RECUPERAREA CARDIACA • Scopul: de a reduce efectele mecanismelor fiziopatologice si psihologice care au determinat boala cardiaca. • Pacientii sunt stratificati pe factori de risc MIC, MODERAT si RIDICAT de recurenta a unor noi evenimente cardiace. Cei cu factori de risc mic si moderat beneficiaza de recuperare precoce.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
RECUPERAREA CARDIACA
• Scopul: de a reduce efectele mecanismelor fiziopatologice si psihologice care au determinat boala cardiaca.• Pacientii sunt stratificati pe factori de risc MIC, MODERAT si RIDICAT de recurenta a unor noi evenimente cardiace.Cei cu factori de risc mic si moderat beneficiaza de recuperare precoce.
Public Health Service= program de recuperare ce contine:
1. Evaluare medicala2. Prescrierea de program
kinetoterapeutic3. Educatie4. Consiliere
OBIECTIVE
Termen scurt-“reconditionarea”pacientului pentru a-si relua
activitatile uzuale-limitarea efectelor psihologice si fiziopatologice
ale bolii cardiace-reducerea riscului de moarte subita sau reinfarct-controlul simptomelor bolii
Termen lung-identificarea si tratamentul factorilor de risc-stabilizarea placii de aterom-cresterea statusului psihologic al bolnavului
IM recentBy-pass aorto-coronarianAngioplastia coronarianaChirurgia valvularaTrasplant cardiacAngina pectorala stabila de efortInsuficienta cardiaca compensataArteriopatie periferica
exerciţiile aerobice vor fi izotonodinamice, submaximale mersul simplu sau pe bicicleta ergometrică, urcatul scărilor
sau vâslitul
- “cool-down” 10 minute de stretching ! sunt exerciţii din faza aerobică dar mult mai uşor executate
- au rolul de a proteja musculatura de oboseala excesivă şi de a preveni apariţia crampelor musculare
Recuperarea post IM
Antenamentul fizic / tipuri de exerciţii:-contracţii statice: contraindicate
pentru că ↑ TAD, ↑ FC, solicită ventricolul stâng şi arterele coronare
-contracţii izokinetice: cele mai indicate în special în faza 2 şi 3 de recuperare pentru că determină activarea circulaţiei periferice şi cardiace cu creşterea performanţei lor.
Faza 1 - intraspitalicească, primele 21-30 zile
7 trepte terapeutice a câte 2-3 zile
Obiective:1. evitarea efectelor nefavorabile ale imobilizării la pat2. evitarea decondiţionării fizice a pacientului3. creşterea performanţei miocardului în condiţiile necrozei acute
antrenamentul fizic efectuat de 2x/zi:
1. etapa 1 (z1-3):• exerciţii pasive de mobilizare în decubit, • mişcări profunde de respiraţie.
2. etapa 2 (z4-8): exerc activ în şezut în pat cu şi fără sprijin.
3. etapa 3 (z8-11):exerc la marginea patului, gimnastica respiratorie
4. etapa 4 (z11-18):bolnavul în ortostatism- primele mişcări în
jurul patului putându-se aşeza în fotolii
5. etapa 5 (z18-21):bolnavul este scos pe coridor- se urcă chiar scările
6. etapa 6 (z21-30):bolnavul ajunge în curte7. etapa 7 (z30):bolnavul în haine de stradă iese în curte şi pe stradă
în cadrul antrenamentului fizic sunt permise în:
săpt.1: alimentaţie în pat şi în şezând, spălat pe faţă şi mâini, bărbierit în pat
săpt.2: ridicat din pat, şezut în fotolii (z14=cicatrizarea zonei de infarct)
săpt.3: iese pe coridor urcând 1 etajsăpt.4: plimbarea în curte
Obiective:- creşterea capacităţii fizice a bolnavului astfel ca în
săptămâna 10 de la externare să poată munci-asigurarea unui suport psihic al bolnavului;
se determină capacitatea maximă la efort şi se foloseşte în luna 2=30-40% din ea iar în luna 3=60% din ea.
antrenamentul fizic:1.mers pe teren plat: luna2=2x10min. →apoi 1-2km/zi în 2 şed; luna3=2x10min.
→apoi3-6km/zi în 2 şed.
2.mers în pantă= urcatul scărilor: luna2=1-2 etaje, 1dată/zi; luna3=1-2 etaje,2-3x/zi
3.exerciţii progresive de forţă: vâslit în sală, ciclism, exerciţii cu greutăţi în aer liber
4.încărcare la efort: exerciţiile din faza 1+ exerciţii intercalate (ciclism, greutăţi, vâslit, săpat grădina), 30min.x1/zi→30min.x2/zi.
5.bicicleta ergometrică
Exercitiile fizice urmaresc realizarea efectului de
antrenament, adica:a) obtinerea unui randament cardio-vascular
crescut;b) marirea capacitatii functionale a cordului
pentru a asigura un debit cardiac crescut, si prin dezvoltarea circulatiei colaterale;
c) cresterea capacitatii generale de efort exprimata prin cresterea capacitatii maxime aerobe;
d) obtinerea unor efecte psihologice favorabile, cu cresterea încrederii în sine, învingerea, anxietatii.
Modalitatea cea mai adecvata pentru desfasurarea acestui tip de efort, numit efort submaximal, este pedalarea pe bicicleta ergometrica, deoarece permite o dozare riguroasa a efortului ca si supravegherea clinica si EKG în foarte bune conditii.
Antrenamentul se face în mai multe reprize de 1-6 min a caror intensitate începe cu 20-
30W si creste la fiecare treapta cu 10-30W.
Faza 3 (creştere continuă a capacităţii de efort: săptămâna 12=luna4→toată viaţa
Obiective:1. menţinerea capacităţii de efort câştigate în
faza 2 şi sporirea ei dacă este posibil2. reintegrarea în familie, societate, profesiune antrenamentul fizic:1. bicicleta ergometrică:60% din capacitatea
maximă de efort2. exerciţii fizice individuale şi în grup (de
preferat): greutăţi, mers pe jos alternând cu alergat, înot, tenis de câmp, vâslit, volei; 30min.x3/săpt.
3. ergoterapia: scăderea senzaţiei de insecuritate în timpul prestaţiei şi menţinerea performanţei cardiace (frecvenţă, tensiune arterială) la valori utile.
HTAde stadiul I metoda Schultz antenament progresiv la efort cu caracter general:mers pe teren plat
şi în pantă, hidrokinetoterapie generală, jocuri sportive de stadiul II metoda Schultz antenament progresiv la efort cu caracter specific:
hipertensiunea arterială fără cardiopatie ischemică: antrenamentul fizic în trepte la efort submaximal de 60-70%:
-la bicicleta ergometrică, -la covor rulant (mai puţin folosit datorită faptului că pe EKG apar mulţi paraziţi).hipertensiunea arterială cu angor:
antrenamentul fizic cu intervale: pedalează 3 min. la W=0 →se creşte în trepte W până la apariţia durerii→ pedalează 2 min. la pragul dureros →coborând 3 min. sub pragul dureros→ reluarea ciclului.hipertensiunea arterială cu obliterări periferice: antrenament fizic astfel încât să nu apară durere în molet:
-încărcare progresivă la efort submaximal: încărcare continuă cu intensitate scăzută=30W, timp de 15-30 min.
-mers cu intervale Schlussel: dist la aparitia durerii=capacit de mers→ antrenament fizic cu 75% din capacitatea de mers durata şedinţei-30 min.x3-4/ zi.
antenament progresiv la efort cu caracter general:mers pe teren plat, kinetoterapie generală, jocuri sportive.
Arteriopatii perifericeNeoperate tehnici şi metode de relaxare creşterea presiunii amonte + presiune constantă în aval = creşterea gradientul de
presiune◦ mers dozat cu intervale Schlussel, continuu Schoop independent de
- posturală: picioarele în sus 2 min. →coboară sub nivelul patului (atârnând) până ce se realizează eritroza şi umplerea venoasă →reluare ,durata=20-30min.x3-4/zi
- cu efort: picioarele în sus + 1 rotaţie/sec. din articulaţia tibio-tarsiană/1 sec. flexie plantară şi 1 sec. flexie dorsală (până la 80-90% din capacitatea max. de efort → 5 min repaus pe planul patului →reluare,durata =20-30min.x3-4/zi
scăderea presiunii în aval + presiune constantă în amonte (nu se scade însă presiunea în aval sub 1mmHg pentru că apare hematokinezia = furt sanguin): ◦ 1. antrenament fizic intens - contracţie musculară, creşterea metaboliţilor cu
Bolnavii hipertensivi vor evita statiuni ca Vatra Dornei si Borsec. Altitudinea acestor statiuni poate provoca reactii de tip ergotrop ca tahicardie sau cresteri ale tensiunii arteriale.
Electroterapie
cu efect reflex la distanta: galvanizare, ultrasunet
- cu efect simpaticolitic si de favorizare a circulatiei colaterale: curenti de medie frecventa