REABILITAREA SUBSOLURILOR I A ELEMENTELOR SUBTERANE HIDROIZOLATE LA CONSTRUCII Faza 1: Raport I – Prevederi generale. Expertizare tehnic. Proiectarea lucrrilor de reabilitare (Anexe) Contract: 502/2011 Beneficiar: MDRT Director General INCD URBAN - INCERC, conf.univ.dr.arh.Vasile Mei____________________________________________________ Director tiinific Construcii INCD URBAN-INCERC, dr.ing.Emil Sever Georgescu ____________________________________________________ Director SucursalINCERC Bucureti, ing.Claudiu Matei __________________________________________________________ ef Secie – Chimia Construciilor i Protecia Mediului, dr.ing.Irina Popa __________________________________________________________ ef Proiect, conf.univ.dr.arh.Vasile Mei____________________________________________________ ing.Sergiu Melinte __________________________________________________________ - ianuarie 2012 -
52
Embed
REABILITAREA SUBSOLURILOR I A ELEMENTELOR …psc.ro/wp-content/uploads/2012/01/contract_502_faza_1.pdf · 3 2. ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REABILITAREA SUBSOLURILOR I A ELEMENTELOR
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
REABILITAREA SUBSOLURILOR �I A ELEMENTELOR
SUBTERANE HIDROIZOLATE LA CONSTRUC�II
Faza 1: Raport I – Prevederi generale. Expertizare tehnic�.
3 – PROIECTAREA LUCR�RILOR DE REABILITARE ............ 22
3.1 Condi�ii generale ......................................... 22
3.2 Condi�ii de calitate asigurate prin proiectare, corespunz�toare cerin�elor
esen�iale (conform Legea 10/1995 cu modific�rile �i complet�rile ulterioare)... 23
3.3 Condi�ii particulare privind proiectarea. Elemente definitorii în alegerea
ansamblului de m�suri pentru reabilitare ........................................ 25
3.4 Solu�ii constructive de principiu �i detalii caracteristice .................................... 40
Anexa 1 Lista principalelor reglement�ri tehnice �i standarde na�ionale avute în vedere
la elaborarea lucr�rii ......................................... 49
1. PREVEDERI GENERALE 1.1.Obiect
Prezenta lucrare se refer� la proiectarea �i executarea lucr�rilor de reabilitare a subsolurilor �i a elementelor subterane existente din punct de vedere al asigur�rii izola�iei hidrofuge �i termice �i cuprinde:
- definirea etapelor procedurii de expertizare tehnic� a subsolurilor �i a elementelor în contact cu solul, susceptibile de a fi afectate de umiditatea din sol datorit� lipsei protec�iilor adecvate;
- prezentarea structurilor constructive utilizate preponderent la realizarea subsolurilor cl�dirilor actuale civile �i de produc�ie cu regim normal de exploatare;
- proiectarea lucr�rilor de reabilitare pentru asigurarea cerin�elor esen�iale ale utilizatorilor,
- elaborarea de recomand�ri cu privire la alegerea produselor hidroizolante �i termoizolante;
- prezentarea solu�iilor cadru pentru combaterea �i eliminarea igrasiei precum �i pentru izolarea hidrofug� sau termohidrofug� a cl�dirilor.
1.2.Domeniul de aplicare
Prevederile prezentei propuneri de reglementare tehnic� se refer� la reabilitarea subsolurilor �i a elementelor subterane hidroizolate aferente cl�dirilor civile �i de produc�ie cu regim normal de exploatare (temperaturi ale aerului interior cuprinse intre + 50C �i + 400C �i umidit��i relative ale aerului interior mai mici de 60%).
Nu fac obiectul prezentei lucr�ri elementele subterane ale construc�iilor speciale (bunc�re, tancuri de depozitare pentru lichide, galerii subterane pentru re�ele tehnice edilitare, etc.) precum �i ale lucr�rilor de art� (tuneluri, galerii de metrou, etc.).
1.3.Referin�e principale
Prezenta lucrare s-a elaborat pe baza documenta�iilor firmelor din domeniu tehnologiilor de asanare sau producere a materialelor hidro �i termoizolante, înscriindu-se în cadrul legislativ �i respectând reglement�rile tehnice �i standardele în vigoare indicate în anex�.
1.4.Terminologie
1) CTS – cota terenului sistematizat – nivelul p�mântului din exteriorul cl�dirii rezultat dup� executarea sistematiz�rii pe vertical�;
2) NHM – nivelul hidrostatic maxim – cota superioar� maxim� la care poate ajunge stratul de ap� freatic�;
3) expertizare tehnic� a unui subsol/element de construc�ie subteran – activitate desf��urat� sub coordonarea unui expert tehnic atestat de MDRT pentru cerin�a supus� expertizei, care presupune efectuarea de inspec�ii, incerc�ri “ín situ” sau pe probe extrase din alc�tuirea elementelor de construc�ie ale subsolului �i calcule în vederea evalu�rii performan�elor fizico-mecanice ale produselor din alc�tuirea elementului de construc�ie, ale elementului de construc�ie în ansamblu precum �i a stabilirii nivelului în care construc�ia in ansamblu satisface cerin�ele esen�iale ale utilizatorilor, stabilite prin reglement�rile tehnice în vigoare;
4) subsol – spa�iu utilizabil, din componen�a unei cl�diri, dispus total sau par�ial sub CTS, pe unul sau mai multe niveluri, cu aria construit� egal� (subsol general), mai mic� (subsol par�ial) sau mai mare (subsol extins) decât aria construit� a ansamblului cl�dirii;
2
5) element de construc�ie subteran – element de construc�ie îngropat total sau par�ial în teren. Un element de construc�ie vertical se consider� ca element de construc�ie subteran dac� este în contact cu terenul pe o în�l�ime de cel pu�in 2/3 din în�l�imea total�.
6) element de construc�ie hidroizolat – element de construc�ie, orizontal, vertical sau înclinat, care are în alc�tuire un strat realizat dintr-un produs/din produse hidroizolante, având ca utilizare preconizat� protec�ia împotriva apei subterane (cu sau f�r� presiune) �i umidit��ii solului.
7) igrasie – fenomen natural de impregnare cu ap� a structurii materialelor din elementele de construc�ie prin ascensiune capilar�;
8) ascensiune capilar� – fenomen, produs în structura unui corp poros (zid�rie de c�r�mid�, �.a.), care induce o deplasare ascendent� a apei contrar� mi�c�rii descendente datorate gravita�iei;
9) sistem electro-osmotic – metod� de contracarare a fenomenului de ascensiune a apei prin capilaritate prin introducerea în zidurile afectate de umiditate a unui curent electric;
10) deteriorare (degradare, depreciere, stricare) – efectul ac�iunii agen�ilor agresivi care se manifest� prin alterarea caracteristicilor fizico-chimice ale produselor din alc�tuirea unui element constructiv;
11) eflorescen�� – depunere pulverulent� sub form� de benzi sau pete, vizibile pe suprafa�a elementelor de construc�ie, datorit� migr�rii s�rurilor din structura acestora sub ac�iunea de dizolvare, transport �i evaporare a apei;
12) impregnare – opera�iune de introducere a unei substan�e lichide în structura unui material/element de construc�ie în vederea m�ririi rezisten�ei acestuia la ap�, foc sau atac biologic;
13) injectare – procedeu tehnologic de introducere sub presiune a unui produs pentru impregnarea unui element de construc�ie sau realizarea unui strat izolant între partea subteran� a acestuia �i umplutura de p�mânt adiacent�;
14) hidrofobizare – tratament aplicat unui material cu scopul de a reduce capacitatea sa de absorb�ie a apei;
15) peliculizare – aplicarea unui produs lichid pe suprafa�a unui element de construc�ie în vederea m�ririi rezisten�ei acestuia la atacul diver�ilor agen�i agresivi;
16) sistem de drenare – ansamblu de lucr�ri specifice executate cu scopul de a colecta, conduce �i îndep�rta apa de infiltra�ie precum �i de a sc�dea nivelul pânzei freatice din zona subsolurilor pentru reducerea presiunii acesteia asupra hidroizola�iei construc�iei;
17) dren – element al unui sistem care absoarbe, filtreaz� �i dirijeaz� apa subteran�, m�rind viteza de deplasare a acesteia în scopul evacu�rii rapide a excesului de ap� din zona adiacent� subsolurilor;.
18) friabil (�) – însu�ire negativ� a materialelor, datorat� ac�iunii agresive a apei �i a compu�ilor chimici, caracterizat� prin sf�râmarea / dezagregarea foarte u�oar�;
19) asanare – desecare, secare – înl�turarea apelor în exces pentru ca o construc�ie sau teren s� devin� salubru.
3
2. ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REABILITAREA SUBSOLURILOR �I A ELEMENTELOR SUBTERANE
2.1.Expertizarea tehnic� a st�rii construc�iei �i a caracteristicilor amplasamentului 2.1.1. Generalit��i – prezentarea sistemelor constructive de realizare a subsolurilor existente
Sistemele constructive predominante, utilizate pe scar� larg� în România la realizarea subsolurilor cl�dirilor civile �i de produc�ie cu regim normal de exploatare, au fost alese, în general, în func�ie de: - solu�ia adoptat� pentru structura de rezisten�� a cl�dirii - func�ionalitatea subsolului - progresul tehnologic �i mecanizarea lucr�rilor de construc�ii 1. Cl�dirile cu vechime mai mare de 100 ani
La cl�dirile având în prezent o vechime mai mare de 100 de ani, solu�ia constructiv� a depins de materialele de construc�ie disponibile în acel moment.
Astfel, în mediul urban, au fost utilizate materiale de construc�ii manufacturate, de tipul c�r�mizilor ceramice pline arse, cherestea din lemn, profile metalice laminate la cald (în special, cu sec�iuni de tip “I”, “U” sau profil de �in� de cale ferat�).
Aceste materiale au fost utilizate astfel: - produsele ceramice arse, atât la execu�ia funda�iilor directe cât �i a pere�ilor subsolului, care
în general, sunt inclu�i în structura de rezisten�� a cl�dirii; la cl�dirile foarte vechi, plan�eul peste subsol are ca element de construc�ie cu rol structural arcul din zid�rie;
- cheresteaua din lemn (de regul� din esen�� tare) a fost utilizat� la realizarea plan�eului peste subsol;
- profilele metalice laminate la cald au fost utilizate pentru realizarea grinzilor de plan�eu, de regul� pentru deschideri mari (cca. 5 … 6 metri), în spa�iul liber dintre grinzi fiind inserate bol�i din c�r�mid�
Subsolurile au func�iunea atât de locuit (caz în care pere�ii subsolului au �i o parte suprateran�, în care sunt amplasate ferestre) sau de depozitare.
Elementele de construc�ie ale subsolurilor, pere�ii �i uneori pardoseala, au izola�ie hidrofug�. Izola�ie termic� are numai plan�eul peste subsol, sub form� de de�euri ceramice, dispuse
între grinzile plan�eului. La pere�i, izola�ia termic� este asigurat� numai prin grosimea zid�riei exterioare, care în
multe cazuri, mai ales la cl�dirile etajate, are o grosime mai mare de 50 cm. În mediul rural, pere�ii subsolului au fost realiza�i din materiale locale, respectiv piatr�. Plan�eele peste subsol au fost realizate preponderent din lemn de r��inoase. Mortarul de leg�tur� al blocurilor de zid�rie, de regul� este pe baz� de var nisip. Din aceast�
cauz�, elementele de zid�rie permit difuzia apei �i umidit��ii p�mântului, in special �i ca efect al nefunc�ionalit��ii stratului hidroizolant din cauza uzurii fizice.
2. Cl�dirile cu vechime între 60 �i 100 ani Elementul de noutate care apare la acest tip de cl�diri îl reprezint� realizarea plan�eelor
peste subsol din beton armat precum �i a funda�iilor din beton. Din punct de vedere al comport�rii în exploatare, funda�iile din beton au îmbun�t��it
impermeabilitatea, ca urmare a compactit��ii mult mai bune a betonului în raport cu mortarul de var-nisip cu care sunt legate blocurile de zid�rie.
Pere�ii subsolului au fost realiza�i, de regul�, tot din zid�rie, în cele mai multe cazuri cu rol structural.
Subsolurile, chiar si cele locuibile, nu erau termoizolate suplimentar, izolarea termic� fiind realizat� de grosimea zid�riei, care de regul�, are cel pu�in 42 de cm.
4
3. Cl�dirile cu vechime mai mic� de 60 de ani
În aceast� perioad�, România a avut cel mai mare ritm de dezvoltare a sectorului construc�iilor �i produselor pentru construc�ii. Astfel, aceast� etap� reprezint� perioada dezvolt�rii tehnologiei prepar�rii �i punerii în oper� a betonului, industrializ�rii lucr�rilor de construc�ii, tipiz�rii �i prefabric�rii elementelor de construc�ie �i cl�dirilor. Tot în aceast� perioad� s-a pus accent pe utilizarea intensiv� a terenurilor intravilane, astfel încât majoritatea construc�iilor au un regim de în�l�ime mai mare de 5 niveluri.
Ca urmare a num�rului mare de unit��i func�ionale concentrate într-o singur� cl�dire, realizarea de subsoluri a devenit absolut necesar�, în special pentru func�ionalitatea tehnic� a acestora, în ele amplasându-se traseele pentru distribu�ia orizontal� �i vertical� a utilit��ilor.
Subsolurile realizate au pere�ii din beton armat, �i numai în foarte pu�ine cazuri din cadre din beton armat cu zid�rie de umplutur�. Pere�ii din beton armat au fost realiza�i preponderent în solu�ie monolit�, �i numai uneori din panouri prefabricate.
De asemenea, funda�iile �i pl�cile pe care reazem� pardoseala subsolului au fost realizate în variant� monolit�. Pl�cile peste subsol au fost realizate, de regul�, din panouri mari prefabricate.
Pere�ii au fost prev�zu�i cu hidroizola�ii orizontale �i verticale, realizate de regul� din foi bitumate lipite cu bitum aplicat la cald.
Pere�ii, pardoseala �i placa peste subsol, în general nu au fost prev�zute, prin proiect, cu izola�ie termic�.
Dup� anul 1984, atât pl�cile peste subsol cât �i zona suprateran� a pere�ilor de subsol au fost izolate termic, de regul� cu un strat de beton celular autoclavizat cu grosimea de 15 cm.
În ceea ce prive�te comportarea în exploatare, pere�ii de subsol realiza�i din beton armat au avut comportarea cea mai bun� cu privire la ascensiunea capilar� a apei subterane f�r� presiune.
Degrad�rile semnalate la astfel de subsoluri s-au datorat acumul�rii apei ca urmare a neetan�eit��ii elementelor de instala�ii, înfund�rii canaliz�rii sau infiltra�iilor de ap� prin pardoseal�. De regul� pardoseala subsolului nu a fost prev�zut� cu hidroizola�ie, singura protec�ie reprezentând-o stratul de pietri� de rupere a capilarit��ii.
2.1.2. Analizarea cauzelor �i tipurilor de daune întâlnite la subsolurile �i elementele de construc�ie în contact cu apa
Principalele cauze ale apari�iei umidit��ii în elementele de construc�ie aferente subsolului (pere�i subterani, funda�ii, pl�ci, socluri, plan�ee) sau parterului (pl�ci pe sol, pere�i interiori sau exteriori, funda�ii,soclu) sunt urm�toarele:
1. deteriorarea sau inexisten�a componentei cu rol de izola�ie hidrofug�; 2. ridicarea nivelului �i sc�derea vitezei de curgere a apei din pânza freatic�; 3. prezen�a constant� �i cumulat� a apei provenit� din precipita�iile atmosferice (z�pad� �i
ploaie) care ac�ioneaz� prin: a. udarea direct� sau stropirea suprafe�elor exterioare; b. cre�terea umidit��ii solului �i implicit a presiunii apelor de infiltra�ie asupra
elementelor subterane;
4. producerea în interior a fenomenului de condensare datorit�: a. lipsei de permeabilitate a elementelor de construc�ie la trecerea vaporilor de ap�; b. inexisten�ei unui sistem de ventilare adecvat; c. lipsei unei izola�ii termice fa�� de: exterior, teren �i spa�iile reci adiacente; d. existen�a unei surse permanente de ap� (infiltra�ii) sau de vapori de ap�.
5
5. defec�iuni ale instala�iilor de ap�, canalizare, termice sau pluviale.
Prezen�a apei în elementele de construc�ie induce urm�toarele efecte negative nu mumai asupra calit��ii construc�iei cât �i spa�iului aferent al acesteia:
1. afectarea comportamentului static al ansamblului cl�dirii prin reducerea rezisten�ei mecanice a infrastructurii;
2. alterarea produselor componente prin procesele chimice �i biologice declan�ate care afecteaz� aspectul �i coeziunea straturilor superficiale (culoarea, luciul, granula�ia, adezivitatea), dar �i structura intern� a acestora (fisuri, cr�p�turi, oxid�ri, etc.);
3. reducerea capacit��ii de izolare termic� a pere�ilor care favorizeaz� producerea condesului, dezvoltarea de micro flor� �i faun� specific�, precum �i cre�terea umidit��ii relative a aerului de la interior dincolo de limitele igienic acceptabile.
Diagnosticarea st�rii construc�iei constituie o parte a expertizei tehnice care are în vedere evaluarea modului de comportare în timp precum �i identificarea degrad�rilor �i deficien�elor ap�rute in decursul exploat�rii.
Elementele de construc�ie aferente construc�iilor supraterane sau subsolurilor/demisolurilor
�i care fac obiectul analizei din cadrul ac�iunii de reabilitare, sunt: a. pere�ii, inclusiv soclul, de pe conturul exterior al subsolurilor par�ial sau complet
în contact cu p�mântul; b. pere�ii interiori ai subsolurilor; c. pl�cile pe sol sau pardoselile amplasate, la CTS sau peste acest nivel, pe straturi
de umplutur�; d. pl�cile de la partea inferioar� a subsolurilor/demisolurilor; e. plan�eele de la partea superioar� a spa�iilor subterane acoperite cu p�mânt sau
utilizate ca suport pentru structuri circulabile pietonal sau auto; f. pere�ii exteriori �i interiori ai parterului sau a altor niveluri afectate de umiditate; g. funda�iile pere�ilor exteriori �i interiori ai cl�dirilor cu sau f�r� subsol/demisol.
Expertizarea tehnic� a unui subsol (incluzând aici atât elementele subterane precum �i cele
supraterane, adiacente, afectate de umiditate) presupune, în principal, efectuarea urm�toarelor activit��i:
1. inspec�ia vizual� a subsolului; 2. inspec�ia vecin�t��ilor subsolului; 3. discu�ii cu utilizatorii/proprietarii spa�iilor de la subsol; 4. studierea proiectului; 5. evaluarea perioadei în care a fost executat� cl�direa al c�rui subsol este expertizat tehnic �i a performan�elor normate prin reglement�rile tehnice valabile în acea perioad�;
6. efectuarea de încerc�ri; 7. evaluarea performan�elor elementelor de construc�ie subterane; 8. evaluarea cauzelor probabile ale degrad�rilor/defectelor semnalate; 9. elaborarea referatului cu concluzii tehnice; 10. elaborarea referatului tehnic cu privire la solu�iile de reabilitare a subsolului
6
1. Efectuarea observa�iilor vizuale
a. Inspec�ia vizual� are un rol deosebit de important in ceea ce prive�te comportarea în exploatare a elementelor constructive ale subsolului, intrucât pune în eviden�� degrad�rile �i de cele mai multe ori ofer� informa�ii cu privire la localizarea surselor care au favorizat sau contribuit în mod direct la apari�ia degrad�rilor/defectelor.
b. La inspec�ia vizual� a unui subsol se va urm�ri în special:
- dac� pe suprafa�a elementelor de construc�ie sunt vizibile fisuri; - dac� stratul de finisaj are culoare uniform�; suprafe�ele la care culoarea difer� sunt
susceptibile de a fi afectate de umiditate; - dac� stratul de finisaj este c�zut sau desprins (o aderen�� sc�zut� a stratului de finisaj se
poate sesiza prin cioc�nire u�oar�, dac� sunetul nu este clar, suprafa�a respectiv� este neaderent�);
- dac� suprafa�a este afectat� de igrasie; - dac� suprafa�a este afectat� de condens; - dac� pe suprafa�� sunt vizibile infiltra�ii de ap�; - dac� suprafa�a pardoselii subsolului este uscat�; - dup� caz, starea tâmpl�riei exterioare, în special sub aspectul etan�eit��ii; - existen�a gurilor de ventilare �i starea lor (obturate, func�ionale, etc.); - etan�eitatea instala�iilor �i a arm�turilor aferente conductelor din subsolurile tehnice,
c. Concomitent cu inspec�ia vizual� umiditatea interioar� ridicat� a unui subsol este sesizat� �i olfactiv
d. In cadrul inspec�iei vizuale este esen�ial de a nu se confunda fenomenul de condens cu fenomenul de igrasie sau cu infiltra�iile de ap�.
- Fenomenul de igrasie se datoreaz� ascensiunii capilare a apei/umidit��ii p�mântului ca urmare a lipsei sau degrad�rii hidroizola�iei orizontale. Fenomenul de igrasie se manifest� la toti pere�ii, atât la cei perimetrali cât �i la pere�ii interiori, care nu sunt în contact cu p�mântul. De regul�, ascensiunea capilar� (igrasia) se manifest� pân� la o în�l�ime de cca. 1,20 … 1,50 metri, de la pardoseal�. Tot în cadrul fenomenului de igrasie se încadreaz� �i umiditatea pere�ilor în contact cu p�mântul, ca efect a infiltr�rii apei/umidit��ii terenului, ca urmare a lipsei sau degrad�rii stratului hidroizolant vertical
- Fenomenul de condens se datoreaz� condens�rii vaporilor de ap� pe suprafa�a interioar� a elementelor de construc�ie ale subsolului, pe suprafe�ele în care temperatura suprafe�ei este mai mic� decât temperatura punctului de rou� corespunz�toare temperaturii �i umidit��ii aerului interior.
e. În func�ie de amploarea degrad�rilor/defectelor se va întocmi un releveu al acestora. În cazul semnal�rii de fisuri, este necesar s� fie determinat� deschiderea, adâncimea �i lungimea fisurilor, iar aceste date vor fi înregistrate în releveul degrad�rilor.
2. Inspec�ia vecin�t��ilor subsolului
În cadrul observa�iilor se are în vedere:
a. identificarea unor construc�ii amplasate lâng� subsolul expertizat, sub aspectul: - rostului dintre construc�ii (rost închis sau deschis); - scurgerii apelor meteorice de pe cl�direa învecinat�; - st�rii de între�inere a cl�dirii învecinate (stare bun�, pere�i exteriori degrada�i, cl�dire
p�r�sit�, etc.); - perioadei în care a fost realizat� construc�ia adiacent� subsolului expertizat.
7
b. inspectarea existen�ei �i st�rii trotuarelor de protec�ie ale cl�dirii urm�rindu-se panta trotuarului/terenului, cu eviden�ierea faptului dac� apele meterorice se scurg spre pere�ii subsolului;
c. identificarea unor trasee de conducte în apropierea cl�dirii (conducte, c�mine de vizitare, guri de scurgere, etc.); starea acestor elemente este deosebit de important� în ceea ce prive�te evaluarea cauzelor unor infiltra�ii;
d. starea soclurilor cl�dirii; e. starea de cur��enie a terenului din zona adiacent� subsolului.
3. Discu�ii cu utilizatorii/proprietarii spa�iilor de la subsol
Discu�iile cu utilizatorii/proprietarii spa�iilor de la subsol au în vedere: - colectarea de date cu privire la istoricul cl�dirii (repara�ii capitale, ac�iuni excep�ionale
la care a fost supus� cl�direa, etc); - satisfac�ia cu privire la confortul oferit de spa�iile de la subsol; - eventualele lucr�ri de igienizare �i de repara�ii efectuate la elementele de construc�ie �i
de instala�ii din subsol; - eventualele modific�ri în schimbarea destina�iei spa�iilor; - eventualele modific�ri ale traseelor elementelor de instala�ii de ap� �i înc�lzire; - eventuale lucr�ri de reabilitare; - comportarea elementelor de construc�ie �i instala�ii care au fost supuse unor lucr�ri de
repara�ii /reabilitare.
4. Studierea proiectului În cazul în care se dispune de proiectul de execu�ie al subsolului, studiul acestuia presupune:
- evaluarea conformit��ii situa�iei de fapt cu cea din proiect - semnalarea modific�rilor f�cute în decursul timpului, cu privire la compartimentarea �i
destina�ia spa�iilor interioare - identificarea alc�tuirii elementelor de construc�ie, în special sub aspectul structurii �i al
materialelor din care au fost realizate straturile din componen�a elementului - eventuale modific�ri cu privire la ventilarea natural� a subsolului
În lipsa proiectului, dup� caz, este necesar s� fie realizat un releveu al subsolului.
5. Evaluarea perioadei în care a fost executat� cl�direa al c�rui subsol este expertizat
tehnic �i a performan�elor normate prin reglement�rile tehnice valabile în acea perioad�
Evaluarea perioadei în care a fost executat� cl�direa furnizeaz� informa�ii cu privire la materialele, alc�tuirile �i tehnicile de construc�ie utilizate, care permit, cu suficient� precizie, evaluarea performan�elor elementelor de construc�ie ale subsolurilor.
De asemenea, cunoa�terea perioadei de elaborare a proiectului �i de construire a cl�dirii permite evaluarea performan�elor, la nivelul minim cerut de reglement�rile tehnice în vigoare la momentul respectiv.
În lipsa altor date, perioada aproximativ� de realizare a unei construc�ii poate fi evaluat� în func�ie de solu�ia constructiv� astfel: a. subsolurile cu pere�i structurali din zid�rie de c�r�mid� plin�, cu grosimea de cel pu�in 42
cm �i plan�eul peste subsol: - din arce structurale masive din zid�rie sau - arce de zid�rie rezemate pe profile metalice laminate la cald sau - pe structur� din grinzi de lemn;
se apreciaz� a avea o vechime mai mare de 100 ani
8
b. subsolurile cu pere�i structurali din zid�rie din c�r�mid� plin� �i plan�eu din beton armat, au
o vechime cuprins� între 50 �i 80 de ani;
c. subsolurile cu pere�i din beton sau din cadre din beton armat cu zid�rie de umplutur� din c�r�mid� plin�, au o vechime mai mic� de 50 … 60 ani.
6. Efectuarea de încerc�ri
Pentru indicarea corect� a cauzelor �i a interven�iei adecvate, suplimentar fa�� de observa�iile vizuale �i olfactive sunt necesare determin�ri cantitative ale umidit��ii efectuate cu instrumente de m�sur� adecvate �i proceduri de laborator sau in situ.
M�sur�torile au ca scop determinarea cantit��ii de ap� din fiecare sec�iune a pere�ilor în vederea deducerii distribu�iei umidit��ii în grosimea elementului de construc�ie afectat.
În cadrul unei expertize tehnice, metodele instrumentale de determinare a caracteristicilor produselor prin încerc�ri sunt deosebit de utile, întrucât furnizeaz� performan�ele reale ale produselor, în situa�ia real� de exploatare.
În func�ie de tipul produsului, posibilit��ile de acces �i dotarea tehnic�, încerc�rile pot fi efectuate “in situ” sau în condi�ii de laborator, pe probe extrase din alc�tuirea elementelor de construc�ie.
Precizia încerc�rilor de laborator efectuate pe probe prelevate din alc�tuirea elementelor de construc�ie depinde de modul de conservare a probelor pe durata de timp dintre momentul prelev�rii �i momentul încerc�rii, în special de modul cu privire la ambalarea lor în recipiente etan�e, astfel înc�t s� fie evaluat� cât mai obiectiv umiditatea acestora în starea de exploatare.
Pentru definirea cantitativ� a umidit��ii unei înc�peri �i a elementelor constructive adiacente sunt necesare urm�toarele m�sur�tori:
a. M�surarea umidit��ii relative a aerului din interior �i compararea valorilor ob�inute cu valorile cuprinse în tabelul de mai jos:
Umiditatea relativ� a aerului interior Valori Caracteristici
Observa�ii
< 30 %
< 40 %
- aer excesiv de uscat - aer uscat
- Sunt necesare m�suri de umidificare a aerului în spa�iile locuibile
40 – 70 % - umiditate normal�
>70 %
>80 %
- aer umed - aer excesiv de umed
- Trebuie prev�zut un sistem de ventilare; - Sunt necesare interven�ii de stopare a surselor
generatoare a umidit��ii excesive.
În cazul în care valorile de umiditate de peste 70 % persist� �i dup� luarea m�surilor pentru ventilarea adecvat� a incintei, atunci sunt necesare interven�ii de depistare �i eliminare a cauzelor de provenien�� a umidit��ii.
b. M�surarea in situ a umidit��ii elementelor de construc�ie afectate (pere�i, pardoseli, plan�ee).
M�sur�torile se efectueaz� cu aparate electrice portabile (higrometre, termohigrometre) care
dau indica�ii cu privire la umiditatea superficial� a elementelor pe o adâncime de 15 – 20 mm sau termocamere în infraro�u;
9
c. M�surarea în laborator a umidit��ii pentru determinarea cantit��ii de ap� aflat� în profunzimea elementelor de construc�ie. M�sur�torile se efectueaz� pe baz� de probe prelevate din zone caracteristice, f�r� a se
Pe baza valorilor determinate, dup� analizarea rezultatelor ob�inute prin m�sur�torile la suprafa�� �i în adâncime, se poate trasa diagrama de distribu�ie a umidit��ii în sec�iunea transversal� a elementelor de construc�ie, diagram� care constituie o informa�ie cu privire la sursa apei.
Diagramele de mai jos prezint� distribu�ia umidit��ii într-un zid cu propriet��i de conductibilitate capilar� func�ie de originea apei, considerând o umiditate admisibil� a zid�riei de sub 3 % (în greutate):
10
7. Evaluarea performan�elor elementelor de construc�ie subterane
Evaluarea performan�elor elementelor de construc�ie subterane, se face, pentru fiecare cerin��, în conformitate cu reglement�rile tehnice în vigoare, cu diferen�a c� la evaluare sunt luate în considerare valorile caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor rezultate în urma încerc�rilor �i evalu�rilor f�cute pe materiale, în starea de fapt (afectate de umiditate sau alte degrad�ri).
Evaluarea performan�elor reale ale elementelor de construc�ie subterane reprezint� una din etapele de baz� ale expertizei tehnice, întrucât, în func�ie de rezultatele evalu�rii se decide oportunitatea realiz�rii unor lucr�ri de reparare/reabilitare.
8. Evaluarea cauzelor probabile ale degrad�rilor/defectelor semnalate
Pentru orice degradare/defect semnalat�/semnalat este necesar�, evaluarea cu acurate�e a cauzei/cauzelor care au favorizat �i produs aceste defecte.
Depistarea cât mai precis� a cauzei/cauzelor este deosebit de important�, întrucât nici o m�sur� de reparare/remediere a degrad�rilor/defectelor nu va fi eficient�, dac� nu este mai întâi înl�turat� cauza.
Foarte greu de depistat sunt cauzele reale care conduc la acumulare de umiditate pe/în structura elementelor de construc�ie subterane �i care de multe ori creeaz� confuzie între infiltra�ii �i igrasie.
Din acest motiv, inspec�ia vizual� construc�iei �i a vecinit��ilor subsolului, în special identificarea traseelor re�elelor de transport �i distribu�ie a apei (reci sau calde) precum �i de canalizare (menajer� sau meteoric�) este esen�ial� în depistarea unor acumul�ri de umiditate ca urmare a neetan�eit��ii unor elemente de instala�ii îngropate, care poate fi o surs� permanent� de infiltra�ii. Nu trebuie neglijat� nici analiza modului �i traseului de scurgere a apelor meteorice, din vecin�tatea subsolului
Totodat�, în urma studiului proiectului �i evalu�rii anului realiz�rii construc�iei, se poate aprecia nivelul de încredere în ceea ce prive�te func�ionalitatea izola�iei hidrofuge.
9. Elaborarea referatului cu concluzii tehnice
Referatul care con�ine concluziile tehnice cu privire la performan�ele elementelor de construc�ie subterane �i la nivelul de asigurare a cerin�elor esen�iale stabilite prin reglement�rile tehnice în vigoare, va fi elaborat, pentru fiecare cerin�� în parte, de c�tre expertul tehnic atestat de MDRT pentru cerin�a respectiv�.
Dup� caz, referatul cu concluzii tehnice va fi înso�it �i de rapoarte de încercare, note de calcul �i alte ra�ionamente tehnice care au stat la baza evalu�rii performan�elor elementelor �i identific�rii cauzelor degrad�rilor.
10. Elaborarea referatului tehnic cu privire la solu�iile de reabilitare a subsolului
Dac� în urma expertizei tehnice a rezultat c� una sau mai multe dintre cerin�ele esen�iale nu satisface/satisfac performan�ele minime normate, este necear� reabilitarea subsolului.
În acest caz, expertul tehnic atestat pentru cerin�a respectiv�, trebuie s� întocmeasc� un referat, în care s� fac� recomand�ri cu privire la solu�iile de îmbun�t��ire a performan�ei elementului de construc�ie subteran.
Referatul trebuie s� cuprind� recomand�ri atât pentru alegerea solu�iei optime, din punct de vedere al alc�tuirii �i succesiunii straturilor cât �i al performan�elor produselor din aceste straturi. Dup� caz, referatul trebuie s� con�in� �i recomand�ri pentru proiectarea �i execu�ia lucr�rilor de reabilitare.
La stabilirea modalit��ii de interven�ie pentru salubrizarea spa�iilor este necesar s� fie luate în considerare urm�toarele:
11
10.1 – Caracteristicile construc�iei referitoare la: a. comportamentul higrotermic al ansamblului; b. starea sistemelor de protec�ie hidrofug� existente; c. materialele utilizate în alc�tuirea elementelorconstructive �i comportarea acestora în
raport cu apa; d. exigen�ele de utilizare ale spa�iilor supuse reabilit�rii în ceea ce prive�te confortul
higrotermic care va influen�e �i amploarea interven�iilor.
10.2 – Caracteristicile amplasamentului, în principal cele referitoare la: a. propriet��ile fizico-chimice ale straturilor �i umpluturii de p�mânt adiacente
construc�iei; b. nivelul maxim al apelor subterane �i modul de circula�ie al acestora; c. agresivitatea apei asupra elementelor de construc�ie.
10.3. – Caracteristicile solu�iei de reabilitare referitoare la: a. compatibilitatea între materialele propuse �i cele existente; b. fezabilitatea tehnologiei alese în condi�iile date; c. posibilit��ile de control, între�inere �i reparare în timp a sistemului de protec�ie utilizat
2.1.4. Ipoteze de înc�rcare în func�ie de solicit�rile provocate de ap�
Elementele de construc�ie ale subsolurilor aflate în contact direct cu terenul sunt în general, supuse efectului combinat al înc�rc�rilor datorate împingerii p�mântului �i presiunii apei din pânza freatic�. De regul�, solicit�rile datorate efectului împingerii active a p�mântului sunt preluate de stratul de rezisten�� din alc�tuirea pere�ilor subsolului.
Ac�iunea apei freatice asupra elementelor de construc�ie verticale �i orizontale aflate în contact cu terenul conduce la solicitarea izola�iei hidrofuge la presiune.
În func�ie de permeabilitatea straturilor între care se acumuleaz� stratul acvifer, apa subteran� poate fi cu presiune sau f�r� presiune. 1. Ape subterane f�r� presiune
În cazul apelor subterane f�r� presiune, izola�ia hidrofug� este supus� la valori mici ale presiunii statice corespunz�toare în�l�imii coloanei de ap�. În acest caz, pentru izola�ia hidrofug�, care constituie de fapt un strat de separare, nu trebuie s� fie luate m�suri speciale de prindere sau fixare, ci numai alegerea corespunz�toare a stratului de protec�ie �i a produsului hidroizolant (sub aspectul rezisten�elor mecanice ale membranei/foliei, etc.utilizate), a sistemului de ancorare �i a adezivului de lipire (sub aspectul aderen�ei foliei/membranei hidroizolante pe suprafa�a suport a elementului de construc�ie vertical sau orizontal), în concordan�� cu valorile presiunii hidrostatice. 2. Ape subterane cu presiune
Apele subterane cu presiune sunt definite ca ape care solicit� elementele de construc�ie subterane la valori ale presiunii superioare valorilor presiunii hidrostatice ca efect a existen�ei permanente a unui strat de ap� cu nivel mai mult sau mai pu�in variabil a coloanei de ap�.
Apele subterane cu presiune pot avea efecte defavorabile în cazul straturilor de izola�ie hidrofug� amplasate pe fa�a elementului de construc�ie opus� fe�ei în contact cu umiditatea terenului (cazul izola�iei hidrofuge aplicate pe suprafa�a de la interior a pere�ilor mula�i sau pl�cilor de subsol). În acest caz, fixarea stratului hidroizolant trebuie realizat� atât prin lipire cât �i suplimentar, prin piese de prindere mecanic� �i prin executarea unei cuve din beton armat care s� asigure presarea hidroizola�iei pe suport.
În vederea evit�rii desprinderii izola�iilor hidrofuge sub efectul presiunii apei, este recomandabil, ca atunci când este posibil, izola�ia hidrofug� s� fie aplicat� pe fa�a peretelui expus� ac�iunii apei, astfel încât presiunea apei s� contribuie la presarea acesteia pe suport.
12
2.1.5. Func�iuni actuale �i de viitor ale subsolurilor
În majoritatea situa�iilor subsolurile au fost concepute ca spa�ii tehnice cu sau f�r� boxe de depozitare �i garaje auto, iar mai rar ca spa�ii de locuit. Schimbarea destina�iei ini�iale de spa�iu tehnic în locuin�� este dificil� �i chiar irealizabil� în general datorit� lipsei sau subdimension�rii ferestrelor, în�l�imii reduse a spa�iilor, lipsei izola�iei termice a pere�ilor exteriori în contact cu solul, c�ilor de acces dificile sau a imposibilit��ii realiz�rii instala�iilor în condi�ii uzuale. 2.1.6. Metodologie de analiz� a cauzelor / efectelor degrad�rilor
Corelarea simptome, cauze �i observa�ii vizuale se exemplific� în urm�toarele tabele:
1. METODOLOGIE DE ANALIZ� A CAUZELOR DEGRAD�RILOR CA URMARE A PREZEN�EI ÎN EXCES A UMIDIT��II
SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVA�II NECESARE A. LA EXTERIORUL CL�DIRII
1) Fâ�ie umed� continu� la baza zidurilor (cu sau f�r� eflorescen�e)
a. Ascensiunea capilar� a apei din terenul de fundare
- continuitatea fenomenului în timp; - umiditatea fe�ei interioare a zidurilor; - umiditatea cl�dirilor învecinate.
2) Fâ�ie umed� discontinu� la baza zidurilor (cu sau f�r� eflorescen�e)
a. Umiditatea de origine accidental�:
- stropiri cu ap� de ploaie; - defec�iuni ale burlanelor sau
3) Umiditate difuz� pe toat� în�l�imea zidurilor (în special pe fa�a din interior a zidurilor exterioare)
a. Absor�ie higroscopic�; b. Condens; c. Lipsa unui sistem de
ventilare; d. Izola�ie termic� insuficient�
- manifest�rile în timp (sezoniere sau continue) ale fenomenului;
- posibilit��i de evacuare a aerului stagnant din înc�peri;
- umiditatea interioar�; - temperatura suprafe�ei interioare a
pere�ilor (pentru verificarea riscului de condens superficial)
4) Umiditate pe toat� suprafa�a pardoselii de peste subsol
a. Umiditate accidental�; b. Condens;
- starea instala�iilor; - temperatura pardoselilor
5) Umiditate local� sau pe toat� suprafa�a pardoselii de la CTS sau amplasat� pe umplutur�
a. Ascensiune capilar�; b. Condens; c. Infiltra�ia local� a apei; d. Umiditate accidental�
- existen�a sau absen�a straturilor de izola�ie hidrofug�, termic� �i de rupere a capilarit��ii;
- starea instala�iilor
14
2. CRITERII DE IDENTIFICARE PRIN COMPARAREA MANIFEST�RILOR SPECIFICE ALE UMIDIT��II DIN CONDENS �I A UMIDIT��II DIN ASCENSIUNE CAPILAR�
UMIDITATE DIN CONDENS UMIDITATE DIN ASCENSIUNE
CAPILAR�
1) Rezult� din activitatea uman� �i utilizarea inadecvat� a spa�iului construit
1) Rezultanta protec�iei inadecvate a construc�iei fa�� de ac�iunea mediului
2) În fiecare an se manifest� în acela�i anotimp; 2) Este independent� de anotimp;
3) Se manifest� oriunde pe în�l�imea cl�dirii;
3) Se produce la baza cl�dirii �i se ridic� pe o
în�l�ime de 2-3 m deasupra terenului;
4) Ud� suprafa�a peretelui; 4) Impregneaz� peretele, în toat� grosimea sa, cu o cantitate de ap� mai mare în zona central�;
5) Dispare odat� cu luarea m�surilor de ventilare, sau în perioada cu temperaturi pozitive ridicate, dar reapare în sezonul rece �i în lipsa ventil�rii.
Umiditatea din ascensiune capilar� (UAC) are manifest�ri diferite în func�ie de sursa de alimentare.
3. CORELAREA ÎNTRE UMIDITATEA DIN ASCENSIUNE CAPILAR� (UAC) �I SURSA DE AP�
UAC datorit� apei dispersate în teren (ape meteorice sau scurgeri accidentale)
UAC datorit� apei din pânza freatic�
1) Afecteaz� ini�ial o singur� parte a cl�dirii 1) Se manifest� în mod uniform pe toat� cl�direa, propor�ional cu grosimea zidului �i pe o în�l�ime mai mare la pere�ii interiori �i la pere�ii exteriori cu expunere spre nord;
2) Este caracteristic� unei singure cl�diri sau unui grup limitat de cl�diri învecinate;
2) Este comun� tuturor cl�dirilor din zon� contemporane ca execu�ie �i ca materiale utilizate;
3) Prezint�, de cele mai multe ori, oscila�ii sezoniere ale în�l�imii
3) Nu manifest� oscila�ii evidente ale în�l�imii pe parcursul anului.
15
2.2.Sisteme de reabilitare a subsolurilor �i a elementelor subterane existente
În func�ie de amplasamentul cl�dirii, stadiul �i cauzele degrad�rilor se va indica în vederea reabilit�rii una sau un ansamblu din urm�toarele solu�ii, prezentate în ordinea complexit��ii acestora (începând cu cele mai simple m�suri): 2.2.1. M�suri de îndep�rtare a apelor din precipita�ii din zona perimetral� a construc�iei. Acestea
constituie lucr�ri de verificare �i eliminare a posibilit��ilor de acumulare/stagnare �i infiltrare a apelor de suprafa�� �i constau în:
a. executarea de rigole pentru conducerea apei în colectoare; b. repararea trotoarelor: astuparea cr�p�turilor, asigurarea pantei de la construc�ie spre
teren, etan�area rostului existent între trotuar �i soclul cl�dirii; c. refacerea sistemului de evacuare a apei pluviale: decolmatarea, refacerea pantelor sau
înlocuirea jgheaburilor, revizuirea etan�eit��ii tronsoanelor, a gurilor de scurgere �i a racordului burlanelor la canalizare,
d. repararea strea�inelor �i copertinelor pentru asigurarea protec�iei tencuielii pere�ilor împotriva apei de ploaie.
2.2.2. Asigurarea ventil�rii naturale a spa�iilor interioare prin realizarea de prize de aer amplasate
diametral opuse pentru crearea curen�ilor de aer, iar în cazul spa�iilor locuite prevederea de grile de ventilare higroreglabile;
2.2.3. Aplicarea pe suprafe�ele interioare precum �i la exterior, pe socluri, a tencuielilor poroase
pentru asanare, hidroizolante dar permeabile la vaporii de ap�, constituind totodat� straturi împotriva migra�iei s�rurilor �i depunerii acestora pe suprafe�ele vizibile ale pere�ilor;
2.2.4. Realizarea barierelor orizontale hidroizolante cu solu�ii hidrofobizante aplicate prin injectare
(cu sau f�r� presiune, sau prin impulsuri) pentru impregnarea zid�riei împotriva ascensiunii capilare a umidit��ii. La elementele subterane acest procedeu se combin� cu m�suri de hidroizolare exterioar� �i de ventilare a spa�iilor interioare. În cazul în care nu se poate executa o hidroizola�ie pe exterior, atunci injectarea nu se execut� decât peste CTS.
2.2.5. Realizarea hidroizola�iei exterioare (f�r� executarea de s�p�turi) cu produse polimerice
injectate sub presiune, prin g�uri date de la interior spre exterior în elementele subterane afectate (pere�i, pl�ci pe sol, �.a.), în zona de contact a acestora cu umplutura de p�mânt, în vederea protej�rii lor de ac�iunea apei �i stop�rii infiltra�iilor de ap� la interior;
2.2.6. Dezumidificarea elementelor de construc�ie cu instalarea unui sistem electro-osmotic.
Metoda const� în introducerea în zidurile afectate de igrasie a unui curent electric de foarte mic� intensitate (inofensiv pentru oameni), prin intermediul unor electrozi monta�i în zid�rie deasupra nivelului solului, având ca efect respingerea total� a umezelii dup� o perioad� de câteva luni pân� la doi-trei ani, în func�ie de materialul din care a fost realizat� zid�ria �i de amploarea fenomenului.
2.2.7. Protec�ia hidrofug� �i termic� a soclurilor, avându-se în vedere racordul cu termoizola�ia
fa�adelor �i etan�area rostului de la nivelul trotuarului;
16
2.2.8. Izolarea termic� a plan�eului de peste subsoluri realizat� prin alc�tuiri termoizolante aplicate pe plafonul subsolurilor cu diferite moduri de finisare (tencuieli armate cu plas� din fire de sticl�, panouri gips carton fixate pe schelet metalic, pl�ci termoizolante ca�erate cu diverse produse). Aceste izola�ii se execut� pentru protec�ia termic� a spa�iilor locuite de peste subsol;
Izolarea termic� a subsolurilor se realizeaz� numai în cazul spa�iilor înc�lzite împreun� cu refacerea hidroizola�iei (pct. 2.2.10)
2.2.9. Asigurarea ventil�rii spa�iilor interioare �i a elementelor constructive prin prevederea de
pardoseli ventilate �i / sau pere�i dubla�i pe interior, sisteme de canale de ventilare sau cur�i de lumin� realizate la exterior.
Dublarea pere�ilor la interior se prevede în vederea realiz�rii unor pere�i cu suprafe�e uscate (cu umiditate acceptabil�) �i unui spa�iu ventilat între cei doi pere�i. Acest spa�iu se creeaz� prin amplasarea unui ecran în fa�a pere�ilor afecta�i de igrasie. Ecranul poate fi un perete independent (de exemplu din pl�ci din gips carton rezistente la umiditate) sau o tencuial� executat� pe o arm�tur� din plas� din fire de sticl� aplicat� pe o membran� cu ploturi fixat� pe pere�ii subsolului, având fante de ventilare la baza �i la partea superioar� a pere�ilor, cu condi�ia ca umiditatea relativ� a aerului din spa�iul interior al subsolului s� fie de cel mult 60% (recomandabil 50%). În spa�iul dintre perete �i ecran se pot amplasa elemente ale instala�iei de înc�lzire, astfel încât curentul de aer creat s� favorizeze men�inerea fe�ei interioare a peretelui la o umiditate cât mai sc�zut�. În cazul unor umidit��i peste limita acceptabil� spa�iul creat se va ventila în exterior, situa�ie în care nu se vor executa fante (prize de aer) în pere�ii ecranului �i se va prevedea termoizolarea acestora considerându-i ca pere�i exteriori.
Dublarea pardoselilor (realizat� numai dac� în�l�imea interioar� permite) const� în executarea unei hidroizola�ii orizontale din mortare polimerice mono sau bicomponente, sau produse bituminoase (conform Normativului NP 040) sau de aplic� o membran� polimeric� cu ploturi mari peste care se toarn� o �ap� armat� ca suport al noii pardoseli, asigurându-se ventilarea stratului de aer �i, dac� este cazul, eliminarea apei cu ajutorul pompelor.
2.2.10. Refacerea izola�iei hidrofuge a subsolului, aplicat� pe suprafe�ele exterioare ale pere�ilor
subsolurilor, în principal pe zonele de contact cu solul, este o interven�ie complex� care se execut� pe exteriorul cl�dirii, numai în zone cu acces pentru efectuarea s�p�turilor deschise �i care implic�, împreun� cu executarea s�p�turilor exterioare �i a hidroizola�iei, urm�toarele lucr�ri:
a. aplicarea unui strat termoizolant necesar pentru îmbun�t��irea protec�iei termice a spa�iilor interioare, mai ales pentru cele locuibile;
Stratul termoizolant se va aplica pe toat� în�l�imea pere�ilor în contact cu solul �i, pe cât posibil, va coborâ 40-50 cm sub cota inferioar� a pl�cii de pe sol, iar peste CTS se va continua pe în�l�imea soclului sau cel pu�in 30 cm deasupra trotuarului, pân� sub profilul de baz� al termoizola�iei fa�adelor.
Termoizola�ia se va executa din produse cu o bun� comportare la compresiune �i umiditate (pl�ci din poliuretan, sticl� celular�, polistiren, etc.) protejate cu tencuial� dublu armat� cu plas� din fire de sticl� aplicat� în sistem ETICS �i acoperit� cu straturi de finisaj hidrofob, impermeabile la ap� �i permeabile la vaporii de ap�.
b. realizarea unui sistem drenant perimetral, în exteriorul cl�dirii; Aceste lucr�ri complexe se execut� pe exteriorul cl�dirii, numai în zone cu acces
pentru efectuarea s�p�turilor deschise Drenul poate fi adiacent construc�iei (peste cota de fundare) sau poate fi amplasat
la o distan�� de minimum 2,00 m fa�� de construc�ie caz în care constituie o tran�ee drenant�, care poate coborâ sub cota de fundare cu o înclinare de maximum 30%.
17
Drenurile executate în s�p�tur� deschis�, adiacente pere�ilor subsolurilor/funda�iilor, sunt alc�tuite din: - tran�eea drenant� executat� din materiale naturale (nisip, pietri�, piatr�) cu
granulometrii diferite separate de materiale filtrante sintetice (geotextile); - corpul drenant orizontal realizat din tuburi riflate perforate din produse
polimerice (polietilen�, PVC) sau prefabricate din beton acoperite cu un strat drenant din balast învelit cu un strat de geotextil �i amplasate pe un radier din beton care asigur� panta de scurgere gravita�ional� a apei colectate;
- suprafa�a drenant� vertical� care, în func�ie de volumul de ap�, poate înlocui sau completa tran�eea drenant�. Suprafa�a drenant� vertical� se amplaseaz� peste hidroizola�ia pere�ilor �i se realizeaz� din membrane polimerice amprentate (cu ploturi) cu unul sau între dou� straturi filtrante geotextile.
c. revizuirea �i repararea instala�iilor �i etan�area zonelor în care acestea str�pung pere�ii �i implicit hidroizola�ia.
2.2.11. Utilizarea de produse �i procedee pentru interven�ii speciale (cimenturi cu înt�rire rapid�, sigilan�i, produse pentru tratarea solurilor, pu�uri absorbante �i colectoare – ba�e – cu instala�ii de pompare a apei prev�zute în interiorul sau la exteriorul construc�iei);
2.3. Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare a subsolurilor �i a elementelor subterane existente
Ansamblul sistemelor de reabilitare ale subsolurilor au în vedere asigurarea condi�iilor necesare cerin�elor utilizatorilor �i exploat�rii subsolului în concordan�� cu func�iunile dorite.
Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare presupune planificarea �i organizarea activit��ilor (atât de proiectare cât �i de execu�ie), în concordan�� cu m�surile de inteven�ie din raportul/rapoartele de expertiz�/expertize tehnic�/tehnice, func�iunii subsolului, înc�perilor situate deasupra subsolului, amplasamentului �i vecin�t��ilor cl�dirii, alc�tuirii elementelor de închidere ale subsolului, structurii de rezisten�� a cl�dirii, tehnologiei adoptate pentru executarea lucr�rilor de reabilitare.
2.3.1. Reabilitarea higrotermic� a subsolurilor - sisteme compatibile pentru eliminarea igrasiei �i termoizolarea plan�eelor sau pere�ilor comuni cu apartamentele din blocurile de locuit existente.
În general, subsolurile blocurilor de locuit existente, în special ale celor construite dup� anul 1950, au înc�peri cu func�iuni numai de depozitare, tehnice, administrative, garaje, etc. Unele dintre aceste înc�peri (în special la cl�dirile cu regim de în�l�ime mai mare de P + 7E, executate între 1950 �i 1970) sunt dotate cu instala�ii de înc�lzire, chiar dac� nu au func�iune de locuit.
1. Eliminarea fenomenului de igrasie
Eliminarea fenomenului de igrasie este o opera�ie dificil� �i costisitoare, întrucât stoparea total� a fenomenului nu se poate realiza decât în cazul în care este înlocuit� în totalitate izola�ia hidrofug� (orizontal� �i vertical�) �i realizat� continuitatea, atât în plan orizontal cât �i în plan vertical. Acest lucru presupune realizarea accesului, pe toat� in�l�imea pere�ilor de subsol, pân� la nivelul funda�iei. Opera�ia cea mai dificil� const� in refacerea hidroizola�iei orizontale de la baza pere�ilor, întrucât acest lucru nu se poate realiza decât prin introducerea unui nou strat hidroizolant, pe întreaga grosime a peretelui, odat� cu opera�ia de subzidire (utilizat� în general la cl�diri parter sau P+1) sau prin efectuarea de inject�ri cu produse de impermeabilizare.
18
La cl�dirile etajate, în afar� de proiectul tehnic cu privire la reabilitarea hidroizola�iei trebuie întocmit �i un proiect tehnologic, care s� detalieze procedeul prin care este asigurat� stabilitatea cl�dirii, în timpul lucr�rilor de execu�ie. Costul unor astfel de lucr�ri este foarte mare, deoarece, în multe cazuri este necesar� ridicarea cl�dirii �i sus�inerea ei pe cricuri hidraulice pe tot timpul execut�rii lucr�rilor. Solu�ia este avantajoas� în cazul în care reabilitarea structural� impune �i consolidarea/refacerea funda�iilor.
Ameliorarea �i în unele cazuri eliminarea efectelor fenomenului igrasiei se poate face �i prin injectarea în elementele afectate a unor solu�ii, care prin difuzie în porii materialului �i în prezen�a umidit��ii din structura peretelui pot realiza o barier� impotriva ascensiunii umidit��ii pe în�l�imea peretelui. Trebuie precizat c� efectul de barier� hidrofug� se realizeaz� doar peste cota de nivel la care a fost injectat� solu�ia de impermeabiliare, astfel încât, dac� hidroizola�ia vertical� nu func�ioneaz�, efectul igrasiei nu este inl�turat.
Alte modalit��i de ameliorare a efectelor igrasiei (nu �i de eliminare) constau în: a. dublarea la interior a pere�ilor sau a pardoselii �i a pere�ilor �i asigurarea posibilit��ii
de eliminare, preferabil în exterior, a umidit��ii din spa�iile verticale �i orizontale create;
b. îndep�rtarea stratului vechi de tencuial�, uscarea suprafe�ei interioare a peretelui �i aplicarea unui nou strat de tencuial� �i finisaj permeabil care s� faciliteze re�inerea s�rurilor �i migrarea umidit��ii din perete c�tre atmosfera interioar� (cu condi�ia ca umiditatea relativ� a aerului din spa�iul interior al subsolului s� fie de cel mult 60%, recomandabil 50%, ceea ce conduce la adoptarea solu�iei numai în cazul igrasiei sezoniere datorate umidit��ii apei f�r� presiune)
2. Termoizolarea plan�eelor peste subsolurilor din blocurile de locuit existente
Pentru satisfacerea confortului înc�perilor cu func�iunea de locuit amplasate deasupra subsolurilor neînc�lzite sau a c�ror temperatur� de exploatare este mai mic� cu 5K decât temperatura interioar� de exploatare a înc�perilor de la nivelul situat deasupra subsolului, este necesar� termoizolarea pl�cii peste subsol.
La dimensionarea grosimii stratului termoizolant se va avea în vedere atât satisfacerea cerin�ei de economie de energie �i izola�ie termic� cât �i a cerin�ei referitoare la igien� �i s�n�tate.
Pentru asigurarea performan�ei referitoare la izola�ia termic� �i economia de energie, rezisten�a termic� corectat� a plan�eului peste subsol trebuie s� fie cel pu�in egal� cu valoarea rezisten�ei termice corectate minime normate “R/
min” (în prezent, conform “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea a 1 – a “Normativ privind calculul coeficien�ilor globali de izolare termic� la cl�dirile de locuit” - indicativ C 107/1, cu modific�rile din 2010 R/
min = 2,90 m2K/W, respectiv transmitan�a termic� corectat� maxim� normat� U/
max = 0,35 W/(m2K) ). Pentru asigurarea cerin�ei de confort termic interior, grosimea izola�iei termice se stabile�te
�i în func�ie de satisfacerea valorii normate a diferen�ei dintre temperatura aerului interior �i temperatura suprafetei interioare a plan�eului (fa�a pardoselii finite) “∆Ti max” (în prezent, conform “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea C 107/3 – capitolul 13 – Tabelul VI, ∆Ti max = 2K).
Ori de câte ori este posibil, izola�ia termic� a plan�eului peste subsol trebuie amplasat� la intradosul plan�eului/tavanul subsolului. Când acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau al cerin�elor de securitate în exploatare a înc�perilor peste subsol, izola�ia termic� se poate aplica �i în structura pardoselii plan�eului peste subsol.
Tipul �i natura materialului termoizolant din alc�tuirea plan�eului peste subsol trebuie aleas� în func�ie de: intensitatea înc�rc�rilor ca urmare a ac�iunilor la care urmeaz� s� fie solicitat� izola�ia termic�, condi�iile de mediu �i de exploatare, cerin�ele de securitate la incendiu, etc.
19
Se recomand� utilizarea izola�iilor termice care s� nu conduc� la înc�rc�ri mari ale pl�cilor sau la dep��irea rezisten�elor la aderen�� (cazul izola�iilor termice aplicate prin lipire pe intradosul pl�cii) sau la smulgere (cazul izola�iilor termice fixate/suspendate de tavan).
3. Termoizolarea pere�ilor comuni cu apartamentele din blocurile de locuit existente
În cadrul blocurilor de locuit existente sunt relativ pu�ine cl�diri în care, la acela�i nivel al subsolului, s� fie amplasate apartamente de locuit �i înc�peri cu alte destina�ii. Aceste cazuri sunt specifice cl�dirilor de locuit executate, de regul�, înainte de anul 1950 �i la care în�l�imea pere�ilor subsolului dep��e�te cota terenului sistematizat/trotuarului, pentru asigurarea cerin�ei privind iluminatul natural. De asemenea, aceast� situa�ie poate fi întâlnit� �i în cazul cl�dirilor amplasate pe terenuri în pant�, la care pe o fa�ad�, pere�ii subsolului sunt îngropa�i pe o în�l�ime mai mare decât pere�ii de pe fa�ada opus�.
Pentru satisfacerea confortului termic în înc�perile cu func�iunea de locuit adiacente spa�iilor cu alt� destina�ie, neînc�lzite sau a c�ror temperatur� de exploatare este mai mic� cu 5K decât temperatura din spa�iile de locuit, este necesar� termoizolarea peretelui.
Pentru asigurarea performan�ei referitoare la izola�ia termic� �i economia de energie, rezisten�a termic� corectat� a pere�ilor de delimitare a spa�iilor de locuit de spa�ii reci sau mai pu�in înc�lzite trebuie s� fie cel pu�in egal� cu valoarea rezisten�ei termice minime normate “R/
min”. Întrucât, conform “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea a 1 – a “Normativ privind calculul coeficien�ilor globali de izolare termic� la cl�dirile de locuit” - indicativ C 107/1, cu modific�rile din 2010, nu este inclus cazul pere�ilor care delimiteaz� înc�peri de locuit de înc�peri reci sau mai pu�in înc�lzite, valoarea rezisten�ei termice minime normate trebuie s� fie cel pu�in egal� cu cea minim� normat� pentru pere�i adiacen�i rosturilor închise. În prezent, conform normativ C 107- 2005, partea a I – a indicativ C107/1, valoarea R/
min = 1,10 m2K/W, respectiv transmitan�a termic� maxim� normat� U/
max = 0,90 W/(m2K) ). Pentru asigurarea cerin�ei de confort termic interior, grosimea izola�iei termice se stabile�te
�i în func�ie de satisfacerea valorii normate a diferen�ei dintre temperatura aerului interior �i temperatura pe suprafa�a interioar� a peretelui “∆Ti max” (în prezent, conform “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea C 107/3 – capitolul 13 – Tabelul VI, ∆Ti max = 4K).
Ori de câte ori este posibil, izola�ia termic� a pere�ilor trebuie amplasat� pe fa�a în contact cu temperatura mai sc�zut�. Când acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau al cerin�elor de securitate în exploatare a înc�perilor din subsol, izola�ia termic� se poate aplica �i pe fa�a interioar� a peretelui.
Tipul �i natura materialului termoizolant trebuie aleas� în func�ie de: intensitatea înc�rc�rilor ca urmare a ac�iunilor la care urmeaz� s� fie solicitat� izola�ia termic�, condi�iile de mediu �i de exploatare, cerin�ele de securitate la incendiu, etc.
În cazul utiliz�rii unor produse termoizolante fibroase sau cu pori deschi�i (vat� mineral� sau de sticl�) amplasate pe fa�a interioar� a pere�ilor, este necesar� prevederea unui strat cu rol de barier� contra vaporilor de ap�, care trebuie amplasat pe fa�a cald� (c�tre spa�iul de locuit).
Pe fa�a interioar� a pere�ilor afecta�i de igrasie nu se vor aplica straturi de izolare termic�, înainte de înl�turarea igrasiei �i uscarea peretelui.
La pere�ii afecta�i de umiditate, imbun�t��irea protec�iei termice pe interior se poate face prin aplicarea unui ecran termoizolant, amplasat distan�at în raport cu fa�a peretelui �i care s� fie prev�zut cu grile/fante care s� asigure ventilarea stratului de aer astfel creat, atât în scopul prevenirii condens�rii vaporilor de ap� proveni�i din aerul interior c�t �i în scopul difuz�rii vaporilor de ap� emi�i de suprafa�a umed� a peretelui.
20
2.3.2. Reabilitarea higrotermic� �i utilitar - func�ional� a subsolurilor - sisteme aplicabile la subsolurile cl�dirilor existente care prin amenajare/transformare pot deveni spa�ii utile, locuibile sau cu func�iuni suplimentare spa�iilor adiacente
Reabilitarea higrotermic� a subsolurilor are în vedere satisfacerea cerin�ei de igien� �i s�n�tate precum �i a cerin�ei privind izola�ia termic� �i economia de energie, în func�ie de destina�ia spa�iilor.
Amenajarea utilitar – func�ional� a subsolurilor cl�dirilor existente are în vedere lucr�rile de renovare care trebuie realizate pentru asigurarea condi�iilor necesare exploat�rii înc�perilor subsolurilor conform destina�iei dorite.
Reabilitarea utililar – func�ional� nu se poate realiza decât în spa�iile subsolurilor care vor avea în�l�imea liber� (dup� executarea pardoselilor �i termoizolarea plafoanelor) conform reglement�rilor în vigoare.
În func�ie de destina�ia dorit�, lucr�rile de renovare pot include: - recompartimentarea spa�iilor �i reorganizarea circula�iei verticale �i orizontale în
spa�iile din subsol - igienizarea spa�iilor interioare - lucr�ri de izola�ii termice - lucr�ri de izola�ii fonice - lucr�ri de instala�ii (termice, sanitare, ventilare, iluminat artificial, etc.) - dup� caz, lucr�ri de asigurare a ilumin�rii �i ventil�rii naturale a spa�iilor
1. Recompartimentarea spa�iilor �i reorganizarea circula�iei verticale �i orizontale în spa�iile din subsol
Recompartimentarea spa�iilor �i reorganizarea circula�iei verticale �i orizontale din spa�iile unui subsol are în vedere:
a. conceperea unui partiu func�ional, corespunz�tor destina�iei dorite, în func�ie de amplasarea elementelor structurale �i de posibilit��ile de interven�ie asupra acestor elemente, în special sub aspectul modific�rii dimensiunilor golurilor sau realiz�rii unor goluri noi;
b. dup� caz, transformarea sau modificarea sc�rii/sc�rilor de acces în subsol, astfel încât acestea s� satisfac� cerin�ele cu privire la siguran�a în exploatare �i securitatea la incendiu, corespunz�tor destina�iei;
2. Igienizarea spa�iilor interioare
Igienizarea spa�iilor interioare se refer� la refacerea finisajelor degradate. Trebuie precizat c� in cazul în care finisajele sunt degradate datorit� condensului sau
acumul�rii de umiditate, lucr�rile de igienizare nu sunt eficiente decât dac� au fost înl�turate �i remediate cauzele care au favorizat aceste acumul�ri de umiditate.
Igienizarea presupune �i: eliminarea infiltra�iilor de ap�, eliminarea fenomenelor de condens interior, eliminarea fenomenuluide igrasie, etc.
3. Lucr�ri de izola�ii termice Elementele de construc�ie exterioare precum �i elementele delimitatoare între înc�peri
înc�lzite �i înc�peri reci sau mai pu�in înc�lzite (la care diferen�a dintre temperaturile aerului interior este mai mare de 5 K) trebuie izolate termic.
Grosimea stratului termoizolant se va stabili astfel încât s� fie asigurat� atât cerin�a privind economia de energie �i izolare termic� cât �i cea referitoare la igien� si s�n�tate, respectiv evitarea apari�iei fenomenului de condens �i limitarea diferen�ei dintre temperatura aerului interior �i temperatura de pe suprafa�a interioar� a elementelor de închidere (a se vedea pct. 2.3.1 �i 3.3.7).
21
4. Lucr�ri de izola�ii fonice
În func�ie de destina�ia spa�iului, elementele de construc�ie exterioare precum �i elementele de construc�ie cu rol de compartimentare a unit��ilor func�ionale, trebuie izolate fonic în conformitate cu prevederile “Normativ privind proiectarea �i executarea m�surilor de izolare fonic� �i a tratamentelor acustice la cl�diri” – indicativ C 125-2005.
5. Lucr�ri de instala�ii (termice, sanitare, ventilare, iluminat artificial, etc.)
Instala�iile necesare vor fi prev�zute în func�ie de destina�ia spa�iilor, prin reproiectarea distribu�iei interioare a traseelor de instala�ii. Este important ca lucr�rile de interven�ie în interiorul subsolului s� fie corelate cu lucr�rile de execu�ie a instala�iilor. De asmenea, orice lucrare de renovare/recompartimentare trebuie efectuat� numai dup� ce au fost eliminate toate cazurile de neetan�eit��i ale elementelor de instala�ii care transport�/distribuie fluide.
Când ventilarea natural� a înc�perilor nu este suficient�, se vor lua m�suri suplimentare de ventilare for�at�.
6. Lucr�ri de asigurare a ilumin�rii �i ventil�rii naturale
Lucr�rile de asigurare a ilumin�rii naturale a spa�iilor din subsol au în vedere asigurarea suprafe�elor elementelor de închidere transparente sau translucide prin care lumina de zi poate p�trunde în înc�perile de la subsol, în conformitate cu nivelurile minime normate pentru func�iunea spa�iului. Iluminatul natural nu poate fi asigurat decât în cazul înc�perilor care au pere�i de subsol supraterani care permit realizarea de goluri.
Lucr�rile de asigurare a ventil�rii naturale presupun echiparea elementelor de tâmpl�rie cu rame mobile �i fante de ventilare autoreglabile.
Înc�perile în care nu poate fi realizat� iluminarea �i ventilarea natural� la nivelurile minime normate prin reglement�rile tehnice �i legislative în vigoare, nu vor avea destina�ie de locuit.
2.3.3. Reabilitarea elementelor subterane ale cl�dirilor
Reabilitarea unui element subteran presupune aplicarea unui ansamblu de procedee în vederea îndep�rt�rii cauzelor deterior�rilor �i infiltra�iilor, dezumidificarea elementelor afectate �i realizarea straturilor cu rol de izola�ie �i protec�ie, care s� asigure satisfacerea cerin�elor utilizatorilor, în conformitate cu destina�ia subsolului.
În cazul în care din raportul de expertiz� tehnic� reiese necesitatea consolid�rii structurii de rezisten�� a cl�dirii, celelalte lucr�ri de interven�ie (asanare, refacere a protec�iei hidrofuge, termice, acustice, etc.) vor fi corelate cu fazele de execu�ie a lucr�rilor de consolidare, iar alc�tuirea protec�iei elementelor de închidere ale subsolului va fi aleas� în func�ie de solu�ia de consolidare adoptat�.
Baza reabilit�rii unui element de construc�ie subteran const� în identificarea cauzei/cauzelor care conduce/conduc la acumularea excesiv� de umiditate. O identificare corect� a cauzelor va conduce la aplicarea solu�iei optime pentru eliminarea acestora �i la stoparea infiltra�iilor de ap�/umiditate în viitor.
M�surile de interven�ie recomandate pentru aducerea performan�elor elementelor de construc�ie subterane la nivelurile cerute sunt prezentate în capitolele 2, 3.
22
3. PROIECTAREA LUCR�RILOR DE REABILITARE 3.1. Condi�ii generale
1. Documenta�ia tehnic� pentru lucr�rile de reabilitare se întocme�te dup� ob�inerea avizului favorabil al expertizei tehnice cu privire la rezisten�a mecanic� �i stabilitatea construc�iei �i pe baza recomand�rilor din referatul expertizei cu privire la modalit��ile de interven�ie pentru reabilitarea subsolului.
2. Proiectarea lucr�rilor de reabilitare se face în cazul în care din referatul de expertiz� tehnic� a rezultat c� performan�ele elementelor de construc�ie subterane aferente subsolului nu satisfac una sau mai multe dintre cerin�ele esen�iale ale utilizatorilor, la nivelul performan�elor minime normate.
3. Documenta�ia tehnic� se întocme�te �i se verific� conform legisla�iei în vigoare de c�tre firme �i speciali�ti atesta�i.
4. Documenta�ia de execu�ie a hidroizola�iilor subterane împotriva apei cu sau f�r� presiune hidrostatic� va cuprinde memoriu tehnic (justificarea �i explicarea solu�iei adoptate, prezentarea tehnologiei pe faze de lucru), cantit��i de lucr�ri pe stadii fizice, necesar de materiale, resurse, utilaje, m�suri de protec�ia muncii �i PSI, plan�e cu desenele de ansamblu �i detaliile specifice de izola�ii în concordan�� cu proiectul pentru construc�ii �i instala�ii.
5. Proiectul va specifica reglement�rile tehnice de referin��, standardele sau agrementele tehnice ale materialelor, durabilitatea apreciat� a alc�tuirilor hidroizolante preconizate.
6. Conform legisla�iei în vigoare pentru urm�rirea comport�rii în exploatare, interven�iile în timp �i postutilizarea construc�iilor, proiectantul sau expertul (în func�ie de gradul de importan�� a construc�iei) stabilesc modalit��ile de efectuare a urm�ririi curente sau speciale (perioade, metode, caracteristici �i parametrii urm�ri�i) care se vor introduce în cartea tehnic� a construc�iei.
7. În func�ie de amploarea fenomenului, de importan�a construc�iei �i destina�ia spa�iilor subsolului la alegerea solu�iei sau ansamblului de m�suri �i a produselor utilizate pentru reabilitare se vor avea în vedere urm�toarele principii:
a. solu�iile se aplic� în ordine crescând�, începând cu m�surile simple, ajungându-se, dac� este cazul, la lucr�ri de interven�ie ample;
b. pentru stoparea fenomenului de ascensiune capilar� se va urm�ri continuitatea izola�iei hidrofuge între suprafe�ele orizontale �i verticale ale subsolului, iar în situa�ia în care se ob�ine numai o reducere a fenomenului se va asigura ventilarea pentru eliminarea apei angrenate de acesta �i se vor prevedea tencuieli de asanare cu rol de împiedicare a depunerilor de s�ruri pe suprafe�ele vizibile;
c. pe pere�ii afecta�i de igrasie se interzice aplicarea de straturi �i pelicule impermeabile la ap� �i la vapori de ap� (în caz contrar, fenomenul va persista, iar igrasia se va ridica peste cota superioar� pân� la care a fost aplicat stratul impermeabil sau pelicula impermeabil�);
d. protec�ia hidrofug� a subsolului se va realiza pe exteriorul elementelor de construc�ie pe zonele cu acces pentru efectuarea s�p�turilor, iar în cazul când acest lucru nu este posibil se vor utiliza procedee de injectare de la interior;
23
e. izola�ia hidrofug� la interior se va accepta numai în situa�iile în care stabilitatea construc�iei nu va fi afectat� de prezen�a permanent� a apei în structura elementelor exterioare, r�mase neizolate, �i numai cu prevederea m�surilor de stopare a ascensiunii capilare pe restul elementelor, pân� la baza soclului;
f. la izola�iile termice aplicate pe fa�a elementului de construc�ie care vine în contact cu terenul se vor utiliza numai produse termoizolante cu porii închi�i, de tip: polistiren extrudat, poliuretan celular rigid, sticl� celular�;
g. termoizolarea fe�ei interioare a elementelor de construc�ie subterane se admite numai în cazul în care pere�ii sunt usca�i �i nu sunt afecta�i de igrasie;
3.2. Condi�ii de calitate asigurate prin proiectare
Condi�iile de calitate vor fi corespunz�toare cerin�elor esen�iale de calitate cuprinse în Legea 10/1995 cu modific�rile �i complet�rile ulterioare:
3.3.1. Rezisten�� mecanic� �i stabilitate
Întrucât rezisten�a mecanic� �i stabilitatea unei cl�diri se refer� la construc�ia în ansamblu, proiectarea lucr�rilor pentru reabilitarea din punct de vedere structural trebuie s� se fac� pentru întreaga structur� de rezisten�� a cl�dirii, inclusiv la cadrele �i pere�ii structurali ai subsolului.
Trebuie precizat, c� atunci când se impune reabilitarea elementelor structurale ale subsolului, iar lucr�rile de execu�ie presupun efectuarea de s�p�turi pe perimetrul subsolului, sunt create condi�iile, ca dup� consolidarea pere�ilor, ace�tia s� fie reabilita�i �i din punct de vedere termic �i hidrofug.
3.3.2. Securitate la incendiu
La proiectarea lucr�rilor de reabilitare a subsolurilor, în func�ie de destina�ia spa�iilor, natura materialelor depozitate în spa�iile subsolului �i vecin�t��ile cl�dirii, se vor avea în vedere prevederile din “Normativ de siguran�� la foc a construc�iilor” – indicativ P 118-1999,
3.3.3. Igien�, s�n�tate �i mediu inconjur�tor
Proiectarea lucr�rilor de reabilitare a subsolurilor din punct de vedere al acestei cerin�e, are în vedere:
- igienizarea spa�iilor interioare ale subsolurilor - dup� caz, asigurarea ventil�rii naturale (recomandabil) sau mecanice - eliminarea cauzelor care conduc la infiltra�ii de ap� - eliminarea fenomenului de condens interior - eliminarea fenomenului de igrasie - limitarea diferen�ei dintre temperatura aerului interior �i temperatura suprafe�ei
interioare a elementelor de închidere, în conformitate cu destina�ia spa�iilor din interiorul subsolului
a. Igienizarea spa�iilor interioare
Igienizarea spa�iilor interioare se refer� la refacerea finisajelor degradate. Trebuie precizat c� în cazul în care finisajele sunt degradate datorit� condensului sau
acumul�rii de umiditate, lucr�rile de igienizare nu sunt eficiente decât dac� au fost înl�turate �i remediate cauzele care au favorizat aceste acumul�ri de umiditate.
24
b. Asigurarea ventil�rii naturale
În cazul în care nu poate fi asigurat num�rul orar minim de schimburi de aer, în conformitate cu destina�ia spa�iilor, proiectul de reabilitare poate s� prevad�:
- înlocuirea elementelor de ventilare/grilelor obturate, cu altele func�ionale - realizarea de rame mobile de tâmpl�rie suplimentare, sau dup� caz, proiectarea unor noi
elemente de tâmpl�rie cu suprafa�a ramelor mobile necesar�, care s� le inlocuiasc� pe cele existente
- dac� este posibil (cazul pere�ilor de subsol care au �i o suprafa�� suprateran�), realizarea de goluri de ventilare; în acest caz este necesar� o expertiz� tehnic� care s� ateste c� realizarea golurilor nu afecteaz� rezisten�a �i stabilitatea elementului de construc�ie
- dac� situa�ia de fapt nu permite asigurarea ventil�rii naturale, este obligatoriu s� se proiecteze �i execute o instala�ie de ventilare for�at�
c. Eliminarea cauzelor care conduc la infiltra�ii de ap�
Acest aspect se refer� în general la proiectarea lucr�rilor de reabilitare a re�elei de distribu�ie a apei reci �i calde precum �i a celor de canalizare; nu trebuie neglijat� nici reabilitarea re�elelor exterioare aflate în vecin�tatea subsolurilor.
Dac� infiltra�iile de ap� se datoreaz� doar între�inerii necorespunz�toare a re�elelor, situa�ia se poate remedia doar prin simpla înlocuire a arm�turilor sau a unor tronsoane de conducte.
d. Eliminarea fenomenelor de condens interior
În acest caz, prin proiectul de reabilitare, trebuie s� se prevad� un strat termoizolant suplimentar, care s� aib� grosimea necesar� pentru ob�inerea rezisten�ei termice necesare pentru realizarea pe suprafa�a interioar� a unei valori a temperaturii superioare valorii temperaturii punctului de rou� corespunz�toare temperaturii �i umidit��ii relative a aerului din interiorul subsolului.
Stratul termoizolant se va aplica la exterior sau pe fa�a interioar� a pere�ilor condi�ionat de înl�turarea igrasiei �i uscarea complet� a acestora.
Determinarea temperaturii pe suprafa�a elementelor de construc�ie ale subsolului �i verificarea riscului apari�iei condensului (determinarea temperaturii superficiale normate) se face în conformitate cu prevederile din “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea C 107/3 – capitolele 10 �i 14.
e. Eliminarea fenomenului de igrasie
Fenomenul de igrasie (care se datoreaz� ascensiunii capilare a apei subterane) este frecvent întâlnit la pere�ii de subsol, în special la cei realiza�i din zid�rie. Trebuie precizat c� materialele compacte, care implicit sunt mai impermeabile (ca de exemplu betonul), au o comportare mai bun� în terenuri cu umiditate ridicat�.
f. Limitarea diferen�ei dintre temperatura aerului interior �i temperatura suprafe�ei interioare a elementelor de închidere, în conformitate cu destina�ia spa�iilor din interiorul subsolului
Pentru asigurarea confortului termic interior este necesar, ca diferen�a dintre temperatura aerului interior �i temperatura suprafe�ei interioare a elementelor de închidere s� nu dep�seasc� valorile normate prin “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea C 107/3 – capitolul 13 – Tabelul VI.
25
3.3.4. Siguran�� în exploatare
Asigurarea cerin�ei se face prin respectarea prevederilor din “Normativ privind proiectarea cl�dirilor civile din punt de vedere al cerin�elor de siguran�� în exploatare” – indicativ NP 068-2002.
3.3.5. Protec�ie împotriva zgomotului
Asigurarea cerin�ei se face prin respectarea prevederilor din “Normativ privind proiectarea �i executarea m�surilor de izolare fonic� �i a tratamentelor acustice la cl�diri” – indicativ C 125-2005
3.3.6. Economie de energie �i izolare termic�
La evaluarea performan�ei energetice ale cl�dirii, spa�iile de la subsol vor fi incluse în volumul înc�lzit al cl�dirii numai în cazul în care aceste spa�ii sunt înc�lzite
La subsolurilor neînc�lzite, anvelopa termic� se limiteaz� la plan�eul de peste subsol. În acest caz, cerin�e de izolare termic� se impun numai plan�eului de peste subsol.
Proiectarea lucr�rilor de izola�ii termice la elementele de construc�ie ale subsolurile se face în conformitate cu prevederile din normativele privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor �i pentru proiectarea �i execu�ia lucr�rilor de izola�ii termice la cl�diri indicate în anexa 1
3.3.Condi�ii particulare privind proiectarea
3.3.1. Proiectarea hidroizola�iilor din produse bituminoase
1. Alegerea utiliz�rii hidroizola�iilor bituminoase se stabile�te în urm�toarele situa�ii: a) în cazul terenurilor în care nu exist� pericol de infiltrare a produselor petroliere
sau a altor solu�ii agresive care pot afecta propriet��ile fizico-chimice ale produselor bituminoase;
b) în cazul în care este avantajos din punct de vedere tehnic �i economic în compara�ie cu alte procedee de hidroizolare (betoane sau mortare impermeabile, peliculiz�ri, produse polimerice, etc.);
c) la construc�iile cu fisuri previzibile acceptate de pân� la 0,5 mm �i la care exist� vibra�ii;
d) la protec�ia incintelor unde nu se dep��esc temperaturi pozitive de 40ºC.
2. Modul de alc�tuire al hidroizola�iei (num�r de straturi, produse �i detalii) va avea în vedere prevederile cuprinse în “Normativ privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea hidroizola�iilor la cl�diri”- NP 040, �inând cont de urm�toarele:
a) condi�iile hidrogeologice ale terenului (nivelul maxim al pânzei freatice, posibilit��i de drenare sau acumulare a apelor din precipita�ii în zona umpluturilor adiacente hidroizola�iei);
b) forma în plan �i sec�iune a subsolului construc�iei; c) distan�a fa�� de alte construc�ii; d) existen�a rosturilor de dilatare-tasare ale construc�iei sau dintre aceasta �i
construc�iile al�turate; e) categoria de importan�� a construc�iei; f) posibilit��i de remediere a hidroizola�iei; g) categoria de umezire admisibil� a fe�ei interioare a pere�ilor sau pardoselii; h) caracteristicile fizico-mecanice ale produselor hidroizolante.
26
3. Pentru fiecare situa�ie concret� se vor stabili �i indica în proiect nivelurile minime de performan�� ale produselor hidroizolante stabilite conform Normativului NP040/2002.
a. Pentru stabilirea caracteristicilor membranelor din alc�tuirea hidroizola�iilor
subterane se vor lua în calcul urm�toarele criterii �i niveluri de performan��:
Niveluri minime de performan�� a hidroizola�iei Nr.
� – m�rimea deforma�iei rostului la alungire în cm
lB – l��imea pe care banda de dilatare nu se lipe�te de suport
3. Rezisten�a la sfâ�iere (S) N S>1,1
nSH
SH – sarcina structurii hidroizolante/m exprimat� în Newtoni
n – num�rul de ancoraje/m
27
b. Pentru indicarea hidroizola�iei optime se vor avea în vedere urm�toarele rela�ii între tipul de membrane, tehnologia de aplicare, pozi�ia suportului �i condi�iile de utilizare
Pozi�ia
suprafe�ei suport Nr.
Crt.
Membrane bituminoase
utilizate
Tehnologia de aplicare adecvat�
oriz
onta
l�
vert
ical�
Condi�ii de utilizare
I Membrane pe baz� de bitum
oxidat1)
a) lipire “la cald” cu mastic de bitum oxidat sau bitum aditivat
b) lipire “la rece”cu adezivi bitumino�i4)
� �2)
a) lipire “la cald” cu mastic topit de bitum aditivat
� �2)
b) lipire “la cald” prin sudare cu flac�ra3)
� �
c) lipire “la rece”cu adezivi bitumino�i4)
� �5) II Membrane pe baz� de bitum
aditivat
d) lipire combinat�, cu adezivi “la rece” în câmp4) �i prin sudur� cu flac�ra la suprapuneri
� �5)
III Membrane autoadezive6)
lipire prin roluire (presare)
� �
1) Se utilizeaz� pentru construc�ii de importan�� redus�.
2) Procedeu tradi�ional dificil de realizat pe vertical�.
3) Nu se utilizeaz� în spa�ii cu pericol de explozie.
4) Se utilizeaz� în spa�ii ventilate.
5) Se utilizeaz� numai adezivi cu înt�rire rapid�.
6) Se utilizeaz� în spa�ii cu pericol de explozie conform specifica�iei produc�torului
c. Se va avea în vedere c� pentru asigurarea calit��ii unei structuri hidroizolante este
necesar�:
- realizarea unei suprafe�e suport pe care hidroizola�ia s� se lipeasc� în aderen�� total�; - prevederea de fix�ri mecanice pentru stabilizarea straturilor verticale împotriva
alunec�rii; - amplasarea hidroizola�iei între dou� elemente rigide de construc�ie (pere�i de beton
armat, zid�rie).
28
3.3.2. Proiectarea hidroizola�iilor construc�iilor împotriva ascensiunii prin capilaritate a apei
subterane
1. Aceste hidroizola�ii se prev�d împotriva umidit��ii solului �i a apelor din precipita�ii care nu se acumuleaz�, scurgându-se rapid din zona de umplutur� a s�p�turilor din jurul construc�iei. Aceste ape exercit� asupra hidroizola�iei o presiune redus� ca valoare, limitat� în timp �i pot fi considerate ape f�r� presiune hidrostatic�.
2. Hidroizola�iile contra apelor f�r� presiune hidrostatic� se prev�d la pere�ii, soclurile �i pl�cile pe sol ale construc�iilor aflate par�ial sau total sub nivelul terenului, deasupra nivelului maxim previzibil al pânzei freatice cu minim 1,5 m �i fundate în terenuri permeabile, având capilaritate redus�.
3. Hidroizola�ia trebuie s� protejeze elementele de construc�ie împotriva migr�rii apei f�r� presiune con�inut� în straturile de p�mânt adiacente.
4. Structurile hidroizolante împotriva apelor f�r� presiune hidrostatic� pot fi monostrat sau multistrat aplicate pe suport în aderen�� total�, având caracteristicile stabilite conf.3.3.1.
5. Hidroizolarea orizontal� se realizeaz� în mod curent la nivelul dintre funda�ie �i zid�rie sau între funda�ie �i soclul pe care sprijin� zid�ria cu racordare la hidroizola�ia vertical� a soclului.
6. Hidroizola�ia orizontal� se prevede între funda�ie �i pere�ii structurali din zid�rie, pe toat� l��imea funda�iei, indiferent de pozi�ia zidurilor (perimetrale sau interioare).
7. Nivelul hidroizola�iei orizontale va fi cuprins între nivelul inferior �i cel superior al stratului de rupere a capilarit��ii executat din pietri� sortat;
8. La construc�iile existente în cazul în care hidroizola�ia orizontal� nu a fost executat� sau este degradat� �i nu mai asigur� protec�ia împotriva ascensiunii apei prin capilaritate se pot efectua, în func�ie de condi�iile locale de asigurare a accesului, urm�toarele lucr�ri:
a. introducerea în zid�rie de membrane rigide din o�el inoxidabil cu ajutorul tehnologiei proprii;
b. inject�ri pentru impermeabilizarea pere�ilor din zid�rie prin introducerea de produse hidrofobe. Opera�iunile de injectare se pot face cu sau f�r� presiune în func�ie de nivelul umidit��ii zid�riei.
Prin aceste procedee se realizeaz� o barier� orizontal� împotriva ascensiunii apei care va asigura continuitatea hidroizola�iei orizontale �i verticale a subsolului sau a elementelor de construc�ie supuse reabilit�rii.
9. Hidroizola�ia vertical� se va prevedea pe fa�a exterioar�, (det.A) perimetral construc�iei, astfel:
a. soclul se va izola cu o tencuial� impermeabil� sau un strat din produse bituminoase protejat cu o tencuial� armat� cu plas� de rabi�, prelungit� pân� la nivelul inferior al trotuarului (deasupra stratului de rupere a capilarit��ii). Rostul dintre tencuial� �i trotuar se va etan�a cu mastic de bitum sau chituri elastice;
b. funda�iile sau pere�ii subterani situa�i în terenuri permeabile, peste cota zonei de capilaritate continu�, se vor izola împotriva umidit��ii p�mântului cu minimum dou� straturi din produse bituminoase lichide protejate împotriva ac�iunilor mecanice cu foi polimerice semirigide amprentate, fixate mecanic la partea superioar�;
c. funda�iile sau pere�ii subterani situa�i în terenuri cu straturi greu permeabile �i în zona de capilaritate continu�, se vor hidroizola cu membrane bitumate racordate la hidroizola�ia orizontal� a construc�iei, protejate împotriva ac�iunilor mecanice conform 3.3.4.
29
10. Pe zidurile subterane umede nu se va aplica izola�ia hidrofug� decât dup� uscarea
suprafe�elor acestora �i se vor prevedea urm�toarele interven�ii:
a. Atunci când spa�iul disponibil pentru executarea s�p�turilor este redus, pentru ventilarea zidurilor �i eliminarea umidit��ii, se vor prevedea la exterior canale verticale de ventilare din elemente prefabricate. Canalele vor avea prize de aer exterior pe fa�ade cu orient�ri diferite �i leg�turi orizontale, sub pardoseal�, prev�zute dac� se impune preluarea umidit��ii din placa de pe sol;
b. În cazul în care amplasamentul nu permite executarea lucr�rilor la exteriorul construc�iei �i dac� volumul înc�perii permite se va realiza dublarea pere�ilor la interior, iar spa�iul rezultat între cei doi pere�i se va pune în leg�tur� cu exteriorul cu prize de aer pentru asigurarea ventil�rii. În cazul în care umiditatea pere�ilor este redus�, iar umiditatea relativ� a aerului din înc�pere nu dep��e�te 55-60 % ventilarea spa�iului dintre pere�i se poate face �i în interior cu fante amplasate la baza �i la partea superioar� a pere�ilor, sub plafon. Dublarea pardoselilor se va face numai cu respectarea în�l�imilor minime normate pentru spa�iilo locuibile �i cu luarea m�surilor de ventilare propuse pentru pere�i sau cu asigurarea colect�rii apei �i eliminarea cu pompe a acesteia (solu�ie nerecomandat� în cazul locuin�elor).
c. Concomitent cu indicarea solu�iei de ventilare se va prevedea la interior aplicarea de tencuieli de asanare în vederea elimin�rii form�rii depozitelor de s�ruri pe suprafe�ele vizibile �i asigurarea porilor de evaporare a umidit��ii din pere�i. Aceast� lucrare se recomand� s� se realizeze în timpul sezonului cald, ideal în perioada secetoas�, dup� îndep�rtarea stratului vechi de tencuial� �i ventilarea puternic� a spa�iului subsolului pentru favorizarea usc�rii superficiale a peretelui.
30
DETALIUL A.
31
3.3.3. Proiectarea hidroizola�iilor împotriva infiltra�iilor
1. Aceste hidroizola�ii se aplic� pe exteriorul construc�iei �i se prev�d împotriva infiltr�rii din exterior, prin elementele de construc�ie, în interior, a apei subterane cu presiune con�inut� în pânza freatic� sau temporar în pungi de acumulare datorate permeabilit��ii reduse a terenului. Apa exercit� asupra hidroizola�iei o presiune permanent� în timp �i variabil� ca valoare;
2. Hidroizola�ia vertical�, perimetral�, trebuie s� se racordeze etan� la hidroizola�ia orizontal� alc�tuind o cuv� de protec�ie continu� aplicat� la exteriorul construc�iei; a. pentru executarea hidroizola�iei se va prevedea efectuarea decopert�rilor perimetrale ale
cl�dirii pân� sub cota pardoselii interioare �i a nivelului hidroizola�iei orizontale cu cel pu�in 25 cm, spa�iu necesar realiz�rii racordului hidroizola�iei �i turn�rii radierului din beton pentru sus�inerea drenului. Pentru executarea s�p�turii se vor prevedea m�surile de protec�ie împotriva surp�rii p�mântului �i asigurarea spa�iului de lucru de la baza s�p�turilor;
b. în cazul în care hidroizola�ia orizontal� nu exist�, se va prevedea ca înainte de aplicarea hidroizola�iei verticale s� se execute, pe toat� l��imea (grosimea) pere�ilor exteriori �i interiori bariera orizontal� de impermeabilizare. Hidroizola�ia vertical� se va executa dup� încheierea acestor lucr�ri �i va coborâ cu minimum 20 cm sub cota inferioar� a barierei;
c. în cazul în care construc�iile existente împiedic� executarea s�p�turilor pentru accesul perimetral, se prevede realizarea unei izola�ii în sistem “cuv� interioar�”. Adoptarea acestei solu�ii se va face numai în cazuri deosebite deoarece implic� urm�toarele dezavantaje:
- reducerea spa�iului interior pe toate cele trei dimensiuni (nu numai pe în�l�ime) deoarece trebuie s� se realizeze zidurile de protec�ie a hidroizola�iei verticale;
- nu se elimin� apa din elementele de construc�ie, iar prezen�a acesteia pe termen lung poate afecta stabilitatea structurii.
3. Deoarece în majoritatea cazurilor hidroizola�ia orizontal� nu exist�, se impune executarea acesteia prin interior, peste pardoseala existent�, situa�ie în care se va analiza posibilitatea efectu�rii acestei lucr�ri având în vedere reducerea în�l�imii utile a spa�iilor urmare aplic�rii straturilor pardoselii hidroizolante: a. în cazul subsolurilor locuibile, dup� desfacerea pardoselii existente �i rectificarea pl�cii
din beton de pe sol, se vor prevedea: - hidroizola�ie elastic� din membrane bituminoase sau mortare impermeabile care
se va aplica pe suprafe�ele orizontale �i, deosebit de important, se va ridica pe pere�i pân� la o cot� 20 cm peste nivelul barierei orizontale realizat� pentru impermeabilizarea zidurilor;
- un strat din produse termoizolante rezistente la compresiune �i cu absor�ie de ap� redus�;
- stratul de uzur� al pardoselii (gresie, parchet, covor linoleum, etc.) aplicat peste o �ap� de ciment armat turnat� pe un strat de separare tehnologic�.
b. la subsolurile neînc�lzite peste placa de pe sol, dup� preg�tirea acesteia ca suport, se va executa hidroizola�ia ca în cazul subsolurilor locuibile (1.a) �i o pardoseal� dintr-o �ap� de ciment armat �i rolat sau acoperit cu o pardoseal� adecvat� func�iunii.
c. în cazul subsolurilor f�r� plac� pe sol se va prevedea aplicarea unui strat de pietri� cu rol de rupere a capilarit��ii �i executarea pl�cii pe sol, din beton, ca suport al hidroizola�iei �i al pardoselii.
32
33
3.3.4. Protec�ia hidroizola�iilor
1. Pentru protec�ia hidroizola�iei orizontale se va prevedea o �ap� din mortar de ciment (armat� pentru a rezista înc�rc�rilor datorate circula�iei). �apa se va turna peste hidroizola�ia acoperit� cu un strat de separare �i protec�ie din hârtie kraft, folii polimerice sau foi bitumate
2. Hidroizola�ia vertical�, aplicat� pe elementul de rezisten��, se protejeaz� tradi�ional cu un
zid din ½ c�r�mid� plin� (>12,5 cm grosime) zidit� cu mortar de ciment:
a) zidurile cu Hmax = 3 m vor avea rosturi create cu fâ�ii din membrane bitumate, amplasate la baza zidului �i pe vertical� din max. 5 în 5 m;
b) pentru în�l�imi mai mari de 3 m se va prevedea ancorarea zidurilor de protec�ie de pere�ii subsolurilor cu ancore metalice etan�ate în dreptul str�pungerilor;
c) în locul zid�riei de c�r�mid� (pentru în�l�imi mai mari de 3 m) se poate executa o protec�ie cu un strat din beton armat ancorat de peretele de rezisten��.
3. Când elementul suport (pe care se aplic� hidroizola�ia) constituie �i zid de protec�ie, acesta se realizeaz� f�r� rosturi �i se prevede conform “Normativului privind alc�tuirea, calculul �i executarea structurilor de zid�rie” cu stâlpi�ori din c�r�mid� sau sâmburi din beton armat la distan�e de aprox. 2,5 m.
4. În cadrul sistemelor de drenare ventilate protec�ia hidroizola�iei se va realiza din elemente prefabricate din beton, ceramic� sau produse similare poroase astfel conformate încât s� realizeze canalele necesare pentru circula�ia aerului înc�rcat cu umiditate.
5. Protec�ia hidroizola�iilor construc�iilor amplasate în terenuri permeabile, deasupra nivelului maxim al zonei de capilaritate continu�, poate fi prev�zut� cu membrane polimerice cu ploturi, combinate sau nu cu un sistem de drenare.
6. La protec�ia hidroizola�iei subsolurilor locuite se va avea în vedere obligativitatea aplic�rii unui strat termoizolant (având grosimea determinat� prin calcul) �i posibilitatea realiz�rii unui strat de aer ventilat pentru eliminarea umidit��ii din zona pere�iilor subsolului.
Termoizola�ia va fi alc�tuit� din pl�ci rigide de polistiren extrudat, poliuretan, sticl� celular�, sau alte materiale insensibile la umiditate �i cu rezisten�� mare la compresiune.
7. Protec�ia hidroizola�iei soclurilor se realizeaz� dintr-o �ap� armat� cu plas� sudat� �i/sau plas� de rabi� ancorat� la partea superioar�.
8. Umplerea cu p�mânt a s�p�turilor se execut� în straturi succesive, compactate pe m�sur� ce se ridic� zid�ria de protec�ie a hidroizola�iei pentru a se asigura stabilitatea zid�riei �i presarea straturilor hidroizolante.
9. În cazurile în care presarea hidroizola�iei verticale nu poate fi asigurat� prin împingerea dat� de umplutura de p�mânt, peretele de protec�ie va fi ancorat pe peretele de rezisten��, astfel încât s� se asigure o presiune minim� de 0,1 N/cm2.
34
35
3.3.5. Etan�area rosturilor
1. Rosturile reprezint� distan�a determinat� între dou� planuri paralele, verticale, cu rolul de a limita lungimea unor elemente de construc�ie sau de a întrerupe leg�tura între construc�ii al�turate, pentru ca p�r�ile s� se poat� deplasa independent una fa�� de alta.
2. Rosturile, din punct de vedere al eforturilor la care sunt supuse, se clasific�: a. rosturi de dilatare-contrac�ie (deplas�rile perpendiculare pe linia rostului, au ca efect
presarea �i respectiv alungirea �i ruperea produselor ce asigur� etan�eitatea rostului); b. rosturi de tasare (deplas�ri verticale ale p�r�ilor separate de rost care conduc la
ruperea hidroizola�iei prin alungire); c. rosturi cu func�ionalitate mixt� (deplas�ri orizontale, verticale �i laterale ale unei
p�r�i fa�� de cealalt�).
3. Din punct de vedere al interac�iunii cu apa se clasific� în urm�toarele tipuri: a. rosturi supuse umezelii naturale a terenului sau apelor f�r� presiune hidrostatic�; b. rosturi supuse apelor cu presiune hidrostatic�.
4. Din punct de vedere al modului de alc�tuire rosturile pot fi:
a. demontabile – se utilizeaz� în zonele cu deforma�ii mari. Ele permit accesul pentru control, iar în cazul producerii unei infiltra�ii exist� posibilitatea demont�rii �i remedierii f�r� a se afecta hidroizola�ia �i elementele structurale sau de finisaj adiacente;
b. nedemontabile – alc�tuire semielastic� utilizat� la rosturile cu deforma�ii reduse
Deforma�iile reduse sunt deplas�rile unei p�r�i sau construc�ii fa�� de alta, care pot fi preluate de benzile dilatabile f�r� distrugerea etan�eit��ii rostului �i se înscriu în urm�toarele valori:
Caracteristicile benzii dilatabile
Direc�ia deplas�rii Deplasarea maxim�
mm
Alungirea la rupere
L��imea de neaderen��
1. Perpendicular pe rost, în plan orizontal
±40
2. Perpendicular pe rost, în plan vertical
±30
3. Paralele cu rostul, în plan orizontal
±20
700%
60 mm
Caracteristicile benzii dilatabile se vor determina, avându-se în vedere c� mi�carea pe vertical� a unei p�r�i fa�� de cealalt� parte a rostului orizontal determin� o deplasare paralel� a p�r�ilor în rostul vertical. Dimensiunile acestor deforma�ii se vor calcula, iar alungirea benzii se va determina conform 3.3.1. pct.3a.
36
5. La proiectarea etan��rii rosturilor se va avea în vedere:
a. realizarea continuit��ii hidroizola�iei rosturilor care trebuie s� asigure protec�ia construc�iei împotriva apei indiferent de deforma�iile existente �i de modul de ac�ionare al apei;
b. asigurarea protec�iei hidroizola�iei împotriva ac�iunilor mecanice (datorate circula�iei interioare pietonale �i auto) sau împotriva ac�iunilor chimice (datorate substan�elor corozive). Protec�ia hidroizola�iei orizontale este constituit� din straturile pardoselei sau din elemente mobile (gr�tare metalice sau dale din beton).
6. Preluarea deplas�rilor cu men�inerea etan�eit��ii se va realiza cu produse bituminoase cu propriet��i elastice (alungiri 500%) aplicate în benzi continue, pe toat� lungimea rostului. Acestea vor înlocui buclele de compensare, în special în zona de trecere a rostului din plan orizontal în plan vertical.
7. Limita construit�, de o parte �i de alta a rostului, va fi realizat� din beton armat, dimensionat local pentru înglobarea pieselor metalice, având continuitate fizic� de pe suprafe�ele orizontale pe cele verticale.
8. Pentru înt�rirea �i sus�inerea hidroizola�iei în zona rostului se vor prevedea:
- straturi suplimentare ale hidroizola�iei curente; - straturi suplimentare continue, având caracteristici elastice m�rite fa�� de produsele
din care a fost proiectat� hidroizola�ia; - elemente metalice plane sau cu bucle compensatoare, cu grosime 0,5-3 mm în
func�ie de deschiderea rostului; - flan�e metalice; - chituri sau masticuri de etan�are; - produse din spume polimerice elastice.
37
3.3.6. Etan�area str�pungerilor
1. Str�pungerile sunt zonele în care elementele componente ale instala�iilor (conducte, cabluri, guri de umplere sau golire a bazinelor) sau tije de ancoraj întrerup local continuitatea straturilor hidroizolante �i care impun utilizarea anumitor materiale �i alc�tuiri constructive pentru refacerea etan�eit��ii hidrofuge;
2. Str�pungerile pot fi: a. totale, cazul în care instala�iile traverseaz� grosimea elementului de structur�,
hidroizola�ia �i protec�ia acesteia; b. par�iale, cazul în care se str�punge numai hidroizola�ia �i protec�ia ei (tije de
ancoraj).
3. Str�pungerile totale se proiecteaz� în sistem: - elastic, sau; - rigid.
coordonându-se cerin�ele impuse de instala�ii cu sistemul de realizare al hidroizola�iei.
a. Str�pungerile elastice constituie racorduri flexibile care permit accesul la instala�ii f�r� afectarea etan�eit��ii hidroizola�iei, se prev�d la toate instala�iile �i în special la cele care au conducte calde sau cu vibra�ii, cu Ø >200 mm �i la construc�iile fundate în terenuri sensibile sau în zona cu ap� cu presiune.
b. Str�pungerile rigide constituie racorduri fixe, rigide, care se pot utiliza la instala�ii
care au conducte reci cu Ø <200 mm �i f�r� vibra�ii situate în terenuri cu ap� f�r� presiune.
4. Pentru reducerea num�rului de str�pungeri totale se va avea în vedere gruparea elementelor
de instala�ii compatibile în vederea travers�rii pere�ilor printr-un singur gol de trecere prev�zut cu o plac� metalic� ancorat� în structura de rezisten�� �i etan�at� pe contur:
a. Str�pungerea grupat� reduce num�rul de racorduri ale hidroizola�iei �i implicit ale
punctelor de infiltra�ie �i asigur� posibilitatea execut�rii ulterioare a unor noi str�pungeri prin placa metalic� f�r� afectarea hidroizola�iei, etan�area în jurul man�oanelor �i plac� f�cându-se prin sudur�, iar între conducte �i man�oane se vor utiliza chituri permanent elastice �i, dac� este necesar, rezistente la temperaturi ridicate.
b. Placa metalic� care închide golul din perete se va dimensiona pentru preluarea
sarcinilor la care va fi supus� prin compactarea p�mântului de umplutur� �i se va proteja anticoroziv.
5. Elementele de str�pungere vor fi amplasate la o distan�� de minim 35 cm de alte elemente ale construc�iei, pentru a se asigura spa�iul necesar execut�rii hidroizola�iei.
6. Indiferent de tipul str�pungerii se va prevedea ca racordul hidroizola�iei s� se efectueze numai pe elementele rigid ancorate în structur�.
7. Hidroizola�ia se va înt�ri în zona de racord cu un strat suplimentar din membran� bitumat�.
38
3.3.7. Proiectarea termoizola�iilor subsolurilor
1. Proiectarea lucr�rilor de izola�ii termice ale subsolurile se face în conformitate cu prevederile din normativele privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie (pere�i �i placa pe sol) ale subsolurile înc�lzite sau plan�eul peste subsolurile neînc�lzite pe care le separ� de spa�iile înc�lzite;
2. În func�ie de destina�ia spa�iilor de la subsol, elementele de construc�ie subterane ale spa�iilor înc�lzite trebuie s� indeplineasc� cel pu�in performan�ele de izolare termic� specificate în tabelul de mai jos.
Rezisten�� termic� corectat�
“R/”
Transmitan�� termic� corectat�
“U/”
Func�iune spa�iu înc�lzit
[m2K/W] [W/(m2K)] Elemente subterane verticale de locuit 2,90 0,35 cabinete medicale (spitale, policlinici), s�li de curs, sport - zona climatic� de iarn� I - zona climatic� de iarn� II - zona climatic� de iarn� III, IV
1,70 1,75 1,80
0,59 0,57 0,55
birouri, magazine, restaurante, baruri, et. - zona climatic� de iarn� I - zona climatic� de iarn� II - zona climatic� de iarn� III, IV
1,60 1,70 1,80
0,63 0,59 0,55
ateliere, spa�ii de produc�ie cu regim normal de exploatare - zona climatic� de iarn� I - zona climatic� de iarn� II - zona climatic� de iarn� III, IV
1,10 1,10 1,10
0,91 0,91 0,91
Pl�ci la partea inferioar� a demisolurilor sau subsolurilor de locuit 4,80 0,21 cabinete medicale (spitale, policlinici), s�li de curs, sport - zona climatic� de iarn� I - zona climatic� de iarn� II - zona climatic� de iarn� III, IV
2,10 2,50 2,90
0,48 0,40 0,34
birouri, magazine, restaurante, baruri, et. - zona climatic� de iarn� I - zona climatic� de iarn� II - zona climatic� de iarn� III, IV
2,10 2,50 2,90
0,48 0,40 0,34
ateliere, spa�ii de produc�ie cu regim normal de exploatare - zona climatic� de iarn� I - zona climatic� de iarn� II - zona climatic� de iarn� III, IV
1,10 1,20 1,30
0,91 0,83 0,77
NOT�: În cadrul prezentei lucr�ri, spa�iile cu alt� destina�ie decât locuirea au fost încadrate in clasa de iner�ie termic� mare �i asimilate cl�dirilor din categoria 1, definit� conform normativ C 107-2005, partea a 2-a C 107/2, cu modific�rile din 2010.
39
3. Grosimea stratului termoizolant se va stabili astfel încât s� fie asigurat� atât cerin�a privind economia de energie �i izolare termic� cât �i cea referitoare la igien� �i s�n�tate (evitarea apari�iei fenomenului de condens �i limitarea diferen�ei dintre temperatura aerului interior �i temperatura de pe suprafa�a interioar� a elementelor de închidere).
4. Pentru produsele termoizolante care nu sunt protejate cu un strat care s� preia întreaga împingere activ� a p�mântului, rezisten�a la compresiune a acestora (sarcina care produce o deforma�ie de 10% raportat� la grosime), în func�ie de în�l�imea pe care se afl� în contact cu terenul, trebuie s� fie conform tabelului de mai jos:
In�l�imea suprafetei de contact între produsul termoizolant �i teren
Rezisten�a la compresiune (sarcina care produce o deforma�ie de 10% raportat� la grosime)
5. La pere�ii afecta�i de umiditate, imbun�t��irea protec�iei termice pe interior se poate face prin aplicarea unui ecran termoizolant, amplasat distan�at în raport cu fa�a peretelui �i care s� fie prev�zut cu grile/fante care s� asigure ventilarea stratului de aer astfel creat, atât în scopul prevenirii condens�rii vaporilor de ap� proveni�i din aerul interior c�t �i în scopul difuz�rii vaporilor de ap� emi�i de suprafa�a umed� a peretelui. În spa�iul astfel creat, dac� este posibil, se recomand� înglobarea �evilor instala�iei de înc�lzire, f�r� ca �evile s� fie izolate termic.
6. Izola�ia termic� aplicat� pe fa�a elementului de construc�ie subteran care vine în contact cu p�mântul trebuie protejat� hidrofug.
40
3.4. Solu�ii constructive de principiu �i detalii caracteristice
41
42
43
44
45
46
47
48
49
ANEXA 1
Lista principalelor reglement�ri tehnice �i standarde na�ionale avute în vedere la
elaborarea lucr�rii:
1) NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea hidroizola�iilor la cl�diri;
2) NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea elementelor de construc�ii hidroizolate cu materiale bituminoase �i polimerice;
3) GP 114-2006 Ghid privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea hidroizola�iilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP �i SBS;
4) GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate ,,in situ”;
5) C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea �i execu�ia lucr�rilor de izola�ii termice de cl�diri;
6) SC 007- Solu�ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cl�dirilor de locuit existente;
7) MC 001/2006 - Partea 1 �i 3 – Metodologie pentru calcularea performan�ei energetice a cl�dirilor;
8) P118 – 1999 Normativ de siguran�� la foc a construc�iilor. 9) GT 041-2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor pere�ilor �i pardoselilor cl�dirilor
civile; 10) PCC-017/2000 Procedur� privind tehnologia pentru reabilitarea termic� a cl�dirilor
folosind spume poliuretanice; 11) GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protec�ie termic� la cl�diri de
locuit; 12) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” –
indicativ C 107-2005, partea a 1 – a “Normativ privind calculul copeficien�ilor globali de izolare termic� la cl�dirile de locuit” - indicativ C 107/5, cu modific�rile din 2010
13) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea a 2 – a “Normativ privind calculul copeficien�ilor globali de izolare termic� la cl�diri cu alt� destina�ie decât cea de locuire” - indicativ C 107/2, cu modific�rile din 2010
14) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea a 3 – a “Normativ privind calculul performan�elor termotehnice ale elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” - indicativ C 107/3, cu modific�rile din 2010
15) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea a 5 – a “Normativ privind calculul termotehnic ale elementelor de construc�ie In contact cu solul” - indicativ C 107/5, cu modific�rile din 2010
16) “Normativ pentru proiectarea �i execu�ia lucr�rilor de izola�ii termice la cl�diri” – indicativ C 107/0-2002