Referat Design Organic

8/19/2019 Referat Design Organic

1/25

Organic arhitecture and design

Organic architecture and design is a philosophical approach to creativity that is typically easier

experienced and recognized than defined. With the Journal of Organic Architecture + Design,

we will honestly and sincerely attempt to address the former. However, regarding the latter, we will add

herein below, for your deliberation and reflection, quotes and definitions that we come across that we feel

may add to the understanding of just what is organic Architecture and Design. The Editors of the Journal

of Organic Architecture + Design welcome our supporters and subscribers to submit their own

thoughts and personal recollections as to the definition of organic architecture. Given permission, we intend

to add these below.

Designul si arhitectura organica are o istorie lunga si

celebrata,din Grecia Antica pana in arta moderna.Isi areradacinile in pasiunea penntru viata,natura si forme naturale si

este plina de vitalitatea data de lumea naturala cu linii lasate

libere si formele expresive.

Intr-o bine amenajata cladire “organica” ne simntim mai bine si

mai liberi.

Fran !lo"d #rig$t introduce cuvantul “organic”in %lo&o%a saar$itecturala ca pe o expresie a te$nicilor mentorului sau !ois

'ullivan a carui slogan era “forma se ia dupa

functiunea”.#rig$t sc$imba aceasta fra&a in “forma si

functiunea sunt un intreg “.

(


2/25

)e asemenea cuvantul “organic” sensul sau comun se refera

la ceva care isi are caractristici in plante.

Ar$itectura organica a lui Fran !lo"d #rig$t ia o noua

insemnatate. *u este un sitl imitator,pentru ca el nu a

intentionat sa imite forme repre&entative ale naturii.In sc$imb

este reinterpretarea unor principii asa cum au fost ele %ltrate

prin mintile inteligente a unor barbati si femei care puteau

vedea forme mai naturale decat natura insasi.

Arhitectura organica implica respect pentru proprietatile

materialelor +un respect pentru armonioasa relatie dintre

formadesign si functile,#rig$t a respins idea de a reli&a o

banca care sa arate ca un templu Grecesc.

)oreste sa integre&e speciilee gol coerento casatorie intre

imagine +vedere si structura,o uniune intre context si

structura.

In (/01,doi ani mai inainte de moartea sa #rig$t a

publicat o carte, un 2estament,cu un sumar %lo&o%c al carierei

sale ar$itecturale.Intr-un simplu titlu,”*oua

3


3/25

Ar$itectura4rincipii”el a enumerat noua de principii

ar$itecturale care re5ecta de&voltarea “caracterului”unei

cladiri, care a fost raspunsul sau la notiunea de stil.

Ar$itectura exista in speranta de a inbunatati conditia

umana,unde structura poate actiona ca adapost sau

functiune ca un loc de ocupat.

Ar$itectura exista pentru ca noi sa putem face ceva mai

maret.

Folosind natura ca ba&a pentru design,o cladire trebuie sa

creasca ,cum creste si natura,din pamant.O cladire ar trebuie

sa repre&inte re5exia naturii intr-o oglinda.

Arhitectura organica este o traditie vie care ia o noua si

interesanta directie.*u este o miscare unitara dar este diversa

,indaratnica , contradictorie si sc$imbatoare.

Intotdeauna controversata si di%cil de a % tintuita, este bine

experimentata “in circuit” in toate sensurile prin vi&itarea

cladirilor reale,uneori numita “cealalta traditie”,are o lunga si

celebra istorie de la Grecia Antica.

6


4/25

Arhitectura organica isi are originile in pasiunea pentru

viata,natura,forme naturale si este plina de vitalitatea lumii

naturale cu formele si procesele sale biologice,scotand in

relief frumusetea si armonia curbele sale revarsandu-se liber

iar formele expresive evoca amintirile +arata intelegereacorpului uman,mintii si spiritului +su5etului.

Intr-o cladire “organica” bine proiectata,ne simtim mai bine

,mai liberi.

Faptul ca tonalitatile rectilinii,ortogonale au inceput sa domine

secolul doua&eci este o re5ectare a valorilor materiale ale

unei ere conduse de industrie.

7ra post-industriala ne tre&este la o noua lume,care de

asemenea imita o vec$e si inteleapta vi&iune.

8


5/25

9eaparitia proiectari organice,repre&inta o noua libertate a

gandului si o expresie a sperantei in viitor.Aceasta

in5uentea&a majoritatea

sferelor+domeniilor proiectarii de la productia de

mobila,iluminat si design textile pana la ar$itectura

peisagistica si design de interior.

)atorita survenirii acestui fapt disignul devine mai putin un

stil marginal decat un curent principal

*oua abordare”stil liber”a fost in5uentata de o %lo&o%e

moderna si pre&entata de scriitori ca :ames ;apra si idei

stiinti%ce pe cat de diverse pe atat de avansate,teoria

$aosului si teoria lui :ames !ave$o s”Gaia” ca pe un super

organism propriu reglementat.

7xista o paralele cu efectul pe care teoria evolutinista

revolutionara ;$arlles )a


6/25

>tili&and “principiul formelor puternice”forme curbe cum ar %i

arcadele,boltele,cupolele,sferele

sunt mai puternice,mai e%ciente si mai economice decat

structurile rectilinii ec$ivalente.

Ambele,atat materialele moderne cat si cele traitionale pot %

folosite in maniera organica.*oile structuri de categorie

usoara cat si structurile extensibile elastice incearca sa

intreaca idea tipicului,in timp ce curbele pamantului au peretii

construiti din baloti de paie si boltele redescopera stravec$iul

indigen.

Gandirea organica poate % de asemenea va&uta ca parte a

extiderii femini&arii societatii+sau reec$ilibrarea feminitatii in

societatea occidentala.

?


7/25

Aceasta abordare nu este noua.7ste o traditie foarte

vec$e intin&andu-se inapoi in timp,la vremurile cand valorile

feminine erau mai predominante.Aceasta modalitate de gandire poate % reperata in timp la

cultul femei iubite”@ama pamant”si pot % remarcate in

frumoasa si 5uenta arta si fapte de arta din

Anatolian,@iroan,7truscian si culturile Greciei Antice.

7xista de asemenea o corelatie intre liniile

drepte,rectangulare si cele ung$iurale,design masculin simecanism politic.

Arhitectura organica nu este un stil nostalgic ea va

fascina si inspira intotdeuna %ind reincarnata asta&i ca o noua

miscare internationala care combina respectul pentru natura

cu sarbatorirea +comemorarea frumusetii si armoniei

formelor si sistemelor naturale. In noul mileniu,o imagine mai

organica a universului iese la suprafata si cere noi forme de

expresie care re5ecta varietatea si creativitatea naturii insasi.

1


8/25

;a un val care sparge aceasta noua forma se intinde peste

intreaga lume si transforma ar$itectura si designul secolului

doua&eci si unu.

Inspiriata de non liniaritate,fortele creative ale naturii si

organisme biologice,ar$itectura organica este vi&sual

poetica,radicala si constienta de mediul

inconjurator,incorporand armonia locului,persoanei si

materialelor.

Arhitectura organica este libera si surprin&atoare.

4ana acum imaginile sc$imbatoare si suprapuse partial toate

cresc si in5oresc din aceeiasi samanta-inspiratia.

Ar$itectura indigena primara organic inascuta este ba&ata

pe forme,structuri naturale si materiale simple si locale.

@ai profund ea a fost parte a continuitatii spirituale asupra

supravietuiri a fertilitatii,a vietii si a mortii care au inlantuit

pamantul cu spiritual.

;ivili&atiile 7giptului si ale Greciei Antice,au studiat formele

naturale,corpul uman si le-a re&umat la geometric.

Foloseau cercuri,dreptung$iul si triung$iul pentru a obtine

proportii armonioase pentru altarele +mormintele lor pentru

templu si astfel au obtinut armonia intre ei insasi si &eilor

esentiali +elementarisi spiritele pamantului si ale cosmosului.

)escoperirile fundamentale includ relationarea geometrica

cum ar %”'ectiunea de aur”,generatoarele de spirala

logaritmica,o curba de ba&a a vietii si a progesului.


9/25

4lato a cre&ut ca toate lucrurile curg si se sc$imba dar ca

sant dirijate de eternele si imuabilele +sc$imbate tipare,forme

sau idei care sunt adevarate.

Aristotel ca fondator al abordarii stiinti%ce a folosit

observatia pentru a intelege si clasi%ca natura.

In terminii ar$itecturali 4lato si Aristotel au contribuit la ideile

c$eie si conceptele care se succed in designul organic si

de&baterea dintre abordarea sacra si cea analitica care a

continuat inca de atunci.

9omanul =itruvius,a ajuns cu inaintasii sai la conclu&ia ca

corpul uman cu constructia sa nodurala este expresia ideala a

unitatii naturii.Bomo-

Cadratos-“%gura unui barbatD cu maini sau picioare alungite

se potriveste exact cu ceea ce a fost considerat cea mai

perfecta forma geometrica-patratul si cercul.

9omanii au trecut de la %lo&o%e la practica si au inceput sa

de&volte arcade,bolti si cupole-structural mai puternice si

mai economice ca materiale decat stalpii drepti de dinainte si

proiectele cu grin&i.

'pre sfarsitul imperiului roman teoriile proportiilor si-au

pierdut semni%catia si au devenit o serie de reguli seculare

invatate pe dinafara.@ai tar&iu in imperiul Ei&antin

spiritualitatea creastina a re inspirit ar$itectura cu idei de

proporti divine,misticismul numerelor si au de&voltat formele

/


10/25

romane ale cupolelor plaste intr-un patrat pentru a avea

tipicul bi&antin”cruce in patrat”,plan al bisericii.

Geometria divina a fost de asemenea foarte vie in lumea

Islamica.

Aici repre&entarea formei umane si formei animale este strict

inter&isa.

@atematica si geometria abstracta au fost singurele expresi

speci%ce ordinii si perfectiunii create de Alla$.

Astfel formele geometrice purecercul,patratul,poligonul sisteaua au creat limbajul arc$itectural Islamic fara varsta a

cupolei,semiboltii,arcade potcoava,stalactite”pandantiv”si

ornamentatie bogata.;a si Alla$ cel nelimitat,formele

cladirilor,spatiile si ornamentele dau impresia unei

cascade.Arta cultica timpurie ca natura detesta liniile drepte

si prefera formele organice ale copacilor,plantelor,apei si

pamantului.

Artistii celti nu repre&inta natura asa cum este ci exprima

o lume mistica sau ambigua a formelor abstracte inalt

stili&ate.@otivele aliniate sunt utili&ate ca tipare repetate si au

fost executate cu eleganta libera,frumusete si de asemenea

cu simtul de inteligenta si de individualitate.

Ar$itectura Gotica cuprinde elemente de geometriegrecesti si expresia paganismului celtic.@aestri &idari au

revitali&at scopul proportiilor si au utili&at formele plantelor

pentru decorare.

(


11/25

;ercul a fost emblema de ba&a in designul catedrealelor

gotice,intraga structura din diagramele stelelor sunt impartite

in poligoane reli&and proportii armonioase si ceresti.

Ogivele Gotice si boltile sant mai inrudite arcadelor parabolice

incarcatura structurala raspandindu-se mai e%cient decat

arcadele semi circulare masive romane.

Aceasta inovatie a permis neasemuita inaltare a

cladirilor,atinsa cu o aparenta lumino&itate si delicatete

niciodata inainte imaginata ca %ind posibila si in piatra-o

adevarata in5orire a organicului in ar$itectura.

;u renasterea au venit noi interese in clasicile teoriia a

proportilor de ba&a a corpului uman.@ic$elangelo a tinut ca

cunostintele %gurii umane sunt vitale pentru intelegerea

ar$itectului.Alberti a remarcat ca o cladire trebuie sa para toata ca

un organism si !eonardo )a =inci a facut faimosul sau desen“=i$uvius$omoCuadratus”.

)ar renasterea de asemenea a adus si noi stiinte.;and )escartes

a sustinut”7u am descries 4amantul,si toata lumea vi&ibila ,ca si

cum ar % o masina”el a dat nastere noilor metode stintii%ce.

;u aceasta noua era a venit si convingerea ca ar$itectura este o

stiinta si ca %ecare parte a unei cladiri,pe dinafara si pedinauntru,trebuie sa %e integrate intr-un singur sistem .

;a o reactie la dominatia acestei depasite imagini

stiinti%ce s-a raspandit dorinta Goticului 9evival pentru libertate

((


12/25

de la regulile clasicului si o intoarcere la ceea ce era va&ut ca

adevarate valori spirituale. *oile principii ar$itecturale propuse de

9usin,4ugin si =iollet-le dac au fost inspirate din formele si

procesele naturii si au promovat traditia cladilormediestructurala,materiale calitative,talent in meserie si

policromie si ornamente bogate.@u&eul universitatii Oxford,de

)eane #ood


13/25

In5uenta a fost raspandita prin 7uropa,de la @unic$-:ugendstil+stil

modernla Earselona-@odernistos,pana in >.'.A.

)ar era adancimea,si cateodata aproape de fante&ie sau mistic,cu

lumea naturala care a fost sursa universala de inspiratie.

2ipica fost folosirea liinilor lungi,curbe si asimetrice care aduc

cumva aminte de arta ;eltica.Inspirat de delicatetea unor forme

vii cum ar % vertebratele, 5orile,gandacii si aripi de insecte,linia

putea % blanda si gratioasa sau puternica si intensa .

In ar$itectura,ornamentele si structurile devin unite intr-o

libera,plastica si organica unitate.

In timp ce suvitele ar$itecturii organice Americane,Germanice

si latine au continuat sa se de&volte,o noua miscare moderna-

deconstruismul-apare si ale carei produse intr-o forma libera sunt

cateodata confundate cu traditia organica.

Ar$itecti ca Fran O. G$er",4eter 7isenman,)aniel !ibesind,7nric

@iralles,9em Hool$aas,Een Eerel si a$a Badid au aranjat totul,in

felurile lor diferite,au inlocuit ordinea,armonia si formele

ortogonale.

)e asemenea munca lor impartaseste acelasi interese organice,ca

de exemplu folosirea geometriei fractale.Aceasta s-a nascut dintr-o

puternica perspective intelectuala a lumii moderne,caracteri&ata

de Ge$r" ca”realism murdar”.

Formele deformate si fragmentate a cladirilor

)econstructive,pline de ung$iuri ascutite,spatii dislocate,si

materiale aspre de ultima generatie,toate vorbesc,mai repede

(6


14/25

,despre o lume incorecta si tematoare,decat de un $olism

organic,design ecologic si speranta pentru umanitate si planeta.

Oricum,elemente ale muncii tar&ii ale lui G$er",cum ar %

acoperisul stralucitor al“@u&eului Guggen$eim”,Eilbao,'pania,care

“s-a de&valuit”ca petalele unei 5ori uriase,evoca sentimente

po&itive.

;urentul principal arc$itectural de asemenea adopta forme

organice exterioare.Fortareata designului rectilinear este sub

asediu.

)esignul in forma libera este la atac.Forme mai eliberate si

imaginative,neacceptate la majoritatea clientilor comuni acum

cativa ani,sunt acum cautate.7xemle notabile ar include active

Eordeaux !o< ;ourts si !ondon s @illenium )omie+'ir 9ic$ard

9ogers,domul competitional de la opera si sala de concerte

c$ine&easa,Eeijin +4oul Ardreau,;entrul @edia,!ond s ;riet

Ground,!ondon,si 7art$ ;entre Ar,)oncaster,7ngland +s"stem de

viitor.

)ar sunt aceste proiecte motive de spiritual designului

organicJ

Geometria si stiinta sunt,inca o data,prim miscatorii.Atractia

intelectuala a noii stiinte si putritatea formelor geometrice,au

facut c$iar mai orbitor prin modelul tridimensional,stimulea&a

folosirea propriului amestec.

7le sunt aplicate ca design impus de din afara decat de design

organic creat,ca viata si natura din interior.;$iar si geometria

fractala,o repre&entare mai adanca a relatiilor naturale,este

(8


15/25

aplicata extern,depasita de functiile interne ale cladirii.Folosirea

geometriei si stiintei,separate,nu produc design organic.

'i ar$itectura “verde evoluea&a repede,dar este un pericol,in loc

sa %e avangarda unei noi ar$itecturi $olistice,va deveni

absorbitain te$nologia de ultima ora si problemele de salvare a

energiei.

;ateva proiecte ar$itecturale ecologice trec aceisti parametri

pentru a expresilor spirituale si formelor organice unde frumusetea

surpri&atoare si sen&uala a lumii naturale este combinata cu

nevoile practice si esentiale ale economiei.

;e vine acum,ca valul spargator,este o noua ar$iectura care

exprima unirea inspiratiei organice si designul cu adevarat

sustinator.

In '>A , Arhitectura organica a inceput marea sa in5orire

moderna.

”=orbind in general ,aparenta exterioara seamana cu scopurile

interioare,a fost felul in care !ouis 'ullivan a descris frumoasa sa

axioma ca forma urmea&a functi un concept c$eie pentru designul

organic”.

4oate a fost celtul din el din partea mamei sale din 2ara Galilor

care I-a dat lui Fran !lo"d #rig$t dragostea penru natura .7l a

fost cu siguranta intarit de scrierile de inceput ale lui 9u


16/25

trebuisa apara inmod natural din locul respective. )aca natura ar

% absenta el prevedea spati ample pentru plante in si in jurul

calduri sau ar intoarce caldura inspre interior si a rumple centrul

cu pomi si plante.

7l detesta simetria statica si prefera nereguralitatile dinamice ale

naturii si a ar$itecturi gotice ,unde ,dupa parerea lui 9usin,un

plan ar putea da innapoi in fata unui foisor,sa se extinda intr-un

$ol, sa se resuceasca intr-o casa a scarilor sau sa actione&a ca o

spirala”7l a de&voltat teme geometrice pornind de la un ung$i de

? grade.

De la seminte la plante

>n %r separat a traditiei organice isi are radacinile in

traditi,culturala germana.

(?


17/25

Formele naturii

Ar$itectii invata sa foloseasca formele naturale,observandstructurile

viicopaci,oase,coc$lii,aripi,tesaturi,oc$i,petale,sol&i,creature

microscopice,cum sunt ilustrate in urmatoarele imagini 'unt cele

mai inalte forme de viata si creste si au fost c$eia inspiratiei in

ar$itectura organica atat pentru ornamente ca in “Art

*ouveau”,cat si la”Gaudi”sau ca metafora la”@aavec&”.

oologul ) Arc" 2$omson a organi&at de%nirea si

clasi%carea formelor ,si a studiat un sir de forme naturale,de la

structuri microscopice la coc$ilii,de la aripi de insecte la picaturi

de ploaie,de la fulgi de nea la stropii unei pietricele in loc.

(1


18/25

Formele viitorului

'e inregistria&a un avant in interesul pentru formele

naturii,stimulat de stiinta moderna si matematica in special in

randul ingineri care ilustrea&a roua te$nolagie de modelare cu

ajutorul computerului pentru a rasuci,infatisarea,arcuii

curbele,subliniindu-le eleganta.'tiinta vede noi departe in lumea

microscopica un subiect de descoperiri a unor structuri de vietati

remarcabile,natura continuand san e surprinda si san e invete cum

am putea construii mai inteligente,mai inteligent,mai

economic,mai subtil si mai ecologic.

In Ar$itectura moderna,geometria se manifesta mai

mult,in materiale,structuri si noi matematici decat in natiuni de

proportii si simetrii.

(


19/25

>nii dintre cei mai mari campioni ai secolului doua&eci in formele

organice non-rectilinii au fost pionerii ingineriei cum ar %i@ax

Eerg,7ugene Fre"ssinet,9obert @aillart,4ier !uigi *ervi,Felix

;andela si Eucminster Fuller.7i au impins noua geometrie sinoile materiale ca betonul armat la limita pentru a crea structuri

frumoase si indra&nete.;autarea lor pentru structuri de

anvengura,pentru spatii micii largi,cu mai putin material,conduc la

o ar$itectura luminoasa,”plutitoare”care utili&ea&a coc$ilii

subtiri,rame si constructii cat,ale formelor trimidensionale

indra&nete,folosind curbele parabolice si $iperbolice bolti

cilindrice,dale scasi,cupole geade&ice.

Asta&i studiul detaliat al formelor naturale,utili&area

geometriei neliniare si modelarea pe computer,sunt elementele

unei lumi exploratoare si noii interesante ar$itecturi organice

neliniare,si parea acum putin cunoscuta.

!a momentul cand natura este va&uta ca %ind o mixture

mercuriala intre ordin si complexitate,nu este surprin&atorca,creatorii de constructii ar trbui sa raspunda cu noi concept.

2iparele si formele in natura,cum ar % spirala sunt produse

ale legilor interne ale cresterii si ale fortelor externe,cum ar

%scoala vantul si apa.

>na dintr cele mai puternice si raspandite legi ale naturii este

sirul,seria”Fibonacei”.*umita dupa !eonardo Fibonaccimedievalulmat$ematician Italian,succesiunea numarului in%nit este

(,(,3,6,0,,(6,3(,68,00,/ si asa mai departe,unde %ecare numar

generat de suma celor doua numere

precedente.Guvernea&a”p$"llotaxis-ul+aranjarea punctelor pe

(/


20/25

pedunculpentru a obtine productia optima de cloro%la si

asemenea descrie tiparul spiralei crescande,a diverselor obiecte

cum ar %ananasul,5oarea soarelui,conurile de

brad,samburii,cerceii plantelor urcatoare,coarnele animalelor,numeroasele coc$ilii,carapace,cele mai citat %ind, sirul numerelor

generea&a “'ectiunea de Aur”raportul (((? sau (6 si

dreptung$iul de Aur a carei laturi sunt si incadrea&a acest

raport.Acest raport ,aceasta proportie a fost tinuta de ar$itectii

;lasici si 9enascentisti pentru a crea proportii armonioase.mai

mult decat atat,arcurile de patrate in dreptung$iul mao mari si mai

intinse vor genera o spirala logaritmica continua.

)aca conform ar$itectului olande& 2on Alberts,”%ecare ung$i

are ung$iul sau”atunci cu siguranta %ecare curba trebuie sa aibe

ar$ang$elul ei.

;onform lui Gaudi,”curbele sunt pentru )umne&eu”.

@iscarea de rotatie repre&entand drumul soarelui,lunii,stelelor

cerului si ciclului vietii si mortii a fost folosit inca din timpurile

preistorice pentru movilele locurilor sacre.

;upolele arcurile si boltele au fost utili&ate in ar$itectura religioase

datorita puterii lor de a evoca sublimul.;$iar si in utili&area

curbelor seculare se poate retine o puternica emotie speciala.

;urbele sunt foarte puternice si pot atinge forme structurale

optime ca arcurile si coc$iliile parabolice si $iperbolice.

3


21/25

MEDIUL INCONJURAOR

;ladirile rectilinii nu sunt cladiri”ver&i”ideale.In timp ce

cladirile sunt in cea mai mare parte liniare,legile %&icii guvernand

dinamica 5uidelor,caldurii,luminii,sunetului si fortei sunt cea maimare parte

nonliniare +neliniare.4rocesele cresterii si decaderi au survenit

nu in linii drepte ci in curbe si cercuri.Inca continuam sa

proiectam si sa reali&am drepte care comprima si bloc$ea&a

5uxul natural energic.;ladirile curbilinii pe de alta parte lucrea&a

cu natura si permit formelor si pro%lelor optime sa %ede&voltate,sunt mai e%ciente,mai economice,mai adecvate

climatului local,si conditilor mediului inconjurator.

7ste bine cunoscut de exemplu faptul ca 5uxul vantului

raspunde mai bine formelor curbe,aerodinamice care reduc3(


22/25

franarea,dupa cum se poate vedea in pro%lele curbe,arcuite ale

masiniilor moderne si ale avioanelor ventilatia pasiva ,pentru a

evita sau reduce forma de energie a aerului conditionat este de

asemenea intensi%cata de formele aerodinamice+de exempluturnurile de vant din “Eule


23/25

In climaturile aride,structurile de adapost jumatate sunt sub

pamant,pot produce energie-&ero idealul de cladire dotata cu

design organic.

!iniile si formele,spatiile interne ne afectea&a

sentimentele.4entru ca formele naturale au multe asocieri

po&itive,ele evoca sentimente de armonie si bunastare.

In termini esoterici,structurile si formele in linii curbe se spune ca

produc diferite energii de re&onanta mare.

)in punct de vedere al designului si profesorului ecologist

=ictor 4apane”!a un nivel aproape mistic,mai multe tragace

sen&oriale si subconstiente activate de asemenea structuri ne

umplu mintea cu un simt de bucurie si bunastare”.

36


24/25

In trecut,in ar$itectura organica nu s-a folosit intodeauna “cele

mai ver&i”materiale. )ar acest lucru se sc$imba si tot mai multe

cladiri organice sunt acum proiectate ca un incostient ecologic

incanstrat pentru a incorpora energie mai putina,sustinere

materiala reciclabila si sisteme de salvare a energiei.

38


25/25

30

Referat Design Organic

Documents