Recoltarea produselor biologice si patologice introducere.
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE INTRODUCERE
Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta
direct diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. De cele
mai multe ori, asistenta este drect responsabila de recoltarea
prompta si corecta a acestor probe. In unele cazuri, chiar daca nu
asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba,
sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la
efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice
pacientului dupa recoltare.. Exista anumite teste pentru care
pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia
pe glucotest).Importanta analizelor de laborator-completeaza
simptomatologia bolilor cu elemente obiective -infirma sau confirma
diagnosticul clinic -reflecta evolutia bolii si eficacitatea
tratamentului -confirma vindecarea-semnaleaza aparitia unor
complicatii -permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a
persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeniRolul
asistentei recolteaza analizele la indicatia medicului respecta
orarul recoltarilor pregatirea psihica si fizica a pacientuluiO
buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul
trebuie sa il efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim
pacientul adecvat pentru respectiva manevra. Explicandu-i
pacientului procedura medicala cu claritate si vom castiga
increderea si cooperarea sa. De exemplu, inaintea unei recoltari
dificile si dureroase ( cum ar fi punctia de maduva osoasa) trebuie
sa informam pacientul asupra tipului si gradului de disconfort pe
care probabil il va simti. De asemenea trebuie informat cat timp va
dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat timp vor
fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului
ii va fii mult mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in
sine.Daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei recoltari,
trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa il incurajam,
si apoi sa-l supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau
complicatii, pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in
orice situatie. Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru
a ne asigura de cooperarea totala a pacientului si de corecta
recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat unele necesita
anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata
inaintea recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare
de catre insusi pacient, etc). Consimtamantul pacientuluiEste un
drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a
intelege exact ce i se va face, procedura medicala in sine,
riscurile si implicatiile manevrei inainte de a consimti si a semna
ca este de accord cu efectuarea procedurii. A explica procedura,
cum va fi efectuata si potentialele riscuri este in primul rand
responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicatiile
medicului, se va asigura ca pacientul le-a inteles bine si va
verifica daca pacientul a semnat consimtamantul atunci cand este
necesar. pregatirea materialelor si instrumentelor necesare 1.
Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)2.
Urocultor (Urocultura) 3. Tub recoltare sange pentru determinarea
analizelor biochimice si imunologice (capac rosu) 4. Tub recoltare
sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice
(capac galben) 5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea
analizelor hematologice (capac mov) 6. Tub recoltare sange 3.2%
citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare
(capac bleu) 7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru
determinarea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru)
8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea
glicemiei (capac gri) 9. Coprocultor (materii fecale) 10.
Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura)
efectueaza tehnica cu professionalism completeaza imediat si corect
buletinul de analiza etichetarea produsului transporta la laborator
ambalate corespunzator(cutii cu capac)Masuri de protectie:Masurile
de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru
pacient. Dupa recoltare, produsul trebuie pastrat si transportat in
conditii optime, care sa nu afecteze rezultatul. Tipuri de
laboratoare :Laborator de hematologie:pentru analize
hematologice;aceste analize se executa in majoritatea bolilor si in
mod special in bolile de sange.Laborator de biochimie:executa
analize biochimice din sange,urina si alte produse,analizand
substantele minerale sau organice din compozitia lor.Laborator de
microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul bolilor
infectioase.Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor
in produsul biologic recoltat.Laborator de parazitologie:pune in
evident diferiti paraziti,localizati in corpul uman.Laborator de
serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman cu
ocazia unei eventuale boli microbiene.Laborator de
endocrinology:pentru analiza hormonaleLaborator de micologie:pentru
analiza ciupercilor.Laborator de igiena:pentru analiza
apei,aerului,alimentelorLaborator de toxicologie:pentru analiza
toxinelor din corp .RECOLTAREA SANGELUI Sngele se recolteaz pentru
examene: hematologice biochimicebacteriologice parazitologice
serologiceRecoltarea se face prin: punctie capilara puncie venoas
puncie arterialPUNCTIA CAPILARADefinitie Recoltarea sangelui
capilar pentru analize de laboratorScopRecoltare
-glicemie,cholesterol,hemoleucograma,hemoglobina TS(timp de
sangerare),TC(timp de coagulare),grup sanguin,RhMateriale
necesarelanteta sterila sau ac de punctie steril,stilet special
steril de unica folosintaantiseptic pentru tegument(alcool
90grade)tampoane sterilepipeta Potain(pentru numararea elementelor
figurate),hartie de filtrulame de sticla,lamele(pentru frotiu)benzi
de testaremanusi de protectie,tavita renalaLocuri de electie pulpa
degetului inelar sau mediu lobul urechii, fata plantara a halucelui
si calcai, la copilPregatire pacientPsihica:se explica necesitatea
efectuarii tehnicii Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul
sprijinit;spalarea mainilor cu apa si sapun,se usuca
corectTehnicase spala mainilese imbraca manusilese aseptizeaza
locul punctiei cu un tampon cu alcoolse asteapta evaporarea
alcooluluicu o miscare brusca se inteapa pulpa
degetului,perpendicular pe straturile cutanatese sterge prima
picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtruse lasa sa se
formeze o noua picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta
sau pe lama(se pune o picatura de sange pe benzile de testarea
glicemiei,colesterolului;1picatura pe lama de sticla pentru frotiu
simplu sau frotiu in picatura groasa;pentru
determinarhematologice(hemoglobina,hematii,leucocite )se utilizeaza
pipeta PotainEfectuarea unui frotiula extremitatea unei lame se
pune o pictur de 3-4 mm diametruse aeaz o lamel cu marginile
lefuite n unghi de 45 cu lama (pictura se ntinde prin
capilaritate)lamela se trage ctre partea liber a lamei, pstrnd
aceeai nclinaie i antrennd toat pictura fr s o fragmentezese agit
lama pentru uscarese eticheteaz i se trimite la laboratorun frotiu
bun este fara goluri,cu un strat regulatExamenul in picatura
groasapentru examenul n pictur groas sngele se recolteaz sub form
de pictur groasse recolteaz pe fiecare extremitate a lamei cte 3
picturi ct mai apropiate ntre elecu colul unei lame lefuite se
amestec picturile formnd o pat circular cu diametrul de aproximativ
1,5-2 cmse continu amestecarea picturilor pn se formeaz un mic
cheag semnul unei defibrinri completeuscarea frotiului se face prin
agitarea lameinumele bolnavului i numrul buletinului de analiz se
nscriu direct pe lam cu creion dermatografpictura groas se execut
pentru punerea n eviden a plasmodiilor malariei (recoltarea se face
n cursul accesului febril cnd numrul paraziilor n snge este foarte
mare).PUNCTIA VENOASADefinitiePuncia venoas reprezint crearea unei
ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac de
puncie.Scopexplorator recoltarea sngelui pentru examene de
laborator biochimice, hematologice, serologice i
bacteriologiceterapeutic administrarea unor medicamente sub forma
injeciei i perfuziei intravenoase recoltarea sngelui n vederea
transfuzrii sale executarea transfuziei de snge sau derivate ale
sngelui sngerare 300 500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune
arterial.Materiale necesareMaterialele se pregatesc in functie de
scop tava medicala garou sau banda Esmarch manusiLocul punctiei
paduri cu alcool tavita renala holder cu acul atasat sau ac pentru
holder si holder vacutainere cu aditivii specifici in functie de
analiza ceruta(EDTA,citrat de sodiu 3,8%,heparina) seringi+ace
sterile etichete formular analize pentru laborator recipient
special de colectare si transportare a probelor de laborator
solutii medicamentoase materiale pentru perfuzie materiale pentru
transfuzie bandaj adeziv pentru locul punctiei recipiente pentru
colectarea deseurilorvenele de la plica cotului(cefalica si
bazilica)unde se formeaza un Mvenos prin anastomozarea lorvenele
antebratuluivenele de pe fata dorsal a mainiivenele
subclavicularevenele femuralevenele maleolare internevenele
jugulare si epicraniene-la sugari si copii miciorice vena
accesibilapunctie subclavicularaPregatireapacientuluipregtirea
psihic se comunica pacientului ce i se va face,i se va explica
procedura pentru a-i reduce anxietatea si a neasigura de cooperarea
sapregtirea fizic pentru puncia la venele braului,antebraului:se
aeaz ntr-o poziie confortabil att pentrupacient, ct i pentru
persoana care execut puncia(decubit dorsal)se examineaz calitatea i
starea venelorse aeaz braul pe perni i muama n abducie
iextensie,declivse dezinfecteaza tegumentelese aplic garoul la o
distan de 7-8 cm deasupralocului punciei,se recomand pacientului s
strng pumnul, veneledevenind astfel turgescenteTehnicaspalarea
mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilorse fixeaz vena cu
policele minii stngi la 4-5 cm sub loculpunciei, exercitnd o uoar
compresiune i traciune n josasupra esuturilor vecinese fixeaz
seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cubizoul n sus, n mna
dreapt, ntre police i restul degetelor;se ptrunde cu acul
traversnd, n ordine tegumentul ndirecie oblic (unghi de 30 grade),
apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul
nainteazn gol;se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei;se
controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringase
continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase: injectarea
medicamentelor, recoltarea sngelui, perfuzien caz de sngerare, se
prelungete acul de puncie cu un tub din polietilen care se
introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de brase ndeprteaz
staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i a
pumnuluise aplic tamponul mbibat n soluie antiseptica la locul de
ptrundere a acului i se retrage brusc aculse comprim locul punciei
2-3 minute, braul fiind n poziie verticalPuncionarea venei femurale
se va face n regiunea femural (sub nivelul ligamentului inghinal),
la circa 1 cm medial de artera femural, reperat prin palpare, cu
pacientul aflat n decubit dorsal. direcia de ptrundere a acului va
fi oblic n sus sub un unghi de 60-70 de grade exercitnd n permanen
o aspiraie uoar asupra pistonului seringii, pn ce sngele venos
ptrunde n sering. Dup puncie se va exercita o presiune moderat
asupraregiunii timp de 1-2 minute pentru a evita formarea unui
hematomIngrijiri post tehnicase face toaleta local a tegumentuluise
schimb lenjeria dac este necesarse asigur o poziie comod n patse
supravegheaz pacientulConsideratii speciale: pentru evidenierea
venelorse fac micri n sensul circulaiei de ntoarcere cu partea
cubital a minii pe faa anterioar a antebrauluise introduce mna i
antebraul n ap caldtapotament la locul punctiei pentru puncionarea
venelor jugulare, pacientul se aeaz n decubit dorsal, transversal
pe pat, cu capul lsat s atrne prin puncia venoas, se pot fixa
catetere Se utilizeaz numai materiale de unic folosin.Se
evitapuncionarea venei din lateralpuncionarea venei cu acul avnd
bizoul n josmanevrarea incorect a instrumentarului sterilatingerea
produsului recoltatflectarea antebraului pe bra cu tamponul la
plica cotului, deoarece mpiedic nchiderea plgii venoase, favoriznd
revrsarea sngelui.AccidenteInterveniile asistenteiHematom (prin
infiltrarea sngelui n esutul perivenos)- se retrage acul i se
comprim locul punciei 1-3 minuteStrpungerea venei (perforarea
peretelui opus)- se retrage acul n lumenul veneiAmeeli, paloare,
lipotimie- se ntrerupe puncia, pacientul se aeaz n decubit dorsal
fr pern, se anun medicul.Recoltarea cu sistem vacutainerInaintea
recoltarii sangelui,desfaceti acul prin rasucirea capacului
sigilat.inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1), avand
grija sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul
(2)asamblati acul la holder (3).Toate tuburile (4) pot fi acum
umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de mai
josa.Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea
de la plica cotului, ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii
drepte. b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa
ce acul a penetrat vena; apasati vacutainerul cu degetul mare al
mainii drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-l. c.sangele
este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza
proprie ;se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului
imediat ce sangele a aparut in vacutainer,cu mana stanga ,sustinand
in continuare holderul d.se retrage vacutainerul cu mana
dreapta,apasand usor cu degetul mare pe una din marginile
holderuluie. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu
anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului. f.
Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al
doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus . . Ordinea de
recoltare a tuburilor: 1. recipientele pentru hemocultura; 2.
tuburile fara aditivi; 3. tuburile ce contin citrat; 4. tuburile ce
contin heparina; 5. tuburile ce contin EDTA De respectatutilizati
manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se
recolteaza probe de sangeevitati punctionarea in zonele in care
exista leziuni cutanate;dezinfectati zona aleasa pentru punctionare
cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie de alcool 70%,
prin miscari circulare, din interior spre exteriordupa tamponare,
lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca
zona este umeda, poate fi indusa hemoliza probei);la sfarsitul
punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura
hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a
compresiei 2-3 minute);formularul de cerere analize trebuie
completat corect si clar cu datele pacientului, analizele cerute,
data si ora recoltarii, numele medicului care indica
analizele.fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu
datele pacientuluia se evita agitarea puternica si brusca a
eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza.acul de punctie nu
va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea), indoit sau
taiat, ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la
reziduuri intepatoare sau taietoare.TIPURI DE VACUTAINERECULOARE
DOPANTICOAGULANT SAU ADITIVANALIZE DE LABORATORROSUFara
aditiviBiochimie,serologieMOVEDTAHematologie :Ht,Hb,HLGNEGRUCitrat
de sodiuVSHALBASTRUCitrat de sodiuHematologie:factori ai
coagularii-timp Quik,APTTVERDEHeparinaBiochimie
:ionograma,hormone,gaze arterialeGALBENCitrate de dextroza=mediu de
cultura pentru eritrociteHemoculturaGRIFlorura de
sodiuGlicemieExamene hematologice Hemoleucograma completa(
HGL)Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele
cantitati: RBC (eritrocite sau hematii) Numarul de globule rosii
din sange WBC (leucocite ) Numarul de globule albe din sange HGB
(hemoglobina) Cantitatea totala de hemoglobina din sange PLT
(platelete sau trombocite) Numarul de trombocite HCT ( hematocrit)
Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange exprimata in
procente numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula
leucocitara)neutrofilele(NEU)eozinofilele(EOS)limfocitele(LY)monocitele(MO)basophile(BAS)indici
eritrocitari :Evaluarea hematiilor (eritrocitelor) din punct de
vedere al volumului si continutului in hemoglobina se realizeaza
prin masurarea sau calcularea urmatorilor parametrii: volumului
eritrocitar mediu (VEM,MCV); hmoglobina eritrocitara medie
(HEM,MCH); concentratia eritrocitara medie de hemoglobina
(CHEM,MCHC); largimea distributiei eritrocitare (RDW)Recipientul de
recoltare-vacutainer cu capac mov/roz K3 EDTA; RBC Hematiile sunt
celule ale sangelui, cu forma rotunda, avand centralde culoare rosu
deschis si marginile mai intens colorate. Hematiile sunt cele mai
numeroase celule din sange si totodata cele mai specializate celule
ale organismului, avand rol in ransportul O2 de la plamani la
tesuturi si transferul CO2de la tesuturi la plamani (lucru care se
realizeaza prin intermediul hemoglobinei continute in hematii).
Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de numarul si
functionarea globulelor rosii si hemoglobinei Globule roii i un
limfocit vzute la microscop Valori normale -barbati = 4,2-5,6
milioane pe 1 mm cub -femei=3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub
poliglobulia defineste valorile crescute ale numarului de
eritrocite ; apare n insuficienta respiratorie, bolile
cardio-pulmonare, etc. anemia defineste valorile scazute ale
numarului de eritrocite, apare n hemoragii,hemoliza, insuficienta
maduvei hematogene din intoxicatii, iradiere, infectii,
etc.Eritropoieza - formarea globulelor rosiiReticulocitele sunt
considerate celule rosii "imature"care contin acizinucleici
reziduali (ARN). Aceste hematii tinere se maturizeaza complet in
circulatia periferica in aproximativ 1-2 zile dupa ce parasesc
maduva osoasa (unde stau pana la 4 zile dupa expulzarea nucleului),
timp in care pierd complet capacitatea de sinteza proteica, iar
sinteza de Hb inceteaza.Prezenta reticulocitelor constituie un
indicator al activitatii medulare. Implicatii cliniceNumarul de
reticulocite creste in cazul unor pierderi masive de sange sau in
cazul unor afectiuni in care hematiile sunt distruse prematur, cum
ar fi anemia hemolitica.Scaderea numarului de reticulocite se
intalneste in cazul chimioterapiei, neoplasme osoase, anemia
pernicioasa, etc. Hemoglobina este elementul principal al
hematiilor care are rol intransportul de oxigen (oxihemoglobina) si
a dioxid de carbon (carbohemoglobina). Hemoglobina este alcatuita
dintr-o componenta proteica formata din doua perechi de lanturi
polipeptidice numite globinae, fiecare dintre acestea fiind
conjugat de un grup hem (un complex al unui ion de fier cu pigment
rosu numit porfirina).Fiecare gram de hemoglobina poate transporta
1,34 ml oxigen per 100 ml de sange. In circulatia sanguina formele
de hemoglobina intalnite sunt: deoxihemoglobina (HHb),
oxihemoglobina (O2Hb), carboxihemoglobina (COHb) si methemoglobina
(MetHb), toate acestea fiind determinate impreuna in sangele total.
Valori normale- la barbati = 13-16 g la 100 ml sange- la femei =
11-15 g la 100 ml sange scaderea hemoglobinei sub valorile de
referinta determina aparitia anemiei cresterea hemoglobinei conduce
la aparitia eritrocitozei (numita si policitemie). Hematocritul
masoara raportul dintre volumul ocupat de hematii si volumulsanguin
total. El depinde de masa de hematii, de volumul mediu al
hematiilor si de volumul plasmatic, astfel ca atunci cand hematiile
sunt de marime normala, modificarile hematocritului le urmeaza pe
cele ale numarului de hematii. Valori normale- la barbati = 40-48%-
la femei = 36-42%Indicii eritrocitari VEM indica volumul mediu al
eritrocitului.Valori normale: 80 - 100 m3 Variatii patologice:
valori mai mici dect 80 m3 caracterizeaza microcitele (n cazul
anemiei prin deficit de Fe, microsferocitoza) valori mai mari de
100 m3 caracterizeaza macrocitele (n cazul anemiei prin deficit de
acid folic si vitamina B12, anemia Biermer, anemia megaloblastica)
CHEM reprezinta concentratia medie de Hb/100 ml eritrocite.Valori
normale: 32 - 36 g Hb/100 ml eritrocite (normocromie).Variatii
patologice: valori < 31 g Hb/100ml eritrocite definesc
hipocromia.HEM reprezinta cantitatea de Hb continuta de un
eritrocit.Valori normale: 20 - 34 pg.Variatii patologice: valori
mai mici dect 20pg definesc hipocromia.INDICELE DE DISTRIBUTIE
ERITROCITAR(RDW RED CELL DISTRIBUTION WIDTH)RDW reprezinta deviatia
standard a mediei volumelor eritrocitare raportate laVEM si se
determina cu ajutorul histogramelor curbe de distributie % a
marimiicelulelor.Valori normale: 11,5 - 14,5 %.Variatii patologice:
variabilitatea crescuta a volumului eritocitelor
definesteanizocitoza(RDW crescut). Astfel, cu ct RDW va fi mai
mare, cu att anizocitozaeste mai marcataCelule normale
Reticulocitoza crescutaWBC Leucocitele Leucocitele sau globulele
albe sunt celule alesistemului imunitar produse de maduva osoasa si
care apara organismul deboli infectioase si de corpuri
straine.Valori normale- la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub- la copii
(1-6 ani) = 4000-10000 pe 1 mm cub.Leucocitoza (L>10000/l
Leucopenie (Lleucocitoza >leucopenie Formula leucocitara-
Granulocite neutrofile- nesegmentate(GNnesegm)=1-4%;50-250/mmc
-segmentate(GNsegm)=50-70%;2500-4800/mmc-
Limfocite=25-30/%;1200-2400/mmc- Monocite =4-8%;300-640/mmc-
Eozinofile =1-3%;100-200/mmc- Bazofile =0,5-1/%;20-40/mmc
Trombocite150 000-400 000/mmc- VSH(viteza de sedimentare a
hematiilor)pv fara staza; vacutainer dop negru(cu citrate de Na)
sau cu seringa 2ml -1,6mlsange/0,4ml citrate de sodium
3,8%F:1h=2-12mm;2h=12-20mm B:1h=1-10mm;2h=7-15mm- Teste de
coagulare:APTT(activitate partial a tromboplastinei
tisularepv.vacutainer dop bleu25-35 Timp QuickTimp Howel- sau cu
seringa de 5ml cu ac sterile-4,5ml sange/0,5ml citrat de sodiu13-15
1-2minute IP(Indice de protrombina)85-100% Fibrinogen200 -400mg/dl
Timp de sangerare TSeste timpul care se scurge din momentul
inteparii lobului urechii sau pulpei degetului pana la oprirea
sangerariipc2-4minute Timp de coagulare-TCeste timpul scurs de la
recoltare(punere pe lama) pana la coagularea
picaturiipc5-8minuteBIOCHIMIE- SANGE-UreeaUreea este sintetizata in
ficat ca si produs secundar al dezaminari aminoacizilor Eliminarea
ei in urina reprezinta calea majora de excretie a azotului.
Concentratiile plasmatice crescute de uree apar ca rezultat al unei
diete hiperproteice, al catabolismului crescut al proteinelor, dupa
hemoragii gastrointestinale, deshidratare medie, soc sau
functionare cardiaca defectuoasa sau datorita tratamentului cu
glucocorticoizi( uremie pre-renala). Uremia post-renala este
cauzata de factori care obstructioneaza fluxul urinar:
nefrolitiaza, tumori sau hipertrofie a prostatei.Utilitatea ureei
ca indicator al functiei renale este limitata de variabilitatea
concentratiei plasmatice ca rezultat al factorilor non-renali.-
CreatininaCreatinina este produsul catabolic final al creatinei
(sau fosfocreatinei). Cantitatea produsa in fiecare zi este legata
de masa musculara. Creatinina este filtrata liber de catre
glomerulii renali (mici cantitati sunt reabsorbite si de asemenea
sunt secretate de catre tubuli).Dozarea creatininei este realizata
aproape exclusiv pentru evaluarea functiei rinichilor (perfuzie
renala defectuoasa, pierdere a functionarii nefronilor) si in
monitorizareadializei renale. Valori crescute ale creatininei
sanguine apar in urmatoarele situatii: Functionare renala
defectuoasa Nefrita cronica Afectiuni musculare( cauzate de
gigantism, acromegalie, miastenia gravis, distrofie musculara,
poliomielita) Afectiuni cardiace congestive Soc DeshidratareValori
scazute apar in cazul: Afectiuni ale ficatului avansate si severe
Dieta proteica inadecvata Sarcina-Acid uric sericAcid organic care
se gaseste in urina si in sange, rezultat din arderea proteinelor.
Acidul uric este produsul final al degradarii purinelor libere:
adenina, hipoxantina, guanina. Patologia lui este in primul rand
dominata de guta, boala specifica omului. Nivelul acidului uric in
sange se numeste uricemie. Valori normaleIn sange: 2-5 mg/100 ml
ser la adulti; Variatii fiziologice- Acidul uric se defineste ca
cel mai important produs final al oxidarii purinelor in organism.-
Valoarea acidului uric variaza in functie de: alimentatie, sex,
varsta, factori genetici, diferite stari fiziologice ( effort
fizic, menopauza ).-Alimentatia bogata in purine determina
cresterea acidului uric in timp ce alimentatia saraca in purine
produce o scadere pana la 0,8 mg / 100 ml sange.- La copii acidul
uric este mai scazuta decat la adulti, la barbati valoarea lui este
mai crescut decat la femei, dar e relativ constant de-alungul
vietii.- La femei, uricemia este mai mica inaintea menopauzei si
mai mare dupa aceasta, cand poate atinge valorile prezente la
barbati.- Cresteri anormale-valorile crescute ale acidului uric
seric se intalnec in urmatoarele cazuri: Guta Insuficienta renala
cronica Leucemie Boli infectioase Poliglobulie Procese insotite de
degradari tisulare precum si dupa radioterapie Tratamente cu
medicamente antimicotice si antimetabolice Terapie cu ACTH sau
hidrocortizon Toxicoza gravidica Intoxicatiile cu plumb si mercur-
Scaderi anormale-valorile scazute ale uricemiei se intalnesc in
boala Wilson- GlicemiaGlicemia reprezinta una din constantele
fundamentale ale mediului intern, iar determinarea sa este
modalitatea cea mai frecventa de evaluare globala a metabolismului
intermediar al hidratilor de carbon.Glucoza este formata la nivelul
ficatului prin digestia carbohidratilor si prin
conversiaglicogenului in glucoza. Nivelul glicemiei este reglat, in
principal, prin actiunea a doihormoni si anume insulina si
glucagonul, insulina crescand permeabilitatea membranelorcelulare
pentru glucoza, facilitand transportului glucozei in celule,
stimuland formareaglicogenului si reducerea nivelului glicemiei,
iar glucagonul accelerand scindareaglicogenului in glucoza,
determinand cresterea glicemiei.obiectiv glicemia3 hematii /cmp-
macroscopic, cmpplin de hematii- CELULE EPITELIALE-scuamoase-din
segmentele inferioare ale cilor urinare(nu au importan
patologic)-epiteliale renale-din tubii renali,n afeciuni ale
parenchimului renal-tranziionale renale-din uroteliu,apar n procese
inflamatoriiNormal -se admi t 3 4 celule epi tel iale plate/ cmp mi
c roscopic,proveni te dindescuamarea epiteliului care tapeteaz
tractul urinar.Fiziologic : celule mari, plate, pavimentoase care
provin din straturile superficialealevezicii urinare, celule
cilindrice, alungite care provin din uretr i uretere.Patologic:c r
e t e r e a n u m r u l u i d e c e l u l e epi tel iale (5 10/cmp)
ni n f l a ma i i l e tractului urinar.- CILINDRI HIALINI-formai
din proteinele care trec membrana bazali coaguleazla nivelul
tubilorcontori distali i proximali- CILINDRI GRANULOI I
CEROICilindri granuloi sunt considerai forma de degradare a
cilindrilor hialiniCilindri ceroi se formeaza dupa stagnarea
ndelungata n tubi (afectaretubulara cr.)- CILINDRI CELULARIPot fi
formai din leucocite,hematii,bacterii,levuriArata o afectare
tubularacut- PARAZII,LEVURI,BACTERIIDintre parazii cel mai frecvent
apare Trichomonas vaginalisLevuri-importana patologic deosebit
CandidaBacterii-coci sau bacili mobilicoli trichomonascandida-
CRISTALE-ACID URICCel mai frecvent ntlnite- CRISTALE-OXALAT DE
CALCIUPot fi sub formde mono sau dihidrat,birefringenteApar n
hiperoxalurie,intoxicaii cu polietilenglicolPot arta un risc de
nefrocalcinoz- CRISTALE-FOSFAT AMONIACO-MAGNEZIANn urina
depozitatnecorespunztor sau asociat cu infecii urinare- CRISTALE
PATOLOGICETIROZINALEUCINA-n boli hepatice graveCISTINA-n tulburri
ale metabolismului proteictir leu- CRISTALE PATOLOGICE-Prezena
cristalelor de colesterol este n mod normal nsoit de o proteinurie
masiv.- Cristalele de colesterol sunt foarte rare.DETERMINRI
CANTITATIVE- Ureea=15 - 35 g/24 orePatologic: Valori crescute: -
regim hiperproteic, diabet zaharat, hipertiroidism Valori sczute: -
perioada de cretere rapid, IRA faza de stare, IRC terminal-
Creatinina urinar Valori normale : 0,8 - 2 g/24 orePatologic:
Valori crescute: - dup efort fizic, acromegalieValori sczute: - n
imobilizri prelungite, IRA i IRC.(insuficienta renala acuta si
cronica)- Acidul uric urinar Valori normale 0,3 - 0,8 g/24
ore.Patologic: Valori crescute: - gut, leucemii, tratament cu
corticoizi. Valori sczute: - IRA i IRCBiochimie urinaTestValori
normale albuminaabsent glucozaabsent ph5,5-6 densitate1015-1025
corpi cetoniciabsent hematiiabsent leucociteabsent nitritiabsent
bilirubunaabsenturobilinogenabsentPathologicPrezenta
albuminei-indica o afectiune renala Prezenta glucozeiDZ Elemente
patologice in sediment :numeroase
leucocite,frcventehematii,cilindri,germeni,cristali,oxalati
Prezenta pigmentilor biliari indica o hepatita virala(urina are
culoare brun inchisa ca bereaRECOLTAREA SUMARULUI DE URINAInainte
de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale Se recolteaza
prima urina de dimineata Se urineaza in recipiente speciale pentru
recoltarea probei de urina La femei se va evita recoltarea urinei
in perioada menstrualaDefinitieo recoltarea urinei pentru analize
de rutina ce pot depista afectiuni renale,diabet zaharat prin
prezenta glucozei,elemente
patologice,etcScop-explorator-diagnosticul afectiunilor
renale,dozarea glicozuriei,etcSe recolteaza obligatoriu la toti
bolnavii internatiMateriale necesare urinar sau plosca daca este
necesar manusi recipient de unica folosinta curat si uscat etichete
formular cerere analiza laborator recipient pentru transportarea
analizelor la laboratorPregatirea pacientului- psihica-informare cu
o seara inainte,explicarea tehnicii-fizica se efectueaza toaleta
organelor genitale externe cu apa si sapunEfectuarea tehnicii- se
recolteaza dimineata de la prima mictiune- asigurarea intimitatii-
i se va explica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa
urineze intr-o plosca/urinar;celui care nu este imobilizat i se va
explica faptul ca va trebui sa mearga la toaleta pentru a urina-se
pun manusile- din plosca sau urinar se pun cel putin 10-20 ml urina
in recipientul pentru recoltat si se insurubeaza capacul; daca
diureza pacientului trebuie monitorizata, restul de urina se va
masura cu ajutorul recipientului gradat- daca accidental se pierde
urina pe peretii exteriori ai recipientului se va spala si usca- se
eticheteaza recipientul cu numele pacientului, data siora
recoltarii si se va trimite imediat la laborator insotit de
formularul de cerere a analizei- intarzierea trimiterii probei la
laborator poate altera rezultatele finale ale probei- se vor spala
plosca/urinarul si recipientul gradat fiind inlaturate de la patul
pacientului- pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la
toaleta si vor urina in plosca sau urinar dupa care se va proceda
la fel ca mai susURINA DIN 24 OREDeoarece hormonii , proteinele si
electrolitii sunt excretati in cantitati mici si variabile in urina
, probele trebuie recoltate pe o perioada extinsa de timp pentru a
avea o valoare diagnostica . Probele cerute din urina stransa pe 24
de ore sunt cele mai uzuale, deoarece sunt semnificative pentru
toate substantele eliminate in aceasta perioada.Obiective-
obtinerea datelor privind starea morfofunctionala a aparatului
renal si asupra altor imbolnaviri- cunoasterea volumului diurezei-
efectuarea unor analiza biochimice- urmarirea bilantului
lichidian(ingesta-excreta)Materiale necesare recipient de colectare
a urinii cu capacitate de minim 2 litrimanusi plosca sau urinar
daca este nevoie recipient gradat daca trebuie monitorizata
cantitativ diureza etichete formular de cerere analize pentru
laboratorPregatirea pacientului psihica si fizica- se explica
procedura pacientului si familiei pentru a ne asigura de cooperarea
acestuia si pentru a preveni pierderile accidentale de urina in
timpul recoltarii- se pot monta etichete la baie prin care
pacientul sa-si reaminteasca ca nu trebuie sa arunce urina, sau pe
punga urinara daca pacientul este sondat- se vor explica
pacientului restrictiile alimentare si medicamentoase acolo unde
este necesarRecoltarea- confirmarea si verificarea identitatii
pacientului- se cere pacientului sa urineze dimineata; aceasta
urina se arunca- in timpul zilei,al noptii si prima urina de a doua
zi dimineata se colecteaza in recipientul de colectare curat si
uscat- recipientul de colectare se pastreaza la rece pe perioada
colectarii(se eticheteaza)- a doa zi dimineata,se masoara exact
cantitatea de urina colectata,se omogenizeaza si se trimit
lalaborator un esantion de 100ml- esantionul va fi pus intr-un
recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota
numele si prenumele pacientului,volumul urinar/24h,analizele
ceruteConsideratii speciale :-daca pacientul are sonda urinara, se
va mentine punga urinara pe toata periada recoltarii intr-un
recipient cu gheta pus sub patul bolnavului- daca accidental se
pierde una din probe, recoltarea trebuie sa fie reluata
integralTest Addis HamburgerScop- studiul cantitativ al elementelor
figurate din urina hematiilor, leucocitelor si a cilindrilor din
urina .Pregatirea bolnavului psihica si fizica-
informarea,explicarea necesitatii examenului ,obtinerea
consimtamantului- se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea
probei- dimineata bolnavul este rugat sa urineze,se noteaza ora
;aceasta urina se arunca- din acest moment bolnavul este rugat sa
ramana culcat timp de trei ore- nu consuma lichide in tot acest
timpPregatire materialelor- se pregateste recipientul pentru
recoltare- se pregateste materialul necesar pentru toaleta
organelor genitale externeRecoltarea urinei- dupa 3 ore se
efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun- se
recolteaza intreaga cantitate de urina si se masoara volumul- se
trimite la laborator 50ml, intr-un recipient pentru sumar de urina
pe eticheta caruia se va nota numele si prenumele pacientului si
volumulurinar colectatInterpretare- normal se elimina
0-1000hematii/min si 1000-2000leucocite/min- patologic
eliminare>100000elemente/min- hematuria macroscopica apare cand
se elimina>300000H/minProba celor trei pahare Se pune bolnavul s
urineze n trei pahare diferite. n primul pahar se colecteaz urina
de la nceputul miciunii, n cel de-al doilea aceea de la mijlocul
ei, iar n cel de-al treilea urina de .la sfritul miciunii. Se
presupune c este vorba de o hemoragie reno-uretral cnd hematuria
este prezent n toate cele trei pahare (hematurie total). Hematurie
prezent numai n ultimul pahar (hematurie terminal) sugereaz o
hemoragie vezical. Hematurie prezent numai n primul pahar
(hematurie iniial) presupune o hemoragie de origine prostatic sau
uretral.BACTERIOLOGIE UroculturaPrezentare generalaCultura urinii
este cel mai utilizitat test in diagnosticul infectiei urinare.
Este important ca recoltarea sa se faca inaintea administrarii de
antibiotice ! Urocultura presupune izolarea si identificarea
microorganismelor responsabile pentru infectia tractului
urinar.Definitie- examenul bacteriologic din urina pentru
depistarea germenilor patogeniScopdiagnostic al infectiilor
urinare, prin punera in evidenta a germenilor patogeniMaterial
necesare-recipient steril de unica folosinta cu capac,materiale
pentru toaleta organelor genitale externePregatire
pacient-psihica-informare,explicarea tehnicii si necesitatea
ei,consimtamant -fizica-toaleta organelor genital externe cu apa si
sapun inainte de recoltareTehnica recoltarii- se recolteaza prima
urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la mictiunea
anterioara- se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu
antibiotic sau dupa intreruperea acestuia cu cel putin 7zile
inaintea recoltarii- cu 12ore inainte nu va consuma lichide- nu va
urina cu 6 ore inainte- se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa
a organelor genitale externe cu apa si sapun urmata de uscare prin
tamponare cu tifon steril- spalarea si stergerea se fac in sens
unic,din fata in spate ;la barbat dinspre meatul urinar spre santul
balanopreputial(glandul fiind decalotat)- stergerea se face c user
fiziologic steril sau apa fiarta si racita- la pacientele cu
scurgeri vaginale se recomanda introducerea unui tampon steril in
vagin si apoi recoltarea probei- la barbati se mentine si in timpul
urinarii glandul decalotat- la nou-nascuti si la sugari dupa
spalarea organelor genitale externe se fixeaza in jurul penisului
sau vulveiorificiul pungii speciale pentru recoltare- la bolnavii
cu retentie urinara recoltarea se poate face prin sondaj vezical
sau punctie suprapubiana- se urineaza la toaleta primii 100mlurina
si fara a intrerupe jetul de urina se recolteaza 5-10ml din jetul
mijlociu in urocultorul steril,cu grija pentru a nu atinge gura
acestuia de tegumente sau lenjerie- restul urinei se evacueaza la
toaleta- recipientul se inchide cu capac ermetic,avand grija sa nu
se atinga interiorul capacului sau recipientului- daca accidental
urina s-a prelins pe peretii exteriori ai recipientului se vor
spala si usca- pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe
maini- se va eticheta recipientul- trebuie mentionat daca pacientul
este sub antibioterapie si ce antibiotic i se administreaza- se
ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si proba se
va trimite la laborator imediatPentru sugari- Se spal zona
urogenital cu ap i spun i se tamponeaz cu, comprese sterile pentru
a se usca.- Se fixeaz pungua steril prin intermediul benzilor
adezive n jurul orificiului urinar.- Punga este bine fixat dac
orificiul urinar se afl n interiorul acesteia.- Se verific
fermitatea aderrii benzilor de fixare la tegumentul copilului
pentru a se evita scurgerea urinei pe lng pung i contaminarea
acesteia.- Dup recoltare, punga se dezlipete de tegumentul
copilului i cele dou benzi adezive se lipesc ntre ele asigurndu-se
astfel nchiderea pungii. Pung pediatric de recoltare a
urineiInterpretarea valorilor normal urocultura este negativa
pathologic-prezenti germeni patogeni Germenii intalniti cel mai
frecvent in bacteriurii sunt cei din familia Enterobacteriaceae
(Escherichia colli, Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter,
Providencia). Dar mai pot fi izolati din infectiile urinare si
germeni din alte grupe: Staphylococcus, Enterococcus, Pseudomonas,
Acinetobacter, Alcaligenes, Acromobacter, Haemophilus. dupa
identificare se determina antibiogramaIn situatii speciale, urina
se poate recolta direct din vezica prin punctie
suprapubianaRecoltarea uroculturii la pacientii cu sonda vezicala(
a demeure )- se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min
inainte de recoltarea probei- se pun manusile;- daca tubul de
colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular,
acesta se va dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina
cu o seringa de 20 ml care se va goli in recipientul steril- daca
nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va
recolta proba din cateter;- se va dezinfecta cu paduri antiseptice
o zona mica deasupra locului de insertie cu tubul de drenaj;- se
lasa timp de 1minut,pentru ca antisepticul sa se usuce-apoi se va
intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml;- se introduce in
urocultor(recipient steril cu capac)- recipientul se eticheteaza si
se trimite la laborator imediat specificandu-se, daca este cazul,
tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul- nu se
recolteaza din sacul colector- nu se recolteaza prin deschiderea
sistemului inchisMASURAREA PH-ULUI URINAR:Materiale necesare :-
manusi- recipient de recoltare- benzi specifice pentru masurare
ph-ului urinar- cartela standard de citireMasurare :- confirmarea
si verificarea identitatii pacientului- se spala mainile si se pun
manusile- i se explica pacientului procedura- i se da pacientului
recipient si i se explica cum sa colecteze proba de urina- se
scufunda banda conform prospectului de utilizare si apoi se citeste
.Consideratii speciale- se va utiliza o proba de urina recoltata in
momentul efectuarii testului, nu cu mult inainte, deoarece o proba
stand la temperatura camerei isi modifica ph-ul .- se va lua in
considerare faptul ca de obicei noaptea ph-ul urinii este mai acid
decat ph-ul urinar diurn .RECOLTAREA MATERIILOR FECALEDefinitie-
materiile fecale-scaunul-cuprind resturile alimentare supuse
procesului de digestie si eliminate prin defecatieScopul
recoltarilor- depistarea germenilor patogeni responsabili de
imbolnaviri digestive- depistarea purtatorilor de germeni-
depistarea tulburarilor de digestie alimentara- stabilirea
diagnosticuluiExamene efectuate- examen macroscopic
:cantitate,forma,aspect,miros,consistenta- examen
bacteriologic-coprocultura-permite diagnosticarea bolilor
infectioase,gastrointestinale prin depistarea bacilului
dizenteric,tific,tuberculos,vibrioni holerici,salmonella- examen
parazitologic-depistarea parazitilor sau a oualor de paraziti-
examen biochimic-ofera informatii asupra procesului de digestie si
absorbtie,prezenta microscopica a sangelui etc.Metode de recoltare-
scaun spontan sau provocat- direct din rect cu tampon steril- cu
sonda Nelaton-la copiiMateriale necesare- material de protectie
pentru pacient si pat- bazinet steril- material pentru toaleta
perianala- coprocultor cu sau fara mediu de cultura- tub cu tampn
sterile montat pe porttampon- sonda Nelaton 16-18 si seringa pentru
aspiratie- banda adeziva transparentascotchpentru oxiuri- port-lama
pentru aplicare dupa recoltare cu banda adeziva- pentru sugari
scutec sterilizat- purgative saline- etichete- formulare pentru
analize laboratorPregatirea bolnavului psifica si fizica- se
informeaza pacientul- se va explica procedura pacientului pentru a
ne asigura de cooperarea sa si de corectitudinea manevrei de
recoltare- se instruieste pacientul pentru etapele de lucru :-
toaleta regiunii perianale- utilizarea de vas colector steril-
interdictia de a urina in plosca- pastrarea cantitatii totale de
materii fecale eliminate- adoptarea pozitiei corecte pentru
recoltarea cu tamponul din rect-ingerarea unui purgativ salin
pentru a favoriza defecarea- se goleste vezica urinara- se
instrueste pacientul cum sa foloseasca recipientul de recoltare-
pastrarea scaunului dupa eliminare la rece,atunci cand prelucrarea
nu se face imediatExecutie recoltare din scaun spontan sau
provocat- colectarea materiilor fecale este realizata prin
defecatie pe plosca sterila cu respectarea instructiunilor de la
pregatirea pacientului- se protejeaza patul cu musama,aleza- se
aseaza bazinetul sub bolnav- se recolteaza cu lingurita
recipientului cca50g fecale din diferite parti suspecte cu continut
de mucus,puroi,sange ,- se introduce lingurita in recipient- in
cazul emisiei de scaun atunci cand laboratorul nu lucreaza ,se
recolteaza o portiune din materiile fecalepe mediu de
conservare(+4gradeC)pentru a fi prelucrat mai tarziurecoltarea din
rect cu tampon steril- se explica procedura pentru a-i reduce
anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa- se asigura intimitatea
pacientului- se aseaza pacientul in decubit lateral stang-se
imbraca manusi de protectie-se spala zona perianala a pacientului
cu apa si sapun- se departeaza fesele bolnavului si se introduce
tamponul steril prin miscari de rotatie prin anus in rect- se
introduce aplicatorul eprubeta- se arunca mansile la deseuri
contaminate si se spalamainile- se eticheteaza proba si se trimite
la laborator impreuna cu formularulrecoltarea cu sonda Nelaton-la
copii- se introduce sonda sterila prin anus in rect la o distanta
de 10-15cm- se aplica la capatul exterior al sondei o seringa cu
carese aspira in sonda continutul- se indeparteaza sonda si se
goleste continutul prin insuflare intr-o eprubeta sterila- produsul
recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml solutie
fiziologica sterila sau lichid conservant.Transportul Prelevatele
de materii fecale destinate examenelor microbiologice se transporta
la laborator in cel mai scurt timp (2 ore de la prelevare). Daca nu
poate fi asigurat este obligatoriu folosirea mediului de conservare
si transportInterpretarea rezultatelor Izolarea si identificarea
unei bacterii patogene in proba coprologica examinata confirma fie
starea de boala fie de purtator In mod obligatoriu se efectueaza si
antibiograma In cazul izolarii unui germen din grupul Vibrio se
anunta urgent si organul abilitat pentru aplicarea de masuri
(Directia de Politie Sanitara).recoltarea pentru examen
coproparazitologic- Examenul parazitologic al materiilor fecale
vizeaza decelarea prezentei parazitilor intestinali- Examenul se
efectueaza in conditiile regimului alimentar obisnuit al
pacientului.- Recoltarea se face in recipiente curate. Sunt
necesare circa 3g de materii fecale- Pentru examinarea
oxiurilor,recoltarea o efectuam din regiunea anala,pliurile anale
iar la copii de sub unghii(copii se scarpina in regiunea anala
pruriginoasa)- Pentru oua de paraziti se recolteaza prin raclare cu
o spatula de os sau o bagheta de lemn bine lustruita inmuiata in
glicerina cu apa in parti egale- Se racleaza pielea din vecinatatea
orificiului anal- Raclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau
dimineata devreme-Dupa raclare bagheta se introduce in eprubeta
curata si sterile si se trimite la laborator- La copii se
recolteaza mucus nazal si depozit de sub unghii-se inmoaie marginea
unghiei cu hidrat de sodiu sau potasiu1% dupa care se curata
capatul proximal al unghiei cu un tampon sau o pensa.o Materialul
recoltat se introduce in eprubete si se trimite la
laboratorIngrijirea ulterioara a pacientului- Se efectueaza toaleta
regiunii anale- Se ajuta pacientul la imbracat si se aseaza comod-
Se aeriseste salonulExamenul biochimic Se pun in evidenta
bilirubina,acizi biliari,substante proteice(creatoree),acizi
organici,sangele,grasimile(steatoree),prezenta puroiului etc.
Pentru punerea in evidenta a fermentilor digestivi si aprecierea
capacitatii functionale a tubului digestiv,recoltarea materiilor
fecale va fi precedata de un regim alimentar bogat in toate
elementele regimului mixt-timp de 3 zile(dieta Schmidt
Strasburger)Recoltarea scaunului pentru hemoragii ocultePrezentare
generala Testul Adler sau testul de decelare a hemoragiilor oculte
in fecale este un test des utilizitat pentru screeningul
sangerarilor digestve. Testele de depistare a sangerarilor oculte
sunt folosite pentru descoperirea sangerarilor ascunse
(gastrointestinale), pentru diferentierea intre melena si scaunul
cu aspect de melena. Anumite medicamente cum ar fi fierul,
bismutul, pot innegri scaunul putandu-se pune diagnosticul gresit
de melena. De asemenea, aceste teste sunt foarte importante pentru
depistarea precoce a cancerelor colorectale, deoarece 80% din
pacientii cu aceste boli prezinta sangerari oculte. Pe de alta
parte, un singur test pozitiv nu indica neaparat sangerare
gastrointestinala sau cancer colorectal. Pentru a putea fii
considerat pozitiv, testul trebuie repetat de cel putin 3 ori
intr-o perioada anume, timp in care pacientul va respecta o dieta
specifica recomandata in depistarea sangerarilor oculte.Cu toate
acestea, un test pozitiv si in aceste conditii, nu indica neaparat
un cancer de colon ci poate fii sangerare gastrointestinala
provocata de ulcer gastric, diverticuloze etc.Testele sunt usor de
efctuat constand in adaugarea de anumite substante (sau a unei
hartii impregnate cu substanta respective) peste proba de scaun ,
aparand aproape imediat o coloratie specifica in cazurile in care
sangele pierdut prinscaun este mai mult de 5 ml pe zi. Aceste
analize sunt foarte importante deoarece sangerarile oculte sunt in
cantitati foarte mici, indepistabile ochiului uman, dar
repetandu-se , potduce la anemii severe. Materiale necesare Manusi
bazinet recipient colector substanta specifica sau hartie imbibata
cu substanta ( din kitul de testare)Pregatirea bolnavului- timp de
3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainos-regim alb- nu se
administreaza medicamente pe baza de fier sau daca pacientul este
in tratament cu aceste medicamente se vor intrerupe 3 zile inainte
de recoltare- sunt interzise legumele verzi,ciocolata preparate de
carne- nu se fac extractii dentare inainte de recoltare- se observa
daca bolnavul prezinta epistaxis,gingivoragii pentru a nu se obtine
rezultate fals pozitiveRecoltare se confirma identitatea
pacientului se pun manusile si se recolteaza conform procedurii de
recoltare a probelor din scaunse va duce proba imediat la laborator
sau, daca avem kitul de recoltare, se va respecta intocmai
prospectul de utilizare se spala mainile bine si se toaleteaza
pacientul daca este imobilizat se anunta medicul pentru orice
aparitie a coloratiei albastre sau verzi pe hartia
testuluiConsideratii speciale- ne asiguram ca proba recoltata nu
este contaminate cu urina, solutie sapun, hartie igienica apoi o
testam conform indicatiilor de utilizare a kitului- testul se face
din portiuni diferite ale scaunului deoarece sangerarea oculta din
tractul gastrointestinal superior nu este prezenta in tot scaunul
format, iar cea din cancerul colorectal poate aparea de obicei doar
in prima portiune a scaunului- se va verifica data expirarii
kitului de testare- pacientul va fii instruit sa respecte o dieta
bogata in fibre, fara carne, fara peste, fara napi, gulii etc pt ca
toate acestea pot da reactii fals positive. Dieta trebuie tinuta
intre 48-72 ore inaintea testului- de asemenea, tot cu 48-72 ore
inainte de testare, se va intrerupe medicatia care poate afecta
rezultatul (fier, potasiu indometacin, steroizi)- daca pacientul
isi face singur acasa testarea, va trebui instruit cu atentie in
ceea ce priveste procedura- unul dintre cele mai noi si usoare
teste pentru depistarea sangerarii oculte este testul intitulate
colorcare. Este indicat pentru pacientii care isi fac singuri
testarile, nu necesita recoltarea probei de scaun si este foarte
usor de testat si interpretat.- Astfel, pacientul va respecta dieta
specifica cu 48-72 ore inainte de testare.- Pacientul este invatat
sa indeparteze orice dezinfectant de toaleta si sa traga apa de 2
ori dupa indepartaea dezinfectantului de toaleta.- Dupa defecare,
este instruit sa nu arunce hartie igienica in vasul de toaleta pana
la citirea testului deoarece continutul in bismut al acesteia poate
afecta rezultatul.- In cele 5 minute imediat dupa defecare, va
desface kitul de testare si va arunca testerul in toaleta, care va
pluti pe suprafata apei din toaleta.- Pacientul va citi rezultatul
dupa 15-30 de secunde.Daca scaunul are sangerari oculte, testerul
se va colora in albastru sau verde. Pacientul va trebui sa repete
testarea la trei scaune diferite, sa-si noteze rezultatele si sa le
prezinte medicului.RECOLTAREA SPUTEI :Definitie- Sputa reprezint
totalitatea secreiilor ce se expulzeaz din cile respiratorii prin
tuse.Scop- Analize de laborator: citologice-determinarea celulelor
maligne atipice in cazul tumorilor maligne bronho-pulmonare
bacteriologice-determinarea germenilor patogeni ,b.Koch
parazitologice-determinarea parazitilor(taenia echinococus care
produce chistul hidatic pulmonar) micologic-determinarea
ciupercilor(candida albicans)Materiale necesarerecipient din
plastic cu capac de unica folosinta cutie Petri sterila aerosoli
masca faciala,manusi tavita/punga pentru voma pahar cu ap erveele
sau batiste de unic folosinPregatirea pacientului se anun i i se
explic necesitatea executrii examinrii nu mananca,nu fumeaza se
instruiete s nu nghit sputa s nu o mprtie s expectoreze numai n
recipientul dat s nu introduc n vas i salivaTehnica
recoltariiMetoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este
expectoratia, care uneori poate necesita nebulizare in prealabil,
hidratare, drenaj postural. O metoda mai putin folosita este
aspirarea traheala si, foarte rar, bronhoscopia. Aspiratia traheala
este contraindicata imediat postprandial, la pacientii cu varice
esofagiene, laringospasme. Trebuie, de asemenea, efectuata cu
atentie la pacientii cardiaci, deoarece poate agravaaritmiile.
pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea patului in
pozitie sezanda. Daca nu poate, se ridica patul in pozitie
semisezanda cu genunchii putin ridicati (pozitia Fowler) se cere
pacientului sa-si clateasca gura cu apa simpla nu cu apa de gura
sau pasta de dinti) pentru a reduce riscul de contaminare a probei
de sputa cu flora microbiana orala. Apoi i se cere sa tuseasca si
sa expectoreze in recipientul steril se recolteaza 5-15ml sputa
proaspata pentru depistarea b.Koch in 3 recipiente succesiv se pun
manusile se ataseaza capacul recipientului etans si se curata
exteriorul acestuia daca este cazul se arunca manusile la deseuri
contaminate se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, ,
data si ora recoltarii, presupusul diagnostic, daca pacientul este
febril sau sub antibioterapie se trimite proba imediat la
laboratorRecoltarea sputei prin frotiu faringian si
laringianMaterial necesare tampon faringian montat pe porttampon
spatula linguala apa distilata sterilaTehnica recoltarii se umezete
tamponul de vat cu ap distilatsteril se apas limba cu spatula se
introduce tamponul n faringe cernd pacientului s tueasc sputa
eliminat se prinde pe tamponul de vat care se introduce imediat n
eprubeta steril frotiul laringian se recolteaz de ctre medic
ptrunznd cu tamponul n laringe sub control laringoscopicRecoltarea
sputei prin spalatura gastrica- se recolteaza din stomac prin
spalatura gastricala bolnavii care nu pot expectora si inghit
sputa- se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), n stomac,
dimineaa, pe nemncate- se introduc prin sond 200ml ap distilat,
bicarbonatat2%, cldu, care este evacuat imediat sau extras cu
seringa- lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru c
germenii cutai pot fi distrui dac stau mai mult timp n contact cu
mediul acid al sucului gastric- dac recoltarea se face pentru
nsmnare i lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul obinut
poate fi neutralizat cu bicarbonat de NaRecoltarea sputei prin
spalatura bronsica- se utilizeaz la pacienii cu TBC cavitar, care
nu expectoreaz- se pun n eviden bacili ncapsulai n submucoas, care
nu apar n mod obinuit n sput- se introduc n recipientul de aerosoli
5ml ser fiziologic si teofilin- pacientul inhaleaz de cteva ori
prin inspiraii adnci, repetate, urmate de expiraii scurte- se face
o scurt pauz de 4-5sec i se repet pn la aerosolizarea ntregii
cantiti de lichid- dup aspiraii, pacientul ncepe s tueasc chiar dac
nu a tuit niciodat- sputa expectorat se recolteaz nrecipientul
steril, recoltarea se repet zilnic, n urmtoarele 4 zile, n vase
separateConsideratii speciale:- se va sugera pacientului sa
tuseasca adanc pentru a evita expectorarea de saliva in loc de
sputa- pentru a stimula secretia de sputa se poate face drenaj
postural inainte de recoltare- sputa recoltata prin expectoratie
este contaminata cu flora normala din gura de aceea aspiratia
traheala poate oferi o analiza mult mai corecta a sputei, dar este
o manevra invaziva care este folosita doar la pacientii care nu pot
expectora.- RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIANDefinitie- Exudatul
faringian este un lichid rezultat n urma unui proces inflamator
faringianScopExplorator Depistarea germenilor patogeni de la
nivelul faringelui n vederea tratamentului Depistarea persoanelor
sntoase purttoare de germeniIndicatii de recoltare Examenul
microbiologic al exsudatului faringian se efectueaza pentru:
diagnosticul faringitelor si anginelor streptococice, confirmarea
diagnosticului de difterie, depistarea purtatorilor de S. pyogenes,
diagnosticul unor viroze respiratorii. recoltarea se face nu numai
n angine , ci i n alte boli care pot fi declanate de o infecie
faringian (nefrite, RAA),scarlatinaMateriale(de Masca
,manusiprotectie,sterile , nesterile) Spatul lingual Eprubet cu
tampon faringian Eprubete cu medii de cultur Ser fiziologic sau
glicerin 15% Tvi renal Tava medicala Sursa de lumina Bilet de
trimitere la laboratorPregatirea pacientuluiPregtire psihic Se
explic necesitatea recoltrii Se anun i i se explic tehnicaPregtire
fizic Se anun s nu mnnce, s nu bea ap,sa nu fumeaze. S nu i se
instileze soluii dezinfectante n nas, s nu fac gargar Nu se
administreaza antibiotice inaintea recoltarii Nu face toaleta
dintilor inainte de recoltare Se recolteaza inainte sau la 4 ore
dupa toaleta gurii, gargarisme sau ingestia de alimente Se aeaz
pacientul pe un scaun cu gatul inusoara extensie, faringele bine
expus prin iluminare si deprimarea bazei limbii cu apasator de
limba sterilEfectuare- asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz
cu alcool,pune manusile de protectite-ii pune masca de protecie-
invit pacientul s deschid gura si sa pronunte vocala a- deschide
eprubeta cu tamponul faringian- apas limba cu spatula lingual-
tamponul se introduce fara a atinge limba sau palatul si se
tamponeaza ferm orice zona inflamata, zonele purulente sau
ulcerate.- in faringitele eritematoase se sterg atent faringele
posterior si ambele amigdale.- dezlipete o poriune din falsele
membrane (cnd este cazul)- introduce tamponul faringian n eprubeta-
la indicaia medicului, ntinde produsul obinut pe lame de sticl-
pentru frotiuri colorate se nsmneaz imediat pe medii de cultur,
succesiv dou eprubete din aceeai recoltare- se spal pe mini cu ap i
spunPregtirea produsului pentru laborator Transportul probelor si
insamantarea trebuie realizate in cel mult 2 ore de la prelevare
daca nu se utilizeaza medii de conservare si transport si in
maximum 24 de ore, daca se apeleaza la acestea. Nu se accepta din
teren prelevate uscate, fara mediu de transport. dac nu este
posibil nsmnarea la patul bolnavului, tamponul se umezete n
prealabil cu ser fiziologic sau glicerin 15% Se reoraganizeaz
loculNotarea n foaia de observaie se noteaz data recoltrii dac s-au
fcut nsmnri sau nuConsideratii speciale nainte de recoltare se
inspecteaz regiunile de unde urmeaz s se recolteze se evita
imbibarea tamponului cu saliv si atingerea dinilor- RECOLTAREA
VARSATURILORDefinitie- Vrstura reprezinta un reflex de evacuare a
continutului gastric pe guraScopse fac examinri macroscopice ,
bacteriologice, chimice pentru stabilirea diagnosticului stabilirea
bilantului hidric obtinerea de informatii privind continutul
gastricMaterial necesare 2 tvie renale curate i uscate pahar cu apa
aromat muama , aleza prosopPregatirea bolnavului psihica si fizica
va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii se aeaz n poziie eznd
sau decubit dorsal cu capul ntors lateral se aeaz sub cap sau n
jurul gtului un prosop se protejeaz lenjeria de corp i de pat cu
muama sau traversTehnica- se ndeprteaz proteza dentar dac exist-
tvia renal se ofer pacientului sau este susinut de ctre asistent-
asistenta sprijin fruntea bolnavului- dup vrstur se ndeprteaz tvia-
dac vars dup intervenii chirurgicale abdominale, va fi sftuit s-i
comprime uor cu palma plaga operatorie- se ofer paharul cu ap s-i
clteasc gura (scuip n alttvi)Ingrijiri dupa tehnica se terge gura
pacientului se ndeprteaz materialele folosite se aeaz pacientul n
poziie comod i se acoper se aerisete salonul se supravegheaz
pacientul n continuare in funcie de observaie se noteaz aspectul
macroscopic, cantitateaSimptome ce insotesc varsatura- dureri
abdominal- greata-salivatie- cefalee- vertij- transpiraii
,tahicardie- deshidratare- emisie fr efort ,n jet,fara greata,fara
legatura cu alimentatia in hipertensiunea intracranianaRECOLTAREA
SECRETIILOR PURULENTE Secreiile purulente se recolteaz de pe
suprafaa tegumentelor, din plgi supurate, ulceraii, organele
genitale, conjunctiva ocular, leziuni ale cavitii bucale i din
conductul auditiv extern.Scopexplorator - depistarea florei
microbiene generatoare i efectuarea antibiogramei terapeutic -
evacuarea i tratarea secreiilor purulenteMateriale- eprubete, ans
de platin - 2-3 lame de sticl bine degresate - seringi i ace - ser
fiziologic - alcool iodat - tinctur de iod -betadine - pipete
PasteurPregtirea pacientului- psihic: se anun i i se explic
necesitatea efecturii examinrii- fizic: se aeaz n poziia
adecvatRecoltarea din vezicule , pustule , ulceraii- se cur i se
dezinfecteaz suprafaa veziculelor, pustulelor,ulceraiilor- se
sterilizeaz ansa prin nclzire la rou i se ateapt s se rceasc- se
recolteaz o mic poriune de puroi, de sub crust sau de la marginea
ulceraiilor- materialul recoltat se trece pe o lama de sticl
steril- se efectueaz frotiuRecoltarea din papule , noduli sau alte
leziuni inflamatoare- se dezinfecteaz tegumentele cu tinctur de
iod- se puncioneaz regiunea cu un ac steril montat la sering- se
plimb acul n mai multe direcii pn se obine serozitate la aspirare-
se spal seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultur- se introduce
lichidul ntr-o eprubet sterilRecoltarea puroiului din abcese,
flegmoane, coleciiabcesul, flegmonul este deschis-se recolteaz
aseptic cu o pipet Pasteur, flambat i rcit sau cu o ans de platin
cnd abcesul este nchis-recoltarea se face cu seringa prin
puncionare - transportul produsului se face n cel mult 2 ore, iar
pentru anaerobi se anun laboratorul cu o or nainte pentru
regenerarea mediilor - examenul direct (citobacteriologic) se face
pe lama colorat May-Grumwald-Giemsa- RECOLTAREA SECRETIILOR
NAZALEMaterial necesare manusi eprubete cu medii de cultura tampon
subtire fixat pe porttampon etichete formulare pentru
laboratorEfectuare- confirmarea identitatii pacientului- se explica
procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de
cooperarea sa- se explica pacientului ca va avea senzatie de
stranut sau voma dar ca procedura va dura mai putin de un minut- se
aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intr-un scaun cu
fata la asistenta- se cere pacientului sa-si sufle nasul- se cere
pacientului sa-si acopere o nara si sa respire doar pe cealalta si
invers. Se va introduce tamponul de recoltare pe nara pe care
respira mai bine- se cere pacientului sa-si tina capul pe spate. Se
introduce cu blandete aplicatorul aproximativ 7,5-10 cm tinand
capatul cu tampon langa septul nazal. Se roteste repedetamponul si
se scoate- alternativ, se apasa limba pacientului cu apasatorul de
limba si se introduce un alt aplicator pana in spatele valului
palatin rotindu-l repede- se introduce aplicatoarele in tuburile cu
medii de cultura- se arunca manusile si se spala mainile- se
etichetaza probele, se completeaza formularele de laboator si se
trimit impreuna cu probele la laborator- RECOLTAREA SECRETIILOR
OTICEMateriale necesare:manusi solutie normal salina comprese de
tifon tub cu tampon steril tub steril cu mediu de transport
otoscop,specul auricular etichete seringa de 10 ml, ac steril
formular analize laboratorRecoltare:- se spala mainile si se pun
manusile- se curate cu blandete excesul de secretii din urechea
pacientului cu solutie normal salina si comprese de tifon- se
introduce aplicatorul in canalul auditiv si se roteste cu blandete
de-a lungul peretelui canalului, pentru a nu leza timpanul- se
retrage aplicatorul cu grija pentru a nu atinge si alte suprafete
si se introduce in tubul steril cu mediu de transport- se
eticheteaza corespunzator proba si se trimite la laborator impreuna
cu formularele de laborator- recoltarea din urechea medie se face
de catre medic, dupa toaletarea urechii externe cu ser fiziologic
si comprese, prin punctionare si apoi aspirarea lichidului cu o
seringa- proba se trimite imediat la laborator- RECOLTAREA
SECRETIILOR OCULAREMateriale necesare:manusi sterile solutie
sterila normal salina comprese eprubeta cu porttamponRecoltare:- se
spala mainile si se pun manusi sterile- se sterg ochii si excesul
de secretii cu solutie normal salina si comprese de tifon, dinaunru
inspre afara- se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia
sacul conjuctival. Se roteste cu blandete aplicatorul cu tampon
peste cojunctiva avand grija sa nu atingem si alte suprafete- se
tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat perpendicular,
pentru a prevenii iritatiile corneene datorita miscarilor bruste-
daca este necesara recoltare corneana, aceasta se va face de catre
medic, utilizand un dispozitiv special cu inel- se introduce
imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel in tubul cu mediul de
transport- se arunca manusile la deseuri contaminate- se
eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu
formulareleConsideratii speciale:- nu se va folosi un antiseptic
inaintea recoltarii pentru a preveni iritatiile ochiului si
modificarea rezultatuluiprobei daca pacientul este un copil sau un
adult necooperant se va cere ajutoru unui coleg pentru a-i tine
capul nemiscat in timpul recoltarii, prevenind astfel lezarile
oculare datorita miscarilor bruste- RECOLTAREA SECRETIILOR DIN
PLAGAMateriale necesare:manusi sterile, camp steril paduri cu
alcool, betadina pense sterile tampoane sterile seringa de 10 ml ac
steril tub steril pentru cultura cu mediu de transport etichete tub
de cultura pentru germeni anaerobi comprese sterile pentru
repansarea plagii formulare analize laboratorRecoltare- se spala
mainile, se pregateste un camp steril, se punmanusile sterile- se
inlatura pansamentul cu o pensa sterila- se curata zona din jurul
plagii cu alcool sau betadina pentru a reduce riscul de contaminare
a probei cu bacterii din zona adiacenta plagii- pentru o cultura
aerobica se foloseste aplicator cu capat din bumbac, se introduce
in plaga, se roteste bland apoi se introduce imediat in tubul
pentru culture aerobice- se trimite proba imediat la laborator- se
arunca manusile la deseuri contaminate- se pun alte manusi si se
reface pansamentul plagii- RECOLTAREA SECRETIILOR
VAGINALEDefinitie- Secretiile vaginale sunt transsudate ale
mucoasei vaginale ce contin cellule epiteliale descuamate si
germeni in functie de varsta,sanatate sau boala- Ph-ul acid are rol
in aparare contra infectiilor dupa menopauza flora vaginala este
asemanatoare cu flora vulvara prin absenta germenilor din grupul
lactobacillus care mentine Ph-ulScop- determinarea agentilor
patogeni- stabilirea diagnosticului bacteriologic- stabilirea
tratamentului- descoperirea proceselor tumoraleMaterial necesare-
pregatirea mesei ginecologice-se asterne un cearsaf sau aleza de
unica folosinta- se pregateste trusa de examinare:valve
vaginale,speculum vaginal,pense,- tampoane de vata-
porttampon,lame- manusi de protectie,- vaselina,antiseptic- tavita
renala- sursa de lumina- creion dermatograf,- formular- analize
laboratorPregatirea bolnavei psihica si fizicase anunta bonava si
se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea tehnicii cu
2 zile inainte repaus terapeutic si sexual pacienta este ajutata sa
se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica pe masa
ginecologica toaleta organelor genitale externe cu apa calduta,
evitarea oricarei substante dezinfectante si a sapunului !Locul
recoltarii- colul uterin,fundul de sac Douglas- orificiul glandelor
Bartholin- meat urinarEfectuareEfectuarea tehnicii de medicul
ginecolog Asistenta medicala pregateste materiale,pacienta,serveste
medicul cu materiale necesare spalarea pe maini cu apa si sapun se
imbraca manusile de protectie se indeparteaza labiile mari si mici
cu mana stanga se recolteaza cu tamponul fixat pe porttampon
separat din vagin, uretra si colul uterin recoltarea se face cu
valve si specule,produsul recoltat din col, sau uretra sa nu vina
in contact cu peretii vaginului ( acesta are flora proprie) se
efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs
recoltatIngrijirea bonavei dupa tehnica bolnava va fi ajutata sa
coboare de pe masaginecologica sa se imbrace va fi condusa in salon
si ajutata sa se instaleze comod in patPregatirea produsului pentru
laborator se completeaza buletinul de analiza,se noteaza examenul
cerut, provenienta produsului recoltat produsele recoltate trebuie
examinate in maxim 1-2ore se transporta la laborator in maxim o ora
de la recoltare din produsele recoltate se fac frotiuri si
insamantari pemedii de cultura- examinarea bacteriologica- cate 2
frotiuri pe lame de sticla , separat pentrufiecare produs recoltat
trimise la laborator- notare pe lama : provenienta produsului (
secretie vaginala sau secretia colului uterin, ultima este sterila
in mod obisnuit)- lamele insamantate se trimit la laborator ptr
efectuarea examinarii dupa diferite coloratii- insamantari pe medii
de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii
cultura functie de germenii cautati)Examen microscopic- Tip I -
epitelii si lactobacili( secretie normala)- Tip II epitelii,
lactobacili, rari bacili gram- negativi sau leucocite- Tip III
epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi bacili gram- negativi,
coci gram-pozitivi si negativi,frecvente leucocite- Tip IV rare
epitelii, lactobacili absenti, f. frecvente leucocite, f. abundenta
flora mixta , Trichomonas vaginalis prezent.Examen bacteriologicc
Ex.bacteriologic depisteaza germeni patogeni care au provocat o
infectieBTS(boli cu transmitere sexuala) se fac recoltari cu tampon
steril in eprubetedin produsele recoltate se fac frotiuri si
insamantari pe medii de cultura punerea in evidenta Trichomonas
vaginalis se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa
tuseul vaginal,( mai ales cele din fundul de sac vaginal) se
executa frotiuri uscate la aer daca se potexamina imediat se fac
preparate native intre lama si lamela , lama fiind preincalzita
daca secretia este prea vascoasa = produsul de pe varful ansei se
amesteca cu o picaturade ser fiziologic in mediul fluid protozoarul
se misca mai activ = mai usor recunoscutExaminari micologice
recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspectde
pseudomembrane / orice secretie abundenta recoltare pe lama ptr.
frotiu nativ si colorat siexaminari directe intre lama si
lamelaEvaluarea rezultatelor patologic :Trichomonas
vaginalis,CandidaAlbicans,Neisseria gonorhee(gonococ) etc- TESTUL
PAPANICOLAUTestul citologic Papanicolau ( numit si Babes-
Papanicolau dupa denumirea doctorului roman Aurel Babes, care a
preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminine prin
examinarea frotiului citovaginal) este o analiza obtinuta prin
recoltarea prin periere a celuleor din cervix si apoi fixarea lor
pe o lama de sticla. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai
des folosita, testul Papanicolau permite si evaluarea citologica a
celuleor colului vaginal si endocervicale.Materiale necesare
:Specul vaginal manusi Pap stick applicator cu tija si pat din
bumbac 3 lame de sticla pentru citire microscopica fixative lampa
ajustabila camp formulare cerere analize laboratorRecoltare:-
confirmarea identitatii pacientei- se explica procedura pacientei-
se spala mainile- se explica pacientei importanta relaxarii
musculatorii perineale pentru a usura efectuarea examinarii si
recoltarii- se cere pacientei sa mictioneze inainte de efctuarea
procedurii de recoltare- se asigura intimitate si se cere pacientei
sa se dezbrace de la brau in jos- este acoperita cu un halat de
unica folosinta si ajutata sa se aseze pe masa ginecologica- se
potriveste lampa pentru luminozitate maxima in zona genitala- se
inlatura halatul din zona genitala- se ofera manusi medicului si
speculul vaginal. Nu se vor folosi lubrefinate pentru acesta pentru
a nu interfera cu rezulatul testului. Se poate uda speculul cu apa
calda pentru a usura insertia.- se anunta pacienta cand i se
introduce speculul pentru a preveni tresarirea si incordarea
musculaturii- se sugereaza pacientei sa se relaxeze si sa respire
adanc in timpul introducerii speculului.- dupa introducerea
specului acesta este largit pentru expunerea cervixului si apoi
blocat pentru inceperea recoltarii- se ofera medicului pe rand
aplicatoarele si periuta necesare recoltarii celulelor din
diferitele zone.Dupa fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele si
se vor roti bland pe cate o lama de sticla peste care se va pune
imediat un fixator pentru prevenirea uscarii celulelor- lamele
microscopice vor fi marcate diferit in functie de zonele din care
s-au recoltat celulele. La un test complet, medicul va recolta
celule din zona cervicala, endocervicala si a polului vaginal.-
dupa recoltare se deblocheaza speculul pentru a fi scos evitand
ranirea peretilor vaginali- este ajutata pacienta sa coboare de pe
masa de examinare- se completeaza formularele de laborator cu
datele pacientei, inclusiv data ultimei menstruatii, apoi se trimit
probele la laboratorinterpretarea rezultatelor : clasa I-celule
normale clasa II-celule cu modificari minore benigne clasa III-pot
aparea celule anormale,dar nu este sigura benignitatea sau
malignitatea(sunt necesare si alte examene pentru stabilirea
diagnosticului) clasa IV-prezenta celulelor cu aspect neoplazic
clasa V-prezenta celulelor neoplazice numeroase sau
grupateConsideratii speciale :- inainte de efectuarea testului,
pacienta va trebuiinvatata sa nu faca spalaturi vaginale cu 48 de
ore ianinte si sa nu foloseasca ovule vaginale- recoltarea poate
avea loc cu 5-6 zile inainte de menstruatie sau la 1 saptamana
dupaPrecauiuni standard pentru controlul infectiilor-au rolul de a
proteja personalul medical de riscul contaminarii cu organisme
patogene cunoscute/necunoscute. Se aplica tuturor pacientilor
indiferent daca sunt doar suspecti sau diagnosticati,pe baza unei
evaluari a riscului intrarii in contact cu sangele sau fluidele
corporale ale acestuia Standardele deosebesc reguli pentru:-
decontaminarea mainilor- echipament de protectie personala-
siguranta mediului de lucru(managementul deseurilor si a
materialelor taioase)Decontaminarea mainilor Personalul medical
trebuie:- sa-si decontamineze mainile inainte de intarea si iesirea
din spital- toate suprafetele atinse vor fi considerate ca fiind
contaminate- acoperiti cu pansament impermeabil toate plagile si
leziunile deschise ale pielii pentru a preveni contaminarea prin
solutia de continuitate cu organisme patogene- unghiile sa fie
scurte si curate pentru a reduce numarul de organisme potential
patogene- inlaturati toate bijuteriile pe durata serviciului-
spalati mainile de fiecare data cand se murdaresc precum si ininte
si dupa ingrijirea pacientilor pentru a preveni contaminarea
acestora sau a personalului medicalTehnica spalarii Spalarea
mainilor este cea mai importanta masura pentru reducerea riscului
transmiterii de microorganisme patogene de la o persoana la alta
sau dintr-un loc in altul de acelasi pacient. umeziti mainile sub
jet de apa aplicati sapun lichid si frecati mainile viguros
minimum10-15 secunde pana se face spuma,asiguran curatarea tuturor
suprafetelor mainii si incheieturilor o atentie deosebita se acorda
policelor,varfurilor degetelor,interdigital si sub verigheta
clatiti mana sub jet de apa calda pana este inlaturata toata spuma
indreptati degetele in sus astfel incat apa sa se scurga dinspre
varful degetelor spre incheieturapentru a inchide apa folositi
cotul daca dispozitivul robinetului permite,daca nu folositi un
prosop de hartie mainile trebuie uscate cu prosop de hartie dinspre
varful degetelor spre incheietura aruncati prosopul de hartie in
cosul de gunoi,ridicand capacul cu pedala de picior,NUcu mainile
curate !Echipament de protectie- MnuilePurtarea mnuilor reduce
riscul de transmitere al microorgamismelor. Considerentele pentru
care trebuie purtate mnuile sunt:- mnuile constituie o barier de
protecie care previne contaminarea minilor cnd acestea vin n
contact cu sngele, alte fluide ale organismului, secreii, excreii,
mucoase sau piele cu leziuni de continuitate;- mnuile reduc
posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe minile
personalului medical pacienilor n timpul procedurilor medicale care
presupun contact cu mucoasele sau pielea cu soluii de
continuitate;- mnuile reduc posibilitatea transmiterii
microorganismelor de la un pacient la altul prin intermediul
minilor personalului medical.Reguli de bun utilizare a mnuilor Se
indic utilizarea mnuilor la: - efectuarea de injecii; - recoltarea
de snge i a altor produse biologice; - manipularea produselor
biologice;- montarea cateterelor venoase;- efectuarea de puncii
venoase sau alte puncii; - examinarea clinic cu atingerea de snge.
Se recomand: - alegerea mnuilor trebuie adaptat fiecrei utilizri:
sterile (in intervenii care presupun contactul cu regiuni ale
corpului sterile) sau nesterile (n examinri curente); una sau dou
perechi. - schimbarea mnuilor dupa fiecare utilizare, ntre doi
pacieni,ntre dou ngrijiri, n caz de ntrerupere a actului medical, n
caz de rupere; - niciodat dup utilizare nu se spal mnuile; - nu se
poart aceeai pereche mai multe ore sau de mai multe ori. Este
important de tiut c personalul medico-sanitar care utilizeaz mnui
trebuie s aib unghiile tiate scurt i s nu poarte bijuterii n timpul
manevrelor medico-chirurgicale. Purtarea a dou perechi de mnui nu
scade frecvena accidentelor prin expunere la snge, dar divide cu 3
riscul de contact cu sngele sau un produs contaminat.- Mod de
folosire- schimbare dupa fiecare pacient;- dupa folosire se spala
mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea seindeparteaza,
prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o incontainerul
pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera
prininterior, scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container
aflat laindemana;- dupa indepartarea manusilor mainile se spala din
nou, 10-15 secunde, chiardaca manusile nu prezinta semne vizibile
de deteriorare in timpul activitatiiincheiate; manusile de unica
utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata,dezinfecteaza;-
HalateSe utilizeaz n timpul manevrelor de ngrijire a bolnavului i
la contactultegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide
biologice potenial contaminate.n funcie de tipul de expunere
(stropire cu snge sau alte fluide ale organismului,secreii, excreii
sau asigurarea proteciei mucoaselor ochilor,nasului, gurii)
trebuieselectat tipul de echipament care urmeaz a fi
purtat.Diferitele tipuri pot fi purtate singure sau n
combinaie.-Mtile Asigur protecia feei pentru prevenirea aspiraiei
sau nghiirii lichidelor contaminate. Ele trebuie s acopere integral
nasul i cavitatea bucal. Utilizarea corecta a mastilor- verificati
masca,astfel incat partea dura sa fie fixate pen as- modelati
bareta nazala pe nas si pozitionati masca- fixate linia superioara
deasupra urechilor- pozitionati masca cu inglobarea mentonului-
fixate linia inferioara sub ureche- Ochelari de protectie
protejeaza mucoasa ocular-in activitati in timpul carora se
apreciaza ca se pot produce picaturi,stropiri cu sange si alte
fluide biologice- Protectoare facialeTrebuie s fie suficient de
mari pentru a acoperi tegumentele, mucoasele bucal, nazal, ocular.-
Echipamentele de resuscitareProtejeaz mucoasa bucal n timpul
instituirii respiraiei artificial EXPUNEREA PROFESIONALA - prin
inoculari percutane: - intepare; - taiere. - contaminarea
tegumentelor care prezinta solutii de continuitate; - contaminarea
mucoaselor. - in timpul: - efectuarii de manopere medicale invazive
cu ace si instrumente ascutite; - manipularii de produse biologice
potential contaminate; - manipularii instrumentarului si a altor
materiale sanitare, dupa utilizarea inactivitati care au dus la
contaminarea cu produse biologice potential infectate. prin
intermediul: - instrumentelor ascutite; - materialului moale; -
suprafetelor, altor materiale utilizate in activitatea din
unitatile sanitare; - reziduurilor din activitatea medicala METODE
DE PREVENIRE obiecte ascutite: - reducerea de manevre parenterale
la minimum necesar; - colectarea imediat dupa utilizare in
containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la indemana
si marcate corespunzator - pregatire in vederea utilizarii; -
distrugere; - evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor
utilizate. -manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte
produse biologice potential contaminate cat mai putin
posibil;-sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit,
in spatii special destinate; - colectare in saci impermeabili, la
nevoie dubli, marcati in mod corespunzator - evitarea pastrarii lor
indelungate, inainte de prelucrare; - asigurarea unui ciclu corect
si complet de prelucrare - decontaminare.- curatenie si
decontaminare: - folosirea manusilor la indepartarea urmelor de
sange, alte lichide biologice sau tesuturi; - decontaminarea
initiala cu substante clorigene, indepartarea cu hartie absorbanta
care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate; -
dezinfectie cu solutie germicida; - uscarea suprafetei prelucrate;
- folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii curateniei,
sterilizarii, decontaminarii echipamentului medical, a
pavimentelor, peretilor, mobilierului, veselei, sticlariei,
tacamurilor, - reziduuri infectante - neutralizare prin ardere sau
autoclavare- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru
diferentierea clara prin culoare si etichetare.- igiena personala:-
spalarea mainilor- spalarea altor parti ale corpului care au venit
in contact cu produse biologice potential contaminate sau cu
materiale potential contaminate;- evitarea activitatilor cu risc de
expunere:- existenta de leziuni cutanate;- prezenta unui deficit
imunitar;- graviditateColectarea deseurilor rezultate din
activitatea medicala DESEURI NEPERICULOASE- Deseurile
menajere:ambalajele materialelor sterile,hartie,ghips,ambalaje din
material plastic- se colecteaza in saci gri sau negri, se
depoziteaza in pubele si se transporta la platforma pentru deseuri
menajere.Sacii sunt legati si etichetati pentru a se depista in
cazul unui accident cu expunere la materiale contaminate sectia de
unde provin. DESEURI PERICULOASE- Deseurile intepatoare si
taietoare: ace,ace cu fir,catetere,branule,lame de bisturiu de
unica folosinta,sticlarie de laborator ,cioburi care- se colecteaza
la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti de culoare
galbena de unica folosinta- Deseuri infectioase
:comprese,pansamente,manusi,seringi fara ac,tubulatura trusei de
perfuzie ,pungi care au continut sange,plasma(dupa
transfuzii),sonde ,pungile de urina etc.- Se colecteaza la locul de
producere in recipiente de culoare galbena prevazuta cu saci
galbeni,marcati cu pictograma pericol biologic- Deseuri
anatomo-patologice si parti anatomice-organe,fragmente de
tesuturi,placente,biopsii etc- Se colecteaza la locul de producere
in cutii cu pereti rezistenti,de culoare galbena marcate cu
pictogramapericol biologicprevazute in interiot cu saci galbeni-
Deseuri chimice si farmaceutice-medicamente,seruri,vaccinuri
expirate,rezidurile preparatelor
citostatice,reactivi,substanteutilizate in laboratoareetc.- Se
colecteaza la locul de producere in recipienti specifici cu marcaj
adecvat pericolului-toxic,coroziv,inflamabil- Deseuri
radioactive-deseuri solide,lichide,gazoase care contin materiale
radioactive- Se colecteaza in containere speciale
10