Braşov, Luni-Marţi 28 Oetomvrie (tO Noemvrie n.) 1914. Anul LXXVH, Nr. 238» ABONAMENTUL P« an an . . .24 (J oj. Pa o jmo. da an 12 M Pa trai tani. . . 6 „ ~ Pantru România şl atrl/nâtota: Pa u u • • • 40 lai. ?« o Jdjb . da an 20 r tJtLXTOR 2K 228, ZIAR POLITIC NAŢIONAL. r? o REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Târgul inului Nr. 8 0 INSERATELE sa primase la adminis- traţia. Preţul după tari! şl Învoială. r Mannsorlsala na sa in- napoiasă. pe câmpul de răsboiu. A*/ dimineaţă am primit defa bi- roul dspresaă al prim-rainistruhfi armă- toarufe comunicate oficiale telegrafice : Luptele din nordul Monarhiei. BUDAPESTA 8 Nov . In mod oficial se anunţă , că pe câmpul de luptă din nordul Monarhiei riau avut loc nici eri ciocniri. Luptele din sudul Monarhiei. Budapesta 8 Nov. Pe câmpul de râzboiu din sud a continuat eri ziua întreagă neîntrerupt pe întregul front cu aceiaşi vehemenţă lupta. Deşi duşmanul s’a opus cu îndâr- jire dând lozinca, că se luptă până la ultima picătură de sânge, totuşi trupele noastre viteze au ocupat pe teritorul din ţinutul Krupanj o în- tăritură după cealalta, iar până la orele 5 azi dimineaţă au luat cu a- salt si importantul punct de sprijin Kuszlajhicai, pé care Sârbii îl cre- deau iiţespugnabil. Am făcut nu- meroşi prizonieri şi am capturat tu- nuri, a căror număr încă nu-1 putem stabili nici chiar aproximativ. Luptele franco-raso- germane. - Berlin 8 Nov. Cartierul general a publicat azi următorul comunicat o- floial: ŞSpre vest de Ypres şi Lille am continuat eri atacurile. La marginea vestică a pădurii Argonne, am o- cupat lângă Vienne le Chateau un platoii important, în jurul căruia au contihuat luptele de săptămâni. Dealt- fel pp câmpul de râzboiu din vest ziua a decurs liniş'ită din cauza ceţei.- ..... . LV Pe câmpul de războiu din ost nici 6 ştire nouă. . Csingtau a căzut. O telegramă oficială din To- kio sosită Sâmbătă spre Duminecă noaptea la Berlin anunţă că ce- tatea Csingtau a căzut după o apărare vitejească Sâmbătă dimi- neaţa in mănile Japonezilor . Oraşul Cslngtan este situat pe coasta estică a golfului Kiauciau, care mărgineşte ţioutul german cu acelaş nume din provincia chineză Şantung. ■ ---------------- oraşul Csingtau este reşedinţa guver- norulul german din Kianciau. Precum se ştie Germania contractase cu China a- rendarea pe un termin lung a provin- ciei Kiauciau, care era un centru de mare importanţă pentru comeroiul german în Extremul Orient. Tokio 8 Nov. Trupele, cari a- sediau Csingtau, au ocupat la orele 5 şi 10 m. dimineaţa fortul nordic aflător pe platoul Shoutan, puţin mai târziu la orele 5 şi 35 minute fortul ostie Tatungsjing. In tim- pul acesta centrul armatei a înain- tat spre forturile lltisz şi ^Bismark. Iu apropierea Intâriturilor prin- cipale trupele asediatoare au captu- rat două tunuri grele. Agresorii au ocupat unul după 4 altul j forturile Moltke, lltisz şi Bismark. Garnizoana a -arborat la orele 6 dim. pe turnul de .^observaţie steagul alb, iar exemplul ei a fost urmat la orele 7 şi 30 m. de pe întăriturile de coastă. Tokio 8 Nov. Japonezii au avut In ultimele lupte dela Csingtau 36 morţi şi 138 răniţi. Englezii au avut 238 ofiţeri şi soldaţi răniţi. Căpitanul Mayer Walbek, guver- natorul din Kianciau, a fost rănit tn luptele de eri. Răsboiul Turciei. Constantinopol 7 Nov. Cartierul general turc anunţă; Eri nu s’a observat nici o miş- care în armata rusă. Eaglezii au debarcat diu nou trupe la Akaba, dar gendarmii şi triburile i-au atacat. Un ofiţer en- lez a fost ucis şi soldaţii aruncând muniţiile au fugit. Azi dimineaţă flota rusă a bom- bardat timp de două oare oraşele Zuuguldak şi Kozlu pe marea Neagră şi a ' scufundat la Kozlu vasul „Nikeaa. La Zuuguldak cartierul francez, biserica franceză, consulatul francez şi două alte case au fost distruse. Constantinopol 7 Nov. La Satela- rab la Mesopotamia un vas-motor tur - cesc a deschis focul asupra unei cano- nlere engleze. Pe vasul englez, care a răspuns cu tocuri, a avut Ioc o ex- plozie. în Abda depozitele de ’petrol stau tn fiao&ri. Vasul turcesc sa reîntors intact la Bassarshb. | Din calvarul fraţilor bucovineni. „Mizerabilii denunţi anţi“. Din articolul prim publicat sub titlul „tfârtiri naţionali“ InNral din. 1 Nov. si. n. a ziarului bucovinean „ V ia ţa Nourepro- ducem următoarele: ...Cea mai josnică, dar totodată şi mai spornică armă în luptele poli- tice este denunţarea şi calomnia şi de această armă s’au folosit Rutenii In contra noastră cu prisos. începutul l-a făcut şeful partidului rutean, care ca reprezentant in delegaţiuni într’o cu- vântare meşteşugită a Întreţesut o ascunsă bănueală a sentimentului nos- tru patriotic. Au urmat apoi gazetele ucraino care au deschis în contra noa- stră o campanie pătimaşă de calomnii şl susplcionărî. , Această tactică a Rutenilor a ur- mărit scopul vădit de a ascunde unel- tirile suspecte care s e , petreceau în sânul lor şi de a îndrepta atenţiunea In altă parte, asupra Românilor, spre a li pregăti ultima lovitură. Situaţiunea noastră începu a de- veni primejdioasă când şl o fracţiune de deputaţi români, legaţi prin pro- priile lor interese de interesele Ru- tenilor, a Început a arunca asupra noastră prin rost viu şi prin organul lor de publicitate aceleaşi colomnii hă- doase. Ajunsesem în urmă ca însuşi instituţiunile noastre culturale de va- loarea Societăţii pentru cultură şi lite- ratură din Cernăuţi si a soc. Şcoala Română din Suceava să fie bănuite de ilcialitate, nu de străini ci chiar de al noştri. In aceste jttiprejurări fatale ne*a suprins răsboiul, cel' mai Înverşunat răsboiu pe care i-a pur lat cândva Austria pentru interesele sale cele mai vitale. Urmează de sine că in asemenea situaţiune severitatea faţă de ele- mentele suspecte devine o nece- sitate dictată de interesele de con- servare a statului. Cunoaştem în deajuns Întinsa agitaţiune pe care emisarii ruseşti au desfăşurat in Galiţla de ost şi în părţile rutene ale Bucovinei. Izbucnind răsboiul, sistemul de denunţare şi de spionare a aproa- pelui a început a înflori. Autorităţile militare austriaco nu puteau trece iesne peste asemenea arătări, deoarece numeroasele constatări de spionaj puneau în primejdie reuşita acţiunii militare. Dintre Români, primul obiect ai atacului 8uspictonăriior şi denunţărilor din partea duşmanilor politici şi etnici a fost preoţimea noastră pe rare o soarte vitregă a aşezat-o în părţile rutene din nordul Bucovinei. înţelegem, deşi nu putem scuza totdeauna as- primea exagerată cu care s’a purces in unele cazuri; avem însă satisfacţia că tn toate eazurile s’a dovedit lipsa orişicărui temeiu de Învinuire. Mai mult scutit de asemene sus- piclonări a fost poporul român dela ţară, care la rândul său pe timpul mobilizării a dat cea mal strălucită dovadă de loialitate. S’au Întâmplat şi aice unele cazuri de arestări şi cer- cetări riguroase din partea comanda- mentului militar, însă în cinstea în- tregului popor Român Bucovinean trebue să constatăm că până astăzi n’a urmat nici un caz de executare sau de deţinere mai îndelungată tn în- chisoare a vreunui ţăran român buco- vinean pe motiv de înaltă trădare. După retragerea Ruşilor din Cer- năuţi şi înainte de sosirea trupelor austriaco s’au întâmplat numeroase inconveniente, întrucât membri ai gar - dei civice din capitală, stăpâniţi de exces de zel, sau mai, adese şi din motive de ură, au făcut numeroase arestări în pătura mai de jos a populaţiunii, pur - tându-se uneori cu neiertată brutalitate ; urmarea însă a fost că noul comandant ai oraşului, căpitanul de jandarmi Iaskiewicz, a desfiinţat, imediat garda civică şi a dat totodată ordin strict organelor siguranţei ca numai atunci să purcedă cu arestarea când ară- tările de învinuire se vor fi aflat înte- meiate. întrucât este vorba de latelec- tuali, dăm spre ilustrare unele cazuri mai drastice : Preotul Adrian Andronic din Lu- caviţa, o localitate cu populaţiune în majoritate ruteană, a fost arestat in urma unei denunţiaţiuni infame. Dove- dindu-se nevinovăţia, a fost eliberat. Iată ce scrie el unui prietin care se interesase de soartă lui: »Iţi mulţă- mesc din ţoală inima că ai avut ama- bilitatea să intervii pentru mine, fără să Te fi rugat. Nici nu-Ţi poţi Închipui măsura infamiei la contrarii noştri po- litici, cari nil întrelasă nici un prilej de a ne calomnia. Date fiind atâtea cazuri de înaltă trădare, înţeleg prea lesne că forurile militare trebuie să purceadă cu cea mai mare rigoare faţă de cei bănuiţi. Cu toate aceste trebuie să constat cu recunoştinţă că forurile militare au arătat faţă de mine, în timpul arestării mele, până ia eliberare care a urmat peste scurt, o atitudine corectă şi umană». • • i .* * • . * • ; Dl Titus Onciul pe timpul ocu- paţiunii ruseşti ajutor de primar în capitală a fost arestat asemenea In temeiul unor denunţiaţiuni. Adus îna- intea comandamentului militar nu nu- mai că a documentat completa sa ne- vinovăţie, dar a reuşit să prezinte fapte atât de onorifice în interesul pa- triei, încât autorităţile militare l-au propus Maj. Sale, pentru o Înaltă de- coraţie. Nestorui preoţimii bucovinene, venerabilul protopresbiter din Ceahor Ii amintim profesorului Dr. Alex. Bogdan. Oradea-mare Noemvrie. Cu inima zdrobită de durere-mi flec pios capul tn faţa mormântului Óéa Zumijna, care aînchis pe veci tn sânul său pe acela care a fost profe- sorul Dr. Alexandru Bogdan. Sunt convins că nu voi fi eu cel din urmi dintre foştii săi elevi, care simte’a suflet, că datorează fostului s&u profesor cei puţin acest modest tribut de recunoştinţă! E dureros, nespus de dureros pen- tru mine, c&’n acest chip trebue să-mi arăt eterna mes recunoştinţă faţă de şcsla, care m’a Învăţat s& simt farmé- iul scrisului românesc, faţă de fostul meu profesor Dr. Alexandru Bogdan .. Nu voi parenta acum prin cuvinte elogioase pe regretatul meu profesor, nici nu intenţionez prin şirele mele să-l eternizez, c&ci Dr. Alexandru Bogdan, prin distinsele sale calităţi su- fleteşti, prin însăşi fiinţa sa, şi-a eter - nizat memoria 1 Căci nu-mi închipui pe cineva care ‘*“•1 fi cunoscut pe Dr. Bogdan şi azi când el ne-a părăsit pentru totdeauna să nu-şi aducă cu drag aminte de plă- cutele momente ce le-a trăit fiind în so - cietatea lui! Nu-mi închipui elev, care având fericitul prilej să asculte prelegerile şi părlnteştile Iui sfaturi să nu simtă’n a- ceste zile, că profesorul Bogdan a dus cu slne’n recele-i mormânt şi o părticică din sufletul s&u! Căci aşa a fost pro- fesorul Bogdan; suflet din sufletul ele- vilor s&il El cât a trăit, a trăit numai prin şi pentru elevii săi ! Blândeţea şi iubirea părintească, ce ne-a arătat tuturor, cari am fost În- credinţaţi conducerii lui, a fost mate- rialul din care Dr. Alexandru Bogdan şi-a făcut tn sufletele noastre a foştilor s&i elevi, monument neperitor, pentru toate timpurile 1 De acum figura simpatică a Drului Alexandru Bogdan nu o vom mai ve- dea printre profesorii liceului român din Braşov . . . La glasul lui blând şi sonor nu s& vor mai aduna In juru*î elevii ca’n vremurile de odinioară..., căci »eela-ce a pus tuturor vremurilor hotar« aşa a hotărât ca schinteea Dzeească, care a împodobit aşa de frumos sufletul iubi- tului nostru profesor, să se reîntoarcă de unde a purces: la Tatăl ceresc, iar trupul să-şi doarmă Somnul de veci în mormântul comun dela Zumijna . . . Caută iubitul nostru profesor din Înălţimile albastre ale cerului spre no», foştii tăi elevi,, t,n sufletul cărora ai s&dit părţi din sufletul tău şi vei avea cel puţin acolo mu Iţa mi rea, că cea-ce ai plantat în noi Îşi va aduce’nbeişugat roadele saie, iar tu vei, trăi mai de- parte prin noi I • • • • • • • « • • • • • • • In zorile dimineţii şi’n amurg de sară cu evlavie ne vom îndrepta pri- virile, noi foştii tăi elevi, în spre pă- mântul pustiu al Griiţiei, tnâlţând o rugă ferbinte cătră bunul creator pen- tru sufletul tău şi-ţi vom zice: Odih- neşte1» pace...1 Viorel. Scrisori de pe malul lisei. Seghedin 9/XI a. c. Humor soldăţesc. Un frumos act de caritate. Ce ar face bieţii noştri! soldaţi în lungile ore, în oari în şanţuri aş- teaptă nerăbdători pe duşman, dacă n’ar glumi? Cu ce şi-ar omor! ei plictiseala, cu ce ar mai uita ceva din mizeriile războiului, dacă nu cu o ne- vinovată glumă? Şi românul e dela fire glumeţ, aşa câ timp să fie numai, că glumele curg pe urmă. Zilele acestea îatâlnindu-mă cu un vechi amic, rănit In luptele cu Sârbii, am avut prilejul s& aud o glumă, ca- re-’şi trage obârşia de pe câmpul de război: La o margine şl la cealaltă a unei păduri stau îngropate In şanţuri trupele inimice. înaintând avantgarda trupelor ooastre în pădure află peşte ep stole de următorul conţinut ; »Viteji soldaţi austro-ungari I Ve- niţi la noi şi depuneţi-Vă arme'e! La noi aveţi de toate: rachiu de prune fript de curând, carne de capră, dulce- ţuri câte vreţi« l Bineînţeles la această epistolă trebuia dat răspuns hotărât. Imediat să găseşte un mucalit care scrie urmă- torul răspuns Sârbilor: „Viteji soldaţi sârbii Mai bine ar fi de a-ţi trece voi ia uoi şi a-ţi depune armele! Noi avem friptură de viţel şi pâne albă, de care nici ofiţerii voştri n’au mâncat, avem Artemie Berarlu, a fost chemat îm- preună cu filul său înaintea coman- damentului militar, bănuit fiind . de tainică înţelegere cu Ruşii. Inte- rogat cu severitate asupra acestui moment, octogenarul a răspuns: »Mă simţesc prea pe sus de ori şi ce bă- nueală. Sunt Român bun şl am avut fericirea s& vorbesc de treî ori tn riaţ» mea cu Maj. Sa împăratul. Pentru me- ritele mele patriotice am fost distins de Maj. Sa şi sunt cavaler al ordinu- lui Francisc Iosif“. Atunci căpitanul s’a ridicat şi salutându-I mililăreşte, i-a mulţumit pentru desluşiri, cerftndu-i 8CUZ0 Credite militare extraor- dinare In Bulgaria. Din Sofia se anunţă: Ministrul de războiu a depus pe biroul Sobraniei o cerere de cre- dite extraordinare de 33 milioane spre a putea acoperi cheltuelile fă- cute pentru armată. Declaraţiile ambasadoru- lui turc din Berlin. Ambasado- rul turc din Berlin a acordat corespon- dentului ziarului »Eşti Ujsâgc un lung interview, declarând între altele: Este pentru prima oară când Turcia începe un răsboiu, complet înarmată. Ultimele fapte ale Angliei nu schimbă întru nimic intenţiunea Turciei de a elibera definitiv Egiptul. Atitudinea poporului egiptean uşurează şi mai mult acest scop, întru cât situaţia în Egipt, este cu mult mai gravă, -decât cum vrea s’o prezinte Anglia, Europei. Odată cu Turcia, au fost cu- prinse de dorinţa de eliberare şi po- poarele Egiptului, Algeriei şi Maro- cului. Când mahomedanii din India vor afla dela trimişii califului, ade- vărata stare de lucruri, ei se . vor asocia cu siguranţă mişcărei de eli- berare sau vor rămâne pasivi. In ce priveşte Bulgaria — a continuat ambasadorul turc — ea uu poate socoti ca duşman decât pe Serbia. La Sofia se ştie însă câ, politica de aşteptare poate aduce aceleaşi rezultate ca şi politica de intervenţiune, care ar îngreuia Ro- mâniei şi Greciei menţinerea politi- cei de până acum. în tru n irea parlam entului Italian. 0 telegramă dla Roma anunţă, că regele Italiei? a convocat parlamentul pe ziua de 2 Decemvrie o. vin, liqueruri şi şampanie. Noi nu trăim cu carne de capră şi cu rachiu I Împăratul şi regele nostru şi aşa va fl domnul vostru, de va vrea D-zeu« 1 Că s’au lăsat Sârbi ademeniţi de vorbele dulci ale soldaţilor noştri nu mi-a spus amicul meu. • * * Suntem !n plin r&zboi şi fiecare simţim de pe acum neajunsurile aces- tui r&zboi. Pentru de a se mai alina îocătva din durerile şi lipsurile acestui r&zboi s’au pornit în Întreaga ţara lău- dabile mişcări. Oraşul nostru, Seghedinu), îno& n’a putut rămânea străini de atari ac- ţiuni cu scopuri caritative şi deci în şedinţa da eri a magistratului a’a hotărât contractarea unui împrumut o- răşenesc de 200,000 de coroane din care 100,000 să se întrebuinţeze pentru a- ranjarea unui nou spital cu 1000 de paturi, iar restul de 100,000 să se în- trebuinţeze pentru provederea răniţilor cu haine călduroase, albituri, cu hrană şi eventual de va cere lipsa şl cu me- dicamente. Gestul uman al magistratului nostru se laudă pe sine. a. A .