Consolidarea constructilor din beton armatReparatile acestor
constructii se datorateaza unor solicitari exceptionale cum sunt
cele din seism ,explozii ,incendii ,inundatii sau alte calamitatii
naturale.Presupun urmatorele lucrari de consolidare si refacere
:Consolidarea stalpilor din beton armat Degradari posibile :
fisuri,segregari ,dezagregari ,dislocari ale betonului de acoperire
,crapaturi ,etc.Interventii posibile in functie de natura si
importanta degradarii :tencuieli locale ,injectari cu diferite
subtante sau camasuieli din beton armaTencuielile locale sau
torcretari :repararea unor portiuni isolate cu mici degradari sau a
unor colturi cazute care nu afecteaza rezistenta sau stabilitatea
stalpilor .In acest scop se inlatura betonul prin spargere din
zonele afecteaza ,se curate cu jet de aer comprimat ,se aplica
cofraje ,se aplica un strat expodic si apoi se trece la completarea
zonei cu beton sau mortar.
Injectarile cu diferite substante pentru fisurile obsvertate cu
diametrul de 6-8 mm si adancimi de 20 mm.Injectarea se incepe de la
una din extremitatile fisuri se fixeaza duza la primul tub si se
incepe injectarea in mod lent pana aparitia execesului de fluid
prin tubul imediat vecin,se muta apoi duza in tubul urmator , se
astupta cu un dop de plastilina tubul anterior si se elibereaza
dopul de la tubul urmator .Dupa terminea injectarii se astupa cu
dopuri de plastilina ultimele doua tuburi . In final dupa intarirea
fluidului injectat se scot tuburile si se astupa gaurile lasate cu
mortar de ciment.
Un alt procedeu este impregnarea elementului cu substante
chimice producand consolidarea si impermeabilizarea
lui.Camasuielile stalpilor se pot aplica atat la reparatii alea
unor defectiuni care nu afecteaza rezistenta ,pe suprafete mari
,grosimea captuseli este de 3-4 cm ,cat si la consolidari unde
grosimea captuselii este mai mare de 10 cm.Betonul se va aplica
prin torcretare.Inainte de aplicare ,stapul se curate prin spituire
de betonl cu defecte,segregrile de suprafata sau portiunile de
slaba rezisenta.Prinderea armaturii noi se face cu agrafe asezate
in locurile unde armature existent a fost dezgolita de beton ,la
distante de maximum 50 cm intre ele
Armatura si alcatuirea in ansamblu a camasuielii este in functie
de marimea solicitarilor .Pentru solicitari mari se vor consolida
cu o camasa dublu armata pe toata latura ,in timp ce stalpii mai
putin solicitati vor avea camasuila cu armare simpla .Inainte de
consolidare se sparg .
Pentru o buna aderenta itnre betonul existent si cel proaspat
este indicat ca dupa spituirea pe toata fetele,stalpul sa fie
curatat de praf si udat in asa fel incat betonul sa fie usor
umed.Inainte de inceperea lucrarilor de consolidare a stalpilor
constructia va fi bine sprijinita .
In situatile in care in urma unor avarii ,stabilitatea cladirii
impune luarea unor masuri urgent se adopta Solutii de consolidare
utilizand profile metalice prinse rigid de stalpul de beton armatI
Montarea profilelor metalice pe stalpul de beton si legarea lor la
capeteII- Actionarea dispozitivului de stranger amplasat in zona
medianaIII- Fixare definitive si solidizarea pe contur a profilelor
metalice
Cand se impune marirea capacitatii portante a consolelor
stalpilor cu pod rulant ai halelor industraile ,consolidarea se
face prin marirerea sectiunii si introducere de armature
longitudinala si legarea acesteia cu etrieri noi .
Consolidarea grinzilor din beton armat-Poate fi consolidate prin
introducerea unui talp intermediar la mijlocul deschiderii.Se reduc
momentele in cmap ,pot creste pe reazam. -un alt procedeu,marirea
sectiunii grinzii prin atasarea la partea ei inferioara a unei
armature de rezistenta suplimentara ,care se prinde de cea existent
prin sudarea unor bare inclinate si a unor etrieri verticali .
-In situatile in care se impune marirea capacitatii portante si
a rigiditatii sale ,consolidarea se poate face prin camasuire.
-Consolidarile locale ale grinzilor fisurate se pot realiaza
prin strangere cu bride metalice prevazute cu filet si puiulite
-Grinzile din beton armat se mai pot consolida prin
precomprimare utilizand tiranti metalici .
-Grinzile unor cadre din beton armat se mai pot consolida prin
rezemarea lor pe structuri metalice
In situatile in care grinzile sunt complet deteriorate solutia
cea mai buna este demolare completa si tunarea din nou.Consolidarea
placillor din beton armatSolutii suprabetonare
,subbetonare,refacere complete In situatile in care inaltimea
incaperii permite si poate asigura o aderenta se poate turna o noua
placa de cel putin 3 cm grosime.Cand aderenta intre cele 2 betoane
nu poate fi garantata ,grosimea trebuie sa fie de cel putin 5 cm si
armata corespunzator sa poata prelua momentele
Cand se face subbetonarea se dezveleste armature de la partea
inferioara si se sudeaza de ea armature suplimentara necesara ,care
apoi se acopera cu beton prin torcretare.
Cand conditile locale permit ,iar placa este deterioarata pe
zona intinsa ,betonul se poata demola complet ,pastrandu-se
armature existent si eventual completarea cu armature suplimentara
si turnanduse placa din nou.Consolidarea diafragmelor din beton
armatProcedee utilizate camasuirea peretilor din beton armat si a
diafragmelor pe o fata si pe ambele fete .
Reabilitarea constructiilor de metalProtectia esentiale sunt
protectia contra coroziunii si la actiunea foculuiMajoritatea
structurilor metalice nu rezista la temperature ridicarte mai mult
de 15 minuteConsolidarea stalpilor din otel Stalpii din otel pot fi
consolidate marindu-se sectiunea transversal prin adaugarea unor
profile sau table suplimentare
Stalpi mai pot fi consolidate prin imbracarea lor cu beton
,prevazanduse si o armature corespeunzatorea .sectiune mixta otel
beton
Bazele stalpilor se pot intari prin adaugarea unor placi si
nervuri.
Stalpi halelor industrial se pot consolida prin introducerea
unui stalp suplimentar sub consola de sustinere a grinzii de rulare
.
Consolidarea grinzilor si fermelor din otelConsolidarea
grinzilorIn functie de defectiunea suferita si tipul structurii
:Intarirea sectiunilor slabe se face ca si la stalpi ,prin
adaugarea unor noi elemente :table profile .Capacitea portanta a
grinzilor cu inima plina poate fi sportia prin consolidarea
talpilor
Repararea fisurilor se face prin prin sudura la cap ,dupa o
prealabila prelucrare a acestora,pana la realizarea tesituri in V
pentru o aderenta mai mare a sudurii .Pentru oprirea propagarii
fisurii se vor executa gaurii in varfurile acestuia cu diam minim
de 6 mm.
Grinzile mai pot fi consolidate prin modifcarea sistemului
static prin introducerea unor tiranti grinzile simple rezemate se
pot transforma in maca sau prin introducerea unor contrafise ori a
unor reazeme intermediare transformanduse in grinzi cu contrafise
si respective grinzi continue
Consolidrea grinzilor cu zabrele , prin intarirea talpilor
,diagonalelor sau montatilor sau prin adaugarea unor profile sau
table sudate de acestea.
Fermele metalice
Consolidarea grinzilor cu zabrele la acoperisuri
Consolidarea cadrelor .,ca si la stalp si grinda .plus
Repararea elementelor metalice deterioratePot fi reparate prin
indreptarea deformatilor la rece sau la cald.Tablele subtiri de pna
in 4 mm se pot indrepta prin spanuire (lovirea acestora cu un
ciocan).Indreptarea la rece:
Aplicarea procedeului se face cu respectarea urmatoarelor
proceduri: Nu se vor indrepta piesele care se pot alungi liber Nu
se va lucre sub 5*C. Indreptarea se va face dup ace piesa a a fost
scoasa de sub sarcina Nu se vor indrepta piesele fisurate sau mai
groase d 10 mm Nu se vor indrepta piesele imbatrinite ,se va
efectua proba spanului.Indreptarea la cald se face cu aceleasi
procedee si utilaje ca si indreptarea la rece ,dar in prealabil se
va incalzi zona de 850 *C.Protectia otelului impotriva coroziuniiSe
utilizeaza procedeul acoperii cu diferite pelicule protectoare care
impiedica patrundrea oxigenului si umiditatii.Cele mai frecvent
folosite sunt :vopsirea si metalizarea .
Protectia otelului la actiunea foculuiExista 2 categorii de
solutii :1 realiazarea structurilor cu oteluri de constructii
obisnuite de metal protejate cu material termoizolante
.2.Utilizarea la structurile metalice ,a unor oteluri special ,care
rezista la temp de 600-800 *C.Imbatranirea otelului la otelurile
aflate mult timp in exploatare.-se maresc limita de elasticitate si
curgere pana la 25 %-creste rezistenta la oboseala pana 15%-se
reduc alungirea ,gatuirea si rezilienta-rezistenta lde rupere ssi
densitatea se maresc f putin
LEMN Lemnul nu rezista la actiunea focului = un material
combustibil. Lemnul nu rezista la actiunea umiditatii. A fost
printre primele materiale de constructii utilizate de om, datorita
comportarii sale bune la solicitarile mecanice si modalitatilor
relative simple de obtinere si prelucrare
Reabilitarea constructiilor civile si industrial cu structura
din lemn
Presupune - masuri de conservare a materialului lemons impotriva
umezelii si atacului ciupercilor si insectelor xilofage, precum si
protecta sa la afectiunea focului; Cand consolidarea sau repararea
nu mai sunt eficiente => inlocuirea elementelor degradate.
Modificarile structural sunt relative usor de efectuat datorita
greutatii reduse a materialului
Consolidarea structurilor din lemn
Efectele flambajului cele mai intalnite deteriorari Repararea
flambajului consta in readucerea lui la forma si pozitia initiala
prin sporirea rigiditatii in planul in care a aparut incovoierea
prin utilizarea unor eclise si fururi generale.
GRINZI
Zonele cu defectiuni : cele centrale, datorate solicitarilor
mecanice; REPARARE: cu eclise cele de reazem, datorate putrezirii
capetelor acestora; REPARARE: decuparea capetelor putrezite si
inlocuirea lor cu piese din lemn sau otel, fie inlocuirea intregii
grinzi cand prezinta un grad avansat de alterare. cand se urmareste
sporirea rigiditatii la incovoiere, acestea se pot consolida prin
transformarea lor in grinzi macas, cu ajutorul unor tiranti din
otel
PLANSEE SI ACOPERISURI
Principalul inconvenient din punct de vedere al comportarii la
actiuni mecanice este deformabilitatea lor => majorarea valorii
sagetii- mult peste limitele admise .In asemena situatii se pune
problema maririi rigiditatii lor la incovoiere fie prin
introducerea de noi grinzi cu rigiditati sporite, intercalate intre
cele existente, fie prin consolidarea celor existente prin
procedeele aratate la consolidarea grinzilor din lemn.
Cand planseul se afla intr-o faza avansata de degradare generala
este indicate inlocuirea lui cu unul nou din lemn sau alte
material.
Principalii factori care pot produce degradarea acoperisurilor
din lemn sunt : 1.apa de condensatie, 2.apa din
precipitatii,3.suprasolicitarile din cauza zapezii si vantului.
Umezirea sistematica a lemnului este deosebit de periculoasa
intrucat poate duce la spalarea antisepticului si la putrezirea
lui
Pentru conservarea acoperisurilor o mare importanta o are
regimul de temperature si umezeala din pos care yrebuie bine
ventilat in timpul anotimpurilor calduroase.
Astereala cand sunt rupte numai cateva scanduri ale asterelei
repararea lor se poate face prin podul cladirii prin eclisare cu
cupoane de scanduri noi fixate la capete de capriori cu sipci
batutein cuie dup ace in prealabil scandurile rupte au fost aduse
la pozitia initiala cu ajutorul unor popi provizorii.In acst scop
se aseaza eclisa din scandura noua sub scandura rupta si apoi este
presata pe aceasta cu ajutorul unui pop, care prin impanare permite
reducerea asterelei la pozitie; dupa fixarea eclisei pe capriori,
popul provizoriu se inlatura.Cand astereala este fixate pe
suprafete mari repararea se face prin desfacerea ei in zona
respective si refacerea din exterior utilizand material lemons
nou.
Capriorii ,la randul lor ,pot fi deteriorate prin
putrezire,rupere; cei putreziti se inlocuiesc cu altii noi avand
aceleasi dimensiuni.Capriorii rupti se repara prin platuire.
Cand numarul capriorilor este mare, se procedeaza la desfacerea
invelitorii in zona respective si inlocuirrea lor cu procedee
obisnuite.
Cosoroabele putrezite se inlocuiesc dup ace in prealabil s.-a
executat in pod un system de sustinere provizoriu a capriorilor,
amplasat la circa 1 m de zid
Panele pot fi deteriorate de asemenea, prin putrezire sau
rupere; in primul caz se ilocuiesc, in al doilea se consolideaza.In
ambele situatii trebuie executat in prealabil in pod un system de
sustinere proovizorie a capriorilor din zona respective.
Pentru inlocuireapanaei de coama este necesara executarea in pod
a unui system de sustinere pe ambele parti ale acesteia, bine
impanat, capabil sa reia intreaga incarcare ce revine panei in acea
zona.
Sarpantele propriu-zise ae acoperisuli ,degradate se remediaza
prin demontare
Pentru sprijinirea acoperisului pe intreaga perioada a
desfasurarii lucrarilor de interventie se folosesc diferite
sisteme, functie de marimea incarcarilor pe care trebuie sa le
suporte.
Materialul lemons
a) Portiunile de lemn care prezinta coloratii de ciuperci
rascoacere si putregai trebuie sa fie eliminate prin sectionare la
o distant de cel putin 20 cm de ultima zona vizibila atacata.
b) Inainte de aplicarea tratamentelor de protective chimica,
lemnul rotund trebuie sa fie cojit; nu se admite nici o urma de
coaja.De asemenea trebuie sa fie effectuate eventuale prelucrari
mecanice ca: gaurire, rindeluire, formatizare.. dupa efectuarea
acestor operatii ,praful rumegusul si impuritatile trebuiesc
indepartate.
c) Lemnul care urmeaza a fi supus protectiei chimice trebuie sa
aiba umiditatea sub 25 %.
Protectia la actiunea directa a apei
Pentru a preveni actiunea directa aa apei asupra constructiilor
din lemn este necesar ca acestea sa aiba o fundatie din piatra sau
beton iar elementele lemnoase sa rezeme pe fundatii numai prin
intermediul unei hidroizolatii alcatuite din cel putin 2 straturi
din carton asphalt sau panza asfaltata,lipite cu bitum.
In prejurul cnstructiilor mai vechi se recomansa sa se prvada
drenahe sau rigole Constructiile din lemn se vor prevedea cu un
trotuar de cel putin 1 m latime din bolovani de rau.
Protectia la actiunea focului
Piesele din lemn ale sarpantei acoperisului se pot proteja
contra actiunii flacarilor prin aplicarea la suprafata lor a unor
spoieli de var sau suspensii de argilaStalpii de sustinere a
planseelor sau din sarpantele acoperisurilor se pot proteja mai
bine prin: 1) Aplicarea in jurul stalpului a uni strat protector
sub forma unei tencuieli din mortar de ipsos aplicate pe o plasa de
rabit 2) In jurul stalpilor mai grosi se va executa o zidarie de
protective din caramida cu mortar de ciment, care va evita
contactul direct al lemnului cu flacarile.-Vopsirea lemnului cu
anumite rasini sintetice, care contin in compozitia lor azot
ZIDARIEPrincipalele cause ale deteriorarii zidurilor sunt /;
cutremurele, tasarile inegale ale terenului, igrasia si
exploziile.-Zidariile puternic deteriorate se vor sprijinii
provizoriu pana la refacerea legaturilor distruse, utilizand
propteli cu bile din lemn, rezemate pe teren sip rinse in
ziduri.-In cazul peretilor structurali cu deteriorari importante,
care afecteaza si golurile de ferestre sau usi se vor sprijini
provizoriu, in imeidata lor vecinatate si planseele ce reazama pe
acestia, precum si golurile de ferestre si usi.
Procedeele tehnologice de consolidare a zidariilor,utilizate mai
frecvent sunt : -injectarile fisurilor si crapaturilor cu mortar
sau lapte de ciment sub presiune -refacerea partilor de zidarie
avariate - intarirea peretilor exterior prin zidirea unor goluri de
ferestre - prevederea unor samburi si century din beton armat -
montarea unor tiranti metalici pentru legarea zidurilor intre ele.
- consolidarea zidariei prin camasuire cu beton armat
Inainte de a se incepe repararea zidariei este important de
observant dac fisurarea s-a oprit-daca aceasta continua este
necesara in primul rand indepartarea cauzei care o genereaza caci
altfel crapaturile vor reapare dupa remedierea zidariei.
Procedeul de consolidar a zidurilor crapate prin injectare
consta in: -curatirea cu apa a rosturilor crapate - acoperirea
crapaturilor cu ipsos pe ambele fete ale zidariei - fixarea din loc
in loc a capetelor de tevi pentru injectare - injectarea mortarului
fluid sau a laptelui de ciment sub presiune in mod obisnuit 3 at -
dupa injectare capetele de tevi se scot sau se taie la fata zidului
iar locul lor se completeaza cu mortar.
Peretii portanti exterior din zidarie care prezinta un volum
mare de goluri de ferestre pot fi intariti prin inzidirea unora din
acestea.
Zidurile din b.c.a si cele din caramida cu lungimea pana la 1,00
m se vor ancora de stalpii si diafragmele din beton armat
indifferent de gradul de seismicitate al zonei unde este amplasata
constructia.
Colturile din ziduri deteriorate se pot consolida utilizand
perechi de tiranti cu placi la capete, dispusi pe directii
perpendicular.
Consolidarea zidurilor de calcan se poate realize prin ancoraje,
samburi si centuri din beton armat, prevazute cu 4 bare
longitudinal phi 12 si cu etrieri phi 6 -8 mm la 25 cm distant,
centura se va ancora bine la capete in elementele portante ale
cladirii .
Atunci cand sunt afectate pe suprafete mari, zidariile se pot
consolida prin camasuire pe ambele fete cu beton armat, plasele de
armature de pe cele doua fete fiind legate intre ele, cu bare
trecute prin strapungeri in zid.Intotdeauna, inainte de aplicarea
camasuielii din beton armat, se inlatura tencuiala pana la caramida
si se curate bine suprafata zidului.Betonul se va aplica prin
torcretare.
In situatiile in care zidaria este mult prea compromisa si nu se
mai poate cont ape ea din nici un punct de vedere, singura solutie
este indepartarea si refacerea ei.
Combaterea igrasiei prin procedee mecanice.
-subzidirea manuala - subzidirea mecanica
Subzidirea clasica = introducerea la un nivel convenabil a unei
izolatii hidrofuge, carton asfaltat , panza asfaltata, plumb , prin
desfacerea zidariei pe lungimi de cate 1 m si pe inaltimea de trei
randuri de caramizi.Dupa introducerea acestora, se reface zidaria
peretelui si se trece la axtinderea lateral a lucrarii .Lucrarile
de subzidire sunt periculoase nu atta prin desfacerea zidariei cat
mai ales prin refacerea zidariei si urmarile acesteia, mai ales
cand zidurile sunt grele, intrucat pot apare ulterior deformatii
periculoase, care pot provoca craparea constructiei. => la
rezidirea golurilor, la contactul cu zidaria veche, sa se efectueze
o matare combinata cu impanari dese cu pene metalice.= > se
recomanda ca ultimul rost de mortar al subzidirii sa se umple numai
dupa intarirea acesteia pentru ca tasarile de ansamblu sa fie
minime. -este indicat a se lucre cu mortat de ciment cu dozaje de
circa 350 400 kg/m3 Subzidirea mecanica= necesita doar executarea
unor fante foarte inguste pe grosimea zidariei-taierea materialelor
cu scule special si apoi se introducing acestea material cu rol
hidroizolator.
Uscarea zidariilor prin ventilarea) prin utilizarea orificiilor
de aerare, transversale peretilor b) prin utilizarea canalelor de
aerare in lungul peretilor