Universitatea ,,Spiru-Haret Facultatea: Management Financiar
Contabil Masterat: Management Financiar Contabil al Administraiei
Publice
ReferatPARADISURILE FISCALE
Coordonator tiinific: Prof.Univ.Dr. Stefan MIHU
Masterand Gheorghiu Aida Iuliana
Constanta 2012
Paradisurile fiscaleO evaluare completa a fenomenului spalarii
banilor nu poate face abstractie de rolul acelor tari ale caror
reglementari prevad facilitati particulare atat in sectorul fiscal
cat si in cel bancar in favoarea persoanelor fizice si/sau juridice
de obicei nerezidente. Libera circulatie a capitalurilor, face ca
acestea sa aseze si sa produca in acele locuri in care se bucura de
conditii propice, respectiv fiscalitate modica, formalitati
birocratice reduse si confidentialitate in derularea tranzactiilor.
Desigur, acestor avantaje,cel putin din punct de vedere teoretic,li
s-ar putea alatura foarte bine pietele de desfacere si potentialul
economic adecvat investitiilor dar ,in conditiile mijloacelor de
comunicatii moderne, aceste aspecte par a fi lipsite de importanta.
Mai mult, distanta dintre centrele financiare si cele industriale
sporeste discretia, cautata din diverse motive, de oamenii de
afaceri. Astfel,paradisurile fiscale presupun un teritoriu in care
nivelul fiscalitatii este foarte scazut, cel putin pentru anumite
categorii de venituri, secretul bancar si commercial sunt asigurate
la un nivel foarte ridicat, iar circulatia diverselor valute si
schimbul valutar nu este supus nici unei restrictii, aceste
conditii fiind stabilite atat prin lege dar in egala masura si prin
traditie. Precursori ai paradisurilor fiscale moderne pot fi
considerate statele mediteraniene unde, in secolul al XVII-lea
piratii erau bine primiti pentru banii pe care ii cheltuiau, iar la
retragerea acestora din afaceri erau incurajati sa se stabileasca
in acele locuri. Traditia amplasarii paradisurilor fiscale in
imediata apropiere a marilor si oceanelor este in parte respectata
si astazi, cu cateva exceptii, dealtfel notabile, din inima
Europei. Radacinile istorice ale paradisului fiscal le identificam
n Grecia antica,unde, pentru a scapa de taxa de 2% asupra
importurilor si exporturilor, comerciantii se muta n insulele
nvecinate marelui oras, aflate n exteriorul acestuia. n Evul Mediu,
n urma negocierilor hanseatice, orasul Londra este scutit de
impozite. ntre secolele XVI si XVII , Flandra constituia un
adevarat paradis fiscal , deoarece n porturile sale comerciantii
aveau un minim de restrictii.
n 1889 a doua banca ca marime din Canada, Bank of Nova Scotia,
si-a deschis o agentie n Caraibe si n Jamaica pentru a permite
clientilor sa beneficieze de avantajele fiscale si financiare n
operatiuni de comert international, dupa al doilea Razboi Mondial
importanta paradisurilor fiscale a crescut. Printre altii,
americanii specialisti n societati multinationale au avut cele mai
puternice motive. Ei aveau n vedere diminuarea pretului de transfer
al profitului ntre societatile-fiice straine si societatea-mama
prin mijloacele evaziunii fiscale. Beneficiile astfel neimpozitate
au servit la reinvestirea si innoirea mijloacelor de productie.
Utilizarea paradisurilor fiscale le-a oferit americanilor pe lnga o
impozitare mica si mijlocul de a deveni competitivi , fiind acum pe
picior de egalitate cu firmele concurente, a caror legislatie
nationala le oferea numeroase facilitati fiscale. Roger Brunet ne
ofera o definitie a paradisurilor fiscale : numim paradis fiscal un
teritoriu n care persoanele fizice si societatile comerciale
considera ca sunt mai putine punctionate fiscal dect n alta parte.
Avantajele oferite de paradisurile fiscale pot fi considerate si ca
mijloace particulare de evaziune fiscala aflate la dispozitia
detinatorilor de capitaluri si societatilor multinationale.
Paradisurile fiscale ofera posibilitatea unor evaziuni foarte fine
, puse la cale mai ales de institutii foarte respectabile.
1.Principalele teritorii considerate paradisuri fiscaleDesi
paradisurile fiscale ofera in general aceleasi facilitati,
concurenta impunand , ca regula generala minima rezistenta,exista
totusi, deosebiri care le fac atractive in mod deosebit pentru
anumite categorii de investitori. Astfel, in timp ce unele state
sau teritorii accepta fara rezerve definirea lor drept paradisuri
fiscale altele, incearca tocmai evitarea alaturarii numelui lor de
aceasta sintagma ,considerand ca tocmai astfel pot atrage anumite
categorii de clienti. Conform unui studiu publicat de Oficiul
Natiunilor Unite pentru controlul drogurilor si prevenirea
criminalitatii, in lume sunt mai mult de 50 de state si teritorii
care intrunesc criteriile de paradis fiscal.
Ele sunt concentrate in: -zona Caraibelor si America Centrala,
respectiv Bermude, Panama,Costa Rica, Belize, Bahamas, Antigua,
Antilele Olandeze, etc. -zona Asia - Pacific respectiv, Liban,
Dubai, Bahrein, Insulele Lauban,Insulele Marshall, Insulele Virgine
, Macao, Singapore, Hong Kong, etc.; -zona Africa-Oceanul
Indian,respectiv Liberia; -zona Europa care cuprinde Andora, Cipru,
Gibraltar, insulele Man, Liechtenstein, Luxembourg, Malta, Monaco.
n cadrul paradisurilor fiscale se detaseaza raiurile fiscale
deoarece organizatiile criminale sunt interesate mai mult de
secretul bancar dect de reducerea ede taxe.aceste raiuri bancare
sunt, de fapt, tari fara un potential economic solid, care ofera
diferite facilitati pentru aporturile substantiale de capital
provenit din alte tari. Paradisurile fiscale au urmatoarele
caracteristici: -secretul bancar este strict, fiind prevazute
sanctiuni penale pentru incalcarea lui; -legislatia permite
executarea operatiunilor financiar-bancare rapid si complet,
beneficiind, n acelasi timp, de exelente sisteme de comunicare
(telefonie, cablu, telex) si sisteme aeriene performante: -bancile
garanteaza anonimatul clientilor sai nefiind permise cercetari ale
conturilor si registrelor bancare, n conditiile n care o astfel de
aprobare se obtine foarte greu, nu exista acorduri internationale
care sa asigure sau sa garanteze asistenta juridica n cazul
anchetelor desfasurate n strainatate; -taxele pe profit, depozitele
monetare, investitiile si activitatile lucrative sunt foarte mici
sau nu exista pentru cetatenii straini;publicitatea promotionala pe
care si-o fac prin seminariile internationale pentru atragerea
investitiilor straine;
2. Importanta paradisurilor fiscaleInternal revenue service din
statele unite ( organul de control financiar amercian) furnizeaza
cteva date cu privire la activitatea financiara a paradisurilor
fiscale. Cifrele se refera la anii 1961-1981. n acele decenii
investitiile straine directe n paradisurile fiscale, de catre
societati din S.U.A. au avut foarte importante astfel1[2]: n 1978
investitiile directe ale unor societati din SUA n paradisurile
fiscale erau de 23 de miliarde de dolari; - depozitele
nerezidentilor n banci sau alte organisme financiare n paradisuri
fiscale erau n 1978 de 160 de miliarde de dolari; 42,60% din
veniturile platite societatilor din SUA de straini nonrezidenti sau
societati straine , proveneau de la societati rezidente n
paradisuri fiscale; Economiile celor 41 de paradisuri fiscale
difera considerabil , facnd utila distinctia dintre cele sspte mari
paradisuri si celelalte mai mici. mpreuna cele sapte mari
paradisuri fiscale cu populatie mai mare de un milion de locuitori
( Hong Kong, Irlanda, Liberia, Liban, Panama, Singapore si Elvetia
) nsumeaza 80% din totalul populatiei paradisurilor fiscale si 89%
din PIB acestora. Ele par a monopoliza cea mai mare parte a
activitatii fizice a filialelor din paradisurile fiscale si cea mai
mare parte a sectoarelor nonfinanciare.Diverse tipuri de paradisuri
fiscale Nu este posibila o clasificare completa a tuturor tipurilor
de paradisuri fiscale , ca urmare a existentei unei game largi de
tari care se nscriu n aceasta categorie , si a trasaturilor
specifice fiecaruia dintre acestea. Totusi putem distinge sase
tipuri de paradisuri fiscale, n functie de trasaturile lor
dominante: - tari care nu aplica nici un impozit asupra veniturilor
sau plus-valorii capitalului ; anglo-saxonii le denumesc
zero-heavents. Acestea sunt spre exemplu: Bermuda, Bahreinul,
insulele Cayman, Nauru, Saint-Vicent, Turks, Vanuatu si Monaco
pentru persoane fizice;
1
- tari care impoziteaza venitul sau beneficiul n functie de
teritorialitate; acestea nu percep impozite asupra beneficiilor
obtinute prin operatiuni realizate n afara teritoriului, spre
exemplu: Costa Rica, Hong Kong, Liberia , Malaezia, Panama,
Filipine, Venezuela,si Marea Britanie pentru societatile
nerezidente; - tari n care cota de impozitare este mica; cotele
sunt de regula fixe si comporta reduceri stabilite prin tratate
fiscale. Aceste tari sunt: Lichtenstein, Elvetia, Virginele
Britanice , Jersey, Man, Irlanda; - tari care ofera avantaje
specifice societatilor holding si societatilor offshore cum sunt:
Luxemburg, Singapore; - tari care ofera exoneri fiscale
industriilor create pentru dezvoltarea exporturilor . aici
cunoastem spre exemplu Irlanda, pentru anumite tipuri de societati;
Pentru alegerea tarii celei mai indicate n costituirea unui anumit
tip de societati sau atingerii unui obiectiv fiscal va trebui sa
identificam o baza de criterii obiective care sa ne permita o
diferentiere a acestora. Discutndu-se problema evaziunii fiscale si
a fraudei fiscale pe plan international la un colocviu , profesorul
J.C.L. Hiscamp de la Universitatea Erasmus din Rotterdam facea
distinctie ntre evaziunea fiscala, care este acceptabila si frauda
fiscala , care este condamnabila. Concluzia sa era ca vina apartine
guvernului care , ameliornd legiaslatia fiscala, permite
contribuabilului sa foloseasca evaziunea fiscala pentru a-si
diminua platile de taxe si impozite. Pentru anglo-saxoni evaziunea
fiscala legale era rezolvata prin faptul ca acestia puneau accentul
pe litera legii. Asa cum afirma o decizie judiciara des invocata Nu
este rau sa-ti aranjezi afacerile pentru a plati ct mai putine
impozite. Fiecare poate sa o faca, fie el bogat sau sarac. Nimeni
nu are dorinta civica de a plati mai mult dect legea I-o cere ;
impozitele sunt actiuni , impuse, nu contributii voluntare.
Disctinctia ntre paradisuri fiscale pentru persoane fizice si
pentru persoane juridice nu este fundamentala. De aceea, cea mai
mare parte a acestora pot fi folosite att persoane fizice ct si
persoane juridice. Un paradis fiscal destinat persoanelor fizice
este acela n care utilizatorul este prezent fizic pentru a
beneficia de legislatia fiscala excesiva din tara de origine si de
controlul riguros. El va cauta tari n care impozitarea este nula
sau foarte mica. Aceste
avantaje se refera att la impozitul asupra cstigurilor din
capitalul detinut ct si impozitului asupra succesiunilor, sau la
acel sistem fiscal care nu impoziteaza dect veniturile obtinute pe
teritoriul lui, exonernd veniturile obtinute n afar teritoriului
propriu. arile care acorda facilitati fiscale sunt foarte putine ,
si n plus de aceasta sunt situate de multe ori n zone foarte
dificile, greu accesibile turistului fiscal. n functie de
conditiile de acces , turistul fiscal si stabileste domiciliul sau
resedinta. Absenta impozitarii poate fi nsa nsotita de conditii
financiare stnjenitoare sau de sume aferente dreptului de sejur
ridicate. n plus de aceasta , trebuie sa se aiba n vedere la
alegerea paradisului fiscal problemele legate de psihologia
familiei, care nu pot fi neglijate. Turistii fiscali trebuie sa-si
puna o problema esentiala: merita oare efortul cerut? Astfel ei
trebuie sa aiba n vedere ca, desi sporirea bogatiei proprii asigura
independenta proprie, totusi libertatea este ngradita prin
necesitatea prezentei n paradisul fiscal o anumita perioada de
timp.
3. Utilizarea paradisurilor fiscale de catre persoanele
juridiceProblema n acest caz este oarecum diferita dect de cea n
cazul utilizarii paradisurilor fiscale de catre persoanelor fizice
deoarece evantaiul posibilitatilor este mult mai larg deschis
pentru instrumente juridice satisfacatoare. Utilizatorul este un
nonrezident al paradisului fiscal , putnd fi el nsusi o persoana
juridica sau fizica ; poate ntrebuinta una sau mai multe entitati
care sunt la originea poliferarii paradisurilor fiscale pe toate
continentele. De multe ori nsa fiscalitatea este folosita n scopuri
politice. Privita sub aspectul competitivitatii, o reducere a
taxelor face mai eficienta o economie mai putin dezvoltata , iar
lipsa e capital prin reducerea taxelor este compensata de
investitiile straine care sunt astfel atrase. Rolul pe care l are
folosirea n schemele de evaziune fiscala internationala a patru
tipuri de entitati juridice des utilizate de societatile
multinationale ct si de alte persoane fizice sau juridice:
4. Societatile holding
Acestea sunt societati al caror obiectiv de activitate este
acela de a controla alte societati la care acestea detin capital si
care sunt folosite pentru a vehicula fluxurile de investitii n
scopul maximizarii profiturilor prin : ncasari de dividende, de
dobnzi si de redeventa. n general, societatea se stabileste n tara
unde va beneficia de unul din urmatoarele regimuri : fie ntr-un
paradis fiscal n care nu va fi supusa impozitelor retinute la sursa
asupra dividendelor si altor ncasari; fie ntr-un paradis fiscal
care beneficiaza de o tetea de tratate fiscale ce pot fi utilizate
de societate pentru a nu suporta o taxa foarte mare asupra
beneficiilor n tarile unde are filiale. Aceste societati sunt
utilizate pentru a ascunde identitatea adevaratilor proprietari ai
capitalurilor respective. Suedia , Luxemburg, Olanda au regimuri
fiscale favorabile care permit proliferarea societatilor
holding.
5.Companiile de asigurari captiveAcestea sunt larg raspndite n
Bermuda, Bahamas, insulele Cayman, Luxemburg si Noile Hebride. Un
numar de alte tari au o legislatie fiscala particulara acre le
favorizeaza dezvoltarea: Antigua si Barbuda, Cipru, Gibraltar,
Nauru, Singapore, Turks si Caios. Taiwanul a adoptat o legislatie
favorabila pentru a atrage acest tip de societati si a se
transforma ntr-un centru de afaceri activ n Asia. Actualmente mai
mult de 1600 de companii de asigurari captive functioneaza n
ntreaga lume , dintre care 1200 numai n Bermuda. Bunul mers al
crearii de societati de asigurari captive n strainatate de catre
societatile multinationale americane persista, chiar daca
conditiile sunt putin modificate . Ele doresc sa se protejeze de
riscurile implicate de operatiunile din strainatate , n conditii ct
mai avntajoase pentru ele, permitnd totodata si tertilor sa-si
cumpere polite de asigurare, prestnd n acelasi timp servicii de
asigurari angajatilor. Ele sunt utilizate pentru a conduce fluxul
international al documentelor firmelor satelite, rezultate din
tranzactiile internationale
6. Bancile captive
Pna n 1975 exist aposibilitatea crearii unei banci ntr-un anumit
numar de state fara prea mare dificultate. Nu existau reguli
restrictive. Numarul de banci astfel create crestea rapid. Ele
apartineau de multe ori unor persoane fara prea multe cunostinte
practice n domeniul bancar. Ele erau astfel folosite si pentru
acoperirea unor operatiuni delictuale. Acesta a impus intrarea n
vigoare a unor regulamente mai precise. n Bahamas exista din 1965 o
lege prn care bancile care existau sau se constituiau, li se
impuneau norme bancare rezonabile. n insulele Cayman este necesara
obtinerea unei autorizatii guvernamentale. O banca captiva este
creata de o persoana sau un grup de persoane pentru scopuri
proprii. Ea are n general caracterul de banca nonrezidenta a tarii
unde aceasta se constituie. Aceasta deoarece societatile
nonrezidente nu sunt supuse impozitului pe profit si
reglementarilor cu privire la tranzactiile monetare si alte
transferuri.
7. TrusturileCreearea unui trust de catre un constituant este
legata de legislatia din tarile Common Low-lui britanic si este n
general simpla. Pot aparea probleme daca constituantul este
rezident sau cetatean al altei tari. Dar multe state nu cunosc n
legislatia lor termenul de trust. Acesta este cazul Frantei. Nici n
Germania nu este cunoscut , dar poate fi constituit de un cetatean
german cu conditia sa respecte dreptul german. Daca trustul nu este
recunoscut, constituantul este considerat proprietarul trustului si
al creantelor si bunurilor trustului.2[4] Pe de alta parte , n
tarile de drept scris transferul viitor al proprietatii trustului
implica probleme fiscale, legate de impozitul de mostenire si de
legatura de rudenie existenta ntre constituant si beneficiar. n
1984 , la conferinta de la La Haye asupra dreptului international
privat s-a adoptat o Conventie asupra legii aplicabile
trusturilorsi asupra recunoasterii lor. Aceasta conventie este2
aplicabila n statele care au ratificat conventia. Conform
acesteia, constituantul, poate decide asupra legii care
reglementeaza existenta trustului. Bunurile trustului sunt separate
de cele ale constituantului, neputnd fi considerate drept creante
personale ale curatorului. Conventia nu recunoaste dect un trust
creat ntr-o tara common Low de catre un cetatean apartinnd unei
tari de drept scris. Aceasta a fost impusa prin creearea pietei
unice europene din 1992, permitnd existenta unor entitati juridice
n anumite state membre ale C.E.E. care nu sunt recunoscute n alte
state membre. Trustul n general , are ca obiectiv esential
perceperea de venituri si redistribuirea lor beneficiarilor, cu un
minim de impozitare posibil, si totodata asigurarea succesiunii
constituantului n conditiile determinate de acesta, prin asumarea
gestiunii viitoare de catre un trustee, n cazul aparitiei unor
evenimente n existenta constituantului, evenimente care mpiedica
gestiunea viitoare a trustului de catre constituant, conform
conditiilor stabilite prin actele constitutive ale trustului.
Modalitatile utilizarii trusturilor Cele mai importante motivatii
pentru transformarea activelor ntr-un trust sunt: - incapacitatea
de a detine proprietati personale; n mod general, aceasta implica
planificari pentru copii si generatiile viitoare; - conservarea
averii familiei , ceea ce presupune controlarea succesiunii
proprietatii n afacerile familiei; - planificarea impozitelor; -
planificarea flexibila a proprietatilor imobiliare; - evitarea
diviziunii n caz de deces; - dorinta unui constituant de a se
proteja pe sine si rudele sale de riscuri politice si de tara; 7.1
Tipuri de trust Sunt doua mari tipuri de trust:
- posesiunea dobnzii- permite unui beneficiar particular , de
regula drept distinct asupra veniturilor generate de activele
trustului;
constituantul, sa aiba un
acumulare si ntretinere- permite acumularea de venituri pna cnd
beneficiarii ating o anumita vrsta; - discretionar- permite
administratorilor sa decida cum vor fi mpartite capitalul si
veniturile. 7.2 Avantajele trusturilor n plus , fata de
planificarea fiscala si protectia beneficiilor oferite de
trusturile offshore, alte avanataje importante sunt: -
confidentialitatea si flexibilitatea; - viteza cu care trustul
poate fi nfiintat - identitatea constituantului nu este necesar a
fi facuta publica; - n multe jurisdictii un trust de moarte nu
trebuie nregistrat la nici o unitate fiscala sau guvernamentala ,
fiind un simplu acord ntre parti - n mod normal , nu este necesara
publicarea niciunei situatii financiare si nici o auditare
independenta; 7.3 Dezavantajele trusturilor - Avantajele fiscale
ale stabilirii unui trust offshore sau local sunt erodate n multe
tari apartinnd Common Low , n particular SUA si UK; - n SUA si UK
au loc monitorizari speciale referitoare la transferul de active si
managementul lor; - pot aparea dificultati practice n utilizarea
trusturilor n jurisdiuctiile de drept scris; - trusturile pot fi
dificil de administrat. Alte structuri utilizate n evaziunea
fiscala internationala sunt:
- companiile internationale de comert; - firmele de investitii
internationale; - firmele de servicii personale; - companii de
afaceri imobiliare; - companiile de plasare de forta de munca; -
companii posesoare de licente, drepturi de proprietate intelectuala
si franchising; - companii financiare; - companii de aviatie si
navigatie; 7.4. Identificarea riscurilor aferente unor paradisuri
fiscale Divizarea riscurilor este o problema de bun simt. Este
dificil de a furniza reguli precise , dra putem da cteva exemple.
Rezidentul n Monaco (daca nu este francez) evita impozitul pe venit
, dar capitalurile depuse n bancile din Monaco sunt supuse
legislatiei schimburilor franceze, lucru care poate reprezenta o
deficienta. Fabricarea de produse pentru export n Irlanda este din
puct de vedere fiscal avantajoasa si transferul beneficiului
obtinut nu pune probleme , dar moneda irlandeza nu prezinta
securitate satisfacatoare. Daca s-ar crea o societate holding n
Antilele Olandeze instabilitatea politica a tariiar conduce la
situatia dea a nu avea siguranta securitatii bunurilor. Toti acesti
factori examinati ar putea deci, sa redirectioneze un plan tinnd
cont de alegerile operate. Ramne de examinat daca un anumit numar
de masuri luate de tarile cu fiscalitate ridicata nu sunt
susceptibile de a mpiedica planul initial stabilit. 7.5 Exemplu
privind utilizarea paradisurilor fiscale n evaziunea fiscala
internationala
Falimentul colosului alimentar Parmalat, al optulea grup
industrial din Italia, tine cu sufletul la gura peste 100.000 de
investitori - persoane fizice si institutii - din intreaga lume.
Criza Parmalat a inceput cu mai putin de un an in urma. La
sfirsitul lui februarie 2003, o emisiune de corporate bond
Parmalat, in valoare de 300 milioane euro, a esuat pe piata
bursiera, din cauza lipsei de transparenta a grupului emitent.
(Bondurile sint un instrument financiar prin care grupurile
industriale isi pot finanta activitatile, imprumutindu-se de pe
bursa). Dupa anuntul emisiunii de bonduri, observatorii financiari
au ciulit urechile: de ce o societate multinationala in al carei
bilant sint trecute enorme lichiditati emite bonduri pe bursa? Era
primul semnal al crizei care urma sa loveasca imperiul familiei
Tanzi. Cu toate acestea, in lunile urmatoare au fost emise alte
doua serii de bonduri, de mai multe sute de milioane de euro,
cumparate de Banca Intesa si Deutsche Bank si plasate imediat la
investitori. Se apropia insa scadenta pentru rascumpararea unei
emisiuni de bonduri de 150 milioane euro. Nimic nu indica faptul ca
o societate de asemenea dimensiuni ca Parmalat (cu o cifra de
afaceri de 7,5 miliarde euro) ar fi avut probleme cu rambursarea a
150 milioane euro. In noiembrie 2003, Consob (organismul de control
al Bursei din Milano) a cerut grupului clarificari cu privire la
felul in care va rambursa bondurile. Raspunsul Parmalat a fost
urmatorul: Vom lichida cota din fondul Epicurum, fond de investitii
cu sediul in insulele Cayman. Valoarea cotei: 590 milioane dolari.
Dar au trecut zilele, si banii din Cayman intirziau. Lucrurile au
inceput sa se precipite: firma de audit Deloitte & Touche si-a
exprimat dubiile cu privire la investitia in Epicurum, iar agentia
de rating Standard & Poors (S&P) a dat un creditwatch
negativ tuturor ratingurilor atribuite actiunilor Parmalat, pentru
ca ulterior S&P sa declaseze bondurile Parmalat la nivelul de
junk bond (bonduri-gunoi). Pe 10 decembrie, ratingul Parmalat a
fost declasat de la B+/B la CC/C. Dupa acesta, exista doar nivelul
D, echivalent cu falimentul. Pe 11 decembrie, actiunile Parmalat au
pierdut pe bursa 40a, iar pe 15 decembrie Calisto Tanzi si-a dat
demisia din fruntea grupului. Valoarea actiunilor Parmalat a
continuat sa se prabuseasca, fiind suspendate de la tranzactionare.
Pentru imbunatatirea situatiei financiare, demisionarul Calisto
Tanzi i-a cedat sefia lui Enrico Bondi, un specialist in finante
care a reusit sa redreseze alte mari grupuri industriale italiene
cu probleme. Enrico Bondi la capatiiul Parmalat. Toti se tem de o
gaura in conturi, dar nimeni, inca, nu stie care este adevarata
boala de care sufera grupul, scria La Repubblica pe 10 decembrie.
Lovitura de gratie - dovada ca Parmalat nu numai ca era bolnav, dar
ajunsese in metastaza - a venit pe 19 decembrie: Bank of America a
negat ca detine in conturi suma de 4 miliarde euro, care ar fi fost
depusa de Bonlat, o societate controlata de Parmalat, din
insulele
Cayman. Suma figura in ultimul bilant al grupului Parmalat si
era certificata printr-un document datat 6 martie 2003, document
catalogat ca un fals grosolan, practic un document fotocopiat, pe
care era adaugat logo-ul BoA (Bank of America). Incredibil este
faptul ca o astfel de hirtie a fost de ajuns pentru a insela
auditori precum cei de la Grant Thornton sau Deloitte. Asa s-a
aflat de prima gaura de 4 miliarde de euro, care a inspaimintat
piata financiara italiana si cea mondiala, avind in vedere ca
actiunile si bondurile Parmalat erau tranzactionate pe toate marile
piete bursiere ale lumii. Seful contabil al Parmalat, Fausto Tonna,
a fost invitat la sediul Parchetului din Milano. Se contura deja
infractiunea de fals in bilant si escrocherie. Au urmat perchezitii
la locuintele membrilor familiei Tanzi, la sediile societatilor din
grupul Parmalat si la sediile firmelor de audit Grant Thornton si
Deloitte & Touche. Alte falsuri au inceput sa iasa la iveala
chiar daca, inainte de perchezitii, contabilii grupului au avut
ordin sa elimine toate datele din computere. Pentru siguranta,
citeva computere au fost distruse cu ciocanul. Pe 26 decembrie,
Parmalat a fost declarata oficial in faliment. In aceeasi zi,
Calisto Tanzi a fost arestat la Milano dupa ce s-a intors dintr-o
misterioasa calatorie. Acuzat ca a ascuns o comoara in strainatate
(a fost in Spania, Portugalia si Ecuador, oficial in voiaj de
placere), Calisto Tanzi a afirmat ca poate 500 (n.r. - cinci sute!)
de euro sa fi luat din conturile Parmalat pentru cheltuieli
personale, nu mai mult. Calisto Tanzi a fost arestat sub acuzatia
de fals in bilant, bancruta frauduloasa, escrocherie. Peste 100.000
de investitori escrocati Ultimele estimari ale debitului colosului
alimentar Parmalat - credite luate din banci si bonduri emise pe
piata ajung la 13 miliarde euro, dar exista ipoteze potrivit carora
el ar atinge 16 miliarde euro. Sub acuzatie sint acum si mari
grupuri bancare americane, cum ar fi Citigroup, JP Morgan sau Bank
of America, dar si banci europene, precum Deutsche Bank sau
elvetiana UBS, plus citeva zeci de banci italiene, fara de care
pirateria Parmalat nu ar fi fost posibila. Insa principalii
vinovati par a fi societatile de audit care au aprobat si
certificat bilanturile false. Peste 100.000 de investitori -
persoane fizice si investitori institutionali - au fost escrocati.
Guvernul italian a emis un decret pentru salvarea locurilor de
munca si a cerut UE recunoasterea starii de criza a sectorului
italian de productie de lapte. Potrivit Financial Times, cazul
Parmalat ridica mari intrebari cu privire la sistemul de control
financiar din aceasta tara. Nu exista controale eficiente, iar
guvernul Berlusconi - care de curind a depenalizat infractiunea de
fals in bilant - este acuzat ca incurajeaza escrocheriile. In
prezent, exista mai multe anchete, la Milano si Brescia, impotriva
falsificatorilor de la Parmalat, la care
se adauga o ancheta a Parchetului din New York cu privire la
plasarea pe piata americana a unor bonduri Parmalat in valoare de
1,5 miliarde dolari. Societati-fantoma, cu nume de planete sau
uragane Ancheta a scos la iveala faptul ca managerii Parmalat au
facut diverse falsuri inainte de cotarea grupului la bursa. Inca de
atunci, grupul familiei Tanzi (denumita acum banda Tanzi) avea
pierderi imense si a inceput sa puna pe picioare o structura
financiara off-shore. Asta a povestit magistratilor Fausto Tonna,
directorul financiar al grupului. Bilantul Parmalat continea
falsuri inca din perioada 1985/1986. Pentru mascarea pierderilor,
din 1988 a fost constituit un lant de firme in paradisuri fiscale,
cea mai importanta fiind Bonlat, casieria Parmalat din Cayman.
Modul de operare al contabililor Parmalat este de-a dreptul
incredibil pentru anchetatori. Bonlat era alimentata cu toate
pierderile grupului Parmalat, care, apoi, erau anulate prin
operatiuni fictive de sens opus. Cum ar fi investitia (inventata)
in fondul Epicurum din Cayman sau in alte zeci de
societati-fantoma, majoritatea cu nume de planete sau de uragane
tropicale. Pentru ajustarea conturilor Bonlat (care constituia baza
bilantului Parmalat), contabilul Tonna deschidea Internetul, lua
pixul si copia constiincios nume de actiuni de pe marile burse ale
lumii, cu cotatiile aferente, pe care le trecea din burta in
propriul bilant. Total: 1,5 miliarde euro, dupa calculul
PricewaterhouseCoopers. Alta gaselnita a fost inventarea unui
contract de vinzare a 300.000 de tone de lapte praf catre guvernul
lui Fidel Castro, pe care Bonlat a incasat aproape 300 milioane
euro. Ar mai fi de mentionat vinzarea fictiva a marcii Santal unui
misterios cumparator din SUA, vinzarea de tehnologii de
pasteurizare a laptelui, lanturi de distributie comerciala
inventate, totul culminind cu falsa atestare a 4 miliarde de dolari
de la Bank Of America. O parte din bani, sustine Tanzi, au ajuns la
grupul turistic Parmatour, care a reusit sa arda peste 2 miliarde
de euro, sau spre echipa de fotbal A.C. Parma Calcio, astazi in
pragul falimentului. Toti responsabilii Parmalat au declarat ca au
facut falsurile la indicatiile patronului Tanzi, fara ca acest
lucru sa-i salveze insa de la arestare. Pina acum au fost arestati
opt membri ai fostei conduceri a Parmalat.
8. Exemple de paradisuri fiscaleInsulele Bahamas, situate n
largul Coastei de est a Floridei de Sud, reprezinta o colonie
independenta a Coroanei Britanice posednd 700 de teritorii, dintre
care doar 300s unt locuite. Capitala Nassau, situata pe Insula Noua
providenta, se afla la 30 de minute de Miami. Cele 350 de banci
existente, unele dintre cele mai importante din lume desfasoara 95%
din
activitatea lor n favoarea tranzctiilor internationale pentru
straini, putnd fi mutate cu usurinta n diferite tari. Bermuda,
fosta colonie britanica situata la 350 mile n largul coastelor
Carolinei de Nord, dispune de foarte multi profesionisti n domeniul
financiar dar si o retea de telecomunicatii eficienta, investitorii
straini profitnd de lipsa oricarui control asupra schimburilor
valutare sau asupra circulatiei monetare. Desi nu exista o
legislatiea secretului bancar, acesta este respectat n virtutea
dreptului comun britanic. n capitala tarii Hamilton, exista doua
firme importante de avocati si 4 banci (The Bank of Bermuda,
Bermuda National Bank, Bermuda President Bank, The Bank of NT
Batterfield&Son) care desfasoara activitati bancare cu noii
clienti doar pe baza recomandarilor date de membrii comunitatilor
profesinale. Bermuda permite nfiintarea si functionarea
societatilor de asigurare captive.3[5] n cadrul Insulelor
Canalului, doar trei din cele opt insule situate n Canalul Mnecii
sunt considerate paradisuri fiscale Jersey, Guernsey, Sark,.
Aceastea se bucura e independenta fiscala si financiara fata de
Anglia si Uniunea Europena. Banci internationale majore au filiale
aici, existnd 64 de banci n Jersey, 35 n Guernsey care dispune de
25000 de intermediari financiari. Conturile bancare se pot deschide
n persoana, prin reprezentant sau prin posta. Pentru straini nu
exista nici o restrictie monetara sau de schimb valutar, impozitul
pe profit fiind de numai 20%. Insulele beneficiaza de toate
facilitatile moderne n domeniul telecomunicatiilor, cursele aeriene
catre insule trecnd prin Londra sau Paris. The Isle of Man (Insula
Omului), cu o suprafata de 227 mile patrate, este situata n Marea
Irlandei , ntre Anglia si irlanda, aici annd sediul 45 de banci. Nu
exista nici un control monetar, confidentialitatea nfiintarii
societatilor fiind guvernata de legea cu privire la consolidarea
companiilor. Insula beneficiaza de o retea moderna de
telecomunicatii, trafic aerian desfasurat prin Anglia si Irlanda.
Secretul bancar este asigurat de dreptl comun britanic. Pe insula
si au sediul numeroase companii de asigurari captive. Elvetia este
o republica federala si are o suprafata de 41,295 km. Se nvecineaza
n nord cu Germania , n vest cu Franta , n sud cu Italia si n sud cu
Austria si Liechtenstein.lacul Constance si Rinul formeaza granita
de nordica , muntii Jura formeaza granita vestica , iar lacul3
Geneva si Alpii italieni granita sudica. Are capitala la Berna.
Elvetia este divizata n 26 de cantoane , iar fiecare canton si
comunitate are un sistem diferit de impozitare. Elvetia are o
populatie estimata la 7,250,000 de persoane, doua treimi din
populatie traind n zonele de altitudine mica alr tarii. Densitatea
populatiei se regaseste n marile centre industriale cum sunt Basel
si Geneva. Cele doua principii dominante ale Constitutiei din 1874
sunt federalismul si democratia. Constitutia prevede: cantoanele si
exercita toate puterile de guvernare nedelegate Guvernului Federal.
Cele trei mari sanctiuni ale Guvernului National elvetian sunt
Consiliul Federal, Adunarea Federala , si Tribunalul Federal.
Corpul executiv este Consiliul Federal format din 7 persoane si
este ales pe un termen de 4 ani de corpurile legiuitoare. Elvetia
are o economie stabila si prospera avnd PNB pe cap de locuitor mai
mare cu 10% dect celelalte tari vest-europene. Legislatia de baza
privind societatile comerciale: - Codul comercial; - Legea federala
privind colectarea datoriilor si falimentul; - Actul federal
privind bancile si asociatiile de economii; - Actul federal privind
companiile de investitii; - Actul federal privind dreptul privat
international; Tipul de societate pentru comert international si
investitii: - Societatea pe actiuni; - Societatea cu raspundere
limitata; Procedura de constituire Aceasta se realizeaza prin
depunerea la Registrul Comertului a urmatoarei documentatii:
- Actul oficial de constituire semnat la un notar public -
Contractul de constituire - Confirmarea de catre o banca a
depunerii capitalului social ntr-un cont - Acordul scris al
administratorilor propusi - Declaratia solicitantilor; Cererea
naintata la Registrul Comertului acoperind documentatia de mai sus
incluznd semnatura autentificata notarial a persoanelor delegate sa
reprezinte compania. Companiile autorizate si constituite n Elvetia
nu pot nteprinde afaceri bancare, n asigurari, reasigurari, cu
fonduri de investitii, scheme de investitii colective sau orice
alte activitati ce sugereaza o asociere n domeniul bancar si
financiar. O companie constituita n Elvetia are acelasi puteri si
responsabilitati ca si o persoana fizica. Societatea pe
actiuni-capital minim emis si autorizat-acest tip de companie cu
raspundere limitata are un capital minim autorizat de 100000 franci
elvetieni, care, n practica, trebuie sa fie emis si varsat n
ntregime. Cnd capitalul social depaseste 250.000 franci elvetieni,
se plateste o taxa pe capital n procent de 1% din valoarea ce
depaseste 250.000 franci evetieni. Societatea cu raspundere
limitata- capitalul minim autorizat este de 20.000 franci
elvetieni, iar capitalul nu este divizat n actiuni;partile sociale
ale proprietarului sunt nregistrate la Registrul Comertului. Sua de
10.000 de franci elvetieni trebuie platita la constituire.
Cantoanele si-au pastrat multe din drepturile detinute ca centre
politice suverane. Totusi, constitutia delega o autoritate
considerabila Guvernului Federal , incluznd autoritatea de a
incheia tratate si aliante, de a percepe impozite si de a
reglementa comertul exterior. Totusi fiecare canton are propria
impozitare.
Exista acorduri de evitare a dublei impuneri cu mai multe tari:
Australia, Franta, Germania, Marea Britanie, Grecia, Islanda,
Italia, Japonia, Malaiezia, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania,
Suedia, SUA, etc. Societatilor li se cere sa tina nregistrari
financiare contabile.desi nu sunt cerute declaratii financiare la
Registrul Comertului, ele trebuie prezentate actionarilor mpreuna
cu impozitele autoritatilor. Trebuie sa existe un director sau un
manager si cel putin unu sa fie cetatean elvetian si rezident n
Elvetia.
Marea britanie Marea Britanie este cel de al doilea mare paradis
fiscal dupa SUA . Chiar si n cei mai rai ani , cnd guvernul
laburist s-a aflat la putere , acest lucru nu s-a schimbat.
Persoanele straine care detin conturi externe la institutiile
financiare din Marea Britanie pot sa efectueze fapte de comert la
institutiile financiare din Marea Britanie pot sa efectueze fapte
de comert fara a fi impozitate n Marea Britanie. Pna la mijlocul
anilor 90 n Marea Britanie legislatia permitea nregistrarea de
companii internationale scutite de taxe, dupa modelul Insulelor
Cayman. Fiscalistii din aceasta tara au nteles ca daca vor impozita
un om de afaceri international l vor determina pe acesta sa se duca
n alta parte. Aceia care nu au putut vota cu minile lor au votat cu
banii lor. Secole de gestiune a unui imperiu au condus autoritatile
britanice la aceasta practica, ce a fost, n secolul XX, n timpul
administratiei Reagan, copiata de americani, , transformndu-I pe
acestia n cel mai mare paradis fiscal. Reduceri substantiale de
taxe pot obtine si rezidentii Regatului care nu are capital sau un
venit UK , sa traiasca pe termen nelimitat n UK, evitnd plata
impozitelor n UK. Acest fapt a generat situatia ca, n Londra, se
afla un numar extrem de mare de milionari, comparativ cu toate
capitalele europene la un loc. Asa se explica de ce preturile la
imobile este att de mare n Londra si de ce sediile unor firme de
prestigiu , care au investit n Europa, se afla la Londra. La toate
acestea se dauga si civilizatia administratorilor si avantajul ca
acestia vorbesc limba engleza.
O persoana care este rezident al Marii Britanii, dar nu este
domiciliat n Marea Britanie , din ratiuni fiscale, va plati impozit
numai pe venitul si cstigurile din capital care si au sursa n Marea
Britanie si pe veniturile care sunt ncasate n Marea Britanie. Acest
fapt permite persoanelor nedomiciliate n Regat sa si aiba rezidenta
n Regat, fara sa plateasca impozite pe veniturile obtinute n
strainatate. Mai mult daca un non-rezident UK creeaza un trust
offshore care gestioneaza active non-Uk, aceste active vor fi
scutite de la impozitarea UK.
Statele Unite ale Americii
SUA este a treia tara de pe glob n ce priveste populatia si a
patra tara n ce priveste teritoriul. SUA ncorporeaza pe tritoriul
ei 50 de state , pe lnga districtl Columbia cu resedinta la
Washington DC. SUA are o populatie de aproximativ 265 de milioane
de locuitori si are cea mai mare varietate de populatie n ceea ce
priveste originea ei. Astfel n cadrul ei se afla descendenti din
aproape orice parte a globului. SUA este o republica federala.
Fiecare dintre cele 50 de state constituente si districtl Columbia
aexercita o autonomie n ceea ce priveste guvernarea. Apararea,
relatiile externe, emisiunea monetara, justitia la nivel nalt si
securitatea interna revin n atributiile guvernului federal.
Presedintele este seful Executivului si este ales pe un termen de 4
ani de un colegiu reprezentativ ales direct de fiecare stat n
parte. Infrastuctura si economia- SUA se situeaza pe primul loc n
lume n ce priveste valoarea productiei sale. Desi economia se
bazeaza n special pe libera initiativa, guvernul a stabilit
normative si regulamente n practica economica de-a lungul timpului.
Astfel s-au stabilit legi antitrust care sunt menite sa mpiedice o
firma sau un grup restrns de firme sa conduca o ntreaga
industrie.
n plus, prin normativele guvernului se realizeaza protectia
consumatorilor de produse periculoase, fortei de munca de salarii
si conditii de munca necorespunzatoare si de asemenea se realizeaza
protectia mediului . cu toate acestea SUA reprezinta o tara cu cel
putin rigid sistem de reglementare a economiei. Varietatea
resurselor naturale asigura materiile prime necesare economiei.
Industria serviciilor ocupa 74% populatia activa. Comertul cu
ridicata si amanuntul joaca un rol important n economie .Cele mai
mari exporturi include utilaje si echipamente de transport,
calculatoare, echipamente electrice, utilaje industriale,
autovehiculesi piese de schimb. Societatile cu raspundere limitata
care nu desfasoara activitati economice pe teritoriul SUA , nu sunt
supuse nici unei impozitari din partea statului n care s-a
constituit, si nici nu sunt obligate sa ntocmeasca o raportare a
impozitelor. Corporatia: nu exista n general nici o obligatie de a
declara situatia financiara a statului n cauza , dect daca
corporatia poseda bunuri n interioarul statului sau a desfasurat
afaceri n statul respectiv. Pentru societatile cu raspundere
limitata: nu exista nici o obligatie de a declara statului n cauza,
doar daca firma detine active n cadrul statului sau a desfasurat
afaceri n statul respectiv.