P.U.G. REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA SALVA, JUDEȚ BISTRIȚA-NĂSĂUD BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SALVA JUDEȚ BISTRIȚA-NĂSĂUD PROIECTANT GENERAL: S.C. PROFESIONAL PRED DESIGN S.R.L., BUCUREȘTI PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. DANI BUILDING S.R.L., BUCUREȘTI 2016
98
Embed
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA SALVA, … PUG... · 1 reactualizare plan urbanistic general comuna salva, judeȚ bistriȚa-nĂsĂud colectiv de elaborare Șef proiect
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
P.U.G. REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA SALVA, JUDEȚ BISTRIȚA-NĂSĂUD
BENEFICIAR:
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SALVA
JUDEȚ BISTRIȚA-NĂSĂUD
PROIECTANT GENERAL:
S.C. PROFESIONAL PRED DESIGN S.R.L., BUCUREȘTI
PROIECTANT DE SPECIALITATE:
S.C. DANI BUILDING S.R.L., BUCUREȘTI
2016
1
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA SALVA, JUDEȚ BISTRIȚA-NĂSĂUD
COLECTIV DE ELABORARE
ȘEF PROIECT Arh. NICOLETA TOMESCU
PROIECTANȚI URBANISM Urb. MARIA ALINA RĂDULESCU
PROIECTANȚI REȚELE EDILITARE Ing. GRAȚIELA PETRE
Ing. ANDREEA ȘERBAN
PROIECTANȚI CĂI DE COMUNICAȚIE Ing. MIHAI PISTOL
REDACTARE GRAFICĂ Urb. MARIA ALINA RĂDULESCU
2
BORDEROU PIESE SCRISE ȘI DESENATE
PIESE SCRISE:
VOLUMUL I: MEMORIU GENERAL
VOLUMUL II: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
PIESE DESENATE:
P1 ÎNCADRARE ÎN TERITORIU sc. 1:25000
P2 SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI DISFUNCȚIONALITĂȚI sc. 1:5000
3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE Pagina 72
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE Pagina 74
3.10. PROTECȚIA MEDIULUI Pagina 84
3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE Pagina 89
3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ Pagina 93
4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE Pagina 95
5
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI
Denumirea lucrării: ”Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna SALVA”
Beneficiar: U.A.T. Comuna Salva
Proiectant general: S.C. Profesional Pred Design S.R.L.
str. Gruia nr. 48, sector 5, București
Proiectant de specialitate: S.C. Dani Building S.R.L.
str. Peciu Nou nr. 55, sector 5, București
Proiect nr.: 31 / septembrie 2016
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII
Prezenta documentație s-a întocmit în baza contractului de proiectare nr.
17/22.05.2016, și are ca scop stabilirea obiectivelor, direcțiilor principale de acțiune si a
măsurilor de dezvoltare a comunei Salva (județ Bistrița Năsăud) pentru o perioadă de 5-10
ani, pe baza analizei multicriteriale a situației existente și a strategiei de dezvoltare
macroteritoriale. Documentația P.U.G. va fi utilizată împreună cu Regulamentul de
Urbanism.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismului, cu modificările și completările ulterioare, Planul Urbanistic General (P.U.G.)
al Comunei Salva va avea caracter director și strategic, cât și caracter de reglementare și
reprezintă principalul instrument de planificare operațională, constituind baza legală pentru
realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare.
P.U.G. Comuna Salva va cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii
unităţi administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:
a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al
localităţii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
d) delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
6
e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor
arheologice reperate;
g) formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;
h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite,
amenajate şi plantate.
i) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la
măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi
realizarea construcţiilor în aceste zone.
P.U.G. Comuna Salva va cuprinde reglementări pe termen mediu şi lung, la nivelul
întregii unităţi administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:
a) evoluţia în perspectiva a localităţii;
b) direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de
amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.
d) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la
măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi
realizarea construcţiilor în aceste zone.
e) lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;
f) stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;
Documentaţia P.U.G. Comuna Salva preia prevederile documentaţiilor de rang
superior: Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) şi urmează principiile unei
dezvoltări durabile după cum sunt formulate în legislaţie.
Documentaţia P.U.G. s-a elaborat având la bază strategia de dezvoltare a comunei
Salva, precum şi succesiunea de analize de specialitate şi studii de fundamentare
premergătoare P.U.G. care au scos în evidenţă principalele trăsături ale stadiului actual al
dezvoltării, definind astfel puncte de plecare pentru planificarea următoarei decade.
Planul Urbanistic General al Comunei Salva, împreuna cu Regulamentul Local de
Urbanism aferent, devin odată cu aprobarea lor, acte de autoritate ale administraţiei
7
publice locale pe baza cărora se eliberează certificate de urbanism şi autorizaţii de
construire pe teritoriul comunei.
Solicitări ale temei-program:
• Culegerea de date și informații privind situația existentă și potențialul socio-
economic al localității Salva
- Reactualizarea datelor și a planurilor
- Studiul relațiilor intra și inter-comunitare
- Premise de dezvoltare (analiză SWOT – puncte tari și puncte slabe)
- Identificarea zonelor din intravilanul existent ce nu au potențial de dezvoltare
urbanistică, în vederea trecerii lor în extravilan
- Identificarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundații) în
vederea stabilirii de restricții și reglementări în aceste zone;
- Stabilirea zonelor protejate pentru monumentele istorice și a zonelor protejate
pe baza normelor sanitare, punerea în evideță a zonelor naturale protejate
Natura 2000 (SCI și SPA) cu reglementările specifice;
• Întocmirea Planului Urbanistic General pentru localitatea Salva:
- Disfuncționalități și priorități
- Propuneri și reglementări – zonificare funcțională
- Proprietatea asupra terenurilor și obiective de utilitate publică
- Echiparea tehnico-edilitară
• Structurarea Regulamentului Local de Urbanism:
- Sintetizarea informației și a datelor pentru elaborarea regulamentului
- Ierarhizarea priorităților de acțiune
Prevederi ale programelor de dezvoltare a localității, inițiate și aprobate de
Consiliul Local al comunei Salva:
- Solicitări privind alocarea de terenuri pentru locuințe și funcțiuni complementare,
instituții și servicii publice, spații verzi, unități agro-industriale, gospodărie
comunală.
- Extindere rețele tehnico-edilitare
- Reabilitarea și modernizarea căilor de comunicație.
8
1.3. SURSE DOCUMENTARE
Elaborarea documentației P.U.G. Comuna Salva s-a realizat cu respectarea preve-
derilor legale în domeniu, o listă cu caracter informativ cuprinzând actele normative,
standardele și normativele în vigoare cu aplicalibitate pentru P.U.G. Comuna Salva fiind
prezentată mai jos:
- Legea nr. 350/2001 (actualizată) privind Amenajarea teritoriului și urbanismului, cu
modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 50/1991 (republicată și actualizată 2016) privind autorizarea executării
lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții (modificată și completată cu Legea
nr. 177/2015), cu modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 7/13.03.1996 (republicată în 2010) a cadastrului și publicității imobiliare,
cu modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 18/1991 (republicată în 1997) privind fondul funciar, cu modificările și
completările ulterioare.
- Legea nr. 287/25.06.2009 (actualizată 2017) privind Codul Civil, cu modificările și
completările ulterioare.
- Legea nr. 137/1995 (republicată) -Legea protecției mediului, cu modificările și
completările ulterioare.
- Legea nr. 422/18.07.2001 (republicată, actualizată în 2006) privind protejarea
monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 41/24.05.1995 pentru aprobarea O.G. nr. 68/26.08.1994 privind
protejarea patrimoniului cultural național
- Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la
Florența la 20.10.2000.
- Legea nr. 318/15.08.2003 – Legea energiei electrice, cu modificările și completările
ulterioare.
- Legea nr. 46/27.03.2008 (republicată 2015) privind Codul Silvic, cu modificările și
completările ulterioare.
- Legea nr. 107/07.12.1996 (actualizată 2017) – legea apelor
9
- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu
modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 265/07.11.2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura
rutieră, cu modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 33/27.05.1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cu
modificările și completările ulterioare
- Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, cu modificările și completările
ulterioare.
- Legea nr. 54/02.03.1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, cu modificările și
completările ulterioare.
- Legea 215/23.04.2001 – Legea administrației publice locale (actualizată 2017), cu
modificările și completările ulterioare.
- Legea nr. 363/21.09.2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea I Rețele de transport
- Legea nr. 171/04.11.1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea a II-a Apă
- Legea nr. 5/12.04.2000 1 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea a III-a – Zone protejate
- Legea nr. 351/24.07.2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități
- Legea nr. 575/14.11.2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural
- Legea nr. 190/26.05.2009 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea a VI-a - Zone cu resurse turistice
- Ordin nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
- Ordin nr. 34/M30/3.422/4.221 din 07.11.1995 pentru aprobarea precizărilor privind
avizarea documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor
- Ordin M.L.P.A.T. nr. 13/N/10.03.1999 pentru aprobarea ”Ghid privind metodologia
de elaborare și conținutul-cadru al Planului Urbanistic General” (GP-038-1999).
10
- Ordin M.L.P.A.T. nr. 21/N/10.04.2000 pentru aprobarea ”Ghid privind elaborarea și
aprobarea regulamentelor locale de urbanism” (indicativ GM-007-2000).
- O.U.G. nr. 195/22.12.2005 (modificată 2012) privind protecția mediului
- O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
- Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind
mediul de viaţă al populaţiei
- H.G.R. nr. 525/27.06.1996 (republicată în 2002, actualizată în 2011) pentru aproba-
rea Regulamentului General de Urbanism.
- H.G.R. nr. 905/31.08.2002 (anexa nr. 42) privind atestarea domeniului public al
judetului Bistrita-Năsăud, precum si al municipiului, oraselor si comunelor din judetul
Bistrita-Năsăud
- H.G.R. nr. 31/24.01.1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţi-
ilor de urbanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind
construcții din domeniul turismului.
- H.G.R. 540/22.06.2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a
drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice.
În scopul întocmirii prezentei lucrări au fost de asemenea cercetate o serie de sur-
se documentare, referitoare la stadiul actual de dezvoltare al comunei Salva și propuneri
de perspectivă:
� Documentații specifice de amenajare a teritoriului și de dezvoltare:
- Planul de Amenajare a Teritoriului Național (P.A.T.N.)
o Secțiunea I – Căi de comunicație (aprobată prin Legea nr. 363/21.09.2006)
o Secțiunea II – Apă (aprobată prin Legea nr. 171/1997)
o Secțiunea III – Zone naturale și construite protejate (aprobată prin Legea nr.
5/2000)
o Secțiunea IV – Rețeaua de localități (aprobată prin Legea nr. 351/2001)
o Secțiunea V – Zone de risc natural (aprobată prin Legea nr. 575/2001)
o Secțiunea VI – Zone cu resurse turistice (aprobată prin Legea nr. 190/2009)
- Strategia de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud pentru perioada 2014-2020
- Planul județean de gestionare a deșeurilor Bistrița-Năsăud
11
- Planul strategic de dezvoltare locală al comunei Salva 2008-2018
- Plan Urbanistic General Comuna Salva (proiect nr. 7/2003), elaborat de
Atelierul Autonom de Proiectare SRL, Bistrița.
� Studii de specialitate:
- Studiul geotehnic întocmit de S.C. Euro Quality Test S.R.L. - ing. Gabriel Trif.
- Studiul hidrogeologic întocmit de S.C. Euro Quality Test S.R.L. -ing. Gabriel Trif.
- Studiul de evaluare a riscului de alunecare a versanților și inundații, întocmit de
S.C. Euro Quality Test S.R.L. - ing. Gabriel Trif.
- Studiul istoric ce conține date privind evoluția istorică și urbanistică a comunei
Salva.
- Studiul hidrologic pe Râul Sălăuța, întocmit de Administrația Națională ”Apele
Române” – Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa.
- Studiu pedologic – bonitarea terenurilor agricole și încadrarea terenurilor
agricole în clase de calitate pe baza notelor bonitare, realizat de Oficiul de Studii
Pedologice și Agrochimice Cluj.
� Alte surse:
- Planuri cadastrale sc. 1/5000 și sc. 1/25000 obținute de la Oficiul de Cadastru și
Publicitate Imobiliară Bistrița-Năsăud
- Inventar de coordonate comuna Salva, avizat de Oficiul de Cadastru și
Publicitate Imobiliară Bistrița-Năsăud
- Actualizare baza topografică pentru teriritoriul Comunei Salva
Reambularea topografică aferentă PUG Comuna Salva s-a actualizat pe baza
ortofotoplanului; pe suportul topografic actualizat a fost delimitat în principal intravilanul
existent, aprobat prin PUG-ul în vigoare și intravilanul propus prin prezenta documentație.
S-au preluat și s-au integrat în baza de date aferentă planului topografic limita teritoriului
administrative al comunei Salva, aprobată prin Programul RELUAT și imobilele intabulate,
preluate din baza de date a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bistrița-Năsăud.
- Date demografice și date referitoare la potențialul economic al comunei puse la
dispoziție de Primăria Comunei Salva.
- Date statistice obținute de la Institutul Național de Statistică.
12
- Harti de risc natural la nivelul județului Bistrița-Năsăud, întocmite de S.C.
Search Corporation S.R.L. în anul 2011
- Lista Monumentelor Istorice 2015 Judeţul Bistriţa-Năsăud.
- „Salva – repere monografice”, prof. Ana Filip, prof. Ioan Morariu – Editura
George Coșbuc, Bistrița, 2005
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. EVOLUȚIE
Așezarea geografică
Comuna Salva este amplasată în partea de nord-vest a județului Bistrița-Năsăud, în
bazinul inferior al Văii Sălăuța, la o distanță de 28km de municipiul Bistrița și la 4km de
orașul Năsăud, cel mai apropiat centru urban. Comuna Salva este formată dintr-un singur
sat și este situată la latitudinea 47˚18′ și longitudinea 24˚22′.
Harta județului Bistrița-Năsăud
13
Comuna se găsește la intersecția a două drumuri naționale, respectiv DN17C
Năsăud-Romuli care face legătura cu județul Maramureș și DN17D Năsăud-Beclean,
drum care leaga orașul Dej (jud. Cluj) cu localitatea Salva. Comuna este un important nod
de cale ferată ce asigură legătura cu localitățile Vișeu, Vatra Dornei și Dej.
Evoluția localității a fost analizată detaliat în studiul istoric de fundamentare P.U.G.
Date privind evoluţia în timp a unităţii teritorial-administrative Istoria localității Salva se împletește strâns cu istoria Transilvaniei, jucând rolul de
punte de legătură materială și spirituală între românii din Transilvania, Maramureș și
Moldova.
Din atestările documentare rezultă că localitatea Salva datează din timpuri străvechi,
aparținând politic și administrativ de Rodna, de Bistrița sau Năsăud. Cea mai veche
atestare documentară care s-a păstrat până astăzi datează din 1245, din vremea regelui
Bela al IV-lea, când Salva este menționată alături de Rodna, Sângeorz, Rebra, Feldru,
Zagra, Năsăud, Telciu și Mocod ca făcând parte din ținutul liber al văii Rodnei.
După unii cercetători, Salva ar fi o enclavă romană care a continuat să existe până
astăzi cu același nume, doavdă fiind cele trei fortificații din jurul localității, în cele trei
direcții principale. Se presupune că denumirea localității Salva are în componență
cuvântul ”Sal”, care în indo-europeană înseamnă ”apă”, iar în sanscrită ”insulă”, localitatea
fiind situată la confluența celor două râuri, Someșul Mare și Sălăuța, pe terasele inferioare
ale acestora.
Prima vatră a satului a fost așezată pe partea stângă a râului Sălăuța, sub ”Mocirlă”,
în partea de sat numită astăzi ”Suseni”. În locul unde se bifurcă ulicioara lui Macarie era
prima biserică, construită din lemn de stejar. Azi locului i se spune ”in tantarim”, deși nu
sunt morminte. Locul unde a fost altarul este marcat de o cruce de lemn și lângă ea un
bloc masiv de piatră. Cu trecerea timpului, sătenii au construit case și gospodării pe malul
drept al Sălăuței, astfel dezvoltându-se a doua vatră pe ulița Butăcenilor (inițial numită a
Morărenilor). Odată cu apariția acestei noi vetre vor apărea mențiuni în documentele
vremii două Salve: Salva dincoace (spre Năsăud) și Salva dincolo, de peste râu. Biserica
din lemn din a doua vatră de sat a fost ridicată în anul 1821, pe strada Butăcenilor, pe
locul unde azi este casa lui Pavelea Gavrilă ,zis ”Bursuc”.
14
Din conscripția anului 1725 reiese că în Salva erau la acea vreme 172 de familii, în
total 860 de locuitori. Numărul acestora fiind în continuă creștere, în anul 1899, locuitorii
au hotărât să construiască o nouă biserică, din piatră și cărămidă, în centrul comunei. În
anul 1745, Salva avea 231 de familii, iar în tabloul recensământului din 1762 sunt
menționate 225 familii, 21 de văduve cee ace ar însemna aproximativ 1200 de persoane.
Începând din 1762 până în 1851, Valea Rodnei devine graniţa militară, ceea duce la
militarizarea zonei. Până în 1849 populația era curat românească, abia ulterior apărând și
câteva familii evreiești care erau în căutare de vaduri comerciale. Se remarcă dezvoltarea
foarte lentă a satului, pusă în evidență de faptul că în 1915, după 153 de ani, populația
localității era de doar 1691 de locuitori.
Harta Iosefină a Transilvaniei 1769-1773, sat Salva
Numele de pe hartă Numele românesc Numele unguresc Numele german Szalva Salva Szálva Salwa
Obiecte de patrimoniu pe teritoriul comunei Salva
Monumente şi situri clasate. În lista monumentelor istorice 2015 se găsesc
următoarele situri, ansambluri şi monumente de arhitectură clasate în comuna Salva:
15
COD LMI 2015 COD RAN
Denumire Localitate Adresa Datare
BN-I-s-B-01370 32553.01.01
Turn roman Sat SALVA, comuna SALVA
”Dumbrava” Sec. II – III p. Chr.
BN-I-s-B-01385 34404.01
Așezare
Sat SALVA, comuna SALVA
”Mocirla”, în stânga râului Sălăuța
Sec. II – III p. Chr.
Prezențe arheologice.
Pe teritoriul comunei Salva s-a identificat un sit arheologic înscris în Repertoriul Arheologic Național (cod RAN 34404.01).
Sit 1. Sat Salva
Coordonate
X Y
Se vor completa în urma finalizăriii studiului
istoric
Se vor completa în urma finalizării studiului
istoric
Arii naturale protejate
Pe teritoriul comunei Salva este
delimitat situl de importanță comunitară
Someșul Mare, ROSCI0393 (Anexa 1). Pe
teritoriul comunei Salva se află o
suprafață de 42,49ha, ceea ce reprezintă
8,07% din suprafața totală (S=526,30 ha)
a sitului Someșul Mare.
Caracteristici ale sitului: zonă
umedă din regiunea biogeografică
continentală reprezentând habitat specific
16
pentru specia de interes conservative Lutra lutra, alături de două specii de amphibian, o
reptile și șase specii de pești, de asemenea de interes conservativ.
Situl Natura 2000 Someșul Mare, ROSCI0393 este important pentru protejarea
ihtiofaunei prezente, în special pentru cele trei specii Gobio de interes comunitar, cât și
pentru specia Aspius aspius. Caracteristicile râului Someșul Mare permit reproducerea
acestor specii, cât și a altor specii care nu sunt de interes comunitar, însă sunt importante
din punct de vedere piscicol (Esox Lucius, Silurus glanis, Chondrostoma nasus, Barbus
barbus, Squalis cephalus), cât și pentru mamiferul Lutra Lutra.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Relieful
Comuna Salva este așezată în NE Transilvaniei la confluența Sălăuței cu Someșul
Mare, pe terasele inferioare ale acestor două râuri. Din punct de vedere morfologic,
comuna Salva se încadrează în Platforma Năsăudului sau Monoclinul Someșan; la vest
de Sălăuța teritoriul comunei Salva se suprapune pe zona estică a Dealurilor Suplaiului.
Harta geomorfologică a României Sursa: European Soil Data Centre
17
Relieful este format din dealuri care se ridică pe dreapta Sălăuței în vârful Socilor la
847m și vârful Păltiniilor 823m, pe stânga Sălăuței în vârful Groșilor la 723m și 625m în
Dealul Migii. Pe stânga Someșului Mare în sudul localității, cuesta Someșului Mare este
dominate de vârful La Mese (Cărbunarul) de 664m altitudine. Altitudinile minime se
întâlnesc în Valea Someșului Mare, 307m în apropiere de confluența cu Sălăuța. Relieful
atinge 357m în Valea Someșului Mare și 500m în Valea Sălăuței luând în considerare
vârful Socilor și Valea Sălăuței.
Microrelieful cuprinde și acumulări parazitare depuse pe văile torențiale peste
terasele inferioare ale Sălăuței și Someșului Mare. Se pot enumera conurile de depunere
ale văilor Pleșului, Dumbrăvii, peste ele suprapunându-se două străzi situate pe dreapta
Sălăuței. Pe stânga Sălăuței sunt conurile de depunere a văii Gropcilelor și Costișata,
torent pe cale de închidere. Deși direcția văii Sălăuței pe acest sector este nord-sud,
cursul are bucle datorită conurilor de depunedere care au împins râul spre dreapta sau
spre stânga ajutând la formarea luncilor (Lunca Mare, Lunca Tabără, Răstoaca Moisil).
Rețeaua hidrografică Rețeaua hidrografică este bogată, fiind formată din râul Someșul Mare și Sălăuța. Pe
teritoriul comunei Salva, Someșul Mare primește următorii afluenți: pe stânga, Valea
Vulturului și Valea Morii, pe dreapta afluenți temporari pârâul Dumbrăvii, Vâlceaua și
pârâul Bolotău. Pe acest sector, Sălăuța primește afluenți permanenți destul de viguroși,
astfel: pe dreapta, Valea Pietrii, Valea Pleșului, Valea Gura Pleșului, Valea Dumbrăvii,
Valea Țapului și Valea Codeica. Pe stânga Sălăuța primește Valea Bruhoii, Valea
Cicireului, Valea Gropcilelor și pârâul Hâlbochi. Partea de vest a comunei Salva este
străbătută de râul Ideci care primește pe stânga Valea Iederii și Valea Zăpodilor, iar pe
dreapta Valea Burduhului și Valea Ursului.
Scurgerea și viteza apei depinde de panta albiei care la Someșul Mare este de 2,5m
la 1km, iar la Sălăuța este de 3,2m la 1km. Debitul mediu anual al Someșului după
confluența cu Sălăuța este de 30m3/s. Volumul maxim al scurgerii apare în luna aprilie
pentru ambele râuri. Debitul maxim înregistrat de Someșul Mare la Salva după confluența
cu Sălăuța a fost un debit de 1500 m3/s la data de 13 mai 1970, dată la care Sălăuța a
avut un debit de 388m3/s.
Nivelul apei subterane s-a întâlnit în jurul adâncimii de 0,50 – 4,00m.
18
Geologia
Din punct de vedere geologic, pe teritoriul comunei Salva peste fundamentul cristalin
se află formațiuni sedimentare Paleogene și Neogene la -2000m adâncime. Formațiunile
sedimentare Paleogene, Eocenul și Oligocenul nu apar pe teritoriul comunei Salva cu
excepția Oligocenului Superior ce apare în zona numită Strâmtura de pe versantul drept al
Sălăuței.
Burdigalianul apare transgresiv și este reprezentat prin gresii, nisipuri, marne,
intercalații argiloase și conglomerate, totalizând circa 80m grosime. Conglomeratele
burdigaliene apar în zona Coasta Cornului de pe versantul stâng al Ideciului, la baza
cuestei de pe stânga Someșului Mare. Depozitele burdigaliene care apar în profilele
râurilor Someșul Mare, Sălăuța, Ideciul cuprind întreaga serie de la oligocen la tortonian.
Harta geologică Sursa: European Soil Data Centre
19
Helvețianul cuprinde depozitele sedimentare care formează partea superioară a
dealurilor din zona comunei Salva. Aceste depozite groase de peste 850m cuprind
conglomerate, pietrișuri, gresii și subordonat marne dispuse ritmic.
Cuaternarul, desi este caracterizat prin fenomene de eroziune accentuate prezintă
totuși o răspândire largă și are origine variată: depozite coluvio-proluviale ale glacisurilor și
conurilor de depunere; terasele înalte ale Sălăuței și Someșului Mare datează din
pleistocen, iar depunerile fine și semifine de mâluri și argile în luncile Sălăuței și
Someșului Mare datează din Holocen.
Condițiile hidrologice
În comuna Salva s-au identificat următoarele condiții hidrogeologice:
-în partea vecină cu albiile râurilor Someșul Mare și respectiv Sălăuța s-au identificat
regiuni cu ape subterane în roci poroase permeabile cu strate acvifere locale în roci cu
granulație grosieră-pietrișuri și nisipuri din alcătuirea sensurilor aluvionare.
-în zonele mai înalte de terasă s-au identificat regiuni cu roci impermeabile lipsite de
strate acvifere-marne și argile.
Clima Comuna Salva se încadrează în zona de climă continentală și se caracterizează prin
veri calde și umede, cu precipitații abundente ce cad mai ales sub formă de averse, și prin
ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar și de frecvente perioade de
încălzire care provoacă discontinuități repetate ale stratului de zăpadă și repetate cicluri
îngheț-dezgheț.
Temperatura medie anuală este de +8˚C. Temperatura medie a lunii ianuarie este
între -4˚C și -6˚C și se datorează inversiunilor de temperatură din timpul iernilor prin
acumularea maselor de aer rece în Valea Someșului Mare și al Sălăuței. Valea Sălăuței
se comportă ca un canal prin care masele de aer rece montan se scurg spre Depresiunea
Transilvaniei. Temperatura medie a lunii iulie este de peste +18˚C. Temperatura minimă
absolută a fost înregistrată la 13 ianuarie 1950 fiind de -37,2˚C, iar temperatura maximă
absolută a fost atinsă la 16 august 1952 de +37,2˚C.
Cantitatea medie anuală de precipitații este cuprinsă între 700-800mm. Minimul de
precipitații este cuprins între 30-40mm pentru luna februarie și atinge maxim de precipitații
în iunie cu 100-200mm. Prima ninsoare cade aproximativ în ultima decadă a lunii
20
noiembrie, iar ultima, către sfârșitul lunii martie. Vântul dominant suflă în toate
anotimpurile din nord-est. Radiația solară directă este de 65 kcal/cm2, suma totală a
radiației solare fiind cuprinsă între 100-110 kcal/cm2.
Pe teritoriul comunei Salva se pot distinge trei tipuri principale de microclimat:
- Microclimatul de vale cu temperatură moderată vara și temperaturi destul de
scăzute iarna datorită acumulării maselor reci de aer care ajung aici prin scurgere pe Văile
Sălăuței și Someșului Mare;
- Microclimatul dealurilor de monoclin care se suprapune peste versantul
drept al Someșului Mare și versantul drept al Sălăuței, versanți despăduriți cu orientare
sudică și cu întinse suprafețe structurale, cu insolație puternică în tot cursul zilei atât vara
cât și iarna.
- Microclimatul zonei de cuestă, cu dealuri împădurite complet, cu înclinare
accentuată de peste 55˚ și orientarea feței cuestei spre nord, fenomen ce face ca iarna
insolația să fie foarte redusă, cuesta fiind în umbră aproape totală din septembrie până în
martie. În zona cuestei precipitațiile sunt mai abundente și verile mai răcoroase decât pe
versantul drept și sensul aluvionar al Someșului Mare.
21
Vegetația Condițiile de climă și factorii edafici au favorizat în această zonă dezvoltarea unei
vegetații etajate în funcție de relief, formată din vegetație lemnoasă și vegetație ierboasă.
Existența pe valea Someșului Mare a versanților cu înclinare de peste 45-60˚ și orientare
nordică este acoperit în întregime de vegetație lemnoasă. Versantul de pe partea dreaptă
a Someșului Mare, versant cu înclinare mai redusă și orientare sudică a fost defrișat
aproape în totalitate și terasat în scopuri agricole.
Având în vedere condițiile unui climat moderat cu temperaturi medii anuale de cca.
+8˚C și precipitații ce depășesc 750mm, vegetația naturală este reprezentată de păduri de
foioase și pajiști ierboase.
Versantul drept al Someșului Mare este dominat de terenuri agricole, dar se poate
menționa o pădure de gorun, numită Dumbrava, situată pe limita estică a teritoriului
administrativ al comunei Salva. Populațiile arbustive pe versantul drept al Someșului
Mare, precum și în stânga și în dreapta Sălăuței sunt prezente următoarele specii:
(Rathus norvegicus), șoarecele de casă (Mus musculus).
Ornitofauna este foarte bogată și variată: cocostârcul sau barza (Ciconia ciconia),
găinușa de baltă (Gallinula chlaropus) în albia veche a Someșului Mare, porumbelul de
pădure sau de scorbură (Columba cenas), guguștiucul (Streptopelia decaocta). Dintre
speciile de păsări răpitoare cele mai cunocute sunt: uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul
mare sau șorecar (Buteo buteo), iar dintre răpitoarele de noapte huhurezul (Strix aluco),
striga (Tyto alba), cucuveaua (Athene noctua).
Fauna frunzarului este formată din numeroase specii de reptile, amfibieni și
nevertebrate. Dintre reptile pot fi amintite: șarpele de pădure (Coluber longissimus),
șarpele neted (Coronela austriaca), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de camp
(Lacerla agilis). Dintre amfibieni: salamandra (Salamandra salamandra), broasca râioasă
(Bufo bufo), broasca mică de lac (Rana esculenta). Nevertebratele sunt reprezentate în
mod dominant de insecte, acarieni, gastropode, miriapode.
Someșul Mare și principalii săi afluenți (Sălăuța și Ideciul) au avut o bogată fauna
ihtiologică, azi diminuată din diverse cause (poluare, pescuit excesiv); dintre speciile
dominante amintim: scobarul sau poduțul (Chondrostoma nasus), cleanul (Luciscus
cephalus), mreana (Barbus barbus).
23
Solul În comuna Salva predomină solurile brune de pădure tipice, urmate de cele brune
acide. Solurile sunt favorabile vegetației forestiere, pășunilor și fânețelor, precum și culturii
de pomi fructiferi. Principalele tipuri de sol răspândite în comuna Salva sunt:
Tip de sol Textura Observaţii
Regosol Lm/LN localizat pe versanti, potenţial de spalare a azotului către resursele de apă Erodosol LN/LN
Aluviosol LN/LN localizate pe vai, terase, au permeabilitate buna si potenţial de levigare a azotului către resursele de apă Eutricambosol Lm/Lm
Preluvosol LA/LA
localizate pe terase, platou, câmpie, cu permeabilitate redusa şi potenţial mic de levigare a azotului către
resursele de apă
Luvosol AL/LA
Planosol LA/AL
Vertosol LA/LA
Stagnosol LA/AL
Gleiosol LA/LA localizate pe vai, apa freatica la mica adancime si potenţial ridicat de levigare a azotului către resursele de apă
Alte tipuri de sol - -
Tipuri de sol Sursa: Anexa la HCL Com. Salva nr. 30/2013
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU
Comuna Salva este situată în partea
de nord-vest a județului Bistrița-Năsăud, la o
distanță de 28km de municipiul Bistrița și la
4km de orașul Năsăud.
Comuna se găsește la intersecția a
două drumuri naționale, respectiv DN17C
Năsăud-Romuli care face legătura cu județul
Maramureș și DN17D Năsăud-Beclean,
24
drum care leaga orașul Dej (jud. Cluj) cu localitatea Salva. Comuna este un important nod
de cale ferată ce asigură legătura cu localitățile Vișeu, Vatra Dornei și Dej.
Vecinătățile teritoriului administrativ al comunei Salva sunt:
o la Nord – Comuna Coșbuc, județul Bistrița- Năsăud
o la-Est – Oras Năsăud, județul Bistrița- Năsăud
o la Sud -Comuna Nimigea, județul Bistrița- Năsăud
o la Vest - Comuna Runcu Salvei și Comuna Zagra, județul Bistrița- Năsăud
Teritoriul unității administrative-teritoriale Salva a suferit modificări în anul 2005, când
din comuna Salva cu o suprafață de 5496ha, în baza legii nr. 67 din 23 martie 2005, s-a
desprins satul Runcu Salvei pentru a se înființa comuna Runcu Salvei. În prezent, unitatea
administrativ-teritorială Salva are o suprafață de 2632 ha, ceea ce reprezintă 0,5% din
suprafața județului Bistrița-Năsăud, și are în componență un singur sat, localitatea Salva,
ce este și reședința comunei.
Conform clasificării Sistemului Informatic al Registrului Unităților Teritorial-
Administrative (SIRUTA), codurile numerice alocate unității administrativ-teritoriale și
satului component sunt:
Localități componente Cod SIRUTA SALVA 34397 Comuna SALVA 34404 Sat reședință de comună – rang IV
Având în vedere schimbările limitelor administrative ce au survenit în anul 2005,
limitele intravilanului existent au suferit și ele o serie de modificări în anul 2005, iar lista
trupurilor componente ale intravilanului existent este următoarea:
Prevederi ale documentațiilor de amenajare a teritoriului suprateritoriale cu
privire la comuna Salva
P.A.T.N. Implicații directe în modul de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a comunei Salva
Legea nr. 363/21.09.2006, Secțiunea I, Căi de comunicație
-este prevăzut drum expres cu 4 benzi: Moisei-Năsăud-Bistrița-Reghin - este prevăzută linie de cale ferată cu viteza până la 160km/h: Dej- Beclean pe Someș - Suceava
25
Legea nr. 171/1997, Secțiunea II, Apă
Bazinul hidrografic Someș, zonă cu sub 50% din resursa medie care necesită lucrări prioritare de gospodărire a apelor în vederea creșterii resurselor specifice
Legea nr. 5/2000, Secțiunea III, Zone naturale și construite protejate
-zonă cu concentrație mică în teritoriu a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național -zonă dominant agricolă
Legea nr. 351/2001, Secțiunea IV, Rețeaua de localități
-Salva – sat reședință de comună este de rang IV
Legea nr. 575/2001, Secțiunea V, Zone de risc natural
-comuna Salva se încadrează în zona 6, cu perioada medie de revenire la cca. 100 ani. -comuna Salva se încadrează în zona cu o densitate maxima a precipitaţiilor de <100mm -comuna Salva se încadrează în zona cu potenţial scăzut de producere a alunecărilor de teren
Legea nr. 190/2009, Secțiunea VIII, Zone cu resurse turistice
-comuna Salva se încadrează în zona cu potenţial mediu de concentrare a resurselor turistice naturale şi antropice
2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE
Economia locală se caracterizează prin diversitate, fiind axată în principal pe
zootehnie, apicultură, artizanat, exploatarea și prelucrarea lemnului, tâmplărie și
prelucrarea maselor plastice. În ceea ce privește utilizarea forței de muncă, proximitatea
de municipiul Năsăud și nivelul ridicat de educație al locuitorilor, comparativ cu alte
comune din mediul rural, face ca mulți dintre cei apți de muncă să fie activi în câmpul
muncii în Nasaud și să profeseze acolo.
Comuna Salva are potențial economic ridicat și datorită preocupării și implicării
factorilor de decizie locali ce sprijină inițiativele agenților economici privați.
Unitățile care desfășoară activități economice pe teritoriul comunei Salva sunt:
Nr. Crt. Firma Domeniu de activitate Adresa 1. S.C. Rogam Plast SRL Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor
și profilelor din material plastic Salva nr. 97A
2. S.C. Monplastela SRL Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic
Salva nr. 97
3. S.C. Mihaplast Pascu SRL-D Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic
Nr. 97A
4. Mănăstirea Izvorul Tămăduirii Salva nr. 722
26
5. S.C. Pinca Divert S.R.L. Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
Salva nr. 154
6. S.C. COSMI UNICSTAR S.R.L Salva nr. 336 7. I.F. Roş Alina Salva nr. 341 8. Butaci Viorica P.F.A. Salva nr. 602 9. Platanus Com SRL Restaurante Str. Sălăuței nr. 166 10. Budelecan Viorel P.F.A. Salva nr. 27 11. S.C. COANDI S.R.L. Salva nr. 295 12. A.R.L. – Staţia de asfaltare Salva nr. 620 13. I.I. Cleja Marioara Salva nr. 100 14. Pop Viorel P.F.A. Salva nr. 265 15. Ştefănuţ Dorina P.F.A. Salva nr. 356 16. S.C. ALTA EXPORT S.R.L. Salva nr. 704 17. Furcea Salva nr. 601 18. Codrea Rovetmedis SRL Activități veterinare Salva nr. 334A 19. Consumcoop Salva Comerț cu amănuntul Str. Principală nr. 154 20. Linia tradițională SRL Fabricare articole de îmbrăcăminte Nr. 699B 21. Defaplast Comercial SRL Intermedieri în comerțul cu produse
diverse Str. Principală nr. 630
22. Fast Dent SRL Activități de asistență stomatologică Nr. 297 23. Casa Jo SRL Comerț cu amănuntul Str. Principală nr. 545
Agricultura
Principala ramură a economiei locale o reprezintă agricultura (în special agricultura
de subzistență) unde își desfășoară activitatea cea mai mare parte a populației active și
care asigură mijloacele de existență și veniturile acestei părți a populației. Condiţiile
geografice au determinat locuitorii să practice o serie de activităţi predominant agricole
cum ar fi cultivarea porumbului, legumelor, precum şi a plantelor medicinale şi furajere, a
viţei de vie, pomicultura şi creşterea animalelor. Din teritoriul administrativ al comunei de
2631,50 ha, suprafața agricolă ocupă 1460,95 ha, reprezentând 55,51 %. Terenul arabil
este de 803,16 ha, ceea ce reprezintă 54,97 % din terenul agricol și 30,53 % din întreg
teritoriul administrativ al comunei. Caracteristicile modului de folosință a fondului funciar
sunt prezentate în următoarele tabele:
S totala Din care:
2631,50 ha
Agricola Paduri Ape Altele
1460,95 Ha 578,61 Ha 41,20 Ha 550,74 Ha
Fondul funciar după modul de folosință
27
S agricolă totala Din care: 1460,95 Arabil Pășuni & Fânețe Vii Livezi
803,16 Ha 640,35 Ha 0,41 Ha 17,03 Ha Suprafața agricolă după modul de folosință Principalele culturi de pe teritoriul comunei Salva sunt: grâu și secară, porumb
boabe, cartofi, legume.
O altă activitate cu o pondere mare în cadrul activităților este creșterea animalelor.
Conform Registrului Agricol din anul 2008, la nivelul comunei Salva existau: 763 bovine,
1077 porcine, 5500 ovine și caprine, 5600 de păsări, 130 de familii de albine (stupi).
Conform Strategiei de Dezvoltare a comunei Salva 2008-2018, în ultimii ani 70 de
persoane au absolvit cursurile de calificare în culture vegetale și creșterea animalelor
organizate de Agenția Națională de Consultanță Agricolă și au fost achiziționate 10
tractoare agricole noi, 10 aparate de muls, o moară, 14 motocositoare. Piața de desfacere
pentru produsele agricole este orașul Năsăud, aflat doar la 4km depărtare.
Silvicultura
Pădurea reprezintă una din resursele de mare importanță a județului Bistrița-
Năsăud, având o dublă valoare – economică și ecologică. Fondul forestier ocupă o
suprafață de 578,61 ha, reprezentând 21,99 % din teritoriul administrativ al comunei.
Pădurile ocupă în principal partea nordică a teritoriului administrativ al comunei, dar putem
găsi suprafețe împădurite de dimensiuni mici risipite și în partea sudică, mai ales de-a
lungul văilor și a cursurilor de apă. În afara masei lemnoase, ca produse secundare se
recoltează: ciuperci, mure, fân.
Activităţi industriale și servicii
Activitatea industrială din cadrul comunei Salva este reprezentată prin câteva unități
economice, care prelucrează în general resursele existente în teritoriu și angajează o
parte din populația activă a comunei. Domeniile predominante sunt exploatarea și
prelucrarea lemnului, tâmplăria și prelucrarea maselor plastice.
Comerț și servicii
Serviciile sunt diversificate și sunt concentrate cu precădere în zona centrală a
localității Salva. În prezent, comuna are la dispoziție toate gamele de produse în punctele
28
comerciale din sat, magazine sătești ce comercializează produse alimentare și
nealimentare.
Turism Comuna Salva prezintă interes turistic din mai multe puncte de vedere:
- Comuna este atractivă pentru cei care vor să evadeze din orașul Năsăud și
să-și construiască o locuință secundară și/sau o pensiune turistică rurală sau agro-
turistică.
- Comuna este potrivită pentru odihnă și agrement deoarece dispune de un
bogat fond forestier și de suprafețe importante cu luciuri de apă, favorabile turismului
sportiv de pescuit. Se poate pescui pe ape curgătoare (Someșul Mare confluent cu
Sălăuța). De asemenea, pădurile și malurile apelor sunt locuri potrivite pentru a observa
comportamentul păsărilor și animalelor (birdwatching).
- Turism ecumenic și religios la mănăstirea Izvorul Tămăduirii
- Resursele folclorice, în special ansamblul folcloric „Păunașii Salvei”
- Meșteșugurile populare și fabricarea costumelor populare, „clopul cu păun”.
Structura pe sexe în comuna Salva 2012-2016 Sursă date: INS Structura pe vârste Piramida vârstelor aferentă anului 2016 arată fenomene demografice în desfășurare:
-Baza îngustă pune în evidență viitoare generații de tineri reduse ca volum și implicit o
accentuare periculoasă a deficitului de forță de muncă.
31
-Generațiile cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani dețin o pondere majoritară în volumul
populației. Acest fapt relevă o importantă resursă de forță de muncă, dar dacă nu se vor
lua măsuri de stimulare a natalității, peste 30-45 de ani această populație va deveni
inactivă din punct de vedere economic și prin urmare va reprezenta o sarcină socială din
ce în ce mai mare pentru populația tânără viitoare care este din ce în ce mai redusă ca
număr.
Piramida vârstelor – comuna Salva 2016 Sursă date: INS
Modificările structurii populației din comuna Salva pe grupe mici de vârstă în anul în
anul 2016 este prezentată în tabelul următor:
Anul 2016 0- 4
ani
5- 9
ani
10-14
ani
15-19
ani
20-24
ani
25-29
ani
30-34
ani 35-39 ani 40-44 ani
Masculin 54 76 55 81 85 121 100 122 95
Feminin 66 62 69 60 88 114 102 97 111
Total 120 138 124 141 173 235 202 219 206
Anul 2016 45-49
ani
50-54
ani
55-59
ani
60-64
ani
65-69
ani
70-74
ani
75-79
ani
80-84
ani 85 ani si peste
Masculin 107 88 90 81 82 63 43 31 23
Feminin 104 82 95 110 78 57 69 37 33
Total 211 170 185 191 160 120 112 68 56
Structura pe grupe mici de vârstă în anul 2016 Sursă date: INS
32
Convențional se consideră că o populație este tânără dacă proporția populației
vârstnice este mai mica de 7%, iar procesul de îmbătrânire demografică este în
desfășurare dacă ponderea populației vârstnice este cuprinsă între 7% și 12%, iar o
pondere mai mare de 12% corespunde unei populații îmbătrânite demografic (ponderea
populației adulte, cu vârste cuprinse între 15-59 de ani prezintă o stabilitate relativă în
timp). La nivelul comunei Salva, în anul 2016 ponderea populației vârstnice este de
24,97%, ceea ce indică un proces de îmbătrânire demografică instalat.
Structura pe grupe mari de vârstă Anul 2016 0 – 14 ani Număr 382
% 13,49 15 – 59 ani Număr 1742
% 61,53 60 ani și peste Număr 707
% 24,97 Structura pe grupe mari de vârstă în anul 2016 Sursă date: INS
Rețeaua rutieră existentă pe teritoriul comunei Salva alcătuiește un ansamblu care s-
a dezvoltat pe valea Someșului Mare, în lungul drumului național DN17D și pe Valea
Sălăuței, în lungul drumului național DN17C, ambele drumuri cu caracter secundar.
Drumul național DN17C, ce face legătura între Bistrița și Vișeul de Sus, străbate
perimetrul construit al satului Salva pe o lungime de cca. 8km, între km 23+880 și km
31+970. Lățimea părții carosabile este de 6,50 m și ampriza de 9,00 m.
Drumul național DN17D, ce leagă localitățile Beclean, Năsăud, Sângeorz Băi și
Cârlibaba, străbate perimetrul construit al satului Salva pe o lungime de cca. 5 km, între
km 20+500 și km 25+570. Lățimea părții carosabile este de 6,50 m și ampriza de cca.
9,00m.
Ca drumuri comunale, pe teritoriul comunei Salva enumerăm:
- DC 41, ce se formează din DN17D și face legătura cu Comuna Runcu Salvei
- DC 43, ce se formează din str. Tănase Todoran, în apropierea intersecției
acesteia cu DN17D, și care face legătura cu Mănăstirea Izvorul Tămăduirii
- DC 2j, ce se formează din DC43 și face legătura între Salva și Năsăud.
Lungimea drumurilor comunale pe teritoriul comunei Salva este de cca. 5,00km.
Drumurile naționale DN17C și DN17D, precum și DC43 și DC 41 reprezintă arterele
de bază pe care s-a dezvoltat întreaga rețea stradală a localității Salva.
Majoritatea rețelei rutiere care formează și trama stradală o constituie drumurile
locale (vicinale) a căror lungime se ridică la cca. 13 km, nefiind incluse drumurile forestiere
și de exploatare din zonă. Majoritatea străzilor sunt paralele și perpendiculare pe DN17C ,
DN17D, DC 43 și au lățimi variabile între 4 și 10 m.
Comuna Salva se află la o distanță de:
- 4km de orașul Năsăud
- 28km de municipiul Bistrița, reședința județului Bistrița-Năsăud
- 34km de orașul Sângeorz-Băi
- 100km de municipiul Cluj-Napoca
- 125km de municipiul Târgu Mureș
37
Drumul național Direcție Poz. Km intrare/ieșire
teritoriu administrativ
Poz. Km intrare/ieșire
intravilan existent
DN 17C Moisei Km 23 + 880 Km 31 + 970
DN 17D Sângeorz Băi Km 20 + 500 Km 25+570
Drumul național
Direcție Poz. Km intrare/ieșire
intravilan existent
Poz. Km intrare/ieșire
intravilan existent
DN 17C Moisei Km 24+410 Km 27+217
Km 27+605 Km 28+630
Km 30+172 Km 30+790
DN 17D Sângeorz Băi Km 20+500 Km 25+570
Ca urmare a inițiativei Primăriei Comunei Salva s-au realizat o serie de modernizări
la rețeaua stradală a comunei, cum ar fi: amenajarea și asfaltarea străzilor Morcovu,
Pascu, Punte, Susenilor, Borotău, Onițanu, stabilizarea alunecării de teren la DC43 Salva-
Mănăstirea Izvorul Tămăduirii sau amenajare trotuarelor pe str. Principală, în zona de
centru a comunei. Starea principalelor străzi din comună este prezentată mai jos:
Denumire stradă Stare
Modernizate - asfaltate Pietruite
Strada Principală
Strada Onițanu
Strada Morcovu
Strada Bolotaului
Strada Concenilor
Strada Pascu
Strada Butacenilor
38
Strada Zagrenilor
Strada Punte
Strada Susenilor
Strada Tănăase Todoran
Ulița Dealul Belei Zapodii 1
Ulița Dealul Belei Zapodii 2
Ulița Morarenilor
Ulița in Răstoacă
Drum Hotar pe Șes 1
Drum Hotar pe Șes 2
Ulița Zăgrenilor (Gherghel)
Ulița Butăcenilor
Ulița Căsărița
Ulița Gruiețului
Drum Hotar Gruieț
Ulița Susenilor
Ulița La Manole
Ulița Mocirla 1
Ulița Mocirla 2
Drum Hotar Ungiurele Groși
Ulița în Dumbragi
Ulița Pleș (La Pupeza)
Circulaţia feroviară Localitatea Salva este un important nod feroviar, pe teritoriul administrativ al comunei
intersectându-se linia CF 416 Dej - Ilva Mică ce traversează nordul Transilvaniei pe valea
Someșului Mare și linia CF 422 Salva - Sighetu Marmației, ce leagă nordul Transilvaniei
de depresiunea Maramureșului.
39
Linia CF 416 este linie interoperabilă, simplă, electrificată și face parte din magistrala
feroviară ce leaga municipiul Cluj-Napoca cu municipiul Suceava. Linia CF 422 este cu
linie simplă și neelectrificată.
Calea ferată Poz. Km intrare/ieșire
teritoriu administrativ
Poz. Km intrare/ieșire
intravilan existent CF 416 Dej – Ilva Mică Gara Salva
Km 15 + 715
Km 16 + 448
Km 19 + 633
Km 18 + 050 CF 422 Salva – Sighetul Marmaţiei Gara Salva
Km 0 + 000
Km 0 + 000
Km 6 + 485
Km 0 + 375
CNCF CFR S.A. Sucursala Regională Cluj deține pe teritoriul administrativ al
comunei Salva o suprafață totală estimativă de 34,01 ha.
Distanța pe cale ferată este:
- 6km față de orașul Năsăud
- 58km față de municipiul Bistrița, reședința județului Bistrița-Năsăud
- 105km față de municipiul Cluj-Napoca
- 232km față de municipiul Târgu Mureș
Gara Salva este o stație de tip CED, cu instalație de centralizare electrodinamică ce
asigură comanda, controlul şi condiţiile de siguranţă pentru activitatea de circulaţie şi
manevră în staţia de cale ferată. Frecvenţa trenurilor de călători/marfă care traversează
staţia Salva este de 28 trenuri de călători INTERREGIO şi REGIO şi 41 trenuri de marfă.
Intersecții rutiere și feroviare
Pe teritoriul comunei Salva, de-a lungul DN17D se întâlnesc:
- O trecere la nivel cu linia CF 422 Salva - Sighetu Marmației
- Intersecția cu DN17C în zona centrală a localității Salva (la km 23+240)
- peste 10 intersecții la nivel cu drumuri locale.
Pe teritoriul comunei Salva, de-a lungul DN17C se întâlnesc:
- Un pod din beton armant cu 3 deschideri peste râul Sălăuța
- Intersecția cu DN17D în zona centrală a localității Salva
- peste 5 intersecții la nivel cu drumuri locale.
40
Pe teritoriul comunei Salva, de-a lungul liniei CF 422 Salva - Sighetu Marmației se
întâlnesc peste 5 intersecții la nivel cu drumuri locale, iar de-a lungul CF 416 Dej - Ilva
Mică, peste 3 intersecții la nivel cu drumuri locale și un pod feroviar peste râul Sălăuța.
Disfuncționalități
Rețeaua stradală a comunei Salva prezintă o serie de disfuncționalități. Dintre cele
mai importante amintim:
- inexistenţa unei ocolitoare care să permită traficului greu şi celui de tranzit
să nu traverseze zona centrală a localităţii
- intersecţiile nu sunt modernizate şi sunt generatoare de conflicte de trafic
(mai ales cele de-a lungul drumurilor naţionale DN17C şi DN17D), pentru
amenajarea lor fiind necesară elaborarea de studii de specialitate.
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL
Repartiția zonelor funcționale se analizează pe două trepte de teritoriu, în cadrul
teritoriului administrativ al comunei Salva și în cadrul intravilanului localității Salva. Acest
tip de abordare este esențială deoarece părțile ce compun intravilanul cuprind o serie de
trupuri răspândite în teritoriu, astfel:
Nr. crt. Denumire trupuri intravilan existent Suprafață
1 TRUP 1 – SAT SALVA 210,63 ha
2 TRUP 2 - CIMITIR 2,14 ha
3 TRUP 3 - CIMITIR 0,26 ha
4 TRUP 4 0,77 ha
5 TRUP 5 10,31 ha
6 TRUP 6 6,52 ha
7 TRUP 7 – Mănăstirea Izvorul Tămăduirii 2,71 ha
8 TRUP 8 0,75 ha
9 TRUP 9 – Teren fotbal ”Asociația sportivă Spicul” 0,91 ha
SUPRAFAȚĂ TOTALĂ INTRAVILAN EXISTENT 235 ha
Comuna Salva se întinde pe o suprafață 2631,50 ha conform Registrului Electronic
al Limitelor Unităților Administrativ-Teritoriale, cu un intravilan aprobat de 235ha.
41
Nu există documentații tip PUZ/PUD aprobate la nivelul comunei Salva.
În planșa U1 ”Încadrare în teritoriu” este evidențiată forma unității de bază și
relaționarea ei cu marile axe de comunicație rutieră ale teritoriului administrativ al
comunei.
Limita intravilanului existent aprobat se regăsește în planșa U2 ”Situație existentă și
disfuncționalități” în care este prezentată în detaliu structura funcțională existentă a
Comunei şi suprafeţele propuse spre a fi introduse sau scoase din intravilan.
Suprafeţele de teren agricol introduse în intravilan, clasificate în funcţie de folosinţa
terenurilor sunt expuse în tabelul de mai jos:
SUPRAFATA TEREN AGRICOL INTRODUSA IN INTRAVILAN ARABIL LIVEZI VII PĂȘUNI FÂNEȚE TOTAL
189,70 13,52 0,36 0,00 31,31 234,89
BILANŢ TERITORIAL EXISTENT
ZONE FUNCŢIONALE Existent
ha % ZONA DE LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE 178,25 75,85 ZONA INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 4,81 2,04 ZONA UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE 1,75 0,74 ZONA SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECŢIE 7,72 3,28 ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE 5,10 2,18 CĂI DE COMUNICAŢIE RUTIERĂ 14,76 6,28 CĂI DE COMUNICAŢIE FEROVIARĂ 16,65 7,09 APE 4,87 2,07 TERENURI NEPRODUCTIVE 1,09 0,47 TOTAL TERITORIU INTRAVILAN EXISTENT 235.00 100.00
SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN EXISTENT (ha) 235 SUPRAFAȚĂ INTRODUSĂ ÎN INTRAVILAN (ha) 262 SUPRAFAȚĂ EXCLUSĂ DIN INTRAVILAN (ha) 1,23 ha SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN PROPUS (ha) 496 ha
42
Aspecte caracteristice ale fondului locuibil
Din analiza situației existente s-a constatat că la nivelul comunei Salva zona de
locuințe și funcțiuni complementare este dominantă, ea ocupând 178,25 ha (reprezentând
75,85 %). Cele mai multe constucții sunt în stare medie-bună.
Fondul locuit existent este caracterizat de următorii indicatori:
S medie locuibilă/persoană = 19,47 mp (an 2015)
S medie locuibilă/locuință = 52,88 mp (an 2015)
O situație a locuințelor comunei Salva este cea prezentată în tabelele următoare:
Apele uzate menajere sunt conduse la stația de colectare și epurare cu tratare
avansată ce este amplasată la confluența râului Someș cu râul Sălăuța, în apropierea
terenului de fotbal. Stația de epurare tratează și apele uzate ale orașului Năsăud și ale
comunei Rebrișoara, acestea fiind ulterior evacuate în Someșul Mare. Pe reţeaua de ape
uzate menajere există o staţie de pompare pentru asigurarea circulaţiei apelor canalizate.
Apele pluviale sunt colectate prin canale de scurgere a apelor pluviale.
Alimentare cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din comuna Salva se face din
Sistemul Energetic Național cu o reţea de medie tensiune (LEA 20kV), care vine din
reţeaua de 110kV. Consumatorii din localitate, atât cei casnici, cât și societățile
comerciale, sunt alimentați din LEA 0,4kv, prin branșamente aeriene. Reţelele de joasă
tensiune sunt de tip aerian, realizate în sistem clasic cu conductoare din aluminiu
independente sau cu conductoare torsadate pentru prelungirile de reţea sau pentru cele
53
modernizate. Branşamentele sunt în cablu subteran pentru cele care deservesc dotările şi
aeriene pentru alimentarea generală a comunei. Iluminatul public, prezent pe toate străzile
din comună, se realizează din circuitele de iluminat ale LEA 0,4kv.
Sistemul de transport al energiei electrice pe arealul Comunei Salva se compune din
următoarele elemente:
- Linie electrică aerienă de 110kV
- Linii electrice aeriene de 20kV, din care se realizează conexiunile cu
posturile de transformare aflate în funcţiune
- Posturi de transformare aeriene
Zonele de protecţie (24,00m pentru LEA 20kV şi 37,00m pentru LEA 110kV) şi
siguranţă sunt instituite în conformitate cu prevederile legii nr. 123/2012 ”Legea energiei
electrice”.
Telefonie
Telecomunicaţiile reprezintă un domeniu care a înregistrat progrese remarcabile în
ultima perioadă. Rețeaua de telecomunicații a comunei cuprinde serviii de telefonie fixă și
mobile, radio, televiziune prin cablu și satelit și internet. În momentul de faţă, în comuna
Salva furnizează servicii de telecomunicații mai multe societăți comerciale: S.C. Telekom
Romania Communications S.A., S.C. Orange România S.A., S.C. Vodafone România
S.A., RCS&RDS S.A.
Telefonia pe cablu (telefonia fixă) este asigurată de S.C. Telekom Romania
Communications S.A. prin sisteme realizate aerian, pe diverși suporți de susținere
supraterani, cum ar fi pilonii sau stâlpii aflați în proprietatea operatorilor de furnizare și
transport a energiei electrice. În comună, peste 95% din gospodării sunt conectate la
această rețea.
Telefonia mobilă este asigurată de principalii operatori de pe piața românească:
S.C. Telekom Romania Communications S.A., S.C. Orange România S.A., S.C. Vodafone
România S.A., RCS&RDS S.A.S.C. Orange România S.A. are în comuna Salva acoperire
a serviciilor 4G (semnal bun, viteză de până la 150 Mbps download) și oferă un portofoliu
de soluții de date mobile. De asemenea, S.C. Vodafone România S.A. are acoperire a
serviciilor de voce în teren deschis și acoperire de date 3G+ până la 43.2 Mbps în teren
54
deschis. S.C. RCS&RDS S.A. asigură servicii atât de voce și de date mobile 3G, cât și
servicii de televiziune prin satelit.
Alimentare cu căldură Pe teritoriul administrativ al comunei Salva nu există reţea de gaze naturale. La
imobile, încălzirea se realizează cu sobe de teracotă care folosesc combustibili solizi
(lemne şi cărbuni) sau centrale termice alimentate cu combustibil solid sau energie
electrică, iar prepararea hranei în bucătăriile gospodăriilor sătești individuale se face prin
intermediul mașinilor de gătit (aragaze) care folosesc butelii cu gaz lichefiat.
Alimentare cu gaze naturale
Comuna Salva nu este racordată la sistemul de distribuție a gazelor naturale.
Gospodărie comunală
Comuna Salva face parte din ”Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru
Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în județul Bistrița-Năsăud” (ADI Deșeuri
Bistrița-Năsăud) constituită în anul 2008 pentru asigurarea serviciului de colectare,
transport, tratare și depozitare a deșeurilor pe raza de competență a unităților
administrativ-teritoriale membre, precum și realizarea altor proiecte de investiții publice de
interes zonal sau regional destinate extinderii infrastructurii de management a deșeurilor,
având la bază Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și Strategia Națională de
Gestionare a Deșeurilor, Strategia de Dezvoltare a Serviciului public de salubrizare în
județul Bistrița-Năsăud 2016-2020”.
Activitatea de salubrizare se realizează de către operatorul specializat S.C.
SUPERCOM S.A. București - sucursala Bistrița, în baza contractului de achiziție publică a
serviciului public de salubrizare nr. 1908/02.09.2016, respectiv ”Activitatea de colectare și
transport a deșeurilor municipal și managementul Stațiilor de Transfer și al Centrelor de
Colectare din județul Bistrița-Năsăud.
Conform datelor furnizate de S.C. SUPERCOM S.A. București, sucursala Bistrița,
colectarea și transportul deşeurilor menajere de la populație se realizeză saptămânal, din
poartă în poartă, deșeurile fiind ulterior transportate la stația de transfer Năsăud
(capacitate 7800 tone/an). Pe toate străzile există coșuri de gunoi pentru colectarea
deșeurilor stradale.
55
La nivelul Comunei Salva există 6 platforme cu câte două containere semi-îngropate
pentru colectarea deșeurilor. Acestea sunt amplasate lângă școala generală, la gară, la
Hojda, pe Luncă, La Punte la Bodescu și în zona Butăceni în cubic (la Handrea). Cele
șase platforme ocupă o suprafață de teren de 60mp ce aparține domeniului public și care
a fost dată în administrarea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.
2.10 PROBLEME DE MEDIU Particularitățile mediului natural, corelate cu tipul și potențialul resurselor naturale,
gradul de ocupare a teritoriului, tipul și gradul de dezvoltare a economiei comunei, impune
ca o atenție sporită să fie acordată problemelor de protecție, conservare și refacere a
mediului.
Pe teritoriul localității Salva nu există în prezent surse importante de poluare care să
acționeze asupra factorilor de mediu: sol, aer, apă. Totuși, se remarcă unele surse de
poluare datorate activităților umane sau lipsei de preocupare pentru protecția mediului:
-Numărul redus al lucrărilor de regularizare a cursurilor principale de apă (râul Sălăuța,
râul Someșul Mare), ceea ce conduce la eroziuni de mal și local la inundații în cazul
debitelor crescute cauzate de precipitații importante.
-Analizele de laborator au arătat că există frecvențe depășiri la indicatorii NO2 și CCOMn
și la cei bacteriologi.Aceste depășiri se datorează insuficienței de colectare, transport și
epurare a apelor uzate menajere, neamenajarea rampelor de deseuri menajere, precum și
cele rezultate din activități zootehnice. O problemă esențială ce a contribuit la poluarea
apei o reprezintă grupurile sanitare din gospodăriile individuale care în majoritatea
cazurilor, sunt construite impropriu în apropierea fântânilor sau a surselor de apă, nefiind
protejate prin betonarea pereților.
-Prezența fenomenului de alunecare a terenului în unele zone de văi și viroage
-Degradări ale terenurilor în urma scurgerilor torențiale cu ocazia precipitațiilor abundente
-Poluarea solului, aerului din cauza deșeurilor menajere
-Degradarea calității apelor de suprafață datorită deșeurilor menajere (în special a PET-
urilor), a dejecțiilor animaliere și a deversării unor ape uzate neepurtate în cursurile de apă
-Circulația auto de pe DN17C și DN17D, deși nu este foarte intensă, constituie un factor
de poluare a mediului - poluare atmosferică cu noxe, poluare fonică.
56
- Poluarea aerului cu praf transportat de vânt de pe valea râului Sălăuța și Someșul Mare
spre zonele cu locuințe.
2.11 DISFUNCȚIONALITĂȚI
Ca urmare a analizei făcute, se pot prezenta principalele disfuncționalități:
DISFUNCȚIONALITĂȚI
Fondul construit și utilizarea terenurilor
Starea proastă a unor clădiri publice: cămin cultural Densitate mică în intravilan Insuficiența spațiilor destinate instituțiilor publice: farmacie, dispensar, grădiniță.
Spații plantate agreement și sport
Lipsa parcurilor și a spaţiilor verzi amenajate
Căi de comunicație și transport
Nu există o ocolitoare a centrului comunei – traficul de tranzit se desfășoară pe, ridicând astfel nivelul de poluare fonică și cu noxe. Stare proastă a drumurilor forestiere. Drumuri comunale şi secundare pietruite Drumurile de hotar sunt de pământ Starea proastă a trotuarelor sau lipsa acestora pe unele străzi Stare proastă a punților de traversare peste Sălăuța
Echipare edilitară Lipsa rețelei de alimentare cu gaze naturale Lipsa canalelor de scurgere a apelor pluviale Existența foselor septice și a latrinelor.
Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu
Lipsa delimitării zonei de protecție aferente monumentelor istorice şi a a perimetrelor cu patrimoniu arheologic. Lipsa unor măsuri concrete de protecție a unor construcții sau situri de patrimoniu istoric și arhitectural, înscrise în Lista Monumentelor Istorice.
Probleme de mediu Lipsa lucrărilor de regularizare a cursurilor principale de apă (râul Sălăuța, pârauri), ceea ce conduce la eroziuni de mal, inundații, blocaje de gheață. Zonă vulnerabilă la poluarea cu nitrați proveniți din surse agricole Poluarea fizică, chimică și organică a apei / solului cauzată de depozitarea neautorizată de deșeuri Pâraie necadastrate: Codeica, Bolotău, Dumbrava Prezența fenomenului de alunecare a terenului în unele zone
57
de văi și viroage neregularizate. Lipsa identificării exacte a zonelor naturale ce necesită reglementarea activităților și a regimului de protecție
Dezvoltare economică Lipsa unor dotări turistice (structuri de cazare și alimentație publică) Slaba diversificare a întreprinderilor în domeniul industrial și zootehnic Lipsa unor ferme zootehnice modern Divizarea terenurilor agricole și lipsa spiritului asociativ
Evoluție demografică Scăderea numărului populației. Imbătrânirea populației Deteriorarea stării generale de sănătate a populației
2.12. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI
Necesitățile și opțiunile populației susținute de primarul comunei sunt cele determinate pe
baza analizei SWOT elaborată în Strategia de dezvoltare a localității. Astfel, printr-o
implementare și o planificare exactă a investițiilor, primăria comunei Salva urmărește
dezvoltarea localității și a îmbunătățirii calității vieții. Acest obiectiv este realizat prin
intermediul unor intervenții prin care se urmărește ameliorarea mediul rural existent și
dotarea cu infrastructură, pe de o parte îmbunătățind accesul populației la utilitățile de
bază și la serviciile publice de bună calitate, iar pe de altă parte sporind atractivitatea
comunei.
- Extinderea perimetrului localităților, respectiv crearea mai multor trupuri
independente de intravilan în zona nordică și în zona vestică în vederea asigurării
dezvoltării zonei de locuit, dar și pentru crearea premizelor necesare asigurării unor
terenuri pentru investiții.
- Reabilitare Cămin Cultural
- Amenajare trotuare, șanțuri și podețe
- Amenajare străzi
- Festivalul Zestrea Salvei
- Alimentare cu gaz a localității "SRM + rețele stradale"
- Realizarea cadastrului general pentru intreaga localitate
- Regularizarea râului Sălăuța în intravilanul localității
- Lărgire carosabil pod peste râul Sălăuța
- Extindere alimentare cu energie electrică în extravilanul localității
59
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE
Pentru abordarea coerentă a potențialului de dezvoltare a comunei Salva prin
extinderea teritoriului intravilan, valorificarea fondului construit și protejarea mediului, au
fost elaborate următoarele studii:
- Actualizarea suportului topografic în sistem de proiecție stereo 70
- Studiu geotehnic de fundamentare PUG Comuna Salva, județ Bistrița-Năsăud
- Studiu de evaluare a riscului de alunecare a versanţilor şi inundaţii
- Studiu hidrologic
- Studiu hidrogeologic
- Studiu istoric de fundamentare PUG comuna Salva, județ Bistrița-Năsăud
- Studiul pedologic elaborat de Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Cluj
Au mai fost folosite date din documentațiile întocmite anterior, date culese de la
Institutul Național de Statistică, date preluate de la primăria comunei Salva și de pe teren.
Împreună cu reprezentanții administrației locale au fost analizate următoarele
aspecte:
- Delimitarea și zonarea teritoriului administrative al comunei
- Necesitatea și posibilitatea extinderii intravilanului
- Situația dotărilor social-culturale
- Stabilirea priorităților în realizarea dotărilor tehnico-edilitare.
3.2. EVOLUȚIE POSIBILĂ, PRIORITĂȚI
Priorităţile în domeniul activităţii de amenajare a teritoriului și a urbanismului se
stabilesc, în lipsa unui Plan de Amenajare a Teritoriului Județului Bistrița-Năsăud, pe baza
”Strategiei de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud pentru perioada 2014-2020”. Conform
acesteia, comuna Salva, împreună cu orașul Năsăud și alte 10 comune (Dumitra,
Nimigea, Rebrișoara, Rebra, Pârva, Feldru, Zagea, Coșbuc, Telciu, Romuli) formează o
zonă de dezvoltare.
Estimând direcțiile posibile de evoluție a localității prin valorificarea potențialului
natural, economic și uman existent și corelându-le cu prognoza și prevederile din
”Strategia de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud pentru perioada 2014-2020” s-a definit
60
în cadrul ”Planului Strategic de Dezvoltare Locală a Comunei Salva” strategia de
dezvoltare a comunei Salva și planul de acțiune. Elementele principale ale strategiei sunt
viziunea, obiectivul general, obiectivele specifice, iar pentru fiecare dintre ele priorități și
direcții de acțiune, astfel:
Viziune: Comuna Salva este o localitate renumită pentru produsele agricole,
mobilier si tamplarie, o vatră de tradiție și folclor nealterate.
Obiectiv general: Creșterea calității vieții și a condițiilor de locuit prin reabilitarea
infrastructurii, dezvoltarea și diversificarea economiei locale și păstrarea tradițiilor.
Viziunea și obiectivul general furnizează reperele dezvoltării comunei Salva. Pe
lângă acestea, există o serie de obiective specific sau priorități, asupra cărora
administrația locală este necesar să se concentreze în viitorul apropiat:
DOMENII PRIORITĂȚI Fondul construit și utilizarea terenurilor
1.Dezvoltarea, întreținerea și modernizarea clădirilor publice 2.Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii de sănătate și servicii sociale 3.Dezvoltarea prioritară a zonelor neconstruite din intravilan. 4.Crearea de condiții favorabile diversificării funcționale în zona centrală și dezvoltării de servicii și activități comerciale 5.Utilizarea suprafețelor de teren din administrarea comunei atât pentru atragerea de capital economic, cât și pentru păstrarea/atragerea forței de muncă tinere.
Spații plantate, agrement sport
1.Crearea de noi spații verzi și locuri de joacă pentru copii 2.Salubrizarea și amenajarea peisageră a spațiilor verzi (ne)amenajate 3.Sprijinirea activităților sportive și recreative
Căi de comunicație și transport
1.Modernizarea rețelei de drumuri, străzi, spații de parcare, trotuare și alei pietonale -Modernizare drumuri comunale și străzi prin asfaltare, marcare și instalare de indicatoare -Amenajare de trotuare și alei pietonale pe lângă DN17C și DN17D și pe lângă principalele drumuri comunale și străzi -Amenajarea unor spații de parcare -Reabilitarea, modernizarea și crearea drumurilor de hotar și a celor de acces la proprietățile agricole
Echipare edilitară 1.Înlocuire, modernizare și extindere rețea de apă și canalizare
61
-lntroducerea rețelei de canalizare și a rețelei de alimentare cu apă în toată comuna, inclusiv în zonele de extindere a intravilanului -Extinderea rețelei de apă și canalizare spre zonele viitoarelor ferme moderne (sub Mocirla, Lunca Mare) 2. Introducerea rețelei de alimentare cu gaze natural 3. Extinderea rețelei electrice în zonele noi de intravilan 4. Managementul integrat al deșeurilor
Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu
1.Protecția, conservarea și valorificarea monumentelor istorice 2.Cercetarea și clasarea altor obiective istorice și de arhitectură
Probleme de mediu 1.Împădurirea și consolidarea terenurilor degradate, a celor supuse alunecărilor de teren 2.Consolidarea malurilor Someșului Mare și Sălăuței în intravilanul și extravilanul comunei
Dezvoltare economică 1.Conservarea și promovarea tradițiilor locale 2.Îmbunătățirea climatului investițional local și stimularea parteneriatelor între agenții economici, precum și a celor între mediul privat, mediul public și sectorul ONG 3.Calificarea și reconversia profesională a resursei umane 4.Dezvoltarea agriculturii ecologice 5.Tehnologizarea și retehnologizarea sectoarelor cu potential 6. Promovarea produselor locale 7.Facilitarea accesului produselor locale la piețele de desfacere a produselor
Evoluție demografică 1.Încurajarea stabilirii familiilor de tineri 2.Creșterea ofertei de locuri de muncă ca urmare a diversificării activităților economice existente 3.Aigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate și dezvoltarea serviciilor de asistență social 4.Creșterea cantitativă și calitativă a serviciilor destinate persoanelor vârstnice
3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU
Comuna Salva beneficiează de apropierea de orașul Năsăud și de faptul că este
tranzitată de două drumuri naționale DN17C și DN17D, precum și de faptul că este un
important nod feroviar.
62
Pentru optimizarea relațiilor în teritoriu, pe baza studiilor efectuate privind teritoriul
administrativ și a relațiilor de interdependență dintre localități și vecinătăți, se propun:
- Valorificarea amplasării și integrarea în rețeaua de localități la nivelul județului
Bistrița-Năsăud.
- Valorificarea potențialului natural prin utilizarea eficientă a resurselor.
- Colaborarea cu localitățile învecinate (ex. Năsăud, Nimigea) pentru realizarea
unor obiective legate de valorificarea potențialului natural și protecția mediului
cum ar fi folosirea resurselor de apă, gospodărirea deșeurilor, zona de
agrement.
- Asigurarea legăturilor rutiere necesare între satul de reședință și trupurile
componente.
- Controlul modului de folosință a teritoriului, corecta gestionare și oprirea
tendințelor de folosire excesivă a acestuia.
- Corecta realizare a extinderii localității prin realizarea în prealabil a studiilor
necesare dezvoltării infrastructurii și drumurilor pentru evitarea apariției
și energie electrică). După racordarea la rețeaua de gaze naturale se va generaliza
folosirea acestora pentru încălzirea clădirilor.
Alimentarea cu gaze naturale
Înființarea distribuției de gaze în comuna Salva este necesară și oportună. La
momentul elaborării prezentei documentații este în lucru Studiul de Fezabilitate Înființare
distribuție gaze naturale în comuna Salva.
La rețeaua de gaz metan propusă se vor racorda imobilele social-culturale (școala,
grădinița, dispensarul uman și veterinar), administrative, de comerț și industrie, cât și
locuințele.
Gazul metan se va utiliza pentru prepararea agentului termic necesar încălzirii
spațiilor, cât și în scopuri gospodărești. Locuințele individuale care se vor dezvolta în
aceste zone se vor racorda la rețelele de gaz metan, astfel încât încălzirea locuințelor se
va face cu microcentrale individuale utilizând combustibil gazos.
Pentru alimentarea cu gaze a comunei Salva se va construi un SRM predare-
primire, iar rețeaua de distribuție a gazelor naturale se va executa din conducte de
80
polietilenă conform SR-ISO 4437 PE80-SDR11. Rețelele de gaz metan pot fi de presiune
redusă pe tronsoanele de alimentare a consumatorilor, iar pe tronsoanele de distribuție
generală de presiune joasă. Conductele se vor monta subteran conform NT PE 01/2004,
la traversări de drumuri se vor monta în tuburi de protecție STAS 7335/6-87. Dispunerea
conductelor în trama străzilor se va face respectând prescripțiile SR 8591/1997 care
reglementează condițiile de amplasare a rețelelor edilitare subterane.
Pentru proiectarea rețelei de distribuție a gazelor se va lua în calcul consumul de
gaz metan utilizat pentru centrale termice și pentru aparate de uz casnic, acolo unde sunt
necesare. La fazele de proiectare SF, DTAC si DT-PTh se vor stabili, de către firme
specializate consumurile de gaz metan pentru diferitele categorii de construcții din cadrul
comunei, precum și dimensionarea rețelelor de alimentare cu gaz metan.
Gospodărie comunală În județul Bistrița-Năsăud s-a realizat, în perioada 2009-2011 proiectul ”Sistemul de
management integrat al deșeurilor solide în județul Bistrița-Năsăud”, care prevede
colectarea în mod diferit a diverselor tipuri de deșeuri.
Pentru gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, trebuie să se realizeze în primul
rând încadrarea unui deșeu într-o categorie de deșeuri bine definite. Din punct de vedere
al naturii și locului de producer, deșeurile se clasifică în:
- Deșeuri menajere, adică acele deșeuri provenite din sectorul casnic sau din
sectoare asimilabile cu acestea
- Deșeuri stradale care sunt specifice căilor de circulație publică și provin din
activitatea cotidiană a populației, de la întreținerea spațiilor verzi, de la animale,
din depunerea de substanțe solide din atmosferă.
- Deșeuri asimilabile cu deșeurile menajere, adică deșeurile provenite de la mica
industrie, din comerț, din sectorul public sau administrativ, care prezintă
compoziție și proprietăți similare cu deșeurile menajere, putând fi colectate,
transportate, prelucrate și depozitate împreună cu acestea
- Deșeuri din construcții, adică deșeurile provenite din demolarea sau construirea
de obiective industriale sau civile
- Deșeuri agricole, provenite din unitățile agricole și zootehnice
81
- Deșeuri industriale, care cuprind deșeurile rezultate din desfășurarea proceselor
tehnologice
Noțiunea de management a deșeurilor cuprinde activitățile de precolectare,
colectare, transport, sortare, tartare, valorificare și/sau depozitare a deșeurilor de toate
tipurile. Gestionarea modern a deșeurilor, dezvoltată ca și concept, are în vedere
următoarele obiective:
- Protejarea sănătății populației
- Protejarea mediului
- Menținerea curățeniei publice pentru ca spațiile să fie acceptabile din punct de
vedere estetic
- Conservarea resurselor natural
Colectarea separate a deșeurilor menajere presupune depunerea deșeurilor, de
către generatorul acestora, separat pe categorii, în recipiente diferite și colectarea/
transportarea ulterioară, separate, a acestor categorii de deșeuri (plastic și metal, sticlă,
hârtie, deșeuri reziduale).
Deșeurile din construcții și demolări
Colectarea deşeurilor din construcţii şi demolări generate de populaţie pe teritoriul
administrativ al localităţii Salva intră în responsabilitatea administraţiilor publice locale.
Acestea din urmă vor concesiona activitatea operatorului de salubrizare menajeră.
Nămolurile de la stația de epurare
Nămolul provenit de la stația de epurare a apelor uzate va fi uscat și deshidratat în
modulul stației și depozitat în saci pe o platformă betonată în vederea folosirii lui ca
îngrășământ agricol.
Gestionarea deșeurilor animale
Pentru deșeuri animaliere rezultate în urma activităților de ecarisaj, deratizare și
măturat stradal se va încheia contract de prestări servicii cu o firmă specializată ce va
efectua următoarele servicii:
- colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora
unităţilor de ecarisaj;
82
- colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din
gospodăriile populaţiei, conform clasificării prevăzute în Ordinul 723/2003 și a Normelor
Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului din 29.09.2003.
- dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea.
Gestionarea deșeurilor agrozootehnice
În privința deșeurilor agro-zootehnice, compostarea și depozitarea și valorificarea
acestora se realizează individual în fiecare gospodărie prin depunere pe terenurile proprii
pentru mineralizare și utilizare ca fertilizant împreună cu resturile vegetale, pe o platformă
specială. Platforma de gunoi de grajd va fi amplasată la minim 10,00m distanță de locuința
proprie, de vecinătăți și de sursele de apă.
Gestionarea deșeurilor spitalicești
Deșeurile spitalicești provenind de la cabinetele medicale din localitate, considerate
periculoase vor fi colectate în containere speciale ce vor fi puse la dispoziție de către
unitățile specializate de neutralizare a deșeurilor periculoase și transportate în condiții de
siguranță și incinerate într-un incinerator spitalicesc autorizat.
Măsuri ce trebuie luate pentru gestionarea deșeurilor conform normelor în vigoare
Factorii locali au obligația de a urmări ca eliminarea/valorificarea deşeurilor să se
realizeze numai de instituții autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului. Având în
vedere obiectivele şi ţintele stabilite prin Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, în
concordanţă cu obligaţiile asumate de România în procesul de aderare la Uniunea
Europeană, se va urmării realizarea următoarelor măsuri:
- creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) şi reciclarea deşeurilor
menajere altele decât cele de ambalaje, în măsura posibilităţilor tehnice şi economice;
- extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor sătești până la aria de acoperire
100%;
- adoptarea de măsuri cu caracter administrativ în vederea funcționării eficiente a
sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile, astfel încât să se asigure
atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile
biodegradabile;
- realizarea şi exploatarea corespunzătoare a punctelor de colectare deşeuri;
83
- realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini
şi pieţe);
Pentru aducerea la indeplinire a acestor obiective, beneficiarului - Primaria comunei
Salva, ii revine sarcina de a organiza şi asigura desfăşurarea activităţii de gospodărie
comunală şi de gestionare a deşeurilor cu respectarea următoarelor principii:
- protecţia sănătăţii populaţiei;
- autonomia locală şi centralizarea serviciilor;
- responsabilitatea faţă de cetăţeni;
-conservarea şi protecţia mediului înconjurător;
-asigurarea calităţii şi continuităţii serviciului;
-tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea şi cantitatea serviciului prestat;
-nediscriminarea şi egalitatea de tratament al utilizatorilor;
-transparenţa, consultarea şi antrenarea în decizii a cetăţenilor;
-administrarea corectă şi eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a
unităţilor administrativ-teritoriale şi a banilor publici;
-securitatea serviciului;
-dezvoltarea durabilă.
Obiectivele prevazute de PUG au in vedere gestionarea deseurilor (colectare,
transport) in conformitate cu reglementarile in vigoare prin:
- preluarea deseurilor de către firma autorizata; gospodariile vor fi dotate cu pubele
PVC sau saci menajeri;
- realizarea de platforme de precolectare, betonate unde se vor depozita temporar si
deşeurile reciclabile in containere cu capac, incriptionate; creşterea nivelului de
recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin asigurarea colectarii
selective;
- creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile,
prin asigurarea colectarii selective,
- solutii de compostare individuala a deseurilor biodegradabile;
84
- pentru cadavrele de animale, prin realizarea unui centru pentru colectare si
depozitare temporara care va fi dotat cu camera frigorifica, pana la preluarea de catre
firma autorizata;
- derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de
degradare a solului:
- masuri de combaterea eroziunii solului prin metode agrotehnice, insamantari,
plantari, înierbari;
- plantarea de arbori si arbuști ce va delimita o zona de alianiament spre drumurile
carosabile;
- plantarea perdelelor de protectie pentru cimitire, statia de epurare, zonele de
captare si inmagazinare a apei potabile.
- educatia ecologica a populatiei in spiritul protectiei mediului inconjurator;
- infiinţarea unei instalaţii de colectare şi tratare a apelor uzate;
- imbunatatirea calitatii apei potabile prin surse de apa de adancime si sistem de
alimentare cu apa, ceea ce va asigura o apa ce se va incadra in indicatorii de potabilitate,
- realizarea unui sistem eficient de colectare a apelor meteorice;
- in zonele sensibile cu risc natural si inundatie - distanțe minime de construire față
de acestea:
- spațiile verzi vor fi propuse, organizate si amenajate in zonele publice, in special in
zona centrala a comunei, rezultand zone cu valoare ambientala printr-o proiectare
adecvata si o realizare in consecinta.
3.10 PROTECȚIA MEDIULUI
Planificarea spațială suferă unele mutații importante, devenind o activitate din ce în
ce mai complex, care cuprinde o gamă largă de probleme, de la amplasarea fizică și
utilizarea terenurilor, la probleme complexe de mediu. Schimbările aduse trebuie să aibă
în vedere permanent principiile dezvoltării durabile, ce prevăd menținerea echilibrului între
spațiul construit și cel liber, între dezvoltarea economică și menținerea în bune condiții a
cadrului natural, în recunoașterea peisajului (deopotrivă natural și cultural) ca valoare. La
baza măsurilor și reglementărilor P.U.G. se află convingerea că dezvoltarea unei comune
85
moderne, atractivă pentru turiști și pentru locuitori și care să aibă asigurat un viitor, este
posibilă numai în condițiile unui mediu curat și a menținerii unui cadru natural intact.
Față de factorii de mediu (apă, aer, sol, vegetație, zone construite protejate) având la
bază analiza critică a situației existente, este necesar a se lua următoarele măsuri:
Protecția solului
Se vor lua următoarele măsuri:
- Limitarea extinderii zonei construite în zonele cu terenuri ce prezintă pericol
de prăbușiri, alunecări și în zonele naturale prevăzute prin proiect
- Regularizarea, consolidarea și protejarea malurilor la toate cursurile de apă cu
caracter permanent, precum și ale văilor și viroagelor cu caracter torențial
- Replantarea și consolidarea prin măsuri specific a terenurilor ce prezintă
fenomenul de alunecare
- Utilizarea de către agenții economici a unor tehnologii moderne, cu potențial
redus de poluare a solului
- Utilizarea îngrășămintelor organice în gospodăriile individuale se va face cu
evitarea scurgerii în cursurile de apă.
- În cadrul oricărei lucrări de construcții se vor lua măsuri pentru evitarea
pierderilor de pământ, precum și pentru utilizarea pământului excavat în
reamenajarea și restaurarea terenurilor.
Protecția calității apelor
S-au delimitat zonele de protecție sanitară pentru obiectivele de gospodărie a
apelor și zona de inundabilitate. În ceea ce privește diminuarea surselor de poluare a
apelor se vor respecta prevederile H.G. nr. 352/2005 care modifică și completează H.G.
nr. 188/2002 – NTPA002 privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de
canalizare a localităților și direct în stațiile de epurare și limitele admise conform normelor
și legilor în vigoare.
Se vor lua următoarele măsuri:
- Regularizarea și ecologizarea cursurilor de apă
- Racordarea tuturor foselor septice vidanjabile existente la rețeaua de
canalizare menajeră
86
- Interzicerea latrinelor uscate ca mod de rezolvare a instalațiilor sanitare în
locuințele individuale
- Interzicerea campării la întâmplare, de obicei în apropierea cursurilor de apă
- Instituirea zonelor de protecție sanitară conform normelor în jurul captărilor de
apă, a rezervoarelor, stațiilor de pompare, stațiilor de epurare.
- Amplasarea de lucrări sau construcții, inclusive cele de locuit, în zonele
inundabile se va face numai pe baza avizului de amplasament și a avizului de
gospodărire a apelor, conform normelor legale în vigoare
- În documentațiile de urbanism ulterioare adoptării P.U.G.-ului se vor preciza
restricțiile la regimul construcțiilor în funcție de limitele de inundabilitate și de
instabilitatea terenului, unde este cazul.
Protecția aerului
Principalul factor poluant al aerului de pe teritoriul comunei Salva sunt noxele
produse de circulația rutieră, în special cea de tranzit pe DN17C și DN17D. Emisia
admisibilă de gaze auto după normele europene ECO 15-40 este următoarea: CO (g/km)
=15-27; Hc+NO2 (g/km) = 5,8-8,7. La acest moment nu se impun măsuri de protecție, insă
în funcție de creșterea indicilor de motorizare, trebuiesc luate măsurile necesare la nivel
comunal cât și zonal. Se vor lua următoarele măsuri:
- Interzicerea amplasării în teritoriul administrativ al comunei a oricăror unități
producătoare de noxe care pot depăși limitele admisibile.
- Interzicerea ardeii deșeurilor din gospodării în spații deschise deoarece
generează mulți factori poluanți
- Modernizarea drumurilor locale de pământ și care generează discomfort prin
praful care rezultă în timpul circulației
- Extinderea zonelor verzi și a celor de agreement. La eliberarea oricărei
autorizații de construire se va impune și respectarea suprafețelor minime de
spații verzi.
Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
Pentru atenuarea poluării fonice generată de circulația auto de pe DN17C și
DN17D se vor planta perdele de protecție acolo unde este posibil, iar amplasarea noilor
87
construcții pe terenurile adiacente drumului national se va face cat mai departe față de
axum drumui (regim de aliniere propus). Se va avea în vedere ca nivelul de zgomot în
apropierea unităților economice productive să respecte STAS10009/1998, respectiv 65Db.
Protecția biodiversității
Protejarea pădurilor se va realiza prin:
- Aplicarea susținută a măsurilor tehnice privăzute în aranjamentele silvice
- Suprafața totală a pădurilor nu poate fi micșorată decât cu aprobare special
- Turismul, sportul, agrementul și alte asemenea se pot desfășura în cuprinsul
fondului forestier numai cu respectarea reglementărilor legale, stabilite de
organelle de specialitate competente.
- Respectarea regimului de construire și a distanțelor minime de protecție față
de ecosistemele forestiere
- Evaluarea corectă și de detaliu a biodiversității din zona proiectelor
Protecția populației și sănătatea umană
Pentru asigurarea sănătății populației se interzice amplasarea locuințelor în zona
de protecție sanitară a cimitirelor umane pe o rază de 50m, a stației de epurare pe o rază
de 100m și a dispensarului veterinar pe o rază de 30m.
Prevenirea și combaterea riscurilor antropice
- Evitarea executării de drumuri și amplasării construcțiilor de orice fel pe pe
versanții instabili
- Executarea arăturilor de-a lungul curbei de nivel
- Se impune păstrarea unei zone de protecție în jurul surselor de unde
magnetice – pentru LEA 110kV pe o fâșie de 37m, iar pentru LEA 20kV pe o
fâșie de 24m
- Nivelul admis de radiație al unei antene de telefonie mobile sau releu este
cuprins între 4,5 și 9W/mp, conform Ordinului Ministerului Sănătății nr.
1193/2006
- Se impune păstrarea unei zone de protecție de 20m din ax, de-a lungul
conductei aparținând TRANSGAZ
88
Delimitarea zonelor protejate. Restricții Zonele protejate, cuprinzând componente ale patrimoniului național natural și
cultural, se subscriu Convenției asupra Protecției Patrimoniului European a Consiliului
Europei. Potrivit acestuia părțile semnatare se angajează să adopte o politică de
conservare integrată care:
a. Sa includă protecția patrimoniului arhitectural ca obiectiv major al dezvoltării urbane și
amenajării teritoriului;
b. Să promoveze programe de întreținere și restaurare;
c. Să facă din conservarea, promovarea și punerea în valoare a patrimoniului
arhitectural, un obiectiv major al politicilor în domeniul culturii, ambientului, amenajării
teritoriului și urbanismului.
Zone construite protejate
Protecția patrimoniului national este definită de Legea nr. 422/18.07.2001 privind
protejarea monumentelor istorice publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 407 din 24 iulie
2001.
Zonele de protecție ale zonelor cu valori de patrimoniu sunt stabilite și declarate pe
baza studiilor de specialitate întocmite prin grija Direcției Monumentelor Istorice conform
Legii Nr. 422. Zonele de protecție ale siturilor arheologice sunt stabilite și declarate
conform Legii nr. 258/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.
43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca
zone de interes național.
Autorizarea execuției construcțiilor în aceste zone se face cu respectarea
prevederilor pentru această Unitate Teritorială de Referință (UTR) din Regulamentul
General de Urbanism (RGU).
Conform art. 59, până la instituirea zonei de protecție a fiecărui monument istoric,
se consideră zonă de protecție suprafața delimitată cu o rază de 200m în localități rurale și
500m în afara localităților. În interiorul zonei de protecție sunt premise acele tipuri de
construcții compatibile cu specificul zonei în care sunt amplasate, cu condiția respectării
avizelor organelor administrației publice centrale specializate (Comisia Națională a
Monumentelor Istorice) pentru valori de interes national (categoria valorică A și B). Sunt
interzise orice fel de construcții sau amenajări care, prin funcțiune, configurație
89
arhitecturală sau amplasament compromit aspectul general al zonei, afectează valoarea
monumentului ori a zonei protejate a acestuia.
Monumente de arhitectură
Pe teritoriul comunei Salva se regăsesc următoarele monumente istorice:
COD LMI 2015 COD RAN
Denumire Localitate Adresa Datare
BN-I-s-B-01370 32553.01.01
Turn roman Sat SALVA, comuna SALVA
”Dumbrava” Sec. II – III p. Chr.
BN-I-s-B-01385 34404.01
Așezare
Sat SALVA, comuna SALVA
”Mocirla”, în stânga râului Sălăuța
Sec. II – III p. Chr.
Zone naturale protejate
ROSCI0393 – Someșul Mare
3.11 REGLEMENTĂRI URBANISTICE
Propunerile urbanistice elaborate pe domenii de activitate și funcțiuni conduc în
final la un sistem de reglementări care să stabilească regimul juridic și tehnic al fiecărei
suprafețe cuprinse în intravilanul nou propus al comunei Salva. Reglementările privesc
stabilirea destinației tuturor terenurilor din localitate sub forma zonificării funcționale.
Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face pe baza reglementărilor,
partea grafică, precum și a Regulamentului Local de urbanism (volum 2), care face parte
integrantă din prezenta documentație. Prevederile prezentei documentații P.U.G. se aplică
atât la teritoriul intravilan al comunei, cât și la cel extravilan.
Zone și subzone funcționale
Zona funcțională este o categorie urbanistică și reprezintă ”parte din teritoriul unei
localități în care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, se
determină funcțiunea dominantă existentă și viitoare. Zona funcțională poate rezulta din
mai multe părți cu aceeași funcțiune dominantă (zona de locuit, zona activităților
industriale, zona spațiilor verzi, etc). Zonele funcționale în care este împărțit teritoriul
comunei Salva, enumerate în cele ce urmează, sunt prezentate grafic în planșa U3
”Reglementări urbanistice - Zonificare”.
90
ZONA FUNCȚIONALĂ SUBZONĂ FUNCȚIONALĂ IS – Zonă de instituții publice și servicii ISa – subzona pentru instituții sau
servicii administrative și financiar-bancare ISc – subzona pentru comerț și servicii ISî – subzona pentru instituții de învățământ și cultură ISct – subzona pentru dotări de cult ISas- subzone pentru dotări de sănătate și asistență socială
L – Zonă pentru locuințe Lm – subzona locuințelor individuale, semicolective și colective mici cu regim de înălțime P-P+2E
IS / L – Zonă mixtă instituții publice și servicii/locuire ID – Zonă pentru unități industriale și depozitare V – Zona pentru spații verzi amenajate, perdele de protecție, sport și agrement
Vs – subzona spațiilor verzi pentru sport și agrement Vp – subzona spațiilor verzi de protecție
CC – Zonă pentru căi de comunicație CCr - subzona căilor de comunicație rutieră și a amenajărilor aferente CCf – subzona căilor de comunicație feroviară și a amenajărilor aferente
GC – Zonă pentru gospodărie comunală / cimitire GCc – subzona cimitire și clădiri anexă
TE – Zonă pentru echipare edilitară
ZONE SITUATE ÎN AFARA TERITORIULUI INTRAVILAN TDA – Terenuri cu destinație agricolă TDF – Terenuri cu destinație forestieră TDH – Terenuri aflate permanent sub ape TC – Terenuri ocupate de căi de comunicație RAN – Terenuri ocupate cu situri arheologice SCI – Terenuri ocupate cu areale Natura 2000 TN – Terenuri neproductive
91
Pentru zonele funcționale, prevederile Regulamentului Local de Urbanism se
grupează în 3 secțiuni, cuprinzând reglementări specifice, după cum urmează:
• Generalități. Caracterul zonei.
- Tipuri de de subzone funcționale
- Funcțiunea dominantă a zonei
- Funcțiuni complementare admise
• Secțiunea I – Utilizare Funcțională
- Art. 1 Utilizări admise
- Art. 2 Utilizări admise cu condiționări
- Art. 3 Utilizări interzise
- Art. 4 Interdicții temporare
- Art. 5 Interdicții definitive
• Secțiunea II – Condiții de amplasare, echipare și configurare a clădirilor
- Art. 6 Orientarea față de punctele cardinale
- Art. 7 Caracteristici ale parcelelor (suprafețe, forme, dimensiuni)
- Art. 8 Amplasarea clădirilor față de aliniament
- Art. 9 Amplasarea clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor
- Art. 10 Amplasarea clădirilor unele față de altele pe aceeași parcelă
- Art. 11 Circulații și accese
- Art. 12 Staționarea vehiculelor
- Art. 13 Înălțimea maximă admisibilă a clădirilor
- Art. 14 Aspectul exterior al clădirilor
- Art. 15 Condiții de echipare edilitară
- Art. 16 Spații libere și plantate
- Art. 17 Împrejmuiri
• Secțiunea III – Posibilități maxime de ocupare și utilizare a terenurilor
- Art. 18 Procent maxim de ocupare a terenurilor (P.O.T.)
- Art. 19 Coeficient maxim de utilizare a terenului (C.U.T.)
92
Zone construite protejate sunt: zonele de locuințe protejate sanitar față de surse de
poluare sau discomfort:
- Dispensar veterinar – 30m
- Stație de epurare ape uzate – 300m
- Cimitire – 50m
Zone cu valori de patrimoniu:
- Monumente de arhitectură și situri arheologice. Zona de protecție este suprafața
delimitată cu o rază de 200m în localități rurale și 500m în afara localităților.
Zone de protecție a cursurilor de apă
- 15m pentru cursuri de apă cu lățimea de 10-50m
Zone de protecție sanitară cu regim sever pentru (conf. Hotărârea nr. 930 din 11 august
2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de
protecție sanitară și hidrogeologică):
- Stații pompare - 10m de la zidurile exterioare ale clădirilor
- Aducțiuni – 10m de la generatoarele exterioare ale acestora
- Rezervoare îngropate – 20m de la zidurile exterioare ale clădirilor
- Alte conducte din rețelele de distribuție -3m
Zone naturale protejate
Este delimitat următorul sit Natura 2000 – sit de importanță comunitară:
ROSCI0393 – Someșul Mare S= 42,49ha
Zone de restricții de construire: - Zone cu interdicții temporare de construire s-au stabilit atunci când în zona
respective este necesară elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale (ex.
zonele de extindere a intravilanului în care dezvoltarea este condiționată de
asigurarea accesului și a echipării edilitare).
- Zone cu interdicții definitive de construire se referă la interzicerea realizării
construcțiilor în zonele inundabile, terenuri alunecătoare, amplasamente situate
în apropierea unor unități protejate sever sau care pot incomoda functional (ex.
Stații de epurare, cimitire, etc).
În vederea stabilirii regulilor corecte de construire, teritoriul intravilan al localității a
fost împărțit convențional în Unități Teritoriale de Referință (U.T.R.). Împărțirea teritoriului
93
localității în U.T.R.-uri s-a făcut pe baza planșei U3 ”Relementări urbanistice. Zonificare”.
Conform prevederilor din Anexa nr. 2 la Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, U.T.R.-ul reprezintă ”subdiviziunea
urbanistică a teritoriului unității administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale,
caracterizată prin omogenitate funcțională și morfologică din punct de vedere urbanistic și
arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă.
Având în vedere dimensiunea mică a localității și faptul că funcțiunea de locuire
este cea predominantă, numărul de U.T.R.-uri este redus (vezi volumul 2 – Regulament
Local de Urbanism).
3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ Urmare a analizei situației existente, ținând cont de perspectivele dezvoltării
demografice și a posibilităților de dezvoltare economică, se fac următoarele propuneri în
domeniul obiectivelor de utilitate publică:
- Finalizarea amenajării și modernizării străzilor existente
- Realizarea unor străzi de interes local pentru a se putea asigura accesul și
pentru a se putea parcela suprafețele de teren introduse în intravilan
- Extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în zonele introduse în