CURS 2Posesia-stare de faptV-am spus saptamana trecuta ca vom
incepe sa discutam materia de drepturi reale in mod usor ciudat.
Vom incepe sa discutam chestiuni legate de drepturi reale facand
referire la posesie care NU POATE FI UN DR REAL.De ce ne preocupam
cu studiul posesiei daca nu e un drept? de ce e reglementata daca
nu reprezinta un drept subiectiv? Raspunsul: posesia e un fapt
juridic, in sensul ca posesiei ii sunt asociate efecte
juridice.Notiunea de posesie exista inca din dreptul roman. Ce
intelegem prin a poseda? Colegul: a se purta ca un proprietar.
Posesia o vedem cu ochiul liber, o putem observa. Voi aveti haine
pe voi, telefoane, etc. In principiu, toate bunurile astea s-ar
parea ca le folosim. Ceea ce vedem noi e o suma de comportamente
care ne trezesc noua ideea ca persoana respectiva are un drept. Aia
inseamna in mare masura posesia. Faptul ca cineva in concret se
poarta ca si cand ar avea un drept. De ce studiem posesia? Posesia
nu se rezuma la zona drepturilor reale, dar de regula acolo e cea
mai uzuala. Drepturile reale ca orice drept subiectiv nu se vad cu
ochiul liber, deci cand vrei sa ai un circuit juridic functional
trebuie ca cel care cumpara sa poata sa aiba o minima certitudine
ca cel cu care incheie tranzactia are dreptul asupra bunului
respectiv. Aceasta minima certitudine e data tocmai de
posesie.Prima functie a posesie: ASIGURA PUBLICITATEA DREPTURILOR
REALE. Ne da posibilitatatea sa cunoastem, sa verificam calitatea
de proprietar sau de titular al unui drept real asupra bunului
posedat. Tocmai pt a acorda o anumita relevanta juridica posesiei
Codul Civil instituie cateva reguli: posesia prezuma proprietatea
(daca il posezi, pana la proba contrara se prezuma ca tu esti
proprietar. Nu trebuie sa probezi prima data titlul, modul de
dobandire. Prezumtie relativa).Vezi art. 937 daca o persoana se
afla in posesia unui bun mobil si tu vezi asta, cu buna-credinta
(eroare indusa de posesie). Posesia creeaza o publicitate eronata,
falsa. Ca la reclamele alea cu detergenti . Pentru ca posesia sa
isi mentina rolul dat de dreptul civil tertii de buna-credinta
trebuie sa fie protejati. Daca sunt de buna-credinta ei vor fi
protejati, dobandesc proprietatea chiar daca au incheiat contractul
cu un neproprietar.Posesia e utilizata juridic ca un suport pentru
functionarea circuitului civil, pentru ca functioneaza ca mijloc de
publicitatea a drepturilor reale care sunt notiuni abstracte si nu
pot fi cunoscute direct, doar indirect, mijlocit.Art. 949 si
urmatoarele Actiuni Posesorii. Posesia e protejata ca o aparenta,
ca ceva care poate fi constatat prin propriile simturi. Se creeaza
aparenta existentei unui drept.Posesia nu e protejata juridic
exclusiv in considerarea faptului ca ar reprezenta aparenta unui
drept. Starea de fapt in sine e protejata juridic fara sa se
sprijine intotdeauna pe o stare de drept. Ce inseamna asta? E
protejat inclusiv posesorul care se poarta in fapt intr-un fel fara
a avea drept. Posesia NU e un dr subiectiv si nici un atribuit al
dreptului de proprietate. Posesia e protejata juridic independent
de faptul ca ea corespunde sau nu in concret unei stari de drept.
Ex: x are un apartament de bloc. X merge la munca in strainatate.
Ramane acolo timp de 2 ani. Se intoarce dupa 2 ani constata ca la
apartamentul lui de bloc nu mai e aceeasi usa si e schimbata yala.
Acolo locuieste un tert Y. X sparge usa si il da afara. X e
actionat in judecata de nevasta lui Y care introduce impotriva lui
X o actiune posesorie. (nu avea proprietate, exclusa o actiune in
revendicare) X prezinta dovada faptului ca el e proprietar in
instanta. Care va fi solutia? Instanta admite actiunea posesorie si
il obliga pe paratul X sa restituie posesia bunului imobil catre
nevasta lui Y. De ce se admite actiunea? Oricate drepturi ai avea,
nu poti tu cu manuta ta sa iti faci dreptate! Deci a doua functie a
posesiei, dupa publicitatea drepturilor reale : protectia juridica
a posesiei urmareste dincolo de interesul individual al posesorului
asigurarea, conservarea, mentinerea ordinii sociale!!! Mai precis,
actiunea posesorie urmareste nu atat opozabilitatea posesiei, cat
sanctionarea deposedarii. Altfel spus, actiunile posesorii nu sunt
reglementate de dragul posesorului, ci urmaresc sa sanctioneze
orice fapta de deposedare a altuia. Adica nu poti tu, oricat de
convins esti ca bunul e al tau, sa il deposedezi pe altul.Posesia =
reprezinta o stare de fapt, un complex de comportamente, care
presupun exercitarea in fapt a dreptului de proprietate sau a altui
drept real principal cu intentia posesorului de a se considera si a
se afirma fata de terti ca titular al dreptului subiectiv exercitat
in fapt.Detentia precara e o subdiviziune a posesiei. Nu vine in
contradictie cu posesia, ci cu posesia sub nume de proprietar (te
porti ca si cand tu esti proprietar). Cand te porti ca si cand
altul e adevaratul proprietar si tu ai un drept mai restrans,
atunci te porti ca un detentor precar. E precara pentru ca o ai de
la cel pe care il consideri proprietar, deci dreptul tau e
temporar, pt ca doar proprietatea e perpetua, deci la un moment dat
tu va trebui sa restitui bunul. Posesia are 2 elemente: corpus si
animus.Corpus = ansamblul de comportamente, presupunand fapte
materiale sau acte juridice realizate asupra sau in legatura cu un
anumit bun. Existenta elementului corpus nu e conditionata de
contactul propriu-zis/nemijlocit cu bunul posedat. Inseamna ca noi
suntem in continuare acum posesori ai bunurilor mobile lasate
acasa, chiar daca nu avem acum o stapanire nemijlocita asupra
acelui bun. Nu pierzi posesia bunului cand il scapi din vedere. Nu
trebuie nici sa il poti vedea cu ochiul liber nici sa il tii in
mana. Corpusul se pastreaza chiar si cand nu se exercita acte de
stapanire propriu-zisa asupra bunului, atata timp cat posesorul nu
a renuntat la posesie, respectiv nu a fost deposedat de catre o
terta persoana. Posesia odata dobandita prin luarea in stapanire a
bunului de principiu se pastreaza cata vreme nu ai renuntat la ea
sau nu ai fost deposedat de catre o persoana care intra ea insasi
in posesia bunului!Animus include si animus domini. Animus nu se
confunda cu animus domini!Animus = intentia posesorului de a se
purta si de a se afirma fata de ceilalti ca titular al dreptului
real pe care il exercita in fapt. Ex : Daca david tine telefonul in
mana si se concentreaza asupra lui foarte tare si se considera
proprietar. Are sau nu are posesie asupra lui? NU. De ce nu?
Elementul subiectiv tine de forul interior, dar nu sunt la psiho ci
la drept, chestiunile volitionale sigur ca vor fi avute in vedere
(eroare, buna-credinta) dar numai in masura in care pot sa fie
probate prin elemente care nu tin de persoana respectiva, pt ca
altfel toti am fi posesori pe ce vrem noi. Deci elementul subiectiv
nu il ai pt ca iti doresti, nu e ca la mos craciun. Elementul
subiectiv se va verifica juridic numai in masura in care posesorul
a avut temeiuri pt a se considera posesor asupra unui drept. ( ex:
imi dai telefonul sa il folosesc nu stiu cat timp. Si vin dupa si
zic ca l-am uzucapat.) pt elementul subiectiv, trebuie sa verificam
daca acea persoana avea motive, avea temei pt a se considera
posesorul unui drept! De obicei posesia e la adevaratul proprietar.
Dar se poate intampla sa fie la altcineva. Deci ar fi de dorit ca
adevaratul proprietar sa isi dea seama ca tu esti posesor. Deci
trebuie sa se poata verifica prin elemente exterioare.Elementul
subiectiv animus poate exista doar in masura in care acesta este
justificat:1. Fie prin existenta unui titlu de dobandire a
dreptului subiectiv2. Fie printr-un act de uzurpare manisfest si
neechivoc indreptat in contra titularului real al dreptului
respectiv Ex ipoteza 1: colega ii vinde lui david telefonul. El se
considera evident proprietar. Are motiv, are act translativ de
proprietate. Evident actul poate fi nul, cata vreme david nu
stie,poate fi in eroare. Dar daca eroarea e scuzabila, el are
elementul subiectiv animus.Ex ipoteza2: colega cere telefonul.
David il ia si pleaca cu el fara acceptul ei insusindu-l. Se poarta
ca si cand telefonul ar fi al lui. E act de uzurpare. Ex: hotul
face act de uzurpare.Retine : elem subiectiv nu exista daca iti
doresti, exista doar daca posesia e insotita de o stare de drept
pentru ca ai titlu, sau exista un act de uzurpare. Numai atunci
poti avea animus, altfel ii exclus.Animus domini = intentia
posesorului de a se considera proprietar.Cand posesorul se
considera titular al unui drept mai restrans decat proprietatea el
nu are animus domini, ci un animus mai restrans ( animus sub nume
de chirias, de uzufructuar, etc)Nu reduce animus la animus
domini!Proba-: in favoarea posesorului functioneaza mai multe
prezumtii relative printre care si prezumtia ca cel care exercita
elementul corpus are si elementul animus domini. (deci daca eu am
stapanirea asupra unui bun se prezuma ca eu ma consider
proprietar). Distinctia dintre posesia sub nume de proprietar si
detentia precara : posesorul care alaturi de corpus are animus
domini este evident posesor sub nume de proprietar; toti ceilalti
posesori care au un animus mai restrans vor fi simpli detentori
precari. Am zis ca cel care in fapt exercita un drept de uzufruct e
detentor precar. Am mai zis ca ai animus fie daca ai titlu, fie
daca ai facut un act de uzurpare. Daca faci act de uzurpare vei
avea animus domini. In timp ce posesia sub nume de proprietar poate
exista atat in paralel cu o stare de drept care sa o justifice, cat
si independent de aceasta, detentia precara este de principiu
rezultatul indirect al unui stari de drept pe care o insoteste si
de care e conditionata.Ex: in masura in care david fura telefonul
colegei va avea posesie sub nume de proprietar. Daca ii vinde
telefonul iar va avea posesie sub nume de proprietar. Fie posesie
fara stare de drept, fie si cu stare de drept in paralel. Dar daca
david e chirias, in statutul de detentor precar nu poti ajunge prin
acte de uzurpare! Doar printr-un act juridic incheiat cu un
proprietar care prin act ii constituie un drept si cand incepe sa
exercite e detentor.Detentia precara de principiu nu poate fi
dobandita fara a avea in paralel o stare de drept, spre deosebire
de posesia sub nume de proprietar! Poti avea detentie precara si
fara acordul proprietarului. (Ex: servituti- dezmebraminte
imobiliare intre 2 terenuri- de regula sunt constituite prin acte
juridice, dar se poate intampla ca prin lege sa se confere o
servitute de trecere. La terenul infundat de exemplu ai un drept de
servitute legala de trecere, esti detentor precar fara acordul
proprietarului). Si in situatia asta detentia precara e tot
paralela cu o stare de drept, pentru ca legea iti ofera
dreptul.Exista situatii si de detentii precare exercitate fara
drept. Ex : david fura telefonul colegei. Avand posesie asupra lui
pentru terti se creaza publicitatea falsa ca david e proprietar.
Dupa il da in chirie. Chiriasul ce e el, ca stare de fapt? Detentor
precar. Ce drept are el asupra telefonului? Nu are nici un drept.
In momentul in care incheie david contractul de inchiriere ii poate
transmite dreptul? Nu. Si totusi tertul e detentor precar fara a
avea si o stare de drept. Dar tertul e de buna-credinta, el nu stie
ca a contractat cu neproprietar. Fata de el exista falsa
reprezentare ca a incheiat un contract care produce efecte
juridice.Detentorul precar intotdeauna, in mod invariabil,
stapaneste bunul in baza unui titlu care inseamna act sau fapt
juridic netranslativ de proprietate; detentia precara exista atat
in ipoteza in care titlul e valabil si eficace, cat si in situatia
in care titlul nu e valabil sau este lipsit de eficacitate juridica
(e.g. provine de la un neproprietar) , atata timp cat detentorului
precar nu ii sunt cunoscute aceste vicii ale titlului in temeiul
caruia exercita stapanirea.Poti avea posesia daca ai numai corpus
sau numai animus? Daca exista un detentor precar inseamna ca sigur
altundeva exista si un posesor sub nume de proprietar? Intotdeauna
ca sa am un detentor precar trebuie sa am si un posesor sub nume de
proprietar (care de regula e si proprietar) pt care detentorul
exercita stapanirea. Deci avem: proprietar, distinct de posesorul
sub nume de proprietar, si dupa detentor precar.Deci david a dat in
uzufruct bunul furat. Corpusul il are uzufructuarul, dar david mai
are posesie chiar daca nu mai are corpus, ci numai animus
domini.Retine: posesia se poate conserva si in masura in care
posesorul pastreaza in propia persoana exclusiv elementul animus,
in timp ce corpusul e exercitat de un altul (de detentorul precar)
pentru el. Asadar, pot avea posesie daca am doar animus, nu am
posesie daca am doar corpus. In cazul detentiei precare, discutam
despre posesia sub nume de proprietar exercitata solo animo pe de o
parte, si de o posesie pentru altul pe de alta parte. Ex: in masura
in care david are un apartament si il da in chirie- el e posesor
sub nume de proprietar iar chiriasul e detentor precar. Deci cand a
dat bunul in detentie precara el are in continuare posesie, dar
exercitata doar solo animo. Chiriasul are si el posesie pentru ca
are corpus si o posesie mai restransa, exercitata pt altul.
CURS 3POSESIA-continuareVezi art 916 si urmatorul Posesia e
exercitarea in fapt a prerogativelor dreptului de proprietate. Se
aplica si in privinta posesorului care se poarta ca titular al
altui drept real (dezmembraminte), cu exceptia garantiilor.Art.
918- exista anumite situatii care nu constituie posesie. Ex.
Dezmembramintele. Art. 920 intervertirea precaritatii in
posesie.918 si 920 transeaza foarte clar ca detentia precara e
altceva decat posesia. Vezi 930 se pot uzucapa si proprietatea si
dezmembramintele. La 939 observati ca daca se poseda timp de 10 ani
se poate dobandi prin uzucapiune dreptul de proprietate. Deci atat
in materie mobiliara cat si in imobiliara avem uzucapiune. Ni se
spune clar ca prin uzucapiune putem dobandi atat proprietatea cat
si dezmembramintele. atentie, uzucapiunea intervine cand nu avem un
drept, poate ne-am aflat in eroare in legatura cu adevaratul
proprietar. Uzucapiunea e efect al posesiei, dar nu numai a
posesiei sub nume de proprietar. Uzucapezi in limita a ceea ce ai
posedat! Ex: daca te-ai purtat ca un proprietar uzucapezi
proprietatea. Daca te porti ca un uzufructuar, uzucapezi
uzufructul. deci, atentie, detentorii pot uzucapa, nu pot uzucapa
doar in contra celui pentru care poseda!!!Detentorul precar are 2
limite in viata:-Nu poate uzucapa contra celui pentru care
stapaneste-Nu poate introduce actiune posesorie impotriva celui pt
care stapaneste.Astea-s singurele diferente intre regimul juridic
al detentiei precare si posesie. Distictia intre cele doua notiuni
ramane mai mult cu o importanta teoretica.Intotdeauna uzucapiunea e
contra proprietarului. Se dobandesc bunuri cu proprietar.
Detentorul precar va putea uzucapa numai in situatia in care cel
pentru care el detine nu e proprietar! Ex: un neproprietar are in
posesie un bun si il da in uzufruct. Detentorul precar e de
buna-credinta si incepe stapanirea. Dupa ce trece termenul legal,
dupa ce e dat in judecata de adevaratul proprietar poate sa opuna
uzucapiunea. Va putea spune ca intr-adevar nu a putut dobandi
uzufructul de la un neproprietar, insa a avut animus si corpus si a
fost de buna-credinta, deci a uzucapat. Nu pe cel pentru care
stapaneste il contrazice prin uzucapiune, ci pe adevaratul
proprietar.Ne intereseaza a clarifica sfera detentiei precare
pentru a distinge detentia precara de actele de toleranta,
respectiv actele de pura facultate. Art. 918 Sa n-aveti impresia ca
detentia precara inseamna doar corpus! Ea presupune atat corpus cat
si animus! Detentia precara, spre deosebire de posesia sub nume de
proprietar, intotdeauna e justificata, intemeiata pe o stare de
drept, pe un titlu. Deci detentorul intra in stapanire ca urmare a
unui act juridic netranslativ de proprietate, incheiat cu posesorul
sub nume de proprietar pe care detentorul il recunoaste implicit ca
unic proprietar al bunului respectiv. Tocmai datorita faptului ca
il recunoaste pe un altul ca proprietar detentorul nu are si nu
poate avea animus domini, el considerandu-se titular al unui drept
mai restrans decat proprietatea. Avand in vedere ca spre deosebire
de proprietate care e un drept perpetuu, toate celelalte drepturi
asupra bunurilor sunt temporare, detentorul precar isi asuma in mod
invariabil tocmai prin titlul care ii justifica detentia si
obligatia de a restitui bunul posedat catre posesorul sub nume de
proprietar la un moment viitor. Care ar fi diferenta de continut
intre detentie si posesia sub nume de proprietar? O diferenta e ca
posesia sub nume de proprietar poate fi fara titlu(uzurpare) sau cu
titlu(mod de dobandire) , pe cand detentorul precar intra mereu in
stapanire in temeiul unui titlu. atentie, titlul poate proveni si
de la un neproprietar daca detentorul e in eroare. Posesia sub nume
de proprietar presupune animus domini+ corpus, pe cand detentia
animus mai restrans + corpus. Deci diferenta apare la nivelul
animusului. Cum demonstram elementul subiectiv? Ex: daca azi eu ma
consider uzufructuar in temeiul unui titlu, pot sa ma consider
maine proprietar? Sa imi schimb animusul, daca acesta tine de forul
interior? atentie, elementul subiectiv, desi ii spunem noi
subiectiv, e cat se poate de obiectivat. Nu conteaza ce ma
consider, ci ce pot sa ma consider. Deci il demonstram prin
elemente obiective(acte, titlu, etc). Elementul subiectiv e mai
mult subiectiv cu numele, pentru ca el in tratate e analizat dupa
criterii obiective. Singura chestiune care ne intereseaza:
detentorul precar nu poate sa se prevaleze de orice beneficii
juridice asociate stapanirii exercitate de el in masura in care in
acest fel s-ar produce consecinte juridice defavorabile posesorului
sub nume de proprietar care i-a transmis detentia bunului, prin
urmare retineti ca cele 2 ipoteze in care exista distinctie de
regim juridic intre detentie si posesia sub nume de proprietar:
1.Detentorul precar nu poate uzucapa in contra celui pt care
stapaneste2.Detentorul precar nu poate exercita actiunea posesorie
in contra celui pt care stapaneste ( vezi art. 950 alin.2)Ex: A ii
fura lui B masina. B afla ca i-a furat masina si merge sa o ia cu
de-a sila. A introduce actiunea posesorie impotriva lui B. B se
apara invocand art. 950(2). Paratul spune, A mi-a furat masina, eu
fiind proprietar, evident A are obligatia sa imi restituie masina:
950 (2) el nu poate introduce actiunea posesorie impotriva mea.
Obligatia de restituire poate exista fara contract.Ca regula,
actiunea posesorie nu poate fi introdusa impotriva persoanei fata
de care exista obligatia asumata voluntar ,prin act juridic, de
restituire.Deci 950(2) nu se refera la detentorii fara titlu, care
evident trebuie sa dea bunul inapoi(hotul) , ci la detentorii care
au titlul. Nu pot exercita actiune impotriva celui de la care am
detentia. Ex: eu sunt chirias si vine proprietarul sa ma scoate din
apartament. Nu am actiune posesorie. Ce pot sa fac? N-am decat sa
il actionez in judecata pe temei contractual. Detentia precara
merge mereu in paralel cu o stare de drept.Invers, daca eu dau in
detentie cuiva, pot introduce eu o actiune posesorie impotriva
detentorului meu? De principiu, detentorul precar e ca un animal de
companie pentru posesorul sub nume de proprietar, el nu are cum sa
faca ceva prin care sa deranjeze posesorul sub nume de proprietar.
Deci posesorul sub nume de proprietar nu are interes sa introduca o
actiune posesorie, pentru ca detentorul cat timp ramane detentor nu
tulbura/deposedeaza. Deci se poate introduce actiunea doar cand
face detentorul acte de uzurpare.Ipoteza: A e chiriasul lui B si la
un moment dat B decedeaza. Are un succesor C. C habar n-are ca
bunul a fost dat in chirie lui A. Mai tarziu, se trezeste C ca are
apartamentul. A nu a mai platit chirie dupa moartea lui B si a
trecut termenul de uzucapiune. A zice ca a trecut termenul de
uzucapiune si a uzucapat dreptul de proprietate. Simpla neplata a
chiriei nu sugereaza in mod neechivoc faptul ca tu te consideri
proprietar.Ingaduinta produce efecte juridice? Nu. In contextul
asta abordam actele de toleranta si cele de pura facultate.Actele
de toleranta = acte non-juridice prin care proprietarul unui bun
sau titularul unui alt drept in legatura cu bunul respectiv permite
unui tert sa utilizeze in interes propriu acel bun, fara a ii
constitui un drept in acest sens. ( ex: daca colegul are cartela si
nu mai are minute, iar tu ii dai telefonul tau, e act de toleranta,
nu e niciun act juridic; in situatia asta poti oricand sa te
razgandesti, caci nu avem un contract, un act juridic, avem doar o
toleranta, o chestiune non-juridica, nu ai constituit niciun drept
sau o obligatie juridica). Toleratul are corpus, dar nu poate avea
animus. El nu are nici titlu, nu face nici act de uzurpare. Neavand
posesia, toleratul nu poate beneficia niciodata de efectele
asociate posesiei, mai precis toleratul nu poate sa uzucapeze, nici
sa exercite actiuni posesorii.Actele de pura facultate = acte de
exercitiu normal, uzual, obisnuit, al dreptului subiectiv care in
mod intamplator, arbitrar, accidental, beneficiaza unei terte
persoane, care indiferent, independent de durata in timp a acestui
beneficiu intamplator nu poate invoca dobandirea in vreun fel a
unui drept subiectiv la acel beneficiu.Ex: am 2 terenuri situate
unul in amonte si unul in aval, deci is in panta, si pe terenul in
amonte exista un izvor de apa, si proprietarul terenului in amonte
datorita neglijentei permite unei cantitati considerabile de apa sa
se scurga pe terenul in aval. Proprietarul terenului in amonte
moare si succesorul sau construieste chestii sa nu mai piarda apa.
Proprietarul terenului in aval vine si spune ca dupa 40 de ani a
uzucapat servitutea de a primi apa. Nu a dobandit niciun drept, a
fost un act de pura facultate. Nu a existat act de uzurpare si nici
titlu, nu poate avea animus deci nici posesie.Ex2: vecinul nu
parcheaza pe locul lui de parcare si parchez eu. Dupa 20 de ani isi
cumpara masina si parcheaza el. Pot eu invoca uzucapiunea? Daca
mi-a zis ba baiatu vezi ca e locul meu si eu m-am impotrivit, am
act de uzurpare si pot incepe sa uzucapez. Dar daca m-a lasat el si
a zis ba vecine foloseste linistit e act de toleranta. Art. 919 (1)
din corpus se prezuma animus domini. Art. 919(2) - prezumtia ca
daca tu exerciti acte de stapanire se prezuma ca tu ai elementul
subiectiv animus domini. A doua prezumtie: daca tu ai inceput ca
detentor precar sau ca tolerat, se prezuma ca tu ai ramas detentor
precar sau tolerat. Amandoua sunt prezumtii relative.Ex: daca tu te
consideri posesor sub nume de proprietar, dar vine vecinul si
demonstreaza ca ai inceput ca detentor precar sau tolerat se
prezuma ca ai continuat asa. Poti demonstra contrariul prin
intervertirea detentiei precare in posesie sub nume de proprietar.A
nu se confunda intre prezumtia de posesie si prezumtia de
proprietate :1.Daca am corpus se prezuma ca am animus domini2.Daca
am corpus se prezuma ca am proprietatea (din simpla posesie se
prezuma ca ai dreptul de proprietate)
Cazurile de intervertire art. 920Intervertire = schimbarea,
transformare. Intervertirea inseamna inlocuirea unei stari de fapt
cu o alta stare tot de fapt. Mai precis, prin intervertire detentia
precara sau starea de tolerat se transforma in posesie sub nume de
proprietar.! Prin intervertire nu se dobandesc drepturi.
Intervertirea produce efecte exclusiv in zona starilor de fapt
!Intervertirea produce modificari la nivelul elementului subiectiv
animus. Detentorul precar are un animus mai restrans si il modifica
in animus domini. Intervertirea e posibila doar daca cel interesat
dobandeste un titlu translativ de proprietate cu privire la bunul
stapanit, sau face un act de uzurpare manifest a posesiei
exercitate de catre cel pentru care a inceput initial stapanirea.
Intervertirea nu poate avea loc exclusiv la nivelul forului
interior, nu e suficient sa isi doreasca. Modificarea animusului nu
se poate produce exclusiv prin vointa detentorului, trebuie sa
existe un titlu sau act de uzurpare.920 lit a: chiriasul cumpara
bunul de la cel care poseda bunul. Chiriasul e de buna-credinta si
nu stie ca el cumpara de la un neproprietar. Are animus domini in
baza unui titlu. Daca chiriasul cumpara de la proprietar are loc
intervertirea, dar simultan se dobandeste si dreptul, deci nu
intereseaza ca a intervertit pentru ca oricum a devenit proprietar.
Dar daca a cumparat de la un neproprietar ma intereseaza sa am
posesie sub nume de proprietar, ca sa pot uzucapa proprietatea.Deci
art. 920 lit. a prezinta interes cand titlul e de la un
neproprietar. Dar detentorul trebuie sa fi dobandit cu
buna-credinta, deci sa fie in eroare cu privire la calitatea de
proprietar. Daca e de rea credinta ii trebuie uzurpare.Atentie,
trebuie act cu titlu particular. Daca tu de ex esti chirias, si
primesti in succesiune bunul de la proprietar, dar el se dovedeste
a fi de la un neproprietar, nu poti invoca 920 pt ca transferul e
universal, deci succesorul continua posesia inceputa de de
cuius.Art. 920 lit. b : actele de rezistenta pot fi acte materiale
(ex nu il lasi sa intre pe proprietate) , dar pot fi si acte
juridice.Ex: chiriasul invoca in litigiu ca el se considera
proprietar, si nu chirias. Acesta reprezinta un act de rezistenta?
Nu a fost considerat ca act de rezistenta pt ca in speta nu era
parte cel pt care chiriasul stapanea. Daca posesorul sub nume de
proprietar pentru care a inceput stapanirea nu poate lua act de
actul de uzurpare, acesta nu valoreaza intervertire. Nu e manifest
fata de posesorul sub nume de proprietar.Actul de uzurpare trebuie
sa fie un act juridic sau act material din care sa rezulte in mod
neechivoc faptul ca detentorul precar nu il mai recunoaste ca
proprietar pe cel pentru care a inceput stapanirea si mai mult,
detentorul precar se considera, se afirma, se poarta ca si cand el
ar fi adevaratul proprietar.Deci pt a fi ipoteza de intervertire pe
pct b trb sa rezulte 2 lucruri: nu te mai consider pe tine ca
proprietar, ci pe mine. Al doilea lucru, actul de rezistenta
trebuie sa fie manifest fata de posesorul sub nume de proprietar pt
care posed.
CURS 4Posesia: viciile posesiei si efectele posesiei
- Obs! De principiu posesorul nu este tinut sa probeze caracerul
util, neviciat al posesiei sale deoarece acesta se prezuma legal,
avem o prezumtie legala in sensul ca posesia sa este neviciata.- De
ce anume posesorul este interesat de aceasta prezumtie?, Pentru ca
de principiu efectele juridice care sunt asociate posesiei se
produc numai in masura in care posesia este utila, adica neviciata,
asadar ca regula: uzucapiunea, dobandirea fructelor etc.
functioneaza doar in favoarea posesorului care se poate prevala de
o posesie neviciata, avem o singura exceptie, ipoteza in care legea
asociaza efectele juridice unei posesii viciate, aceasta unica
ipoteza se regaseste in cazul actiuni posesorii speciale, mai
precis in timp ce de principiu actiunea posesorie oricare ar fi ea
pentru a fi admisibila, presupune cerinta ca reclamantul sa probeze
printre altele ca a avut o posesie utila, neviciata, in mod
exceptional in cazul actiuni posesorii speciale care sanctioneaza
deposedarea prin violenta se admite ca reclamantul sa introduca o
astfel de actiune si sa aiba castig de cauza chiar in ipoteza in
care posesia lui a fost viciata.-Prin protejarea juridica a
posesiei se urmareste si sanctionarea deposedarii, ori in masura in
care deposedarea se face prin violenta, fapta este considerata in
mod traditional extrem de grava, prin urmare legiuitorul permite
sanctionarea ei chiar daca reclamantul la randul sau avusese
inainte de deposedare o posesie viciata.Ex: X te deposedeaza prin
violenta si tu mergi peste un an si il deposedezi; tu nu poti sa
folosesti la randul tau violenta chiar daca initial si el te-a
deposedat prin violenta.-!!!!De principiu posesia produce efecte
juridice doar in masaura in care este utila, neviciata si are o
singura exceptie: actiunea posesorie speciala.- Reaua si buna
credina in materie posesorie. - Reaua-credinta nu este un viciu al
posesiei.-Intr-o actiune posesorie nu va avea relevanta si nu se va
putea discuta buna sau reaua credinta deoarece in actiunile
posesorii nu se discuta stari de drept.-Buna sau reaua credinta a
posesorului inseamna ca posesorul stie sau nu stie ca nu are
dreptul pe care il exercita in fapt. Judecatorul posesoriului nu
are voie sa faca acest lucru, in masura in care instanta, in
analiza unei actiuni posesorii, ar cerceta buna sau reaua credinta
a reclamantului/paratului, ar semnifica incalcarea regulii Non
Cumulului Posesorului Cu Petitoriului- Intervertirea poate sa aiba
loc si daca dobandirea se produce de la adevaratul proprietar doar
ca atunci nu mai are miza, caci adevaratul proprietar poate sa iti
transmita prin act dreptul de proprietate.- In dreptul civil avem
doua semnificatii pentru buna-credinta, o semnificatie
buna-credinta comportament, cea de a doua semnificatie
buna-credinta eroare.- Atunci cand spre exemplu legea civila spune
ca: Art 1170 C civ. - se refera la buna credinta comportament.-Art
14 C civ. - se refera la buna credinta comportament care se
prezuma.- Intrebare: In materia posesiei se aplica sau nu se aplica
prezumtia de la art 14 C civ. si la buna-credinta eroare???
Raspunsul de principiu este ca NU, buna-credinta eroare NU se
prezuma.- Buna credinta eroare reprezinta eroarea scuzabila,
legitima a posesorului in legatura cu calitatea sa de titular al
dreptului pe care il exercita in fapt, va fi de buna-credinta
posesorul care NU stie, NU cunoaste realitatea, ca dreptul real pe
care il exercita in fapt nu-i apartine.- Buna sau reaua credinta
intra in discutie numai in situatia in care exista neconcordanta
intre starea de fapt si starea de drept. Pentru ca buna-credinta
este eroare, daca eu sunt proprietar si ma si cred proprietar unde
este eroarea? Buna sau reaua credinta apare doar in situatia in
care exista neconcordante intre starea de drept si starea de fapt,
adica situatia in care posesorul nu este titular al dreptului pe
care il exercita.-Buna credinta eroare care joaca un rol foarte
important in materia posesiei si a actiunilor posesorii etc., nu se
prezuma, dar cum se demonstreaza? Art 920, al (2) C civ. - textul
face distinctie dupa cum in discutie este posesia bunurilor mobile
respectiv posesia bunurilor imobile.Art 901 C civ. Dobandirea cu
buna credinta a unui drept tabular, al (2) lit. c). - la buna
credinta trebuie sa existe o inexactitate intre fapt si drept, prin
urmare posesorul unui bun imobil va fi de buna credinta daca
demonstreaza ca a consultat cuprinsul CF, se incadreaza pe conditia
de la art 901 si adauga in final 901 "nu a cunoscut pe alta cale"
adica altfel decat prin intermediul CF, nu a cunoscut pe alta cale
este un fapt general care nu poate fi probat, posesorul pentru a-si
demonstra buna-credinta cu care stapaneste imobilul va trebui sa
probeze doar ca s-a increzut si a contractat in concordanta cu
cuprinsul CF, faptul de a nu fi cunoscut pe alta cale este general
si nu poate fi probat, se poate face doar proba contrara de catre
cel interesat sa demonstreze ca asta totusi o cunoscut un anumit
element care sa ii dea posibilitatea sa stie ca cuprinsul CF este
inexact.Ex: Cumpar un bun imobil de la X care figureaza in CF ca
proprietar tabular, eu spun ca sunt de buna credinta, la un moment
ulterior la care contractul lui X este desfiintat si X se cere
radiat din CF, eu spun ca am fost posesor de buna credinta ca m-am
increzut in cuprinsul CF.Cata vreme cel interesat nu poate sa
probeze ca eu am cunoscut pe alta cale faptul ca actul de dobandire
a lui X era lovit de nulitate sunt de buna credinta: daca am
cunoscut acest lucru pe alta cale voi fi un posesor de rea
credinta. In materie mobiliara lucrurile se complica, pt ca in
materie mobiliara nu mai avem un sistem general de publicitate unde
sa te pui sa zici gata am bifat sunt in ordine, ce se intampla in
materie mobiliara?, art 920 "restul bunurilor nu a cunoscut si nici
nu trebuia sa cunoasca"Ce inseamna nu a cunoscut si nu trebuia sa
cunoasca? Iarasi " nu a cunoscut" este un fapt general, nu trebuie
sa probeze el, ci sa vina cealalta parte interesata sa probeze ca
nu a cunoscut, dar adauga textul "nici nu trebuia sa cunoasca", cum
demonstreaza posesorul ca nu trebuia sa cunoasca? Ca a depus toate
diligentele, ca s-a purtat ca un bun parinte de familie, cum
demonstrezi ca ai depus toate diligentele?, care este suma tuturor
diligentelor?, cum probezi acest lucru? Raspuns: NU trebuie sa
probezi acest lucru, pt ca acest lucru se prezuma. Cine-l prezuma?
Art 14 C civ al (2) care, ATENTIE! nu prezuma buna credinta eroare
ci prezuma buna credinta comportament care inseamna ca ai depus
toate diligentele, deci in materie mobiliara tocmai pentru ca nu
exista un sistem de publicitate care sa dea posesorilor
posibilitatea sa verifice calitatea celor de la care dobandesc
bunul, textul ne spune art 920 al (2) "nu a cunoscut si nici nu
trebuia sa cunoasca" adica posesorul va fi de buna credina cand? In
situatia in care a depus toate diligentele pt a se informa si pana
la proba contrara se prezuma intotdeauna ca a depus toate
diligentele si aceasta prezumtie rezulta din art 14 C civ.Art 14 C
civ. cu prezumtia de buna credinta are si o functie tehnica, in
masura in care tu ca posesor ai obligatia sa te informezi in
legatura cu calitatea celui de la care dobandesti bunul, aceasta
obligatie ar trebui sa fie oarecum circumscrisa; bun daca am
obligatia sa fac ceva, orice obligatie are un obiect determinat,
legea nu poate sa circumscrie in materie mobiliara obiectul acestei
obligatii, tocmai pentru ca nu poate sa faca lucru asta te scuteste
pe tine, cel obligat sa te informezi, de proba ca ti-ai indeplinit
aceasta obligatie si il lasa pe celalalt, adversarul tau sa
demonstre un fapt punctual din care rezulta ca nu ai depus toate
diligentele. Acum dupa ce am discutat chestiunile legate de
buna/rea credinta si am subliniat ca nu este un viciu al posesiei
sa analizam viciile posesiei propriu-zise, mai intai singurul viciu
absolut al posesie este discontinuitatea, ce inseamna ca este un
viciu absolut? Este un viciu care poate fi invocat in contra,
impotriva posesorului de catre orice persoana interesata, toate
celelalte vicii sunt relative, prin urmare pot fi invocate doar de
anumite persoane;inainte de a defini treaba aceasta hai sa ne oprim
sa facem cateva observatii:
1.De ce ne intereseaza discontinuitatea? Posesia nu se poate
niciodata analiza in lipsa unui interval de timp: spre exemplu
speta aia cu A care deverseaza combustibil pe terenul lui B am zis
bine-bine dar deversarea in sine daca ar face-o chiar pe terenul
ala nu ar fi acesta un act de dispozitie materiala, adica nu se
poarta A ca proprietar fiindca numai un proprietar ar putea sa faca
acte de dispozitie materiala, imaginandu-ne ca cu intentie
deverseaza sau A sparge un geam al casei lui B, nu se poarta A ca
si cand ar fi proprietar al casei, pentru ca numai un proprietar al
casei poate sa faca acte de dispozitie materiala in ambele ipoteze
pe care le-am pus in discutie????. Bineinteles ca daca spargi
geamul sau daca arunci motorina sau stie ce Dumnezeu, evident ca
faci un act de dispozitie materiala, se ridica intrebarea, bun daca
faci un act de dispozitie materiala nu am definit noi posesia ca
exercitiul in fapt al unui drept??? Ori actul de dispozitie
materiala este tocmai exercitarea unuia dintre atributele
proprietatii; bun dar daca exercita un drept nu incepe el o posesie
contrara celuilalt si atunci nu il deposedeaza? Raspunsul este
evident ca nu, de ce nu? pentru ca, si vom relua chestiunea asta la
actiunile posesorii, deposedarea sau tulburarea posesiei nu se
poate face printr-un act izolat, ea presupune o repetitie in timp,
intentia altuia de a se comporta ca titular al unui drept asupra
unui bun pe care tu il stapanesti nu poate rezulta dintr-un act
izolat prin care el iti distruge bunul aceasta intentie poate sa
rezulte doar dintr-un comportament al lui, intins pe o perioada de
timp, asta este o prima ipoteza in care rezulta foarte clar ca
posesia nu poate fi analizata in lipsa unui interval mai lung sau
mai scurt de timp. 2.A doua ipoteza este fix asta pe care o
discutam noi acuma, cerinta ca posesia sa nu fie discontinua;
iarasi discontinuitatea se poate analiza numai daca ne raporam la
un interval de timp.3.A treia ipoteza pe care tot astazi o sa o
invatam, care iarasi confirma posesia analizata in legatura cu un
moment punctual, cerinta de la actiunea posesorie generala care ne
spune ce?, ca reclamantul pentru a avea castig de cauza trebuie sa
fi avut o posesie minim un an. Logica: o sa o reluam la actiunea
posesorie, de fapt pentru orice actiune posesorie instanta trebuie
sa compare 2 posesii: posesia reclamantului care a fost deposedat
dar anterior a fost posesor si posesia paratului; de ce anume, ce
motiv ar avea instanta sa dea castig de cauza reclamantului cata
vreme reclamantul nu a fost mai posesor decat paratul??? Si
instanta nu poate sa faca apel la stari de drept, criteriul pe care
legea il instituie este durata in timp a posesiei. Cerinta unu:
reclamantul sa fi avut o posesie de minim un an, cerinta doi:sa nu
fi trecut un an din momentul in care reclamantul a fost deposedat,
adica din momentul in care paratul a devenit posesor. Inseamna ca
daca cele 2 cerinte sunt indeplinite in principiu, totdeauna ar
trebui ca posesia reclamantului sa fie mai lunga in timp decat
posesia paratului care este mai mica de un an iar a reclamantului
de cel putin un an. O sa vedem ca datorita modului de reglementare
a Codului civil legiuitorul a dat-o in bara si cu treaba asta si se
va ajunge la situatii in care nu se mai aplica acest rationament
dar la origine adica in reglementarile de unde a preluat
legiuitorul roman aceasta o fost ratiunea: comparand doua posesii,
care este criteriul?, criteriul este durata in timp, care dintre
posesii a avut o durata mai lunga ala va primi castig de
cauza.Retineti: avem trei ipoteze care confirma analiza posesiei
prin raportare la intervale de timp: discontinuitatea, cerintele
admisibile pentru actiunea posesorie si uzurparea care presupune ca
nu poti deposeda printr-un act izolat.Discontinuitate-presupune,
implica exercitarea posesiei cu intermitente anormale de timp fata
de modul in care ar exercita dreptul sau proprietarul. Subliniez
faptul ca pentru aprecierea caracterului discontinuu al posesiei nu
folosim un criteriu abstract, mai precis disconinuitatea se
verifica in concreto in functie de natura bunului, respectiv de
destinatia lui economica, in rezumat unu si acelasi teren daca este
teren viran presupune o posesie continua care ramane neviciata
chiar daca te duci acolo o data pe an in schimb daca acelasi teren
este un teren agricol presupune o posesie continua daca faci
lucrarile agricole care indica prezenta ta acolo de mai multe ori
in acelasi an.-uzucapiunea este o varianta de prescriptie, voi
cunoasteti o prescriptie extinctiva aceasta va fi o prescriptie
achizitiva, de asemenea cunoasteti cazurile de intrerupere
respectiv de suspendare a termenului de prescriptie extinctiva, de
principiu acele cazuri de intrerupere, de suspendare sunt
aplicabile si in materia prescriptiei achizitive, uzucapiunii.Ex:
am un posesor care urmareste sa uzucapeze impotriva lui X;
adevaratul proprietar al bunului (X) introduce o actiune in
revendicare, care este efectul actiuni in revendicare cu privire la
cursul uzucapiunii? acesta se intrerupe.Din momentul in care s-a
introdus actiune in revendicare mai are posesorul o posesie
continua sau acesta are o posesie discontinua? Este o posesie
continua, sa nu confundati termenul de uzucapiune si ipotezele in
care termenul de uzucapiune se intrerupe respectiv se suspenda cu
continuitatea posesiei. Mai precis o posesie continua pe un
interval de timp imi da posibilitatea sa uzucapez, dar nu se
suprapune ca reglementare juridica cerinta de continuitate cu
cerinta ca termenul de prescriptie sa nu fie intrerupt sau
suspendat.Este posibil sa am o posesie continua dar sa intervina
cauze care atrag intreruperea/suspendarea termenului de uzucapiune,
deci nu confundati termenul pentru uzucapiune cu perioada de timp
in care eu am posedat.A doua chestiune, totusi cum influenteaza
continuitatea/discontinuitatea termenul de uzucapiune? Daca
termenul de uzucapiune este intrerupt nu influenteaza automat
continuitatea, posesia, dar invers daca posesia este discontinua
termenul de uzucapiune este suspendat.Discontinuitatea atrage
suspendarea termenului de uzucapiune dar cauzele de intrerupere a
termenul de uzucapiune nu influenteaza automat continuitatea
posesiei.Observatie: Discontinuitatea este un viciu absolut,
aceasta inseamna ca ea poate fi invocata de catre orice persoana,
deci daca posesorul vrea sa uzucapeze in contra proprietarului si o
avut un anumit interval de timp o posesie discontinua, eu voi putea
invoca acest lucru pentru ca acel interval de timp sa fie scazut
din termenul de uzucapiune, deoarece discontinuitatea atrage
suspendarea termenelor de uzucapiune, insa se poate intampla ca
anumite cauze de intrerupere sau de suspendare sa fie cazuri
relative, mai precis exemplul cu actiunea in revendicare: daca eu
am introdus actiunea in revendicare fata de posesor care posesor
vrea sa uzucapeze inseamna ca am intrerupt termenul numai fata de
mine, prin urmare daca exista un tert care si ala se pretinde a fi
proprietar, fata de ala cursul uzucapiuni nu este intrerup, pentru
ca intreruperea este una relativa, am o cauza relativa de
intrerupere a prescriptiei. Consecinta care va fi? Daca omul nostru
ramane in posesie si invoca uzucapiunea celalalt tert il va da in
judecata ulterior si va spune pai stai sa vezi ca tu ai mai fost
actionat de catre David; este irelevant, pentru ca in momentul in
care ai fost actionat de David, s-a intrerupt prescriptia numai
fata de reclamant; fata de terti ea a curs mai departe si se ajunge
la consecinta ciudata ca fata de unu ai putut deveni proprietar,
fata de celalalt nu,fiindca discutam despre o intrerupere relativa,
o sa vedem ca discutam despre acelasi rationament si la celalalte
vicii care sunt si ele relative, in schimb discontinuitatea este
una absoluta care produce consecinte fata de toti tertii
interesati.
Celelate trei vicii: violenta, clandestinitatea si echivocul
sunt vicii relative, fiind relative creeaza un fel de dedublare a
realitatii juridice in sensul ca posesia ramane fapt juridic pentru
marea majoritate a persoanelor care nu se pot prevala de aceste
vicii relative iar in ceea ce priveste relatia posesorului cu cel
care a suferit de bomba clandestinitaii etc., posesia nu mai este
fapt juridic deci ea nu mai poate duce la uzucapiune, dobandirea
fructelor etc. ci ramane doar un fapt material: consecinta este ca,
eventual, posesorul va putea in raport cu persoanele care pot
invoca viciile relative, va putea sa se prevaleze de posesia lui
doar in masura in care aceste persoane il deposedeaza prin
violenta, prin urmare cand avem vicii relative discutam despre o
dedublare a relitatii juridice, fata de unii avem o posesie fapt
juridic fata de ceilalti avem doar o stapanire lipsita de
consecinte juridice care poate fi protejata exclusiv prin actiunea
posesorie speciala.
Violenta-presupune dobandirea sau conservarea posesiei prin
actiuni de natura a trezi temerea celui deposedat si de a-l
determina in acest fel sa renunte la stapanire, asadar viciul
violentei presupune utilizarea fortei pentru deposedare, evident ca
violenta poate sa fie fizica sau morala, ea poate sa se traduca in
acte concrete de lovire etc. a posesorului sau poate sa se rezume
la amenintari.FI- violenta nu este doar un viciu temporar asa cum
era si discontinuitatea ci mai mult asa cum am anticipat este un
viciu relativ, consecinta: fiind un viciu relativ poate fi invocat
doar de cel deposedat prin violenta si fiind un viciu temporar
poate fi invocata doar atata timp cat este de actualitate.-violenta
vicieaza posesia nu doar daca este utilizata la intrarea in posesie
ci si daca este utilizata pentru conservarea posesiei, mai mult
violenta vicieaza posesia chiar in masura in care este folosita pt
conservarea posesiei ca raspuns la violenta tertului care incearca
deposedarea.Ex: Vine unu cu tovarasii lui sa te deposedeze pe tine
de imobilul pe care tu il stapanesti, nu poti cand vezi ca vine cu
tovarasii sa chemi si tu pe tovarasii tai sa vina si ei cu bate sa
faceti razboi cu sabii daca se poate, in situatia asta posesia ta
va fi conservata prin violenta pentru ca pe durata razboiului cu
sabii cursul prescriptiei achizitive va fi
suspendat.Clandestinitatea- intervine atunci cand posesorul in mod
intentionat intreprinde manopere prin care urmareste disimularea
posesiei fata de tertele persoane interesate sa o cunoasca.Doua
precizari: Cu ce seamana clandestinitatea? cu dolul, adica nu poate
exista clandestintate din culpa ( stai sa vezi ca nu am fost atent
si eram clandestin), nici prin neglijenta.Nu confundati
clandestinitatea cu situatia in care adevaratul proprietar sau o
alta terta persoana nu poate din motive clar neimputabile lui sa
cunoasca posesia exercitata de catre un altul; deci in situatia in
care adevaratul proprietar sau o alta persoana nu poate chiar
independent de vointa lui sa cunoasca posesia exercitata de un tert
nu ne gasim automat in prezenta unei posesii clandestine.Ex.
Proprietarul este in coma, pe durata comei lui i se fura anumite
bunuri mobile, posesia nu este clandestina numai pentru simplu fapt
ca el nu poate sa o cunoasca.Sa nu cumva sa va ganditi ca daca
posesorul vrea sa evite clandestinitatea trebuie sa faca un fel de
publicitatea a posesiei, sunt anumite bunuri care prin natura lor
nu se susced de a fi prezentate la ziua portilor deschise, in
public; aia inseamna ca daca hotul a furat mobila si isi mobileaza
apartamentul cu ea posesia lui nu va fi clandestina prin simplu
fapt ca nu o scoate la geam sa o vada lumea; posesorul nu trebuie
sa il anunte el pe proprietar ca ii poseda bunurile, pentru a evita
clandestiniatea; in al doilea rand sunt anumite bunuri care prin
natura lor nu sunt susceptibile de a fi prezentate in public, prin
urmare chiar daca le tii la tine acasa posesia lor nu este
clandestina, clandestinitatea se apreciaza in concret in functie de
natura bunului.Ex. Daca maine te duci si furi un tablou de la Luvre
si dai jos panza din rama si o depui intr-un seif la banca posesia
ta nu va fi clandestina, deoarece este un bun de valoare care in
mod normal se pastreaza la banca.Echivocul-cand intervine
echivocul? in situatia in care invariabil datorita unui context
concret doua sau mai multe persoane exercita acte de stapanire
asupra aceluiasi bun; dupa un anumit interval de timp una dintre
aceste persoane vine si spune ca de fapt ea o stapanit bunul sub
nume de proprietar exclusiv, dar lumea vine si spune bine da stai
un pic ca si alte persoane o exercitat acte de stapanire asupra
aceluiasi bun si atunci nu cumva voi v-ati purtat ca si cum ati fi
fost coproprietari?; in situatiile astea exista o indoiala. un
echivoc, o neclaritate cu privire la elementul subiectiv, nu stim,
nu putem fi siguri daca posesorul nostru s-a considerat proprietar
exclusiv sau s-a considerat coproprietar; echivocul nu atrage
asadar lipsa posesiei, datorita comportamentului sau stim sigur ca
s-a considerat ceva dar nu stim sigur ce si tocmai pentru ca
oscilam intre cele doua, posesia s-a considerat echivoca. Sigur ca
unii zic aoleu ai posesie dar nu ai ce face cu ea!; nu este chiar
asa pentru ca si echivocul este un viciu relativ, prin urmare miza
echivocului nu va fi fata de publicul larg ci va fi fata de
celelalte persoane carora posesorul le-a permis sa faca in paralel
cu el acte de stapanire asupra bunului.Ex. A,B,C stapanesc impreuna
un apartament si dupa un anumit interval de timp A invoca
uzucapiunea proprietatii exclusive; o sa vina B si C si o sa spuna
ba stai un pic: tu ca sa uzucapezi sub nume de proprietar exclusiv
trebuia sa posezi sub nume de proprietar exclusiv, dar tu ne-ai
permis si noua sa exercitam acte de stapanire, pai daca ne-ai
permis si noua sa exercitam acte de stapanire se ridica foarte
simplu intrebarea fata de noi tu ce te-ai considerat sau pe noi ce
ne-ai considerat ca noi faceam acelasi lucru cu tine si atunci fata
de noi posesia ta este echivoca, incerta! ce trebuia sa faci sa
eviti echivocul? sa ne dai afara, daca nu ne-ai dat afara inseamna
ca ne-ai recunoscut si pe noi ca fiind coproprietari alaturi de
tine, deci te-ai comportat fata de noi ca un coproprietar nu ca un
proprietar exclusiv, prin urmare nu vei putea uzucapa impotriva
noastra si tu sa ramai proprietar exclusiv si noi sa ramane fara
nimica.-asta este ideea cu echivoculEchivocul mai apare in situatii
de felul urmator: am discutat ca posesia prezuma proprietatea,
inseamna ca prezumam ca are dreptate posesorul; posesia prezuma
titlu translativ de proprietate, de ce exista regula asta, deoarece
ne intereseaza in materie mobiliara ( aici se fac foarte multe acte
fara sa se redacteze inscrisuri, sigur ca la actele cu o valoare
> 250 lei partile pot sa faca proba numai prin inscrisuri)Art
935 este o derogare de la regula pe care ati invatat-o voi la
partea generala, in materie mobiliara daca partile nu detin
inscrisul, posesorul bunului mobil poate sa faca proba titlului
translativ de proprietate pornind de la posesia pe care o are el si
din aceasta posesie invocand prezumtia legala daca esti posesor ai
intrat in poseia bunului in temeiul unui titlu translativ de
proprietate.Prezumtia de la 935 intereseaza exclusiv in raportul,
litigiul dintre posesor si cel care a dat bunul; ex: ala zice ti-am
dat bunul in chirie/ posesorul zice nu mi l-ai vandut!. De ce
intereseaza numai in litigiul dintre posesor si autorul lui? Foarte
simplu pentru ca daca vine un tert care nu e autorul posesorului
tertul va spune scurt ala de la care ai primit bunul nu era
proprietar prin urmare nu ma intereseaza si nu are nicio relevanta
daca el ti-a transmis bunul printr-un act translativ de
proprietate. Deci in momentul in care posesorul se cearta cu un
tert va invoca prezumtia de la art. 919, in momentul in care
posesorul se cearta cu autorul lui va invoca art 935.Spete cu
echivoc:A si B locuiesc in acelasi imobil, spre exemplu A este
menajera lui B il ingrijeste etc, la un moment dat B decedeaza,
dupa ce decedeaza vin copiii lui sa vada ce ar fi de mostenit si
constata ca mai multe bunuri pe care le avea de cuius nu mai sunt:
STUPOARE!! bunurile mobile au fost ridicate de catre menajera; A
vine si spune ca de cuius i-a facut un dar manual prin remiterea
bunurilor; intr-o astfel de ipoteza insantele trebuie sa decida: A
spune ca bunurile sunt in posesia sa deoarece B i-a facut o donatie
sub forma darului manual: raspunsul instantelor a fost ca intr-o
astfel de ipoteza posesia menajerei este echivoca, pt ca acele
bunuri s-au gasit pana la decesul lui de cuius in imobilul lui de
cuius unde locuiau si A si B, acestia folosind impreuna acele
bunuri mobile, prin urmare din comportamentul menajerei nu rezulta
neechivoc ca ea s-a considerat posesor sub nume de proprietar prin
urmare posesia ei este viciata prin urmare nu se poate prevala de
prezumtiile legale asociate posesie, mai precis pentru a putea
invoca prezumtia de proprietate, prezumtia de titlu etc. trebuie sa
ai o posesie neviciata. Daca posesia ei este echivoca in exemplu pe
care vi l-am dat nu stim daca ea s-a purtat ca proprietar, ca
coproprietar sau comodatar habar nu avem datorita acestui echivoc
nu au permis posesorului sa invoce 935 sau 919.Echivocul este si el
un viciu relativ si temporar. Toate viciile posesiei sunt temporare
si atrag suspendare pe timpul cat exista a termenului de
uzucapiune.
Efecte posesieiAcestea le vom discuta pe larg la modurile de
dobandire, acum vom face doar o trecere in revista.Posesia
functioneaza in baza unor prezumtii legale, prezumtia de
proprietate respectiv prezumtia de titlu, asadar posesia joaca in
favoarea proprietarului deoarece ii da posibilitatea sa probeze fie
dreptul fie titlul bazandu-se pe prezumtiile de la 919 si 935.Art
936 - aceeasi posesie functioneaza ca mijloc de publicitate a dr
reale mobiliare. Prin urmare in baza articolelor 936 si 1275
posesia este cea care asigura opozabilitatea prin cunoasterea dr
reale mobiliare, alaturi de proba, opozabiliate, posesia
functioneaza ca fapt juridic adica mod de dobandire a dr de
proprietate sau a dezmembramintelor sale ( uzucapiune
mobiliara/imobiliare, dobandirea fructelor respectiv dobandirea
proprietatii mobiliare prin posesia de buna credinta ), actiunile
posesorii, dreptul de retentie.Art 2495 Dr de retentie: exemplu: A
ii confera lui B mandat, pentru ca B sa cumpere un autoturism
pentru A; B cumpara acest autoturism in numele si pe seama lui A
din Germania, il aduce pe platforma in RO, face toate diligentele
pentru numere provizorii atat cu autoritatile germane cat si cu
cele romane si asigura transportul; cand ajunge autoturismul B il
da jos de pe platforma si il conduce personal pana la CJ sa il dea
lui A. Ajuns la cluj B ii solicita lui A cheltuielie cu
transportul, combustibil de la Arad la Cluj; A refuza sa ii
plateasca aceste cheltuieli, B la randul sau poate refuza sa predea
autoturismul catre A invocand dreptul de retentie-posibilitatea ca
in mod legitim debitorul obligatiei ( de a face ) de predare sa
refuze executarea acestei obligatii,dreptul de retentie este tot un
efect al posesiei. Dreptul de retentie este tratat in general
printre garantii la teoria generala a obligatiilor.Sunt anumite
efecte care sunt asociate numai unei posesii utile sub nume de
proprietar etc. si alte efecte care sunt asociate cu precadere
stapanirii asupra bunului adica corpusului fara a mai interesa
vicii, animus etc.Exemplu: Actiunea posesorie speciala, nu ne
intereseaza decat ca eu am avut stapanire, nu conteaza ca a fost
viciata sau cum o fost ci ca am fost deposedat prin
violenta.Dreptul de retentie, clar ca mandatarul nu se considera
proprietar, e clar ca mandatarul (detentor precar ),are obligatia
sa predea bunul catre mandant,cu toate astea are posibilitatea sa
se prevaleze, sa utilizeze posesia, stapanirea asupra bunului in
contra celui fata de care are obligatia de a preda, intre acestia
doi nu este posibila actiunea posesorie dar totusi ii posibila
posibila exploatarea, utilizarea posesiei prin intermediul
dreptului de retentie.Actiunile posesorii1. Finalitatea2. Temei3.
Sfera de aplicabilitate4.Conditii de
admisibilitateFinalitate-actiunile posesorii sunt asemenea
actiunilor petitorii cuprinse in sfera actiunilor reale (sunt
actiuni in justitie prin care se urmareste protejarea stapanirii
asupra unor bunuri corporale)-actiunile petitorii sunt actiuni in
justitie prin care reclamantul urmareste recunoasterea si
protejarea dreptului sau real asupra unui bun mobil sau imobil.
(actiunea in revendicare protejeaza proprietatea, actiunea
confesorie protejeaza dezmembramintele, actiunea
negatorie)Diferenta sub aspecul finalitatii dintre actiuni
posesorii si actiuni petitorii, desi ambele categorii de actiuni
intervin in cazul deposedarii sau tulburarii in posesie, actiunile
petitorii au ca finalitate confirmarea, recunoasterea de catre
instanta a dreptului real al reclamantului si obligarea paratului
sa respecte acest drept subiectiv, in consecinta sa predea bunul in
posesia reclamantului; actiunile posesorii au ca finalitate
exclusiv obligarea paratului sa restituie bunul in posesia
reclamantului fara a confirma in vreun fel situatia juridica a
reclamantului cu privire la bunul respectiv.Consecinte:1. Actiunea
posesorie de foarte multe ori functioneaza ca un fel de "preludiu"
pentru actiunea petitorie, pentru ca de foarte multe ori chiar daca
esti proprietarul bunului este mai convenabil sa actionezi in
posesoriu sa redobandesti posesia bunului si dupa in actiunea
petitorie care eventual se va indrepta impotriva ta sa ai regimul
sau statutul de parat, pt ca daca tu vei fi parat nu tu vei fi
tinut sa probezi ci cealalta parte; in actiunea posesorie ti-e mult
mai usor sub aspect probatoriu, trebuie sa demonstrezi numai
posesia, ai demonstrat ca ai fost deposedat automat ai castig de
cauza si nu are decat celalalt sa introduca actiunea in
revendicare.2.In timp ce hotararea judecatoreasca prin care se
solutioneaza o actiune petitorie are autoritate de lucru judecat in
posesoriu invers lucrurile nu stau la fel, hotarara solutionata in
posesoriu nu are autoritatea de lucru judecat in petitoriu. Deci
daca ai pierdut in posesoriu poti sa introduci actiune in
revendicare, invers daca ai pierdut intr-o actiune in revendicare
nu poti invoca acelasi parat intr-o actiune posesorie.
Curs 5-actiunile posesorii-continuare
Temeiul actiunii posesorii Este invariabil reprezentat de o
stare de fapt: cu alte cuvinte reclamantul in posesoriu isi
justifica pretentiile in fata instantei civile prevalandu-se
exclusiv de stari de fapt .Codul de procedura civila: Art.
1002-1004Art1003, al ( 2) C proc civ.: sunt inadmisibile cererea
reconventionala si orice alte cereri prin care se solicita
protectia unui drept cu bunurile in litigiu. Acest text vrea sa
spuna ca in actiunile posesorii nici reclamantul si nici paratul nu
pot sa isi justifice pretentiile, respectiv apararile in cazul
paratului, pe stari de drept; aceste text traduce de fapt regula
non cumulului posesorului cu petitoriul, aceasta regula este de
mare importanta in materie posesorie, exista inca din dr.
roman.Importanta non cumuluiu posesoriului cu petitoriul este data
de intentia legiuitorului de a asigura protectie juridica a
posesiei ca stare de fapt independent de existenta unei stari de
drept.Regula non cumulului posesoriului cu petitoriul se justifica
prin intentia legiuitorului de a recunoaste protectie juridica in
mod cu totul exceptional unei stari de fapt, posesia, independent
de existenta unei stari de drept pe care posesia sa o
insoteasca.Consecinte: Consecinta faptului ca actiunea posesorie
vizeaza exclusiv stari de fapt: de ce am zis ca este o chestiune
atipica? in mod normal nu poti sa protejezi decat ceva ce e
juridic, nu poti proteja stari de fapt, cand spui stari de fapt te
gandesti la ceva iesit din sfera dreptului.Ex.diferenta dintre
stari de drept si stari de fapt - concubinajul VS casatoriaIn cazul
posesiei in mod cu totul si cu totul exceptional dreptul constata
ca este o stare de fapt si insista sa o protejeze independent de
orice stare de drept, consecinta acestei situatii exceptionale si
cu totul atipica este ca atunci cand vor aparea stari de fapt care
sunt tot variante de posesie insa care in mod invariabil sunt
generate si insotesc stari de drept, in momentul ala actiunea
posesorie nu va mai putea fi utilizata pentru a proteja acele stari
de fapt, pt ca acele stari de fapt vor fi considerate ca nu exista
independent ci intotdeauna vor fi asociate ca si consecinta unei
stari de drept, prin urmare rationamentul va fi ca daca ele sunt
consecinta unei stari de drept acestea sunt protejate de o alta
actiune si nu mai putem sa ne folosim de act posesorie.Ex. detentia
precara - detentorul precar are actiune posesorie mai putin
impotriva celui de la care o obtinut prin act juridic detentia
precara, deoarece acolo exista deja o situatie juridica care
insoteste starea de fapt ( un accesoriu al starii de drept ),
tocmai de aia detentorul precar poate sa isi protejeze posesia fata
de toata lumea dar nu poate sa isi protejeze posesia fata de cel cu
care o incheiat actul juridic in temeiul caruia el a devenit
detentor precar.Posesia tabulara: denumeste starea de fapt
presupusa de inscrierea unor drepturi in CF. Posesia tabulara daca
e tot o posesie poate ea sa fie aparata prin actiuni posesorii?
Raspuns: categoric NU niciodata, pt ca posesia tabulara este
intotdeauna generata de efectul unei stari de drept. Posesie
tabulara nu poti sa ai, mai exact nu poti sa fii inscris in CF
decat daca ai un act sau un fapt juridic care sa justifice
inscrierea dreptului, asadar posesia tabulara este intotdeauna
consecinta unei stari de drept, prin urmare vei avea o actiune care
sa protejeze acea stare de drept si nu te vei putea folosi de
actiunile posesorii pt a proteja posesia tabulara.Regula non
cumulului posesoriului cu petitoriului explica printre altele si
imposibilitatea detentorului precar de a uza de actiunea posesorie
impotriva celui de la care a dobandit ca o consecinta indirecta a
unui act juridic netranslativ de proprietate detentia asupra
bunului respectiv, aceeasi observatie valabila si pentru a explica
ca posesia tabulara nu poate beneficia de protectie prin
intermediul actiunilor posesorii.Non cumulul posesoriului cu
petitoriului traduce ideea esentiala ca actiunea posesorie
protejaza faptul independent de drept si ca orice fapt care este o
consecinta invariabila a dreptului nu mai poate sa fie protejat
prin actiune posesorie.Art 950 al (2) - actiunea posesorie nu poate
fi introdusa impotriva persoanei fata de care exista obligatia
voluntar asumata de restituire a bunului; ce inseamna obligatie
voluntar asumata?? asumata printr-un act juridic si daca este un
act juridic prin care iti asumi obligatia de restituire a lucrului
implicit este vorba de un act juridic netranslativ de
proprietate.Intrebare: avand in vedere non cumulul posesoriului cu
petitoriul este vreodata posibil de imaginat ipoteza in care intr-o
actiune posesorie una dintre parti invoca titluri, adica acte
juridice in sustinerea anumitor pretentii in fata instantei? O
ipoteza posibila, cea in care paratul se va folosi de acte juridice
este situatia in care reclamantul care introduce actiune posesorie
este cel care detine bunul pentru parat, paratul va dori sa
demonstreze ca actiunea dintre cei doi este cum? Inadmisibila si va
proba acest lucru prevalandu-se de actul netranslativ de
proprietate prin care el i-a dat bunul in detentie reclamantului;
nu este vorba despre o incalcare a reguli non cumulului
posesoriului cu petitoriului, pentru ca atentie paratul va folosi
acest titlu nu pentru a se respinge actiunea posesorie dupa analiza
pe fond, ci pentru ca instanta sa constate ca actiunea posesorie
este inadmisibila ca fiind introdusa de detentor impotriva celui
pentru care stapaneste. Dar in afara de ipoteza asta pe care am mai
discutat-o, o alta ipoteza in care o actiune posesorie nu este
introdusa de detentor impotriva celui pentru care stapaneste, ii
posibil ca vreuna din parti sa se foloseasca de acte juridice
intr-o actiune posesorie? evident ca poti dar nu pentru a proba
stari de drept ci poti sa folosesti acte juridice in actiune
posesorie spre exemplu in calitatea ta de reclamant pentru a
demonstra in fata instantei civile ca ai posesie respectiv ca
posesia ta este caracterizata. Amintiti-va poti sa ai animus daca
ai titlu sau daca ai act de uzurpare, in fata instantei civile vei
putea sa demonstrezi ca ai avut in mod neindoielnic posesie si ca
nu ai fost un tolerat sau altceva inaintea momentului de
deposedare, pai cum? prezentand un act juridic prin care ti s-a
constituit un drept, tu nu vei folosi acel act juridic pentru a
arata ca ai acel drept, ci vei folosi acel act pentru a arata ca ai
fost intemeiat sa te consideri titular al unui drept, deci ai avut
elementul subiectiv, intr-o astfel de ipoteza evident ii posibil sa
te folosesti de un act juridic intr-o actiune posesorie insa repet
exclusiv pentru a proba stari de faptSfera de aplicabilitateObs:1.
Actiunea posesorie protejeaza atata posesia sub nume de proprietar
cat si detentia precara cu singura limitare in raporturile dintre
detentori si cel pentru care stapaneste.2. Se ridica intrebarea
daca actiunea posesorie este sau nu este aplicabila in materie
mobiliara, mai precis sunt actiunile posesorii exclusiv imobiliare
sau vizeaza printre ele si protejarea posesiei asupra bunurilor
mobile???Art 937 al (1) reia o regula foarte veche care dateaza din
sec XIII si a fost generata de instantele franceze inainte de Codul
Napoleon, regula care spunea in felul urmator in materie mobiliara
posesia valoreaza proprietate, regula aceasta la origine era o
regula de probationem; adica daca ai posesie se prezuma ca ai titlu
translativ de proprietate, aceasta regula unde la origine viza
strict o chestiune de proba s-a transformat intr-o regula de care?
de fond, adica posesia mobiliara a devenit un mod de dobandire a
proprietatii respectiv a dezmembramintelor proprietatii, asadar
prin posesia mobiliara poti sa devii proprietar sau poti sa
dobandesti alte drepturi reale asupra unui bun mobil, consecinta
care a fost?: s-a considerat ca in materie mobiliara in mod
inevitabil datorita acestei reguli regasite si in VCC, vedeti ca si
in actualul, are loc invariabil o confuzie intre posesoriu si
petitoriu, mai precis in materie mobiliara in momentul in care
aperi posesia invariabil aperi proprietatea, de ce? pentru ca
posesorul de bunuri mobile, el devine si proprietar, pornindu-se de
la rationamentul asta si de la alte rationamente dar pe aceeasi
linie am ajuns la concluzia ca de fapt in materie mobiliara nu ar
fi admisibile actiunile posesorii pentru ca in materie mobiliara
totdeauna posesorul va fi si proprietar si atunci el va actiona in
petitoriu si nu in posesoriu, rationamentul respectiv nu poate fi
acceptat: -un prim motiv art 937- se aplica in numite situatii
strict limitate de lege, el nu inseamna ca automat posesorul devine
si proprietar in mod invariabil in materie mobiliara- a doua
deficienta de rationament este urmatoarea: sa ne intelegem in
materie imobiliara daca eu sunt si proprietar al terenului si
posesor ma opreste cineva sa uzez de actiunea posesorie si sa nu
folosesc actiunea in revendicare, pana la urma e la alegerea mea,
atunci de ce sa nu am aceasta alegere unde? in materie mobiliara:
actiunile posesorii ( mai putin putin posesoria atipica
reglementata de art 952 C civ. ) sunt in mod evident aplicabile
atata in materie mobiliara cat si in materie imobiliara.Atentie!
Creantele sunt asimilate bunurilor mobile- asta va amintiti de la
partea generalaEx. daca eu sunt chirias intr-un apartament care ii
un bun imobil, dreptul meu de creanta de locatiune va fi considerat
un bun mobil chiar daca este constituit in legatura cu un bun
imobil. Sa nu cumva sa va ganditi ca prin actiunile posesorii as
putea proteja si posesia drepturilor de creanta, care sunt la
randul lor drepturi mobile.Prin actiunile posesorii se poate
proteja exclusiv posesia inteleasa ca exercitiul in fapt al
drepturilor constituite asupra sau in legatura cu bunuri corporale,
prin urmare pot sa am ipoteze in care titularul unui drept de
creanta care il exercita in fapt poate sa beneficieze de protectie
posesorie? Raspuns da insa numai in situatia in care acea creanta
este constituita in legatura cu un bun de care? Corporal, exemplul
cel mai la indemana:chiriasul, care poate fata de tert sa uzeze de
actiunea posesorie pentru ca dreptul lui de creanta este constituit
in legatura cu un bun corporal.Conditiile de admisibilitatePrima
conditie este legata de existenta unei tulburari sau a unei
deposedari; tulburarea sau deposedarea presupune asadar un fapt
material sau un act juridic prin care se contesta in mod neechivoc
posesia exercitata de reclamant.Exemplu de deposedare care ar duce
la posibilitatea de a introduce cu succes o actiune posesorie:
Chiriasul a inchiriat de la mine si pe durata locatiunii cumpara
bunul de la un tert pe care il considera proprietar; actul
respectiv este un act juridic ( vanzare - cumparare ), este un act
prin care se contrazice posesia pe care o exercit eu si in situatia
aia voi avea temei sa introduc o actiune posesorie; repet act
juridic fara sa existe un act material, chiriasul are deja corpus,
el stapaneste imobilul respectiv, i-am dat apartamentul in chirie
el nu are ce sa mai faca in plus, deja o ocupat imobilul, insa
cumpara, incheie un act de vanzare cumparare cu o terta persoana cu
privire la acelasi bun; acel act de vanzare cumparare contesta
implicit calitatea mea de proprietar si contestand calitatea de
proprietar contesta si posesia sub nume de proprietar pe care o
exercit eu; in aceste conditii existand un act juridic am
posibilitatea sa introduc o actiune posesorie pentru ca exista un
act de tulburare sau deposedare.Retineti ca actul de tulburare sau
deposedare presupune de principiu exercitiul unei posesii contrare
cu cea a reclamantului: !!! sa vedeti distinctia dintre tulburare
si deposedare, daca posesia contrara este sub nume de proprietar
inseamna ca reclamantul este cu totul deposedat, daca posesia
contrara ii sub nume de sa zicem titular al unui drept de servitute
de trecere nu exista deposedare exista doar tulburare.Retineti de
asemenea ca actul de tulburare sau deposedare trebie sa fie unul
voluntar este exclusa deposedarea printr-un act accidental ( vai
scuze te-am deposedat stai ca ti-l dau inapoi - nu se poate asa
ceva ). Deposedarea este posibila doar cu intentie, subliniez insa
ca: deposedarea nu este conditionata de existenta unui prejudiciu,
art 949 C civ, art 952 C civ.!!!! Existenta unei tulburari sau
deposedari NU este conditionata sub nicio forma de existenta unui
prejudiciu, actiunea possorie nu se confunda cu actiunea in
angajarea raspunderii civile contractuale sau delictualeEx. Am fost
deposedat timp de 7 luni de un teren, pe care imi cultivam
agriculturi; in conditiile astea introduc actiune posesorie si voi
putea de asemenea sa introduc o cerere distincta prin care cu titlu
de despagubiri pe raspundere civila delictuala voi solicita sa imi
fie acoperit prejudiciul cauzat prin lipsa de folosinta a bunului
respectiv; deci eu 7 luni nu am putut sa imi folosesc imobilul,
teren pe care il cultivam sau il dadeam in arenda dar nu am mai
obtinut beneficiile respective sau un aparatament pe care il
inchiriam la fel sau nu am putut eu sa locuiesc in el si a trebuit
sa imi inchiriez un alt apartament, in toate situatiile astea voi
putea sa solicit despagubiri, dar atentie, nu le voi putea solicita
in actiunea posesorie, de ce nu? Pentru ca avem regula non
cumulului posesoriului cu petitoriului si atentie in momentul in
care eu va cer despagubiri, actiunea in raspundere civila
delictuala, presupune ca: 1.eu afirm ca sunt proprietar al bunului
si ca 2.am fost lipsit de utilitatea bunului meu la care aveam
dreptul si din cauza asta mi s-a generat un prejudiciu, deci acolo
deja intra o discutie in petitoriu, ori asa ceva nu poate fi
amestecat cu actiunea posesorie unde se discuta exclusiv stari de
fapt.Deposedarea este posibila si in ipoteza in care paratul a fost
de buna credinta, cu alte cuvinte buna credinta a paratului nu
poate sa reprezinte un fine de neprimire pentru o actiune
posesorie, cum anume sa fie paratul de buna credinta? Ex anterior
cu contractul de vanzare-cumparare, chiriasul cumpara de la un tert
pe care il considera ca fiind adevaratul proprietar, chiriasul face
un act de deposedare in ceea ce ma priveste pe mine, cel care i-am
incheiat initial si chiriasul este de mega buna credinta, cu toate
astea voi avea posibilitatea sa introduc impotriva lui actiune
posesorieAm abordat prima conditie pentru actiuni posesorii si
anume cea legata de existenta unei dobandari sau deposedari. In ce
priveste persoana reclamanta facem doua precizari. Prima: actiunile
posesorii sunt asimilate actelor de conservare in general . Prin
urmare pentru a putea exercita o astfel de actiune reclamantul este
suficient sa aiba capacitatea de exercitiu necesara pentru a
efectua acte de conservare, de administratie. Art. 642 al ( 2 ) C
civ. - precizeaza faptul ca actiunea posessorie poate fi introdusa
si de catre oricare dintre coproprietari fara a fi necesar acordul
tuturor coproprietarilor. Formularea nu e tocmai fericita pentru ca
in posesoriu nu ne intereseaza starile de drept, prin urmare in
fata instantei investite in solutionarea actiunii posesorii nu se
va discuta daca reclamantul are doar calitate de coproprietar. In
fata instantei care solutioneaza actiunea posesorie va interesa
faptul ca reclamantul este coposesor. Prin urmare daca am doi sau
mai multi coposesori care stapanesc impreuna acelasi lucru, oricare
dintre ei poate sa exercite fara acordul celorlalti actiunea
posesorie. Mai departe cele trei conditii pe care de regula le
stiti insa vreau sa insist asupra lor doar sa va atrag atentia
asupra unor chestiuni. Cele 3 conditii: 1.reclamantul sa fi avut
inainte de momentul deposedarii o posesie care a durat minim un an;
2.posesia reclamantului sa fi fost utila, neviciata , fapt
prezumat; 3.sa nu fi trecut mai mult de un an de la deposedare. Sa
discutam o chestiune mai interesanta: cu asta sa nu fi trecut un
an. E conditia ce se regaseste si la posesoria speciala si la cea
generala. Termenul acesta de 1 an, care sa nu fie depasit fata de
momentul tulburarii sau a deposedarii. Ce natura juridica are acest
termen? Ce fel de termen este? De prescriptie! Art. 951 C civ. in
caz de tulburare sau de deposedare actiunea se introduce intr-un
termen de prescriptie de un an de la data tulburarii sau a
deposedarii. Care sunt consecintele juridice legate de faptul ca
termenul asta e calificat de lege ca fiind termenul precriptiei
extinctive??Exemplu: Daca cumva unu te deposedeaza, tu esti mai
talambel nu introduci actiunea posesorie in termenul de un an,
trece termenul de un an si dupa un an jumate pe asta il lovesc
mustrarile de constiinta si iti da indarat bunul; daca iti da
indarat bunul dupa aia se razgandeste si vrea sa isi ia bunul
inapoi, nu va putea sa faca lucrul asta pentru ca prescriptia
extinctiva stinge doar dreptul la actiune fara a stinge si dreptul
subiectiv; suntem intr-o actiune posesorie, daca dupa ce trece
termenul de prescriptie se face o plata voluntara, adica ala isi
executa de bunavoie obligatia de a-ti da indarat bunul, nu poate sa
il ceara inapoi, invocand o plata nedatorata pentru ca prescriptia
extinctiva stinge doar dreptul la actiune nu stinge si dreptul
subiectiv; totusi care este dreptul subiectiv al posesorului?
pentru ca posesorul exercita o stare de fapt si actiunea posesorie
protejeaza la randul ei o stare de fapt.Dreptul la actiune
protejeaza un drept subiectiv, dreptul la actiune insoteste un
drept subiectiv, in cazul posesorului, dreptul la actiunea
posesorie insoteste o stare de fapt Daca am aplica rationamentul
cum ca protectia extinctiva nu stinge dreptul subiectiv ar insemna
ca aplicat la exemplu nostru prescriptia extinctiva nu stinge
posesia. Posesia este o stare de fapt, starile de fapt nu pot fi
stinse sau inventate de situatii juridice. Starile de fapt exista
sau nu exista, nu poti tu spune din punct de vedere juridic daca
exista sau nu exista. Ganditi-va ca sunteti judecator la actiunea
posesorie si vine reclamantul si spune: eu am fost posesor si am
fost deposedat. Vine paratul si spune: poate c-o fi fost dar acum
eu sunt posesor. Voi sunteti judecatori, care este criteriul in
functie de care stabiliti la care ii dati dreptate?Insa intrebarea
mea este: in mod normal daca doi se cearta si tu trebuie sa dai
dreptate unuia din ei, trebuie sa ai niste criterii, niste motive:
pai astia amandoi au fost la un moment dat in timp si spatiu
posesori. Cu ce ii mai indreptatit unul ca celalalt sa aiba castig
de cauza? Amandoua posesiile sunt neviciate, insa revine in mod
obsesiv asta cu posesia cea mai lunga. Daca acuma aveti in vedere
cele doua conditi asupra carora v-am atras atentia, exact aia
confirma ele, acest rationament, care sunt cele doua
conditii?Reclamantul sa fi avut o posesie de minim un an, posesia
reclamantului obligatoriu sa fie egala sau mai mare cu un an, de la
deposedare sa fi trecut mai putin de un an, inseamna ca posesia
paratului trebuie sa fie mai mica de un an. Asadar pentru ca
actiunea posesorie sa fie admisibila, criteriul este durata
posesiei. Invariabil daca aplicam cele doua conditii, adica ele
sunt intrunite invariabil posesia reclamatului va fi mai lunga
decat posesia paratului. Asta a fost si ratiunea pentru care s-au
creat conditiile astea. Trebuie sa gasim mereu un criteriu de
comparatie, pai uite ala ii criteriul DURATA. Problema este
termenul de prescriptie care este susceptibil de intrerupere si
suspendare. Aia inseamna ca se poate trezi paratul in actiunea
posesorie ca ala o posedat vreo 4 ani. Si vine reclamatul dupa 4
ani, il da in judecata si zice ca din aia 3 ani jumate reclamantul
o fost in coma si invoca faptul ca impotriva lui nu a putut sa
curga precriptia. Si in momentul ala avem o posesie a reclamatului
care a durat un an si o zi si o posesie a paratului care a durat 4
ani. Si cine are castig de cauza ? Reclamatul!Deci ideea este ca
legiuitorul roman s-a pripit in momentul in care a introdus textul
asta ca termenul de un an este un termen prescriptie, termenul de
prescriptie este un termen procedural care te sanctioneaza ca nu ai
introdus actiunea, termenele astea erau termene prefixe la origine,
adica nesusceptibile de intrerupere sau suspendare. Si ele nu vizau
o chestiune procedurala ci reprezentau un criteriu de comparatie
intre cele doua posesii. Tocmai pentru ca a reglementat-o in felul
asta, ca termene de prescriptie, legiuitorul a inlaturat utilitatea
cerintei cu posesie de minim un an, respectiv de mai putin de un an
de la deposedare. Deci inca o gherla pe care legiuitorul nostru
contemporan a dat-o pentru ca s-a grabit foarte mult cu NCC. Inca o
intrebare legata de termenele astea de un an,acuma tot rebuie sa le
aplicam chiar daca nu au utilitate, le aplicam mecanic, cum va
place voua: daca reclamantul a posedat 3 luni jumate si a fost
deposedat. Poate el neam de neamul lui sa introduca actiunea
posesorie cu succes? 3 luni jumate pe ceas, poate sa introduca
actiunea posesorie da sau nu? Jonctiunea posesiilorIn masura in
care reclamantul a posedat sub un an, de principiu raspunsul la
prima vedere ar fi ca nu poate uza de actiunea posesorie. Cu toate
acestea el va putea sa intruneasca conditia unei posesii de minim
un an daca are posibilitatea sa uneasca, sa lipeasca la posesia lui
posesia exercitata anterior de catre autorul sau. Ex. Deci X
cumparat apartamentul acum 3 luni de la Y, care l-a posedat 60 de
ani. X este deposedat de catre un vecin. Poate X sa introduca
actiunea posesorie? DA!Pentru ca X va strange o posesie de minim un
an, lipind la posesia de cele 3 luni ale lui, posesia exercitata
anterior de Y. Atentie!!! Pentru indeplinirea cerintei unei posesii
de minim un an exercitata de reclamant anterior deposedarii sau
tulburarii, reclamantul are posibilitatea de a invoca jonctiunea
posesiei proprii cu posesia exercitata anterior de catre autorul
sau. - Art 933 C civ.
Observatii: Ex: A are in posesiune un apartament in Manastur si
poseda acces la apartament 7 ani. B il bate pe A, il deposedeaza,
poseda doua luni jumate, dupa care A merge la sala, face muschi,
vine il bate el pe B si il redeposedeaza. Poate B sa introduca
actiune posesorie impotriva lui A? Actiune posesorie speciala unde
nu se cere conditia de posesie de minim un an de posesie
anterioara.
B il bate pe A si il deposedeaza dupa care vine C care il
deposedeaza pe B fara utilizare de violenta. B a posedat 2 luni
jumate inainte de a fi deposedat de C. Va putea B sa uzeze de
actiunea posesorie? Invocam violenta care e un viciu relativ si
temporar care poate fi invocat de A si suspenda efectele legate de
posesie numai pe perioada in care subzista: ar putea fi utilizata
intr-ul litigiu cu C??. NU!!!!Pentru a putea invoca jonctiunea
posesiei proprii, una sau mai multe posesii exercitate anterior
asupra bunului respectiv, reclamantul trebuie sa demonstreze: 1.ca
transmisiunile de la un posesor la celalalt s-au facut voluntar in
temeiul unui titlu 2.succesiunea de posesii este neintrerupta,
inseamna ca daca vreau sa strang un an trebuie sa iau posesorul 1,
2,3 si eu sunt 4, nu pot sa aleg posesia unu doi si cu a mea (
patru )trebuie sa iau toate posesiile care au urmat una dupa
cealalta fara nicio sincroma3.toate posesiile de care se prevaleaza
reclamantul prin intermediul jonctiunii trebuie sa fie cum?
neviciate 4.posesiile pe care reclamantul doreste sa le cumuleze la
posesia proprie sa nu fie mai restranse decat aceasta din urma
Atentie: A introduce actiune posesorie impotriva lui B; A a fost
posesor sub nume de proprietar si a fost deposedat de B; A doreste
sa lipeasca la posesia lui o posesie anterioara a lui X, insa X nu
o posedat sub nume de proprietar ci a fost detentor precar al lui
B; in situatia aia posesia lui X nu este suficienta pentru a
justifica ce? actiunea posesorie introdusa de A impotriva lui B,
tocmai pentru ca X este detentor precar a lui BIn cazul actiunii
posesorii speciale se mentin doar cerinta deposedarii, insa care de
aceasta data trebuie sa se fi realizat prin violenta si cerinta sa
nu fi trecut mai mult de un an din momentul deposedarii.Regula este
ca produce efecte juridice numai o posesia utila, prin exceptie
produce consecinte juridice si o posesie viciata, actiunea
posesorie speciala poate sa protejeze si o posesie viciata a
reclamantului.Actiunea posesorie - Art 952 C civObs!!! 1. In timp
ce reglementarea discutata pana in momenul acesta e identica cu
ceea ce se gasea reglementat in materie posesorie in Vechiul Cod de
Procedura Civila,deci nicio schimbare, art 952 este o noutate adusa
de CC actual, noutate care nu este chiar atat de noua deoarece este
preluata din dreptul francez, insa fiti atenti: nicio lege franceza
nu cuprinde vreun text similar cu asta, propriu-zis acest tip de
actiune posesorie este preluat din dreptul francez unde ea se
regaseste numai in jurisprudenta, fara o reglementare legala; se
gaseste in dreptul francez in mod traditional inca din Evul Mediu
si instantele franceze au perpetuat acest tip de actiune chiar in
pofida, in lipsa unei reglementari legale.Art 952 C civ - actiunea
posesorie atipica nu urmareste sanctionarea unei deposedari sau
tulburari a posesiei care a avut loc ci are ca scop preintampinarea
unei potentiale tulburari viitoare; consecinta este ca nu putem
discuta in cazul acestui tip de actiune posesorie de cerinta sa fi
trecut mai putin de un an de la tulburare sau deposedare !!!aceasta
cerinta este exclusa. Prin urmare actiunea de la 952 este
admisibila daca reclamantul a exercitat o posesie de minim un an si
posesia lui a fost neviciata; evident am inceput prin a spune ca nu
exista ce? tulburare sau deposedare actuala, cade si acea cerinta,
ea este inlocuita !!! de cerinta riscului iminent de producere in
viitor a unei tulburarii, Art 952, al (1) Ex. Am doua terenuri
alaturate, ambele situate in Andrei Muresanu, lipite unul de
celalat; pe un teren exista o vila, pe celalalt teren se cultiva
alune; la un moment dat cultivatorul de alune da lovitura
exportandu-le pe piata de specialitate din Italia, Franta,
Germania, castiga foarte bine si decide sa isi construiasca si el o
vila; in momentul in care incepe sa construiasca este actionat in
judecata de catre vecinul sau,cel cu prima casa, care introduce o
actiune pe 952 invocand faptul ca el reclamantul exercita posesia
unei servituti de a nu construi in favoarea terenului propriu si in
sarcina terenului paratului, aia ce inseamna? Ca vine si cu titlu,
extras de CF, in favoarea terenului meu, in sarcina cultivatorului
de alune exista o servitute de a nu construi, asta inseamna ca
orice proprietar viitor ar terenului plantat cu alune nu poate sa
construiasca pe terenul respectiv. Ce va decide instanta? Actiune
se va respinge pentru ca 952 precizeaza foarte clar ca actiunea
asta urmareste evitarea unui prejudiciu viitor, 952 este aplicabil
doar daca reclamantul demonstreaza nu doar ca stai sa vezi ca o sa
ma tulbure, ci daca reclamantul demonstreaza ca va fi prejudiciat,
deci 952 este un fel de "actiune civila de raspundere in avans"In
exemplul nostru a probat reclamantul nostru ca i se va produce vreo
paguba? Daca nu a probat o paguba nu sunt intrunite conditiile de
aplicabilitate ale art 952.!!!!! Art 952, nu solicita o tulburare
sau o deposedare actuala insa solicita pentru admisibilitatea
actiunii riscul iminent al unei tulburari prejudiciabile pentru
reclamant, acesta va trebui sa probeze ca va sufei un prejudiciu
altfel se va respinge actiunea. Orice tulburare a posesiei inseamna
si o incalcare a dreptului: tu daca ai dreptul subiectiv pe care-l
exerciti; invers nu orice tulburare a dreptului echivaleaza cu o
incalcare a posesiei, da iti distrug bunul sau ti-l deteriorez,
ti-am incalcat dreptul, dar nu inseamna ca te-am deposedat.Art 952
se incadreaza mai degraba pe zona de incalcare a dreptului prin
distrugerea sau deteriorarea bunului, nu atata in zona de tulburare
a posesiei, deci in mod esential la 952 eu ce trebuie sa probez? Ca
bunul meu va fi deteriorat, distrus in masura in care nu se admite
actiunea posesorie, deci eu trebuie sa demonstrez la 952 un
prejudiciu care se va produce, daca nu demonstrezi lucru asta, nu
va fi admisibila actiunea pe textul respectiv. Va rog frumos
distingeti intre deposedare sau tulburare si un prejudiciu ( art
952 ).In exemplul nostru ar fi trebuit introdusa o actiune
posesorie generala pentru ca in momentul in care ala o inceput deja
constructia el mi-a incalcat posesia servitutii chiar daca pentru
mine nu exista riscul sa sufar un prejudiciu.
CURS 6-posesia tabulara-
Cartea Funciara
Posesia tabulara - este o stare de fapt generata de inscrierea
situatiilor juridice, a unor mentiuni legate de situatiile
juridice, inscrieri care se fac in registrele de
publicitate.-asadar inscrisul este o stare de fapt, contractul este
o stare de drept , la fel se intampla si in materie de CF, care
este o suma de inscrisuri referitoare la stari de drept, asadar CF
presupune generarea unor stari de fapt care au relevanta, insotesc,
se refera la anumite stari de dreptObs: Posesia despre care am
discutat pana acum, de altfel si posesia tabulara sunt ambele stari
de fapt, insa am subliniat tot timpul ca posesia exista, este
recunoscuta juridic si este protejata ca atare independent de
existenta unei stari de drept, deci esti protejat ca posesor pur si
simplu, in considerarea acestei calitati, fara a fi intrebat daca
ai simultan si calitatea de proprietar sau titular al unui drept.In
cazul posesiei tabulare, vom vedea ca este vorba despre o stare de
fapt care nu este protejata in sine, ea este o stare de fapt care
insoteste tot timpu si este rezultatul unor stari de drept. Sigur
ca se poate intampla ca o persoana sa fie inscris in CF fara a avea
si dreptul care este mentionat in foaia de proprietate. Intr-o
astfel de situatie exista o stare de fapt,inscrierea in CF, careia
nu ii corespunde o stare de drept: intr-o astfel de situatie starea
de fapt din CF este perfect irelevanta pentru cel care a beneficiat
de inscriere, nu il ajuta cu nimic, orice persoana interesata ar
putea cere radierea acestuia din CF.Concluzia este ca in timp ce
posesia este protejata juridic independent de existenta dreptului,
posesia tabulara nu functioneaza la fel ea are forta juridica doar
daca insoteste si o stare de drept.Intrebare: este posibil ca
drepturile sa fie opozabile si fara sisteme de publicitate? Da este
posibilCum a aparut publicitatea imobiliaraCodul civil francez a
urmarit sau a incercat sa revolutioneze dreptul civil prin aceea ca
aparand intr-o perioada istorica, mai exact perioada iluminismului,
un curent filozofic presupunea valorizarea individului, "individul
poate sa...", "de la natura individul are anumite chestii pe care
nu i le da societatea, sunt inascute"..Principiul consensualismului
- adica actul nu are nevoie de o anumita forma pentru a genera
efecte, este suficient ca partile sa isi doreasca acest lucru si
efectele lui se producDespre promovarea unui sistem consensualist
Codul civil francez care a fost destul de radical in anumite
privinte, renunta cu totul la orice fel de sistem de publicitate:
mai precis vine C civ fr. si spune actul juridic/contract genereaza
drepturi care se nasc si sunt opozabile fata de toata lumea
automat, prin simpla manifestare de vointa >>>>sigur ca
acest principiu poate sa fie argumentat foarte coerent si foarte
atragator ca idee, dar el prezinta mari deficiente si una dintre
deficientele lui fundamenate este ca genereaza o sumedenie de
situatii juridice, care raman clandestine, adica situatii juridice
care nu sunt cunoscute si nu pot fi cunoscute de terti, ori
drepturi si obligatiile, raporturile juridice pot functiona numai
in masura in care sunt cunoscute, pentru ca ele trebuie sa fie
respectabile de catre terti; dupa momentul punerii in vigoare a
Codului Napoleon, au urmat cativa zeci de ani in care s-a constatat
ca acest Cod Francez este deficitar in ceea ce priveste siguranta
circuitului civil, pentru ca era foarte riscant, ganditi-va la
tertii care se trezeau ca s-au incheiat acte juridice despre care
habar nu au si acte juridice care produc efecte care lor le sunt
opozabile si tertul doreste sa cumpere un teren de la unu pe care
il stie el din tata in fiu ca a folosit terenul si ca era
proprietar si il cumpara si pe urma constata ca ala era falit si
inainte i-o mai vandut terenul la altcineva, acel altcineva ii
spune imi pare rau dar contractul meu este anterior, iti este
opozabil prin urmare sanatate. Tentatia foarte mare nu este pentru
ca Gigi vinde de doua ori acelasi teren, tentatia foarte mare este
pentru fiecare Stat ca are de incasat impozite: mai mult ganditi-va
ca se incaseaza taxe in momentul in care ai anumite venituri din
instrainarea bunului, statul nu poate sa urmareasca aceste
instrainari daca nu are un sistem de publicitate.Toate problemele
astea au fost constatate de la 1804 la 1805 cand intra in vigoare
Codul civil roman, care beneficiand de experienta n