83_din_2008%E2%80%932012http://www.ecol.ro/content/criza-financiara-actuala-scurta-critica-a-explicatiilor-mainstreamhttp://gandeste.org/?s=criza+financiara+mondiala+un+fenomen+ciclichttp://crys-fesus.blogspot.com/2008/11/modalitati-de-combatere-crizei.html
http://www.newsin.ro/index.php?cid=search&hid=media&text=etapele%20crizei&FluxIDS=sr0-002&ItemType=news&StartDate=01-01-2012&Search=1
http://www.firme.info/elixdan-prod-com-impex-srl-cui8614510/http://www.financiarul.ro/2009/10/05/criza-afecteaza-din-plin-industria-mobilei/http://acrm.ro/index.php/evenimenteacrm/63-kinnarps-piata-mobilei-afectata-de-criza-lipsa-de-politici-coerente-costuri-mari-si-garajistihttp://www.elixdan.ro/mobila-servicii.php
25 PAGE