Recapitulare 23.06.2015

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015

http://slidepdf.com/reader/full/recapitulare-23062015 1/22

1. Nevoia de a respira – defnitie, maniestari de dependenta, interventiileasistentei.

Defniţia respiraţiei: A respira reprezintă nevoia finţei umane de a capta oxigenuldin mediul ncon!urător necesar proceselor de oxidare n organism "i de a elimina

Dioxidul de #ar$on rezultat din arderile celulare. %rei pro$leme de dependenţă:

1. Alterarea vocii. &oate f cauzată de procese in'amatorii la nivelul căilorrespiratorii superioare. Apare disonia (nu poate să vor$ească corect), senzaţia desuocare "i aonia (imposi$ilitatea de a vor$i).

*. Dispneea. +n general este determinată de $oli cardiace, aerul pătrunde greu n plămni. -aniestarea de dependenţă sunt: ortopneea, $ratipnee sau tairnee(ritmul scade sau se accelerează). De asemenea se modifcă amplitudinearespiraţiilor. &oate să apară tusea. &acientul se cianutizează(se al$ăstre"te) "i apar

zgomotele respiratorii.

/radele dispneei

+n uncţie de gravitatea dispneei la eort se disting:

1. Dispneea de gradul 0 – constă n mic"orarea amplitudinii "i a cre"terii moderate aratei respiratorii la exerciţii de difcultate medie (alergări pe distanţe scurte, urcareactorva trepte).

*. Dispneea de gradul 00 – constă n superfcializarea "i scurtarea ratei respiratorii la

plim$ări pe distanţe scurte, n pas normal pe teren plat.. Dispneea de gradul 000 – constă n difcultăţi respiratorii la eorturi medii, nactivităţi zilnice o$i"nuite.

2. Dispneea de gradul 03 – constă n apariţia tul$urărilor respiratorii n repaus.

4. Dispneea de gradul 3 – se descrie ca o difcultate n respiraţie n poziţia dedecu$it. 0ndividul nu poate respira dect n ortostatism.

#ircumstanţele declan"atoare

După modul de apariţie "i evoluţie, se ntlnesc două orme de dispnee: acută"i cronică.

Dispneea acută – poate apărea spontan (n pneumotorax spontan, "oc anaflactic),la eort ($oli cardiace), la inecţii ($oli respiratorii, $oli e$rile), după traumatisme(traumatism toracic cu volet costal). Dispneea acută accidentală poate f consecinţaunei o$strucţii $ru"te, complete a căilor respiratorii superioare, determinate deunele cauze precum: corpi străini, edem glotic, crup diteric, pneumotorax, inarct

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


pulmonar, intoxicaţii acute. Apariţia $ruscă paroxistică survine n: astm $ron"ic,edem pulmonar acut, em$olie pulmonară, pneumotorax.

5e impune de urgenţă instituirea tratamentului "i ulterior eectuarea investigaţiilor.

Dispneea cronică – se ntlne"te progresiv n: insufcienţa respiratorie cronică,

insufcienţa cardiacă congestivă, anemie severă, neoplasm generalizat.

5e recomandă cercetarea minuţioasă a stării uncţionale a aparatului respirator,cardiovascular "i a altor aparate "i sisteme responsa$ile de prezenţa dispneei.

+n uncţie de orar se descrie:

Dispneea paroxistică nocturnă 6 treze"te $olnavul din somn "i se traducesu$iectiv printr6o imperioasă 7sete de aer8. După cteva minute ncetează, iar$olnavul adoarme din nou. 9ste expresia clinică a astmului $ron"ic, dar mai ales ainsufcienţei ventriculare stngi.

Dispneea vesperală (de seară) 6 este o dispnee polipneică ntlnită ninsufcienţa ventriculară stngă.

Dispneea matinală 6 este cauzată de constricţia spastică a $roniolelor, cutimpul expirator mult ngreunat.

Dispneea continuă 6 este prezentă n insufcienţa cardiacă.

5e mai nregistrează:

Dispneea de eort

#auze: ventilatorii (aecţiuni pulmonare care modifcă ventilaţia) "i circulatorii(aecţiuni cardiovasculare).

Dispneea de decu$it 6 cauza este circulatorie (circulaţie pulmonarădeectuoasă, procese pleuro6pulmonare). Dispneea cardiacă, spre deose$ire de ceapulmonară, se intensifcă n decu$it "i, recvent, după ce $olnavul a adormit.

După cauza "i mecanismul ei de producere poate f:

Dispnee inspiratorie – se caracterizează prin apariţia tul$urărilor respiratorii n inspir. 5e nsoţe"te recvent de tira!.

Dm: stenoze laringiene, traeale, tumori $ron"ice sau mediastinale.

Dispneea expiratorie – apare ca urmare a reducerii diametrului $roniilor prinspasm, exudat sau pierderea elasticităţii pulmonare. %ul$urarea respiraţiei esteprezentă n expir. 5e nsoţe"te de ;eezing<zgomot expirator cu caracter "uierător.

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


Dispneea mixtă – se caracterizează prin modifcări ale respiraţiei n am$eleaze ale acesteia. De regulă evoluează cu taipnee.

-=D0>0#?@0 A9 @0%-BB0 @95&0@AC090 6 este adesea expresia iritaţiei centruluirespirator.

+n uncţie de caracteristicile cur$ei respiratorii pot exista mai multe tipuri:

Dispneea #ene65toEes – dispnee de tip neregulat cu polipnee "i apneealternativeF se maniestă prin cre"terea progresivă a amplitudinii "i recvenţei pnăla un punct 7apogeu8, apoi urmează scăderea celor două valori pnă la apnee cudurată de 1G6G sec., după care ciclul se repetă.

Dm: A3# (accident vascular cere$ral), tumori cere$rale, emoragii cere$rale,ipertensiune intracraniană, la muri$unzi.

Dispneea HIssmaul – respiraţie proundă, zgomotoasă, n patru timpi:

imspiraţie6pauză6expiraţie6pauzăF recvenţa J61G @Kmin. 0nspirul "i expirul auaceea"i durată "i sunt separate prin pauze egale.

Dm: coma dia$etică, uremie.

Dispneea Liot – ciclurile respiratorii sunt ntrerupte de perioade de apnee cudurata de 46G sec.

Dm: unele stări comatoase, n stările de agonie dinaintea morţii, n meningite, etc.

Dispneea Laucul – cicluri respiratorii inversate, inspiraţie prelungită, urmatăde o expiraţie mică.

Dm: la copii n $ronopneumonii "i este nsoţită de cianoză "i $ătăi ale aripilornasului.

Atitudinea terapeutică n dispnee:

0. #e NB tre$uie ăcut:

6 nu se administrază medicaţie cu potenţial de depresor respirator central(ex.: morfnă)

6 nu se aectuează puncţie pleurală (dect după un examen radiologic

pulmonar)

6 nu se administrază anti$iotice n dispneea e$rilă pnă nu se excludediagnosticul de tu$erculoză miliară sau dispneea de tip laringian6alergică

6 nu se continuă medicaţia cu potenţial iatrogen, generatoare de suerinţerespiratorii (peniciline, aspirină, antiin'amatoare nesteroidiene, $eta$locante).

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


00. #e %@9LB09 ăcut:

6 eli$erarea "i menţinerea li$eră a căilor aeriene

6 aerisirea camerei, repaus, poziţionarea corectă a pacientului ("eznd sausemi"eznd)

6 reducerea anxietăţii prin lini"tirea pacientului

6 supravegerea uncţiilor vitale

6 oxigenoterapie "i administrarea medicaţiei la indicaţia medicului

6 măsuri specifce n uncţie de tipul de dispnee "i de cauza acesteia.

*. =$strucţia căilor respiratorii. &oate f produsă de procese in'amatorii la

nivelul căilor respiratorii. -aniestările de dependenţă: secreţii nazalea$undente, respiraţie orală, deormări ale nasului, strănut, tusea "i epistaxis(curge snge din nas).

9M9@#0C00 @95&0@A%=@00

@espiraţia proundă:

6 avorizează oxigenarea "i ventilaţia adecvată la pacienţii anxio"i

6 cre"te volumul curent "i diminuează spaţiul mort

9x.: pacientul eectuează o inspiraţie proundă "i o expiraţie prelungă cu $uzelestrnseF este de preerat să se execute n poziţie "eznd.

@espiraţia diaragmatică:

6 pacientul este a"ezat n poziţie semi"ezndă, cu genuncii 'ectaţi, susţinuţi n regiunea poplitee cu o pătură rulată

6 minile pacientului sunt plasate cu aţa palmară pe a$domen, su$ coaste

6 se roagă pacientul să inspire adnc pe nas, cu gura ncisă, să stea relaxat,să6"i arcuiască spatele, să sesizeze ridicarea a$domenului

6 n timpul expiraţiei pacientul "i va contracta mu"cii a$dominali, va ţine$uzele strnse "i se va concentra asupra co$orrii a$domenului

6 timpul aectat exerciţiului va cre"te progresiv de la 4 min. la 1G min.

6 exerciţiul va f eectuat de 62 oriKzi

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


6 după nvăţarea exerciţiului, pacientul l poate eectua "i n poziţie "eznd,ortostatică sau n timpul mersului.

0N#0%AC0A 5&0@=-9%@0#?

5pirometrul de de$it:

6 cuprinde una sau mai multe recipiente din plastic, conţinnd $ile colorate

6 pacientul se a"ază n poziţie "eznd

6 se introduce piesa $ucală n gura pacientului care strnge $uzele n !urul ei

6 se solicită pacientul să inspire pround "i lent pentru a ridica $ilele "i a le acesă plutească ct mai mult timp (de la * la J sec.)

6 se scoate piesa $ucală "i se expiră normal

6 nainte de repetarea procedurii, pacientul se va relaxa "i va respira normal.

5pirometru de volum:

6 este prevăzut cu $urdu care se ridică la un volum predeterminat

6 procedura cuprinde etapele prezentate anterior

D@9NAB %=@A#0#Defniţie: reprezintă utilizarea gravitaţiei pentru drenarea licidelor, sngelui sauaerului din cavitatea pleurală cu realizarea unei presiuni negative care să acilitezeexpansiunea plămnului.

#ondiţii esenţiale:

6 sistemul de drenare să fe perect ntreţinut, tu$urile să nu fe o$struate

6 respectarea normelor de asepsie

Asistenta medicală este a$ilitată să indice poziţionarea pacienţilor n uncţie de loculde provenienţă al secreţiilor (dreapta sau stnga, lo$i ineriori sau superiori).

Bneori ciar pacientul 7"tie8 ce poziţie tre$uie să adopte pentru ca eliminarea să sepoată ace cu mai mare u"urinţă. =ricum, poziţia pacientului va direcţiona cătrecăile respiratorii astel nct sursa secreţiilor să fe la un nivel superior aţă de loculde eliminare. De o$icei, poziţia pentru drena! postural, dacă este incomodă, seadoptă de două ori pe zi pentru circa o !umătate de oră. 5ecreţiile vor f colectate n

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


vase speciale, măsurndu6se cantitatea de licid pierdută "i respectndu6se curigurozitate regulile de asepsie "i antisepsie.

Drena!ul este difcil la $olnavii dispneici, la cardiaci, vrstnici, o$ezi, etc.

5isteme de drena!:

6 cu un 'acon de drena!: este cel mai simpluF uncţionalitatea drena!ului esteatestată de apariţia unor $ule de aer n licidul din 'acon

6 cu două 'acoane de drena!: acest sistem are avanta!ul măsurării secreţiilorprovenind din drenul toracic cu mai pultă precizie

6 cu trei 'acoane de drena!: are avanta!ul o$ţinerii unei dierenţe de presiune n

cavitatea pleurală "i 'acoanele de drenare, ceea ce ace să scadă presiunea ninterior.

0N

6 a"ezarea pacientului n poziţie semi"eznd

6 explicarea tuturor manevrelor pentru a com$ate starea de anxietate apacientului

6 fxarea tu$ulaturii la pat "i a"ezarea 'aconului su$ nivelul toracic

6 o$servarea drena!ului: volumul, tipul, ritmul scurgerii

6 o$servarea 'uctuaţiilor 'otorului

6 solicitarea pacientului să respire pround "i să tu"ească la *6 ore pentru aavoriza drena!ul licidelor

6 n caz de spargere a 'aconului, pensarea tu$ulaturii "i scim$area 'aconului

D9 @9C0NB%O: este interzisă ridicarea 'aconului plin cu secreţii ără pensareatu$ulaturii deoarece licidele pot f reintroduse n cavitatea pleurală.

0N%9@39NC00 &9N%@B -=L00PA@9A 59#@9C00=@

Qidratarea

6 este efcace pentru uncţionarea sistemului mucociliar

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


6 la un pacient cu o idratare adecvată, o tuse sla$ă poate u"or dislocasecreţiile

6 se recomandă aproximativ *GGG ml licideKzi

Bmidiferea

6 constă n adăugarea vaporilor de apă la aerul inspirat

6 păstrează căile aeriene umede "i permite de$arasarea secreţiilor

6 se realizează cu pulverizatoare sau recipiente cu apă a"ezate pe o sursă decăldură

Ne$ulizarea

6 constă n adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat

6 se realizează prin pulverizare (olosind atomizorul) sau cu a!utorulaerosolilor<un amestec de gaz cu un medicament dispersat n particule serice deordinul micronilor (anti$iotice, antialergice, $ronodilatatoare, expectorante).

%apotamentul

6 constă n lovirea peretelui toracic cu mna, ritmic, pe toată supraaţa, timpde 16* min.

6 nceietura minii tre$uie să fe relaxată, iar cotul n 'exie

6 pacientul este rugat să respire lent "i adnc

6 toracele pacientului tre$uie să fe acoperit

6 este contraindicat la pacienţii cu osteoporoză sau coaste racturate "i la ceicu pro$leme de sngerare.

3i$raţia

6 pacientul este rugat să inspire adnc pe gură "i să expire lent pe nas

6 n timpul expiraţiei se aplică cu mna pe peretele toracic o presiune u"oară "ioscilatorie

6 după 4 expiraţii pacientul este ncura!at să tu"ească "i să expectoreze

D9 @9C0NB%O: este contraindicată la sugari "i la copii mici.

Drena!ul postural ($ron"ic)

6 este un procedeu poziţional care permite eliminarea secreţiilor

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


6 poziţia pacientului se scim$ă la *G6GR:

6 D3 cu perna su$ a$domen

6 D3 cu patul nclinat la *GS

6 DD

6 D drept

6D stng

6poziţie "eznd

6 la sr"itul fecărei poziţii pacientul este rugat să respire pround

6 se renunţă la poziţiile n care pacientul prezintă disconort sau dispneeD9 @9C0NB%O: este contraindicat la pacienţii cu leziuni ale măduvei spinării sau cuipertensiune intracraniană.

0N%9@39NC00 &9N%@B -9NC0N9@9A #?0=@ @95&0@A%=@00 0L9@9

A5&0@AC0A =@=>A@0N/0AN? 5AB NAP=>A@0N/0AN?

-ateriale necesare: 6 dispozitiv de aspiraţie

6 sonde sterile (Nelaton)

6 mănu"i sterile

6 soluţie sterilă pentru umectarea sondei

6 prosop

0N

6 se evaluează semnele "i simptomele care indică prezenţa secreţiilor n căileaeriene superioare

6 se explică pacientului n ce el acest procedeu va permite dega!area căilorrespiratorii

6 se asigură intimitatea pacientului printr6un paravan

6 se instalează pacientul n poziţie adecvată:

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


6semi"eznd, cu capul ntr6o parte6pacienţi con"tienţi

6 decu$it lateral, cu aţa spre asistentă6pacienţi incon"tienţi

6 se prote!ează len!eria de corp cu un prosop

6 spălarea pe mini a asistentei, m$răcarea mănu"ilor sterile

6 fxarea sondei la aparatul de aspiraţie

6 măsurarea lungimii sondei, pe o$raz, de la nară la tragus

6 umectarea capătului li$er al sondei

6 introducerea sondei:

6pentru aspiraţia oroaringiană sonda se introduce pe marginea gurii, lăsnd6o să alunece n oroaringe

6pentru aspiraţia nasoaringiană sonda se introduce ntr6o narină, diri!nd6o sprecentru, de6a lungul peretelui despărţitor al oselor nazale

6 se eectuează aspiraţia timp de 14 sec., rotind sonda pentru a extrage secreţiile depe toată supraaţa

6 se extrage sonda

6 se clăte"te n soluţie sterilă, eectund o aspiraţie

6 se lasă pacientul să se odinească *G6G sec.

6 dacă are canulă pentru oxigenoterapie, se reamplasează n acest interval

6 se solicită pacientul să respire pround "i să tu"ească ntre aspiraţii

6 după terminarea aspiraţiei se eectuează igiena $ucală, se ndepărtează prosopul

6 materialele utilizate se curăţă, se dezinectează "i se pregătesc pentru sterilizare.

D9 @9C0NB%O:

6 se vor respecta cu stricteţe măsurile de asepsie

6 nu se eectuează aspiraţia n timpul introducerii sondei

6 n timpul aspiraţiei sonda va f mo$ilizată prin mi"cări de rotaţie

6 sondele pentru aspiraţie tre$uie să fe puţin traumatizante, rotun!ite la capătulcare aspiră "i sterile

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


6 cali$rul sondelor să fe adecvat

6 sunt de preerat sondele cu orifciu lateral

6 sonda va f curăţată cu ser fziologic după fecare aspiraţie.

%@AQ9=5%=-0A

Defniţie – constă n realizarea unui orifciu la nivelul traeei prin incizie cirurgicală"i introducerea unei canule prin acest orifciu n scopul asigurării respiraţiei peaceastă cale.

#anula introdusă corect n traee va avea ca eect:

6 apariţia 'uxului aerian zgomotos prin canulă

6 aonie

6 apariţia de cele mai multe ori a tusei

6 ameliorarea insufcienţei respiratorii

@olul asistentei n eectuarea traeostomiei

6 pregătirea materialului "i a instrumentarului necesar: 6 canule pentru traeotomie 6 trusă pentru trateotomie

6 casoletă pentru cmpuri sterile

6 casoletă cu comprese sterile

6 materiale sterile: 6 mănu"i sterile

6 seringi "i ace sterile

6 soluţii pentru anestezie locală

6 soluţii antiseptice

6 pregătirea psiică a pacientului prin explicarea procedurii

6 pregătirea fzică a pacientului: a"ezarea n poziţie de decu$it dorsal cu capul niperextensie

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


6 realizarea cmpului operator: dezinecţia cu alcool iodat a regiunii cervicaleanterior "i lateral

6 servirea medicului cu instrumentar necesar eectuării anesteziei locale "i a inciziei

6 după introducerea canulei, fxarea acesteia n !urul gtului cu a!utorul unei me"e.

0N după traeostomie:

6 supravegerea atentă a permea$ilităţii canulei

6 o$servarea plăgii (eventuale sngerări)

6 toaleta plăgii (dacă apar cruste acestea se nmoaie ără a introduce soluţiiantiseptice n orifciu)

6 umidifcarea aerului inspirat

6 scim$area canulei la intervale sta$ilite de către medic

6 eectuarea toaletei cavităţii $ucale de oriKzi

6 piesa interioară a canulei va f curăţată recvent cu soluţii

6 instruirea pacientului "i a amiliei privind ngri!irile la domiciliu

Decanularea

6 durează aproximativ o săptămnă

6 scoaterea canulei se ace progresiv, timp de cteva ore pe zi, pacientul findsupravegeat atent

6 dacă apar semne de ipoventilaţie se reintroduce, urmnd ca n următoarele zilesă se prelungească progresiv perioadele ără canulă

6 tre$uie precedată de o $ună pregătire psiică a pacientului care s6a dezo$i"nuit sărespire pe nas "i are teamă de asfxie, mai ales n timpul nopţii.

A5&0@AC0A %@AQ9=L@=NT0#?

5cop: 6 prevenirea o$strucţiei căilor aeriene respiratoriiprin stagnarea secreţiilor

6 prevenirea inecţiei pulmonare determinată tot de stagnarea secreţiilor

-ateriale necesare: 6 dispozitiv de aspiraţie

6 sonde sterile

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


6 mănu"i "i comprese sterile

6 prosop

6 soluţie sterilă pentru umectarea sondei

0N

6 asigurarea intimităţii pacientului

6 pregătirea psiică

6 pregătirea fzică – poziţie semi"eznd, dacă nu este contraindicată

6 asam$larea ecipamentului de aspiraţie

6 umectarea sondei ce urmează a f introdusă prin canulă

6 introducerea sondei cu mi"cări $lnde prin orifciul canulei6 aspirarea secreţiilor timp de cel mult 1G sec. (pentru a nu produce ipoxie)

6 se repetă aspirarea după oxigenarea pacientului

6 după terminarea procedurii se curăţă canula de traeostomie

D9@9C0NB%O:

6 necesitatea eectuării aspiraţiei poate accentua starea de anxietate a pacientului"i de aceea este necesară o oarte $ună pregătire psiică

6 secreţiile tre$uie considerate contaminate "i de aceea asistenta va lua măsurile cese impun (mască, ocelari "i mănu"i de protecţie n timpul eectuării tenicii):

6 tenica se va eectua n condiţii de asepsie

6 nu se aspiră secreţiile n timpul introducerii sondei

6 n timpul aspiraţiei

0N%9@39NC00 &9N%@B -9NC0N9@9A #?0=@ @95&0@A%=@00 0L9@9

0N%BLAC0A

0ntu$aţia oroaringiană

6 se realizează cu a!utorul pipei /uedel

6 important este ca lungimea canulei să fe corespunzătoare:

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


6dacă este prea lungă ar putea mpinge lim$a spre epiglotă "i astel aro$strua căile aeriene

6dacă este prea scurtă, lim$a nu poate f menţinută n partea anterioară agurii

0ntu$aţia traeală

6 este eectuată de medic sau cadre specializate pentru această manevră

6 sonda de intu$aţie poate f introdusă nazotraeal (pe nas) sau orotraeal (pe gură)

6 se eectuează su$ anestezie generală (se mai poate utiliza "i anestezia locală alaringelui)

6 poziţia pacientului este de decu$it dorsal (uneori se poate a"eza su$ ceaă unsăculeţ cu nisip)

6 capul se extinde mult spre spate

6 se introduce lama laringoscopului n cavitatea $ucală cu $lndeţe

6 se ncarcă lim$a pe lama laringoscopului

6 cu vrul lamei, prin mi"cări succesive nainte6napoi se agaţă epiglota care seridică n sus, descoperind orifciul glotic

6 n cazul olosirii laringoscopului cu lamă cur$ă nu este necesară ncărcareaepiglotei

6 se introduce sonda traeală n orifciul glotei, ără a orţa

6 se verifcă prezenţa sondei n traee prin apăsări ritmice pe toraceF tre$uie să seperceapă su'u de aer prin sondă

Accidentele intu$aţiei traeale:

6 ruperea corzilor vocale prin utilizarea unor sonde groase sau manevre$rutale

6 rupturi ale traeei prin utilizarea sondelor de cali$ru mare sau prin destinderea

exagerată "i menţinerea timp ndelungat a $alonului de etan"are6 edemul de glotă după detu$are

0N%9@39NC00 &9N%@B >A3=@0PA@9A =M0/9N?@00 %05BA@9

=M0/9N=%9@A&0A

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


Atunci cnd ţesuturile sunt deprivate de oxigen din dierite cauze, osuplimentare prin aport terapeutic devine necesară. Administrarea oxigenuluipoartă numele de oxigenoterapie "i reprezintă o uncţie delegată a asistenteimedicale.

Qipoxia este determinată de:6 scăderea aerului alveolar

6 diminuarea emoglo$inei

6 tul$urări n sistemul circulator

6 pro$leme care intererează cu diuziunea pulmonară

5urse de oxigen:

6 staţie centrală de oxigen

6 microstaţie

6 $utelie de oxigen

-etode de administrare:

1. #anulaKsonda nazală – este un tu$ de unică olosinţă cu lungimea de 1,4 cm carese inserează la nivelul narinei "i care se asam$lează la sursa de =*. 9ste metodacea mai recvent utilizată. &ermite administrarea oxigenului n concentraţie de *4624U. @ata de administrare este de 46J lKmin. &oate f utilizată pentru o terapie pe

termen lung. Nu poate f utilizată la pacienţii cu aecţiuni ale mucoasei nazale.*. Administrarea prin canule cu ocelari – este o variantă la canula simplă, aceastaavnd două intrări, la am$ele narine "i se fxează după ureci, precum ocelarii. 5eutilizează la copii "i pacienţi agitaţi. 5unt mai $ine toleraţi de pacienţi.

. #ateterul nazal – este olosit mai puţin recvent dect canula din cauzadisconortului produs de aplicarea acestuia. &entru o corectă aplicare, vrulcateterului tre$uie să a!ungă n nasoaringe. 5e va măsura distanţa de la tragus lanarină, aceasta considerndu6se a f lungimea reală care tre$uie introdusă pentru aa!unge la zona nasoaringelui. #ateterul nazal tre$uie scim$at n cealaltă osă

nazală, la fecare V ore, pentru a evita escarele de contact asupra mucoasei (careeste oarte ragilă).

2. -asca simplă de oxigen – este o metodă de urgenţă, de o$icei am$ulatorie. 9steolosită pentru scurt timp pentru că nu există control riguros asupra cantităţii deoxigen administrate. #oncentraţia variază ntre GU "i JGU n uncţie de stareapacientului.

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


4. -asca etan"ă de oxigen – administrarea oxigenului prin mască asigură ocantitate de =* su$ control riguros pentru că acest tip de mască prezintă o $unăetan"eitate. -asca aplicată etan" pe aţa pacientului este adaptată la o pungă6rezervor. De o$icei se administrază oxigen n concentraţii mari "i cu de$it mare (deex.: n edemul pulmonar acut se olose"te o concentraţie de WGU n de$it de 1G

lKmin.). 5e mai pot administra, n uncţie de necesarul de =* al pacientului,concentraţii de *2U, *VU, 4U, 2GU, cu o rată de 2, J, V "i 1G lKmin., la indicaţiamedicului. -asca etan"ă tre$uie inspectată oarte des. 9ste incomodă datorităsistemului de prindere "i etan"eizare. Accentuează starea de anxietate, mai ales lacopii. &oate cauza iritaţia tegumentelor eţei. Nu se va utiliza la pacienţi cu arsuri lanivelul eţei.

J. 5onda transtraeală – această metodă este olosită atunci cnd tractul respiratorprezintă o$strucţii la nivel superior (ex.: tumori laringiene). &rintr6o mică intervenţiecirurgicală se execută o traeostomă prin care se introduce un scurt cateter direct

n traee. Astel, aerul inspirat va intra direct prin orifciul nou creat.

W. #ortul de oxigen – este recvent utilizat la copii. #oncentraţia =* nu poate depă"i4GU. Are dezavanta!ul că atmosera su$ cort se ncălze"te "i se suprancarcă cuvapori datorită aptului că pacientul inspiră "i expiră n acela"i mediu. =xigenulintrodus n cort nu va f umidifcat, ci trecut prin instalaţii de răcire. #opiii vor fsupravegeaţi permanent pentru a nu disloca cortul.

@eguli de administrare a oxigenului6precauţii:

6 deoarece =* avorizează com$ustia, prezenţa sa tre$uie atenţionată, iarpacienţii "i vizitatorii vor f atenţionaţi asupra pericolului umatului sau a unei 'ăcări

n prea!ma sursei de =*

6 se vor verifca ecipamentele electrice din ncăperea respectivă

6 se va evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate statică(materiale sintetice) "i a materialelor in'ama$ile (uleiuri, alcool)

6 aparatele de monitorizare sau aspirare vor f plasate n partea opusă surseide =*

6 transportul $uteliilor cu oxigen se va ace pe cărucioare, evitndu6se lovirealor n timpul transportului

6 $uteliile cu =* vor f a"ezate n poziţie verticală, pe un suport "i fxate deperete cu inele metalice, departe de calorier sau alte surse de căldură

6 cunoa"terea de către personalul care manevrează =* a locului de amplasarea excinctoarelor "i a modului de utilizare al acestora

6 nu se administrază oxigen pur

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


6 amestecul de gaze conţine oxigen n concentraţii dierite, n uncţie deindicaţii, dar nu mai puţin de GU "i nu mai mult de WGU

6 eeeste necesară respectarea concentraţiei "i a dozei recomandate

6 gazul administrat este trecut prin apă pentru a f umezit (cel provenit din

sursa centrală se umidifcă prin $ar$otare. Lar$otarea reprezintă trecerea gazuluiprintr6o soluţie de apă "i alcool).

6 ciar umezit, aerul saturat cu =* are ca eect nedorit uscarea mucoaseirespiratorii

6 pacientul care este su$ oxigenoterapie va f supravegeat continuu pentruprevenirea complicaţiilor, orice modifcare apărută n starea generală va f raportatămedicului

6 lu$riferea canulei sau sondei de oxigen este interzisă pentru că n contact cu

su$stanţe grase oxigenul devine in'ama$il. &entru o mai $ună alunecare sonda va fumezită.

9cipamentul necesar administrării oxigenului

6sursă de =*

6 umidifcator (recipient pentru $ar$otarea =* conţinnd apă sterilă "ialcool<soluţie)

6 sondă nazală, cateter, mască de oxigen sau cort, n uncţie de metoda aleasă

6 material adeziv (leucoplast) pentru fxarea sondei

0N

6pregătirea psiică a pacientului, asigurndu6l de luarea tuturor măsurilor deprecauţie "i a"ezarea lui n poziţie corespunzătoare (dacă este posi$il: poziţiesemi"eznd, care avorizează expansiunea pulmonară)

6 asam$larea ecipamentului

6 dezo$struarea căilor respiratorii

6 măsurarea lungimii sondei, de la nară la tragus

6 umectarea sondei cu apă sterilă pentru acilitarea inserţiei "i prevenirea lezăriimucoasei

6 introducerea sondei n nară "i fxarea acesteia pe o$raz, cu $enzi de leucoplast

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


6 dacă se utilizează mască de =*, aceasta se va a"eza acoperind nasul "i gurapacientului "i se va fxa cu o curea n !urul capului

6 sta$ilirea de$itului de administrare6fxat de medic

6 aprecierea răspunsului terapeutic al administrării =* (o$servarea culorii

tegumentelor, măsurarea respiraţiei, pulsului)

6 supravegerea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau deapariţie a unor complicaţii

6 acordarea suportului psiic al pacientului pe timpul administrării =* "i com$atereaoricărei cauze de disconort

6 mo$ilizarea periodică a sondei

6 scoaterea sondei odată pe zi "i introducerea ei n cealaltă nară

6 curăţarea ecipamentului la terminarea tenicii

0ncidente "i accidente:

6 dacă recipientul pentru $ar$otarea =* se răstoarnă, licidul poate f mpins de =* n căile respiratorii ale pacientului, asfxiindu6l

6 pătrunderea gazului n esoag duce la distensie a$dominală

6 n cazul utilizării prelungite a =*, n concentraţii mari sau la presiuni ridicate, potapărea:

6 iritare locală a mucoasei

6 congestie "i edem alveolar

6 emoragie intra6alveolară

6 atelectazie

#ontraindicaţii:

=xigenoterapia tre$uie privită ca o terapie de urgenţă, drept pentru care vorf luate n considerare posi$ilele eecte secundare apărute prin in'uenţarea

concentraţiei gazelor din snge. #ontrindicaţiile vor f sta$ilite de către medic "i sereeră n special la pacienţi cu:

6 retenţie mare de #=* (ipercapnie)

6 retenţie mare de =*

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


concentraţia gazelor din snge coordonează reglarea respiraţiei prin $aroreceptori "icemoreceptorii amintiţi, putnd provoca ciar stop respirator.

Administrarea oxigenului la domiciliu

Bneori este necesară administrarea oxigenului la domiciliul $olnavului, mai

ales cnd terapia este permanentă:

6 prin canulă nazală

6 prin traeostomă.

5e olose"te: =* comprimat, =* licid (tu$uri de oxigen) sau =* concentrat.

&acienţii care $enefciază de oxigenoterapie la domiciliu vor f vizitaţi zilnic depersonal specializat pentru supravegere corectă.

Hemostaza prin fexie ortata.

Q9-=5%APA &@=30P=@09 +N Q9-=@A/09 A N039BAN%9L@ACBB0

X Qemoragia Y pierderea de snge n aara sistemuluivascular.

X Qemostaza Y metodă terapeutică de oprire a uneiemoragii.

Qemostaza provizorie se realizează:

X &rin pansament compresiv.

X &rin compresiune manuală la distanţă pe peretele artereilezate.

X #ompresiunea locală – manuală sau digitală – se poate acepe arterele principale – la nivelul plăgii – mai sus de plagă, pepunctul unde artera este superfcială "i n vecinătatea unui os. 5eindică pnă la aplicarea garoului.

X #ompresiunea la distanţă – se execută manual, cu ligaturăde garou, $andă 9smarcE.

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


o +n emoragia arterială compresiunea se ace deasupralocului sngerării pentru a opri circulaţia sngelui de la inimă.

o +n emoragia venoasă compresiunea se ace dedesu$tul

plăgii oprind circulaţia sngelui de ntoarcere – către plagă.o +n emoragia capilară emostaza provizorie se ace prinaplicare de pansament compresiv, cu mai multe comprese "i unstrat gros de vată.

Qemostaza prin compresiune directă #ompresiunea localămanuală sau digitală:

X 5e recomandă n emoragiile arteriale sau emoragiile

vaselor a'ate su$ aparat gipsat.

X Asigură ntreruperea 'uxul sanguin către plagă.

X Nu poate f menţinută mult timp.

X 5e aplică o a"ă compresivă la nivelul plăgii.

X ocul compresiunii digitale n dierite cazuri:

o Qemostaza la runte Y artera temporală superfcială.o Qemostaza la cre"tetul capului Y compresiune pe marginilerănii.

o Qemostaza regiunii temporale Y deasupra "i retroauricular.

o Qemostaza la o$raz, $uze, nas Y compresiune pe arteraacială.

o Qemostază la gt, aţă Y compresiune pe carotidă.

o Qemostază la umăr, axilă Y compresiune arterasu$claviculară.

o Qemostază la $raţ, ante$raţ Y compresiune artera umerală

o Qemostază regiunea inginală Y pliu inginal.

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


o Qemostază la coapsă Y compresiune pe artera emurală

o Qemostază a$dominală Y compresiune pe aorta a$dominală(cu pumnul).

o Qemostază regiunea poplitee Y compresiune la nivelulregiunii cu sul "i 'ectarea puternică a gam$ei pe coapsă.

#ompresiunea la distanţă Y #ompresiune circulară – cu garou.

X /aroul (tu$ din cauciuc)– se nă"oară circular, de *6 ori n !urul mem$rului accidentat pnă la dispariţia pulsului. = aplicarecorectă a garoului ace ca sngerarea să se oprească,tegumentele iscemiate devin al$6livide datorită excluderii

circulaţiei din zona respectivă.

X +n emoragia arterială – garoul se aplică deasupra vasuluilezat.

X +n emoragiile venoase – garoul se aplică su$ vasul lezat.

X %imp maxim de compresiune prin garou * oreO Dacă duratatransportului se prelunge"te, se desace garoul la fecare Gminute cte 461G minute pentru irigarea ţesuturilor – desacere seace lent pentru a nu se produce "oc prin degarotareF pe duratadegarotării emostaza va f eectuată prin compresiune digitalăpe locul de elecţie corespunzător.

X 5e aplică $ilet cu data "i ora aplicării – la vedere – pe aineO

X +ndepărtarea garoului se ace de către persoane avizate, depreerinţă n unităţi spitalice"ti.

#ompresiune prin 'exie orţată:X Asigură oprirea provizorie a emoragiei prin presiunea pecare o exercită corpul dur interpus ntre segmentele de mem$ruasupra vasului lezat.

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


X #ompresiunea circulară n 'exie orţată se realizează cu$anda 9smarcE.

Clasicarea arsurilor dupa supraata

arsa si prognostic.

0ND9MB &@=/N=5%0# (0.&.)

este propus "i introdus de Agripa 0onescuF

exprimă n unităţi de gravitateF

numărul de procente de supraaţă M gradul de prounzime al arsuriiF

ZZZ [ 2G Y ără complicaţii sau determinări generale, cu supravieţuire "ivindecare, ca regulăF

ZZZ 2G6JG Y cu determinări generale "i complicaţii (cazuri complicate [ cacele necomplicate), cu supravieţuire "i vindecare, ca regulăF

ZZZ JG6VG Y cazurile complicate < cu cele necomplicateF apar cazuri mortaleprin complicaţii "i vindecare, ca regulăF

ZZZ VG61GG Y cazurile complicate \ ca cele necomplicateF decesele [ dectvindecărileF

ZZZ 1GG612G Y complicaţiile regula "i decesele crescF

ZZZ 12G61JG Y decesele < vindecărileF

ZZZ \ 1JG Y decesele \ vindecărileF

ZZZ \ *GG Y supravieţuirea "i vindecarea < excepţii.

5B&@A>ACA A@5? U

@egula lui ], scema lui ^AA#9

#A&B < ]U

BN -9-L@B 5B&9@0=@ < ]U

BN -9-L@B &930N < 1VU

BNA D0N >9C99 %@BN#Q0BB0 < 1VU

7/23/2019 Recapitulare 23.06.2015


&9@0N9B < 1U

Principiile unei imobilizari corecte.

&rincipiile unei imo$ilizări corecte: asigurarea uncţiilor vitale are prioritate aţă de altemanevre (de exemplu nu se ace imo$ilizarea racturilor de umărsau a claviculei dacă este asociat "i un traumatism toracic grav)F

se va căuta o$ţinerea unei axări relative a segmentuluide imo$ilizat, prin tracţiune atraumatică "i progresivă n ax nmomentul aplicării imo$ilizăriiF

pentru a avea siguranţa că ractura nu se deplasează nicilateral, nici n !urul axului longitudinal, imo$ilizarea tre$uie săprindă n mod o$ligatoriu articulatiile situate deasupra "idedesu$tul ocarului de racturăF

să fe adaptată relieului anatomic al regiunii accidentateF

să fe simplă, pentru a putea f utilizată "i de persoane maipuţin instruiteF

aparatul gipsat sau atela de imo$ilizare nu tre$uie să fecompresive, pentru a nu ngreuna circulaţia sanguină ntr6unsegment n care există de!a tul$urări circulatorii secundaretraumatismului

Recapitulare 23.06.2015

Documents