ntrebri la examenul Proiectarea i crearea paginilor web1. Scurt
istoric al apariiei internetului i funcionarea sa. Reeaua WWW.n
1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, gsetesoluia
de a conectamaimulteterminale la unsingur calculator central:
time-sharing (partajareatimpului). Aceastaeste o modalitate de
lucrun care maimulteaplicaii (programe de calculator)
solicitaccesconcurenial la o resurs (fizicsaulogic), prin care
fiecreiaplicaiii se aloc un
anumittimppentrufolosirearesurseisolicitate.
Aprndapoiprimelecalculatoarenmarileuniversiti se
puneproblemainterconectriiacestora. Cercettorul Lawrence Roberts
susine o soluie de interconectareprincomutare de pachete (packet
switching) nmodelulnumit "client-server". Astfel, pentru a
transmiteinformaia, aceastaestemrunitnporiunimici, denumitepachete.
nacestfel, Internetulurmasdevin cu adevrat independent de
platformaharwareutilizat. Prima conexiune ARPANET a fostrealizatn
29 octombrie 1969, ora 22:30 ntre University of California din Los
Angeles iInstitutul de Cercetare Stanford i a decursastfel: cei de
la un capat al reelei au tastat un L iapoi, printelefon, au
cerutconfirmareafuncionriitransferului de date de la cei de la
celalaltcapat al conexiunii.Reteaua WWW (World Wide Web)
esteparteaceamaiimportanta a Internetului. Eaesteformata din
serverecegazduiescdocumentenumitepaginiweb .Acesteasuntdocumente
HTML (HyperText Markup Language) care continimagini, text, sunet,
videoclipuri, etc. Deschidereaacestorpagini se numestenavigare
(surfing sau browsing) si se face
accesndanumiteelementegraficenumitehiperlegaturi( hyperlinks )
sautastnd URL -ul (adresa) paginiidoriten bara de adrese a
browserului.
2. Comunitatea de reele Internet. Prezentare general. Definitie.
- O retea de calculatoarereprezinta un ansamblu de calculatoare
(sisteme de calcul) interconectateprinintermediulunormedii de
comunicatie (cablu coaxial, fibraoptica, linietelefonica, ghid de
unde) in scopulutilizarii in comun de catre un numarfoarte mare de
utilizatori -chiar la nivelmondial- a tuturorresurselorfizice
(hardware), logice(software de bazasiaplicatii) siinformationale
(baze de date) asociatecalculatoarelor din retea.Prinastfel de
retele de calculatoare se poateasigura o integrareinformatica a
unuinumarfoarte mare de utilizatori la nivel local, regional
simondial.Definitie. - Mediul Internet este un ansamblu de retele
de calculatoareinterconectate care impreuna cu miile de
calculatoareindividuale (terminale, statii de lucu) similioane de
utilizatori , constituiecomunitatea Internet care are la dispozitie
un mediu informational si de calcul cu
foartemulteserviciiinformaticesiresurse (baze de date diverse,
biblioteci de programe, documentatii, etc.). Mediul Internet
constituieunansamblu complex de arhitecturi,
componentefizicesisisteme de operare, care trateaza in mod
egalatatminicalculatoarelesauretelele de calculatoare, cat si
PC-urilesaumaiframe-urile. Facilitatilemediului au o
importantaegala, iarcomponentele sale se comportauna fata de
altafaranici o discriminare.
3. Web-site Baza resurselor informaionale. Clasificarea
site-urilor WEB.Un site WEB este o colecie de pagini WEB, imagini,
video i alte elemente digitale care care sunt gzduite pe servere
WEB i sunt accesibile pe Internet.Dupacalitatea
beneficiaruluisite-ului WEB (Wikipedia) site-uri personale site-uri
comerciale site-uri guvernamentale site-uri ale organizatiilor
neguvernamentaleDupa specificul site-ului WEB (Buraga, 2005)
Site-uri de tip intranet (instruire, documentare) Site-uri de
continut Site-uri de prezentareDupa functia site-ului sisteme de
cautare motoare de cautare directoare WEB site-uri tematice
portal-uri site-uri corporative site-uri comercialeDupa tehnologia
folosita (Wikipedia) site-uri cu continut static site-uri cu
continut dinamic
4. Browsere WEB. Conceptul de hipertext.Internet Explorer
(prescurtatMSIE, darcunoscutpelarg ca IE), este un
browserwebprodusidezvoltat de Microsoft,
fiindunuldintrecelemaipopularebrowsere din lume, livratodat cu
sistemul de operareWindowspe PC sautelefoaneinteligente. Internet
Explorer a fostsauestedisponibilpentru Windows, Windows Mobile i
Windows Phone, Mac, Linux i UNIX.Mozilla Firefoxeste un
navigatorwebgratuitdezvoltat de Mozilla Foundation. Firefox este al
doileanavigator ca numr de utilizatori, dupGoogle Chrome de la
Google, fiindfolosit de aproximativ 28.9% (nlunaiunie 2013) din
toiutilizatoriiInternetului de pe glob.Firefox are
numeroasefaciliti, cum ar fi navigarea cu file,
unsistemmpotrivaphishing-uluii al spyware-ului, o facilitate de
gestionare a descrcrilor.a.Operaeste o suit Internet
gratuitcefuncioneazpe multiple sisteme de operare. Aceast suit
conine: Browser web Client e-maili de tiri Agregator de tiri Carte
de adrese Client IRC Gestionar de descrcri Client BitTorrentOpera
estedezvoltat de Opera SoftwarenOslo, Norvegia. La bazaacestui
browser se aflmotorul de afiarenumitPresto, care a fostliceniat de
parteneri de afaceriprecumAdobei a fostintegratn Adobe Creative
Suite.Google Chromeeste un navigator web de tip open
sourcedezvoltat de companiaGoogle. Este celmaiutilizatbrowser la
momentul actual, avnd o cot de pia de 52.1% din
totalulutilizatorilor de internet. Numelenavigatoruluiestederivat
de la interfaagrafic. Chromium estenumeleproiectului de sursliber,
iar Chrome numeleprodusului care a aprut sub licena BSD.Conceptul
de hypertextHypertextul est eprelucrat cu ajutorul unui program de
navigare numite browsere, care descarca paginile web si le afiseaza
pe terminal. Prin conceptul de hypertext se intelege, o forma de
doc electronice, o forma de organizare a informatiei in care datele
sunt memorate intro retea de noduri prin intermediul programelor de
navigare interactive si manipulate de un editor structurat.
Conceptul de baza in difinirea hypertextului este legatura de tip
link.Legatura de tip link permite otganizarea neliniara a
informatiilor.
5. Instrumente de navigare n cadrul unui site. Navigarea este
folosirea de texte si imagini (sau orice alta metoda) pentru a
ghida un utilizator prin site. Navigarea pe un site Web este
important pentru a ajuta utilizatorii s gseasc rapid coninutul
cutat.. De asemenea, aceasta poate ajuta motoarele de cutare s
neleag ce coninut consider webmasterul c este important.Site-urile
in general folosesc texte sau imagini pentru navigare.Fiecare
dintre ele au beneficii. Textele se incarca mai repede si este usor
de inteles, in timp ce imaginile apar mult mai estetice si mai
profesionale. Majoritatea site-urilor combina textele si imaginile
pentru crearea de link-uri avand o infatisare si profesionala si
prietenos cu utilizatorul.Elemente de navigarePagina Ajutor sau IsR
(Intrebari si Raspunsuri): acesta este un element esential pentru
site-urile bine realizate. Aceasta pagina informeaza vizitatorii
despre cum poate sa gaseasca o informatie despre un produs sau cum
sa ajunga la harta site-ului.Harta site-ului: utilizatorul ar
trebui sa poata sa acceseze structura site-ului fie prin
reprezentare grafica sau textual. Harta site-ului ar trebui sa
includa fiecare pagina din site, de obicei aranjat pe categorii
pentru o mai usoara navigare. Harta site-ului nu numai ca face
navigarea mai usoara pentru ca oamenii sa gaseasca informatiile pe
care le cauta, de asemenea ele sunt un mod sigur pentru ca
motoarele de cautare sa indexeze fiecare pagina a site-ului. Harta
site-ului ar trebui sa se gaseasca, in topul paginii pe fiecare
pagina.Functia de cautare: daca site-ul este mare, cu multe pagini,
sau care vinde o varietate mare de produse, modalitatea de a cauta
este foarte folositor vizitatorilor. Daca site-ul este
mic,posibilitatea de cautare nu este necesara. Majoritatea
site-urilor medii (100 pagini sau mai mult) au nevoie de o functie
de cautare.Linkurile de navigare sunt un rnd de link-uri interne n
partea superioar sau inferioar a paginii care le permite
vizitatorilor s navigheze rapid napoi la seciunea anterioar sau la
pagina rdcin (1). Se include mai nti linkul ctre pagina cea mai
general (de obicei, pagina rdcin), n partea stng, i seciunile mai
detaliate n partea dreapt.
6. Formate grafice n Web Design.Exista o multime de formate
grafice digitale: PICT, GIF, TIFF, EPS, BMP, PCX, JPEG si multe
altele. Pentru ca WWW este un sistem compatibil cu toate
platformele (sistemele de operare: MacIntosh, Windows, Linux etc.)
este necesar ca grafica utilizata pe web sa fie independenta de
platforma. Formatul HTML in sine este independent de platforma
pentru ca este un format simplu text. Formatele grafice care sunt
independente de platforma si cele mai utilizate pe web sunt
formatele GIF si JPG.Formatul GIF (Graphics Interchange Format)
comprima informatia (reduce dimensiunea fisierului) si o traduce in
cod binar pentru Internet. Compresia GIF este foarte buna pentru
fisiere cu zone adiacente de aceiasi culoare (in special pe
orizontala).Al doilea format grafic mult utilizat este JPG sau JPEG
(Joint Photographic Engineering Group). Compresia JPG este foarte
buna pentru imagini fotografice. Compresia poate fi extrem de mare
dar scazand dimesiunea fisierului prin compresie se pierde din
calitatea imaginii.Problema principala legata de grafica pe
Internet este raportul dimesiune fisier - calitate imagine.Va fi
necesar sa folositi anumite programe pentru prelucrarea imaginilor
grafice, inainte de introducerea lor pe paginile de web.
7. Web servere. Noiuni i concepte. Limbaje de programare pentru
client i server.Daca ar fi sa simplificam mult ideea de internet,
am putea considera ca acesta este o retea de calculatoare in care
fiecare nod (calculator) gazduieste informatii sau servicii ce pot
fi accesate de publicul larg. Aceste calculatoare din internet
poarta numele deservere.In sens larg, unservereste un dispozitiv
(combinatie de hardware si software) care ofera servicii si/sau
informatii utilizatorilor (clientilor).O data cu notiunea de server
apare si cea dearhitectura client-server, care se refera la un
ansamblu format dintr-un dispozitiv server (furnizor de informatii)
si un dispozitiv (calculator) client, conectate prin intermediul
unei retele si care fac schimb de informatii.Un tip particular de
server, este server-ul web. Un server web este un sistem care
gazduieste si ofera pagini web prin intermediul unei retele. Un Web
server este un calculator conectat la internet, care livreaz fiiere
ca rspuns la cererile primate de la utilizatori. Pentru programarea
Web nu este necesar o conexiune la Internet deoarece putem rula
scripturi PHP utilind un server local. Adresa IP utilizat va fi
127.0.0.1 sau numele domeniului localhost.Pentru a rula pe
calculatorul local un cod PHP este necesar s instalm 3 aplicaii.
Server Web (Apache, IIS) Server de aplicaii (PHP) Server de baze de
date (MySQL)
8. Proiectarea i planificarea site-ului Web.nainte de a construi
un site web, alocai timp pentru analizarea, planificarea i
proiectarea ntregului sistem care suport site-ul web. Trebuie s
planificai nu doar site-ul dar i sistemul de coninut web care
gestioneaz site-ul web i infrastructura necesar pentru sistem. De
asemenea, trebuie s definii n avans rolurile i utilizatorii care
sunt implicai n construirea site-ului web i instalarea
infrastructurii.Definirea proiectului - Este important s avei o
nelegere a obiectivelor, livrabilelor i scopului unui sistem de
coninut web. Definiia proiectul dumneavoastr subliniaz ce, de ce i
cine al proiectului i poate fi utilizat de-a lungul vieii
sistemului dumneavoastr coninut.Planificarea resurselor umane -
Aceste roluri sunt exemple ale tipurilor de munc realizat de ctre
persoane care creeaz i gestioneaz un site web. O singur persoan
poate fi responsabil pentru mai multe dintre rolurile prezentate n
aceast seciune. Rolurile pe care le implementai n organizaia
dumneavoastr pentru a susine site-ul web sunt determinate de mrimea
i complexitatea sistemului care este implementat. Nu toate rolurile
care urmeaz sunt necesare pentru fiecare site web, dar toate
aspectele acestor roluri trebuie s fie luate n considerare n timpul
oricrei implementri de sistem.Crearea unui document de analiz -Un
document de analiz este utilizat pentru a nregistra informaiile
adunate din prile interesate ce determin proiectarea site-ului web,
coninutul su, i caracteristicile sale.Proiectarea unui site web
prototip utiliznd HTML - nainte de crearea unui document de design
pentru sistemul dumneavoastr de coninut web, poate fi util s creai
un prototip al site-ului dumneavoastr utiliznd HTML. Acest prototip
ar trebui bazat pe conturul definit n planul dumneavoastr proiect i
adunarea de date din documentul dumneavoastr analiz. Structura
site-ului, designul i codul HTML pe care l-ai dezvoltat pentru
prototipul dumneavoastr poate fi utilizat ca baz pentru oricare din
articolele definite n documentul de design.Crearea unui document de
design - Dup definirea proiectului i crearea unui document analiz,
definii cerinele sistemului dumneavoastr de coninut web ntr-un
document de design.Documentul de design subliniaz ce tipuri de
coninut vor fi necesare pentru site-ul dumneavoastr, cum vor fi ele
structurate, cum va fi creat coninutul, cum va arta versiunea final
a site-ului web.Traseul pentru construirea unui sistem de coninut
web - Pentru a construi un sistem de coninut web avei nevoie s
implementai hardware, s configurai servere, s proiectai un sistem
creaie, s configurai un mediu de livrare i s activai
sindicalizarea. Obinei o privire general a pailor necesari pentru a
construi sistemul dumneavoastr de coninut web. Avei n vedere
documentele de design i analiz dezvoltate n timpul fazei de
planificare a unui proiect cnd examinai harta.
9. HTML standard. Structura de baz a unei pagini.Instruciuni
HTML i noiuni de baz.Standardul oficial HTML este dat de World Wide
Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering
Task Force (IETF). W3C a enuntatcateva versiuni ale specificatiei
HTML, printre care si HTML 2.0, HTML 3.0, HTML 3.2, HTML 4.0 si,
cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere cum
ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile
"extensii" HTML in afara procesului standard si le-au incorporat in
browserele lor. In unele cazuri (cum ar fi tagulNetscape), aceste
extensii au devenit standarde de facto adoptate de autorii de
browsere. Cnd navigatorul incarca un document HTML, el "citeste"
documentul n cautarea tag-urilor HTML, formateaza textul si
imaginea si le afiseaza pe ecran. Este motivul pentru care acelasi
document HTML apare usor diferit cnd este privit utilizand
navigatoare diferite. Orice pagin web (document HTML) are n
structur trei elementeobligatorii: un element numit HTML, care
cuprinde ntregul document, idou sub-elemente ale acestuia: HEAD
(antet, cap) i BODY (corp). Tag-ul este primul tag care trebuie s
apar ntr-un fiierHTML. El ncadreaz alturi de tag-ul su corespunztor
de nchidere ntreaga pagin web. Tag-ul marcheaz partea de antet a
documentului. Este untag par cu tag-ul de nchidere . Tag-ul par
ncadreaz coninutul paginii webOrice document HTML ncepe cu notaiasi
se termina cu notaia. Aceste "chestii" se numesc in literatura de
specialitate "TAG-uri".Prin convenie, toate informaiile HTML ncep
cu o paranteza unghiulara deschisa" < "si se termina cu o
paranteza unghiulara nchisa" > ".Tag-urile intre aceste
paranteze transmit comenzi ctre browser pentru a afia pagina
intr-un anumit mod. Unele blocuri prezint delimitator de sfrit de
bloc, in timp ce pentru alte blocuri acest delimitator este opional
sau chiar interzis.Intre cele doua marcajesivom introduce doua
seciuni:- sectiunea de antet...si - corpul documentului....
Blocul...cuprinde coninutul propriu-zis al paginii HTML, adic ceea
ce va fi afiat in fereastra browser-ului.
10. Utilizarea atributelor pentru paragrafe.Etichetea paragraf
face posibila trecerea la o linie noua si permite:1.inserarea unui
spatiu suplimentar inainte de blocul paragraf;2. inserarea unui
spatiu suplimentar dupa blocul paragraf, daca se foloseste
delimitatorul (acesta fiind optional);3. alinierea textului cu
ajutorul atributului "align", avand valorile posibile "left",
"center" sau "right".Exemplu:
Blocuri paragraf
Prima linie Lini generata de un paragraf (implicit paragraful
este aliniat la stanga). Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf
aliniat in centru.
11. Elemente de structur.Structura de baz a unei pagini HTML
este urmtoare:
Exemplu1
Acesta este primul exemplu de pagina
Iat i modul n care pagina de mai sus este vizualizat n Internet
Explorer:
Din analiza exemplului observm c: O pagin ncepe cu tag-ul i se
termin cu tag-ul ; O pagin conine un antet (HEAD) i corpul
propriu-zis (BODY); Antetul este cuprins ntre etichetele i ; Corpul
este cuprins ntre etichetele i ; Opional, antetul poate conine
titlul paginii, cuprins ntre tag-urile i . Titlul apare pe bara de
titlu a ferestrei afiate n browser. Corpul poate conine texte i/sau
imagini. n exemplu, pagina conine textul Acesta este primul exemplu
de pagina... Comentariile, care nu sunt afiate de ctre browser, pot
fi scrise ntre tag-urile . Numele tag-urilor nu sunt case
sensitive, deci pot fi scrise att cu litere mici ct i cu litere
mari. n continuare, pentru a le pune n eviden, le vom scrie cu
litere mari.
12. Construirea unui site Web dinamic. Pentru a construi un sait
dinamic, se foloses 3 limbaje de programare:-HTML, -PHP, -MySQL.
PHP este un limbaj de programare destinat internetului aducind
dinamica unei pagini web. Rolul de baza a unui script PHP consta in
aceea ca scriptul poate prelua date trimise de catre o pagina web
de la un client si de a executa o segventa de program in urma
caruia va rezulta un cod HTML, cod pe care clientul il va primi sub
forma unei pagini web. Constantele recunoscute de catre limbajul
PHP sunt asemanatoare cu cele ale limbjului C si anume: -constante
intregi numerice si reale; -constante de tip caracter si sir de
caractere; - constante boolene. In PHP identificatorii rezervati
variabilelor incep cu caracterul $. In continuare se respecta
aceleasi specificatii din C. Imediat dupa caracterul $ trebuie sa
fie o litera sau o liniuta de subliniere. Multi din operatorii
limbajului C++ se folosesc si de limbajul PHP. Operatorul de
conversie explicita ca si in C++ se aplica pefixat. Exista:
-int-reprezinta conversia catre o valoare
intreaga;-string-conversia catre un sir; - double-conversia catre
un numar real.
13. Stiluri CSS. Aspecte de baz. Configurarea fonturilor i
setarea textului. Configurarea blocurilor de text. Avantaje i
dezavantaje.Cu HTML 4.0 au aparut specificatiile pentru modele de
stiluri, cunoscute ca Modele de Stiluri in Cascada (Cascading Style
Sheets - CSS). Acestea ajuta la afisarea grafica si incadrarea
continutului in pagina. Pana la acea data, forma, culoarea si
marimea textului puteau fi date cu instructiunea "font" si cu
atributele sale: "face", "color", "size".Modelele de stiluri pot fi
aplicate in mai multe moduri:Intern - direct in eticheta HTML-
Pentru adaugarea unui STYLE intern la un element se foloseste
atributul style urmat de proprietati si valori, folosind urmatorul
exemplu:Exemplu h4In antetul (header-ul) fisierului- In acest caz
se adauga in sectiunea HEAD a documentului HTML urmatoarea sintaxa
... . Aceasta spune browser-ului ca sunt adaugate elemente de stil
CSS.- Aceasta metoda este utila cand se doreste folosirea acelorasi
stiluri pentru mai multe elemente din pagina astfel sunt scrise o
singura data si nu la fiecare element. - Proprietatile si valorile
de sti CSS se introdul in acest element STYLE, dupa cum puteti
vedea in exemplul urmator:
titlu
- Conform acestui cod, toate textele "h2" din pagina vor avea
culoarea albastra si vor fi subliniateExtern- Aici proprietatile si
valorile pentru diverse stiluri sunt specificate intr-un fisier
extern special, de obicei cu extensia "css" (pe care il putem
construi cu un editor de simplu texte gen Notepad).- Avantajul
folosirii fisierelor externe CSS este faptul ca aceleasi coduri de
stil pot fi folosite de mai multe pagini din site, chiar tot
site-ul, fiind scrise o singura data. In plus ajuta la micsorarea
ca marime (in bytes) a documentului HTML care astfel se incarca mai
repede.- In fisierul extern CSS se scriu direct elementele cu
proprietatile si valorile dorite, NU se mai adauga eticheta
"style".Exemplu de model pentru creare unui fisier ".css" :Se scrie
intr-o pagina noua, deschisa cu NotePad, urmatoarele, si se
salveaza fisierul cu extensia ".css" (intre ... )- unde la "href"
se scrie calea si numele fisierului css folosit.14. Inserarea
imaginilor.Imaginile sunt foarte importante intr-o pagina web. De
aceea este recomandat sa le folosesti in mod corect. Inserarea lor
se face cu ajutorul tag-ului .
Atributul "alt" este folosit pentru a afisa un text in locul
imagini, in cazul in care browser-ul pentru un oarecare motiv nu
poate afisa imaginea sau in cazul in care un user are deselectata
functia "ShowImage".
Pentru a stabili inaltimea si latimea unei imagini sunt folosite
atributele height si widith.
HTML - Alinierea orizontala si verticala a unei imaginiIn acest
sens, sunt folosite atributele align si valign. Obtiunile oferite
de aceste atribute sunt:1. Align (orizontal)- right- left-
center2.Valigh (vertical)- top- bottom- center
15. Extinderi are limbajului HTML standard: HTML dinamic,
script-uri.HTML dinamic (DHTML - Dynamic Hyper Text Markup
Language) este tehnologia de construire a paginilor HTML
interactive. DHTML este un ansamblu a ctorva tehnologii: HTML
4.+JavaScript+CSS. Aceast tehnologie se aplic atunci cnd este
nevoie de a imprima dinamism paginii la modificarea ctorva condiii
(de exemplu, la plasarea cursorului asupra unui obiect acesta i
poate schimba culoarea sau dimensiunile; la trecerea focusrii pe
alt cmp din forma se verifica corectitudinea datelor introduse n
cmpul precedent etc.).O aplicare foarte frecventa a tehnologiei
DHTML se ntlnete la crearea meniurilor, care nu numai bucur
privirea vizitatorilor prin dinamism, ci considerabil reduc spaiul
pe care acestea l ocup.Avantaje Mrirea potenialului de concuren a
resursei un site care conine culori ce se pot modifica in mod
dinamic, grafic animat, meniuri tip dropdown 1 sau alte elemente
ale interfeei utilizatorului, firete c sunt mai atrgtoare pentru
acesta dect paginile statice obinuite. Bineneles c trebuie de
folosit acestea cu msur, respectnd principiile generale ale
designului. Simplitate n ntreinere DHTML permite plasarea
elementelor tipice de formatare a paginilor n tabele de stiluri i
scenarii separate, apoi includerea lor ntr-un mod similar n toate
paginile. Aceasta permite o administrare centralizat a stilurilor i
evita riscul de greeli, care apare la scrierea acestora pe fiecare
pagina separat.Neajunsuri: Aplicaiile DHTML sunt destul de autonome
n browser, fr suport din partea serverului, adic nivelul de
productivitate i de rapiditate al executrii aplicaiei depinde n cea
mai mare msura de posibilitile calculatorului vizitatorului.Un
script la client este un program care poate acompania un document
HTML sau poate fi incapsulat direct in el. Programul se executa pe
masina clientului cand documentul se incarca sau la alt moment cum
ar fi cand un link este activat. Suportul HTML pentru scripturi
este independent de limbajul de scripturi.Scripturile ofera
autorilor un mijloc de extindere a documentelor HTML in moduri
foarte active sau interactive. De exemplu:Scripturile pot fi
evaluate in timp ce documentul se incarca pentru a modifica dinamic
continutul documentului.Scripturile pot acompania o forma pentru a
procesa datele de intrare pe masura ce sunt introduse. Designerii
pot completa dinamic parti ale unei forme bazandu-se pe valorile
altor campuri. Ei pot deasemenea sa se asigure ca datele de intrare
se conformeaza domeniilor de valori predeterminate, ca si campurile
sunt consistente mutual, etc.Scripturile pot fi activate de
evenimente care afecteaza documentul, cum ar fi incarcarea,
descarcarea, focusul elementelor, miscarea mouselui, etc.
Scripturile pot fi legate la controalele formelor (de ex. butoane)
pentru a produce elemente de interfata grafica pentru
utilizatorExista doua tipuri de scripturi pe care autorii le pot
atasa la un document HTML: Acelea care sunt executate o singura
data cand documentul este incarcat de catre agentul utilizator.
Scripturile care apar in interiorul elementului SCRIPT sunt
executate cand documentul este incarcat. Pentru agentii utilizator
care nu pot sau nu vor gestiona scripturile, autorii pot include
continut alternativ via elementul NOSCRIPT. Acelea care sunt
executate de fiecare data cand un eveniment specific se intampla.
Aceste scripturi pot fi atribuite unui numar de elemente via
atributele evenimentelor intrinseci.
16. Formatarea textului. Instrumente de editare a
textului.Fomatarea texlui in html se face cu tagurile -.Tag-urile
acestea accepta atributul ALIGN cu ajutorul caruia titlul va putea
fi aliniat la stanga, la centru sau la dreapta. Pentru alegerea
caracteristicilor unui text, putem folosi tag-ul .Acest tag accepta
mai multe atribute (color, face, size) care ne vor ajuta in
formatarea textelor. Atributul COLOR se refera la culoarea textului
ce va fi incadrat de tag-urile si , atributul FACE arata tipul
fontului, iar atributul SIZE arata marimea fontului. Daca vrem ca
textul nostru sa fie scris cu caractere ingrosate, folosim perechea
de etichete si . Pentru ca textul sa fie scris cu caractere
italice, folosim perechea de etichete si Pentru ca textul sa
fie subliniat, folosim perechea de etichete si Daca vrem ca textul
sa fie afisat in centrul paginii putem folosi perechea de etichete
si
17. Bare de separare.Bara de separare, al crei tag este
reprezint un element decorativ. De obicei se folosete pentru a
separa anumite seciuni ale paginii web. Atributele sale sunt: width
permite specificarea lungimii sale. Poate fi dat n pixeli sau n
procente. Dac acest atribut lipsete, atunci lungimea sa va fi maxim
(din marginea stng i pn marginea dreapt a ferestrei); size permite
specificarea nlimii barei. Se specific n pixeli; color permite
specificarea culorii sale.
Exemplu (apl024.html):
O linie clasica:
O linie de lungime 50%
O linie de lungime 200 de pixeli, grosime 10 pixeli, de culoare
rosie
18. Liste. Noiuni i marcaje utilizate. Liste ordonate,
neordonate, de definiie.Listele permit ca anumite enunturi s fie
numerotate sau marcate ntrun anumit fel. n HTML sunt 3 feluri de
liste Liste ordonate - Sunt listele n care elementele sunt
numerotate. nserarea lor n cadrul documentelor HTML se face prin
tagurile . Elementele lor fiind introduse ntre aceste dou taguri
prin . Listele pot fi modificate prin folosirea atributului type n
cadrul tagului . Acesta poate lua una dintre valorile:a/-
numerotarea se face cu litere miciA/- numerotarea se face cu litere
marii/-numerotarea se face cu litere romane miciI/- numerotarea se
face cu litere mari romane1/- numerotarea se face cu numere arabe
Liste neordonate - Sunt listele n care elementele nu snt numerotate
iar n dreptul fiecrui element este afiat un marcator. nserarea lor
n cadrul documentului HTML se face prin tagurile . Elementele
ntroduse ntre aceste taguri snt . Marcarea se face prin cerculee
pline. Listele pot fi modificate prin folosirea atributului type n
cadrul tagului . Acesta poate lua una dintre valorile:Disc marcarea
se face cu cerculee plineSqare marcarea se face cu ptreleCircle
marcarea se face cu cerculee goale Liste de definiie - Au rolul de
a descrie o list de definiie. nscrierea lor n cadrul documentului
HTML se face prin tagurile . Elementele lor sunt de doua
tipuri:Termenul care este definit este ntrodus ntre tagurile
.Definiia propriuzis n tagurile .
19. Tabele. Noiuni i marcaje utilizate. Crearea unui tabel
simplu.Tabelele reprezint un element important a unei pagini web. n
foarte multe cazuri tabelele au chenar vizibil, sunt folosite ca
schelet al paginii. Tagul pentru descrierea unui tabel este . n
cadrul acestor taguri trebue descrise liniile tabelului, iar n
cadrul liniilor trebue descris fiecare celul. Descrierea unei linii
se face ntre tagurile . Celulele din cadrul liniilor se descriu
ntre tagurile . Un prim atribut al taagului este:
border=grosime-pixeli.Atributele Tagului Table -bgcolor = defineste
culoarea tabelului -width = specifica lungimea tabelului (In pixeli
sau procente din lungimea paginii) -border = grosimea liniei (in
pixeli) ce defineste tabelul si nconjoara fiecare celula
-cellspacing = spatiu dintre celule (in pixeli) -cellpadding =
spatiu dintre linia celulei si continutul acesteia (in pixeli)
-align = controleaz poziionarea tabelului in pagina, cu urmtoarele
atribute:left, right,saucenter -bordercolor = culoarea liniei din
jurul tabeluluiAtributele tagului TR Align determin pentru toate
celulele de pe linie modul alinierii coninutului pe orizontal n
interiorul celulelor. Poate lua valorile: left, right, center,
justifay. Valign - determin pentru toate celulele de pe linie modul
alinierii coninutului pe vertical n interiorul celulelor. Poate lua
valorile: top, bocan, midle. Bgcolor determin pentru toate celulele
de pe linia respectiv culoarea de fundal.Atributele tagului TD
Width i height determin pentru celula respectiv limea i nlimea.
Poate fi dat n % sau pixeli. Align i valign stabilesc modul n care
este aliniat coninutul n interiorul celulei pe orizontal i
vertical. Colspan=n stabilete ntinderea celulei respective n
dreapta cu n coloane Rowspan=n - stabilete ntinderea celulei
respective n jos cu n coloane Bgcolor determin pentru celula
respectiv culoarea de fundalTHPoate nlocui tagul TD. Atributele
sunt aceleaCAPTIONPermite scrierea unui titlu pentru tabel. Acest
tag trebue s se gseasc imediat dup tagul de nchidere Table. Acesta
poate lua valorile: left, right, top, batn. Crearea unui
tabelPentru a crea un tabel, trebuie sa folosim tag-urilesi. Tot ce
va fi scris intre aceste tag-uri va forma un tabel. Dupa
tag-ulurmeaza tag-ulcare vine de la "Table Row" (randul tabelului)
si reprezinta introducerea unui rand in cadrul tabelului. Tot ce va
fi scris intre tag-urilesiva forma un rand al tabelului. Dupa
crearea unui rand, trebuie sa adaugam in cadrul acestuia cateva
celule, cu ajutorul tag-urilorsi.
20. Operarea cu obiecte. Introducerea imaginilor, sunetelor i
videoclipurilor.Adaugare ImaginiHTML contine si elemente pentru
adaugarea de imagini in pagina web.1. Formatul imaginilor care pot
fi folositeCele mai folosite formate pentru imaginile adaugate
intr-o pagina HTML sunGIFsiJPEG(JPG ; JPE), avantajul acestora este
ca imaginile care au aceste extensii au o marime mica (in bytes),
avand maximum 256 de culori.Alte tipuri de formate (folosite
mairar) sunt: PNG, BMP, TIFF, PCX2. Adaugarea unei imagini intr-o
pagina webPentru a introduce o imagine intr-un format HTML se
folosete elementul ... mpreuna cu urmatoarele atribute : -src -
Valoarea acestui atribut determina locatia fisierului care contine
imaginea. -alt - La acest atribut se scrie textul care va aparea
daca imaginea nu e afisata (de unele browsere) sau cand
utilizatorul va pozitiona, in browser, mouse-ul peste imagine.
-align - Acest atribut permite asezarea imagini in locuri diferite
pe pagina. Pot fi folosite urmatoarele optiuni: Bottom , Middle ,
Top , Left , Right , TextTop , ABSMiddle , Baseline , ABSBottom
-width - Valoarea acestui atribut reprezinta lungimea imaginii, in
pixeli. Daca nu este scris imaginea va fi prezentata cu lungimea
originala. -height - Valoarea acestui atribut reprezinta inaltimea
(latimea) imaginii, in pixeli. Daca nu este scris imaginea va fi
prezentata cu inaltimea originala. -border - Prin adaugarea acestui
atribut imaginea va aparea nconjurata de un chenar, valoarea
acestui atribut reprezinta grosimea chenarului, in pixeli. -hspace
- Acest atribut este pentru spatiu orizontal pe ambele parti ale
imaginii, specificat in pixeli. De exemplu o valoare de 5 va pune
un spatiu invizibil, de 5 pixel, in prtile orizontale ale imaginii.
-vspace - Acest atribut este pentru spatiu vertical pe ambele parti
ale imaginii, specificat in pixeli. De exemplu o valoare de 5 va
pune un spatiu invizibil, de 5 pixel, in prtile verticale ale
imaginii.ntroducerea sunetelorIntroducerea unui fundal sonor ntr-un
document HTML se realizeaz cu ajutorul etichetei .Adresa URL a
fiierului audio este introdus prin atributulsrcal etichetei. Alte
atribute ale tag-uluisunt: autoplay(autoplay=autoplay) stabilete
dac muzica va ncepe automat; controls(controls=controls) permite
afiarea controalelor audio (play / pauza etc.); loop(loop=loop)
permite rularea de la nceput a muzicii dup ce aceasta se termin;
preload specific cum va fi ncrcat fiierul audio.
Atributulpreloadeste ignorat dac se adaugautoplay.Valorile pe care
le poate lua atributulpreloadsunt:1. auto ncarc tot fiierul audio
la ncrcarea paginii web;2. metadata ncarc numaimetadataatunci cnd
se ncarc pagina web;3. none fiierul audio nu se ncarc la ncrcarea
paginii web.ntroducerea videoIntroducerea unui fiier video ntr-un
document HTML se realizeaz cu ajutorul marcajului. Cele mai des
utilizate extensii pentru fiierele video sunt: .mpeg, .swf, .wmv,
.mp4. Atributele suportate de tag-ulsunt: src introduce adresa URL
a fiierului video; height stabilete nlimea ferestrei n care va rula
secvena video, n pixeli; width stabilete limea ferestrei n care va
rula secvena video, n pixeli; utoplay permite fiierului video s
ruleze imediat dup ncrcarea paginii, dac valoarea atribuit
esteautoplay; muted sunetul din film nu va fi redat, dac valoarea
atribuit estemuted; loop permite rularea fiierului de la nceput
atunci cnd ajunge la final, dac valoarea atribuit esteloop;
controls vor fi afiate butoanele de control (play, pauz etc.), dac
valoarea atribuit estecontrols.
21. Referine. Referine interne i externe. Principala
caracteristica a hipertextelor o constituie legaturile (links).Un
links este o conexiune catre alta resursa Web, resursa care poate
fi accesata din fereastra browser - ului printr-un singur
clic.Link-urile pot fi de doua tipuri: interne si externe.Marcajul
principal att pentru referintele interne ct si pentru cele externe
este: .(anchor- ancora), acesta trebuie sa contina parametrul
HREF=valoare, fara de care nu are nici un sens.Pentru a crea o
legtur se folosete marcajul ancor.Coninutul dintre marcajele i
poate fi text i/sau imagine, este afiat de browser sub form de
legtur, i poate accepta comenzi de la mouse sau de la tastatur
(ENTER). Cnd este deasupra unei legturi, cursorul grafic ia forma
unei mini, indicndu-ne astfel c browser-ul este pregtit s descarce
resursa Internet de la adresa URL indicat. Atributele tag-ului
sunt:href;target;title;name;Atributul hrefeste obligatoriu pentru
tag-ul legtur, are sintaxa href="adresa URL" i are rolul de a
identifica o adres URL de pe Internet sau localAtributul target-cnd
utilizatorul activeaz o legtur, browser-ul nlocuiete fereastra care
conine legtura cu o nou fereastr, specificat de adresa URL din
href. Atributul target face s se schimbe aceast operaie implicit i
el are sintaxa target="nume", unde nume definete fereastra n care
va fi ncrcat noua pagin. Numele este orice ir de caractere sau
valori constante:_blank pagina va fi ncrcat ntr-o nou
fereastr;_parent pagina va fi ncrcat n fereastra printe;_top pagina
va fi ncrcat n fereastra top a cadrului;_self pagina va fi ncrcat n
aceeai fereastr(implicit).Atributul title-are un caracter general i
poate fi ataat la majoritatea elementelor HTML. Sintaxa acestui
element este: title="valoare". Atributul name-este utilizat pentru
a defini o ancor n interiorul unei pagini. Referinte
externeReferine ctre alte pagini WebDac se dorete accesarea unei
pagini de pe alt site, valoareaatributului href este o adres URL
absolut. Referine cu imaginiCa i n cazul n care coninutul unei
legturi este un text, i n cazul n care coninutul este o imagine,
accesarea paginii se face cu un clic, sau un ENTER pe imagine.Un
link poate fi format i din text i din imagine adic:.Referine cu
adrese URL relativeAdresele URL relative sunt acele adrese care fac
referire la pagini de pe calculatorul propriu, indicnd
cale/nume-fiier, fr a fi prefixate de protocol i nume calculator. n
adresele relative putem folosi caracterele ../ pentru a urca un
nivel n structura de directoare(ctre directorul printe).Referine
ctre informaii non WebSe pot face referine i la adrese URL absolute
de pe Internet, care nu sunt resurse Web. n adresele URL absolute
se nlocuiete protocolul http cu alte protocoale non Web (ftp,
telnet, gopher etc.).Referine ctre fiiere non HTMLSe pot stabili
legturi ctre orice tip de fiiere, nu numai html, ca de exemplu
.pdf, .txt, .gif, .rar, .zip, etc. n aceste condiii se ntlnesc dou
situaii:Browser-ul nu poate lucra cu fiierul ntlnit i atunci ncearc
s-l descarce, executnd operaia download.Browser-ul cunoate tipul de
fiier i acesta va fi deschis n fereastra sa.Referine interne Dac
documentele HTML sunt prea lungi i sunt greu de parcurs, pentru a
evita parcurgerea cu bara de defilare, se definesc ancore. Ancorele
ne permit s ne deplasm rapid ntr-un loc din document. Ancora este
un identificator al nceputului unui element dintr-o pagin web. Dac
au fost definite ancore ntr-o pagin, se pot crea legturi ctre
respectivele ancore.Ancorele se pot defini n dou moduri:utiliznd
orice element HTML, inclusiv elementul utiliznd tag-ul cu atributul
namePentru a crea o legtur la o ancor se folosete tag-ul ... cu
atributul href, care are ca valoare o referin de ancor, precedat de
simbolul #, astfel:Trimiterea automat a unui e-mailDac dorim s
trimitem un e-mail dintr-o pagin, se creeaz o legtur la o adres
e-mail. Legtura va avea atributul href a crui valoare este mailto
(protocol pentru pot), urmat de: i de o adres de e-mail valid, de
exemplu: Puteti sa-mi scrieti Se poate folosi elementul de
formatare logic, care are rolul de a evidenia o adres (mesajul se
va scrie la nceput de linie), aa cum reiese din exemplu de mai jos.
Sintaxa elementului este: Puteti sa-mi scrieti O referin poate fi n
una din strile:activ, vizitat, nevizitat
22. Formulare. Noiuni i marcaje utilizate. Crearea unui
formular. Un formular este un ansamblu de zone active alcatuit din
butoane ,casete de selecie,cmpuri de editare etc. Formularele va
asigura construirea unori pagini Web care permit utilizatorilor s
introduc efectiv informaii i s le transmit serverului. Formularele
pot varia de la o simpl caset de text, pentru introducerea unui ir
de caractere pe post de cheie de cautare - element caracteristic
tuturor motoarelor de cutare din Web - pn la o structur complex ,cu
multiple seciuni, care ofer faciliti puternice de transmisie a
datelor. O sesiune cu o pagin web ce conine un formular cuprinde
urmtoarele etape:Utilizatorul completeaz formularul i l expedieaz
unui server;O aplicaie dedicat de pe server analizeaz formularul
completat i (dac este necesar) stocheaz datele ntr-o baz de
date;Dac este necesar serverul expedieaz un raspuns
utilizatorului.Un formular este definit ntr-un bloc delimitat de
etichetele corespondente i .Atribute eseniale ale elementului Exist
dou atribute eseniale ale elementului :1. Atributul action
precizeaz ce se va ntampla cu datele formularului odat ce acestea
ajung la destinaie. De regul ,valoarea atributului action este
adresa URL a unui script aflat pe un srver WWW care primete datele
formularului, efectueaz o prelucrare a lor i expedieaz ctre
utilizator un rspuns..Script-urile pot fi scrise n limbajele Perl,
C, PHP, Unix shell.2. Atributul method precizeaz metoda utilizat de
browser pentru expedierea datelor formularului. Sunt posibile
urmtoarele valori:get (valoarea implicit). n acest caz, datele din
formular sunt adugate la adresa URL precizat de atributul action;-
nu sunt permise cantiti mari de date (maxim 1 Kb);- intre adresa
URL i date este inserat un "?".Datele sunt adugate conform
sintaxei: nume_camp = valoare_camp. ntre diferite seturi de date
este introdus un "&".Exemplu:
"http://www.yahoo.com/cgi-bin/nume_fis.cgi?nume1 =
valoare1&nume2 = valoare2";Pentru ca un formular s fie
funcional, trebuie precizat ce se va ntmpla cu el dup completarea i
expediere. Cel mai simplu mod de utilizare a unui formular este
expedierea acestuia prin pota electronic (e-mail). Pentru aceasta
se folosete un atribut al etichetei : i anume action care primete
ca valoare " mailto: " concatenat cu o adres valid de e-mail ctre
care se va expedia formularul completat.Un formular cu un cmp de
editare i un buton de expediereMajoritatea elementelor unui
formular sunt definite cu ajutorul etichetei . Pentru a preciza
tipul elementului se folosete atributul type al etichetei . Pentru
un cmp de editare, acest atribut primeste valoarea "text". Alte
atribute pentru un element sunt:name - permite ataarea unui nume
fiecrui element al formularului;value - care permite atribuirea
unei valori iniiale unui element al formularului.Un buton de
expediere al unui formular se introduce cu ajutorul etichetei , n
care atributul type este configurat la valoarea "submit".Acest
element poate primi un nume prin atributul name. Pe buton apare
scris "Submit Query" sau valoarea atributului value, dac aceast
valoare a fost stabilit.Pentru elementul de tipul cmp de editare
(type = "text") , alte doua atribute pot fi utile:size - specific
lmea cmpului de editare ce depete aceast lme ,atunci se execut
automat o derulare acestui cmp;maxlength - specific numrul maxim de
caractere pe care le poate primi un cmp de editare, caracterele
tastate peste numrul maxim sunt ignorate. Observaii: - dac
atributul type lipsete ntr-un element , atunci cmpul respectiv este
considerat n mod prestabilit ca fiind de tip "text"; - formularele
cu un singur cmp (de tip text) nu au nevoie de un buton de
expediere, datele sunt expediate automat dupa completarea i apsarea
tastei ENTER.Butonul ResetDaca un element de tip are atributul type
configurat la valoarea "reset", atunci n formular se introduce un
buton pe care scrie "Reset". La apsarea acestui buton, toate
elementele din formular primesc valorile prestabilite (definit
odata cu formularul ), chiar dac aceste valori au fost modificate
de utilizator. Un buton Reset poate primi un nume cu ajutorul
atributului name i o valoare printr-un atribut value. Un asemenea
buton afieaz textul "Reset" dac atributul value lipsete, respectiv
valoarea acestui atribut n caz contar. Cmp de editare de tip
"password"Dac se utilizeaz eticheta avnd atributul type configurat
la valoarea "password" , atunci n formular se introduce un element
asemntor cu un cmp de editare obinuit introdus prin type="text".
Toate atributele unui cmp de editare rmn valabile. Singura
deosebire const n faptul c acest cmp de editare nu afieaz
caracterele clar, ci numai caractere *, care ascund de privirile
altui utilizator aflat n apropiere valoarea introdus ntr-un
asemenea cmp. La expedierea formularului ns, valoarea tastat ntr-un
cmp de tip "password" se transmite clar.Butoane radioButoanele
radio permit alegerea, la un moment dat, a unei singure variante
din mai multe posibile. Butoanele radio se introduc prin eticheta
cu atributul type avnd valoarea "radio".Casete de validareO caset
de validare(checkbox) permite selectarea sau deselectarea unei
opiuni. Pentru inserarea unei casete de validare se utilizeaz
eticheta cu atributul type configurat la valoarea "checkbox".
Butoanentr-un formular pot fi afiate butoane. Cnd utilizatorul apas
un buton, se lanseaz n execuie o funcie de tratare a acestui
eveniment. Limbajul HTML nu permite scrierea unor astfel de funcii
(acest lucru este posibil dac se utilizeaz limbajele Javascript sau
Java).Pentru a nsera un buton ntr-un formular, se utilizeaz
eticheta avnd atributul type configurat la valoarea "button". Alte
dou atribute ale elementului sunt:name - permite ataarea unui nume
butonului;value -primete ca valoare textul ce va fi afiat pe
buton.Atributele posibile ale elementului "button" sunt:name -
acord elementului un nume;value - precizeaz textul care va fi afiat
pe buton;type - precizeaz aciunea ce se va executa la apsarea
butonului dac acesta este inclus ntr-un formular.Valorile posibile
pentru acest atribut sunt:o"button";o"submit";o"reset".
23. Ferestre (cadre, frame). Marcaje utilizate. Comenzi de
construire a cadrelor.Ferestrele sau cadrele ne permit s definim n
fereastra browser-ului subferstre n care s fie ncrcate documente
HTML diferite. Ferestrele sunt definite ntr-un fiier HTML special ,
n care blocul ... este nlocuit de blocul .... n interiorul acestui
bloc, fiecare cadru este introdus prin eticheta . Un atribut
obligatoriu al etichetei este src, care primete ca valoare adresa
URL a documentului HTML care va fi ncrcat n acelframe. Definirea
cadrelor se face prin mprirea ferestrelor (i a subferestrelor) n
linii i coloane:1.mprirea unei ferestre ntr-un numr de subferestre
de tip coloan se face cu ajutorul atributului cols al etichetei ce
descrie acea fereastr;2.mprirae unei ferestre ntr-un numr de
subferestre de tip linie se face cu ajutorul atributului rows al
etichetei ce descrie acea fereastr.Valoare atributelor cols i rows
este o list de elmente separate prin virgul, care descriu modul n
care se face mprirea. Elementele listei pot fi:un numr ntreg de
pixeli;procente din dimensiunea ferestrei(numr ntre 1 si 99
terminat cu %);n* care inseamna n pari din spaiul rmas;Culori
pentru chenarele cadrelor i dimensionarea chenarului unui
cadruPentru a stabili culoarea chenarului unui cadru se utilizeaz
atributul bordercolor. Acest atribut primete ca valoare un nume de
culoare sau o culoare definit n conformitate cu modelul de culoare
RGB. Atributul bordercolor poate fi ataat att etichetei pentru a
stabili culoarea tuturor chenarelor cadrelor incluse, ct i
etichetei pentru a stabili culoarea chenarului pentru un cadru
individual.Atributul border al etichetei permite configurarea limii
chenarelor tuturor cadrelor la un numr dorit de pixeli. Valoarea
prestabilit a atributului border este de 5 pixeli. O valoare de 0
pixeli va defini un cadru fr chenar.Pentru a obine cadre fr chenar
se utilizeaz border="0". n mod prestabilit, chenarul unui cadru
este afiat i are aspect tridimensional. Afiarea chenarului unui
cadru poate fi dezactivat dac se utilizeaz atributul frameborder cu
valoare "no".Acest atribut poate fi ataat att etichetei
(dezactivarea fiind valabil pentru toate cadrele incluse) ct i
etichetei (dezactivarea fiind valabil numai pentru un singur
cadru). Valorile posibile ale atributului frameborder sunt:yes -
echivalent cu 1;no - echivalent cu 0; Bare de defilareAtributul
scrolling al etichetei este utilizat pentru a adaug unui cadru o
bar de derulare care permite navigarea n interiorul documentului
afiat n interiorul cadrului. Valorile posibile sunt:yes - barele de
derulare sunt adugate ntotdeauna;no - barele de derulare nu sunt
utilizabile;auto - barele de derulare sunt vizibile atunci cnd este
necesar.Atributul noresize al etichetei (fr nici o valoare
suplimentara) dac este prezent, inhib posibilitatea prestabilit a
utilizatorului de a redimensiona cadrul cu ajutorul
mouse-ului.Cadre interneUn cadru intern este specificat prin
intermediul blocului .... Un cadru intern se insereaz ntr-o pagina
Web n mod asemntor cu o imagine sau n modul n care se specific
marcajul , aa cum rezult din urmtorul exemplu:
24. Redactarea culorilor prin nume sau valoarea RGB.CuloriO
culoare poate fi precizata n dou moduri:printr-un nume de
culoare.printr-o constant conform standardului de culoare RGB (Red,
Green, Blue). O astfel de constant se formeaz astfel: #rrggbb, unde
r, g si b sunt cifre hexazecimale.HTML - Sistemul de culori
RGBAcest cod de culori nu este recomandat, deoarece Intenet
Explorer este singurul Browser care suporta valorile RGB in
HTML.RGB este prescurtarea pentru: Red, Green, Blue. Fiecare dintre
aceste culori poate lua orice valoare intre 0 (nu coloreaza deloc)
si 255 (in totalitate acea culoare). Am alaturat mai jos forma de
scriere a culorilor in RGB. Daca folosesti un browser care nu este
Internet Explorer nu vei avea nici un rezultat.Sistemul hexazecimal
este cel mai utilizal pentru crearea paginilor. Acesta este
compatibil cu majoritatea browser-elor, in acest fel interfata
pagini web nu va fi distorsionata. Pentru a adauga o nota de
siguranta este recomandatde folosit culorile imperechiate (sau true
colors) precum: "#0011EE", "#44HHFF", sau "#117788. Conform
statisticilor acestea nu vor fi schimbate indiferent de browser.Cu
toate ca aceste culori sigure (true colors) de mai sus, sunt cele
recomadate pentru a fi folosite de catre webmasteri, a fost
demonstrat ca doar 22 dintre cele 216 culori sunt cu adevarat
sigure si nu vor fi in absolut modificate in reprezentare de catre
nici un browser.
25. Limbajul PHP- facilitile acestuia.PHP este un limbaj de
programare destinat n primul rnd Internetului, aducnd dinamic unei
pagini web. Este unul dintre cele mai importante limbaje de
programare web open-source (este gratuit i, n plus, utilizatorii
pot aciona liber asupra procesului de dezvoltare) i server-side
(codul surs nu se ruleaz pe calculatorul celui care vizualizeaz
pagina, ci pe serverul web). Numele su este un acronim recursiv:
Php este un Hypertext Processor. Limbajul a fost nceput n 1994 ca o
extensie a limbajului server-side Perl, i apoi ca o serie de
CGI-uri compilate, de ctre Rasmus Lerdorf, pentru a genera un
curriculum vitae i pentru a urmri numrul de vizitatori ai unui
site. A evoluat apoi n PHP/FI 2.0, dar proiectul open-source a
nceput s ia amploare dup ce Zeev Suraski i Andi Gutmans au lansat o
nou versiune a interpretorului PHP n vara anului 1998, aceast
versiune primind numele de PHP 3.0. Tot ei au schimbat numele n
acronimul recursiv amintit mai sus, pn atunci PHP-ul fiind cunoscut
ca Personal Home Page tools. n prezent este utilizat versiunea 6 a
acestui limbaj. Prin CGI (Common Gateway Interface) se nelege o
interfa a unui server de web, care extinde funcionalitile acestuia.
CGI nu se refer la un anumit limbaj de programare, ci definete un
modul standardizat, prezent n cadrul unui server HTTP. Prin
intermediul acestui modul se stabilesc regulile prin care server-ul
va pasa datele primite de la un utilizator ctre o aplicaie scris
ntr-un anumit limbaj de programare, pentru ca apoi s ntoarc
rezultatele acestei aplicaii napoi la utilizator. Limbajul PHP, n
marea majoritate a cazurilor, se folosete sub form de secvene de
cod inserate n cadrul unui document HTML. Din acest motiv, vom
prefera termenul de script PHP celui de program PHP. Structura unui
script PHP este foarte asemntoare cu cea a unui cod scris n
limbajul C, mai ales n sensul n care structurile de programare au
aceeai sintax i aceeai funcionalitate. Rolurile de baz ale unui
script PHP constau n aceea c scipt-ul poate prelua date trimise de
ctre o pagin web de la un client (n general, datele pot fi trimise
de ctre o pagin web prin intermediul formularelor) i de a executa o
secven de program n urma creia va rezulta un cod HTML, cod pe care
clientul l va primi sub forma unei pagini web. Clientul nu va avea
acces la codul efectiv al script-ului, ci, prin faptul c acesta se
afl pe server i se ruleaz tot pe acesta, va primi direct HTML-ul
generat de script.
26. Dezvoltarea site-urilor Web dinamice. Construirea unui
siteWeb cu PHP.Crearea primului script php123
Obs:echo - afieaz un mesaj
Combinarea codului HTML cu cod PHPAcest lucru se ntmpl foarte
des. n interiorul unui script HTML poate exista script PHP
delimitat de etichetelens fiierul final trebuie s fie
PHP.Exemplu:12345678
Text combinat HTML cu PHP
Comentarii n scripturi:# - un tip de comentariu pentru un rnd;//
- un alt tip de comentariu pentru un rnd;/* i */ - pentru mai multe
rnduri.Instruciunile PHP sunt asemntoare cu cele din C. Din acest
motiv, ne vom limita la o scurt prezentare a lor i la cteva exemple
de utilizare.
27. Construirea i utilizarea formularelor n PHP.Preluare date
din formular i adugare n baza de date MySQLFormularele HTML se
folosesc n general pentru ca utilizatorii unui site s poat
transmite comentarii i diferite date personale la server, care de
obicei sunt nregistrate i stocate ntr-o baz de date.Modul
depreluare a datelor dintr-un formularcu diferite cmpuri iadugarea
acestora ntr-un tabel MySQL conine etapele urmtoare:1. Trebuie sa
fie creat tabelul MySQL cu, coloanele n care s fie adugate datele
din formular.2. Se verific dac sunt primite date de la formular.3.
Dac sunt primite, se filtreaz de posibile spaii exterioare i
tag-uri.4. Se verific dac au fost completate toate cmpurile din
formular, n caz contrar se definete mesaj de eroare pentru
fiecare.5. Dac sunt completate toate cmpurile, se preia valorile
din ele i apoi se filtreaza cu "mysql_real_escape_string()".6.
Ultimul pas, executarea unei comenzi SQL INSERT pentru adugarea
datelor n tabelul MySQL.Sunt necesare 3 fiiere: conn.php- Conine
datele pentru conectare la MySQL i selectarea bazei de date;
tabel.php- Conine codul pentru crearea tabelului MySQL; adauga.php-
Codul PHP pentru formular, preia datele din el i le adaug n baza de
date.
28. Aplicaii necesare experimentrii programrii WEB n PHP. Pentru
a putea rula scenarii php(scripturi) avem nevoie s programm
calculatorul n calitate de server Web, server de aplicaii PHP i nu
n ultimul rnd server de BD MySQL. Aceste componente software de baz
necesare (MySQL, Apache i PHP) sunt gratuite (din categoria "open
source") i pot fi descrcate de pe site-ul oficial al
prodductorului. Dup instalarea fiecruia din aceste aplicaii apare
necesitatea configurrii lor, care uneori este dificil pentru
nceptori. Pentru a evita problemele configurrii, putem instala un
pachet complet ce conine Apache + PHP + MySQL + PHPMyAdmin care se
numete XAMPP (PHPTriad, EasyPhp, Base, WampServer, Denver, ...).
Aplicaia PHPMyAdmin inclus n pachetul XAMPP permite administrarea
comod a BD MySQL. nainte de a rula scripturi PHP vom lansa aplicaia
XAMPP i anume din Start/All Programs/Apache Friends/XAMPP/XAMPP
Control Panel, dup care se va lansa panoul de control al aplicaiei
XAMPP.Pentru a lansa serverul Apache acionm butonul start la
modulul Apache i respectiv dac lucrm cu BD acionm butonul start la
la modulul MySql. Pentru a nchide serverele deschise vom aciona
respectiv pe butoanele stop iar pentru a nchide aplicaia XAMPP vom
aciona exit.Pentru a verifica dac funcioneaz aplicaiile instalate,
vom lansa browserul iar n cmpul de adrese scriem:
http://localhost/xampp n loc de localhost se poate de scris i IP
calculatorului sau 127.0.0.1 .Pentru a rula scripturile ele
trebuiesc salvate(copiate) n C:\xampp\htdocs.Editoare PHPntruct
sintaxa limbajului PHP este relativ simpl, iar structura codului
surs nu este una impus, codul PHP poate fi scris cu orice editor
text, cum ar fi Notepad. n realitate, acest lucru este posibil doar
pentru scripturile de cteva linii de cod; pentru fiiere mari i
complexe, un editor PHP specializat este aproape
indispensabil.Exista mai multe editoare de cod-surs ce pot fi
folosite pentru PHP, de la IDE-uri complexe pn la editoare simple.
Toate ofer highlight pentru cuvintele cheie, completare automat a
instruciunilor, faciliti avansate de cutare i altele. Putei folosi
pe oricare dintre ele, n funcie de nevoile voastre.1. Dreamweaver -
un program fascinant pentru creare de pagini web. Potenialul su
este mai larg dect celelalte editoare de pagini web. Dreamweaver v
permite s creai obiecte i pagini web folosind DHTML, sprijin
Cascading Style Sheets, precum i straturi i JavaScript.2. PHP
Designer - un mediu de dezvoltare pentru limbaje ca PHP, HTML,
XHTML, CSS i SQL (suporta Ingres, Interbase, MSSQL, MySQL, Oracle
si Sybase). Pachetul mai include un browser, un client FTP, un file
manager, biblioteci de coduri (pentru PHP, SQL si HTML) i un modul
pentru conversia documentelor n formate ca LaTex, HTML si RTF.3.
Notepad ++ - un editor de coduri surs, care indeplinete foarte bine
i funciile "Notepad" din windows. Limbajele de programare suportate
sunt foarte variate ( ASP, Ada, ASCII art, Assembly, AutoIt, CSS,
doxygen, FORTRAN, HTML, Haskell, Java, JavaScript, BAT, C, C#, C++,
Caml, KiXtart, Lisp, Lua, makefile, Matlab, Objective-C, Pascal,
Perl, PHP, Smalltalk, SQL, Tcl, TeX, Verilog, VHDL, VB/VBScript,
XML, PostScript, Python, Ruby, Scheme, Unix Shell Script), suport
"drag and drop" i poate fi folosit n locul clasicului "Notepad"
pentru editarea de texte fr nici un fel de problem. Programul nu
necesita resurse hardware mai mari decat "Notepad-ul" din
Windows.Un plus n ceea ce privete editarea codurilor surs este
faptul c programul poate modifica (edita) acelai fiier n mai multe
formate de vizualizare avnd loc sincronizarea fiierului n ambele
formate i de asemenea se pot tipri codurile surs pe hrtie.Notepad++
- un notepad mult mai complex. Proiectul include foarte multe
plug-in-uri ajutatoare pentru anumite editari complexe. Softul este
gratuit (licenta GPL).4. ConTEXT - un editor mic, rapid i puternic
de text freeware, dezvoltat pentru a servi ca un instrument
secundar pentru dezvoltatorii de software.5. Zend Studio - un mediu
de dezvoltare pentru limbajul de programare PHP, care include
optiuni pentru editare cod, diagnosticare i testare.6. Eclipse - o
platform integrat de dezvoltare (IDE) extensibil, ce dispune de o
multitudine de funcionaliti. Folosit iniial pentru dezvoltarea n
limbajul Java, a fost ulterior extins i la alte limbaje de
programare.Eclipse PDT (Eclipse PHP Development Tools) reprezinta
la ora actuala cel mai avansat editor PHP. Este gratuit i poate
rula pe orice sistem de operare.Mai multe informaii pot fi gasite
pe site-ul proiectului Eclipse PDT.7. Netbeans - vine din zona
programrii n Java. Este un IDE complet ce a fost extins recent
pentru lucrul n PHP. Ca i Eclipse poate fi folosit pe orice sistem
de operare ntruct ruleaz pe platforma Java.Poate fi descrcat
gratuit de la http://netbeans.org/downloads/ (alegeti pachetul
PHP).Modul de lucru n Netbeans este similar cu cel din Eclipse.
Avem i aici conceptul de proiect iar pentru a putea crea scripturi
PHP este nevoie s creai n prealabil un proiect de tip PHP. Toate
celelalte observaii fcute la editorul Eclipse rmn valabile i
aici.8. Sublime Text - Sublime Text 3 este un editor de text care e
la mod de ceva timp, datorit faptului c reuete s mbine o mulime de
aspecte pe care i le-ai dori de la un editor ntr-un program mic,
dar foarte puternic. Sublime Text 3 folosete un sistem de API
Python pentru pluginuri i teme, care sunt incredibil de
folositoare.
29. PHP ca limbaj de elaborare a scripturilor. Variabile i
constante n PHP. VariabilePrincipala modalitate de stocare
temporara a datelor intr-un program PHP este reprezentata de
utilizarea variabilelor. Iata cele mai importante caracteristici
ale acestora: sunt precedate de simbolul dolarului ($); numele lor
incep(imediat dupa simbolul dolarului) cu o litera sau cu
caracterul underscore(_), pot contine oricate caractere
alfanumerice si liniute de subliniere si sunt case sensitive(ex.
$variabila si $VARIABILA sunt variabile diferite); spre deosebire
de alte limbaje(ex. C, C++, Java), declararea variabilelor PHP
inainte de atribuire nu este obligatorie(ex. Primul pas in
utilizarea unei variabile PHP este atribuirea unei valori);
valoarea unei variabile este rezultatul celei mai recente
atribuiri; tipul unei variabile este tipul valorii cel mai recent
atribuite, ceea ce inseamna ca acesta se poate modifica la oricare
noua atribuire, neexistand unul intrinsec.ConstanteO constanta este
un indeficator pentru o valoare simpla. Sunt folosite urmatoare
reguli de definire si utilizare: numele constatenlor nu sunt
precedate de simbolul dolar. Ele trebuie alcatuite la fel ca si
numele variabilelor. Acestea sunt implicit case sensitive, motiv
pentru care, prin conventie, se scriu intotdeauna cu majuscule;
valoarea unei constante, odata definita, nu mai poate fi schimbata
pe parcursul executiei unui script, cu exceptia unor constante
predefinite(built-in), dintre care amintim _FILE(indica numele
fisierului curent) si _LINE(indica numarul liniei pe care se afla
ea insasi),nmite si constante magice. Dintre celelalte constante
predefinite pot fi amintite si PHP_VERSION (indica versiunea
interpretorului PHP) si PHP_OS (valoarea sa este numele sistemului
de operare al calculatorului pe care ruleaza interpretorul PHP);
constantele pot fi accesate de oriunde din interiorul scriptului in
care au fost definite, nepunandu-se probleme legate de domeniul de
existenta al acestora; constantele pot fi evaluate numai la valori
scalare.
30. Operatori PHP. Operatori aritmetici, de comparaie i logici n
PHP. Operatorii aritmeticisunt: adunare, scadere, inmultire si
impartire.adunare$a+$b
scadere$a-$b
inmultire$a*$b
impartire$a/$b
modulo (restul impartirii celor 2 valori)$a%$b
Operatorii logicisunt:NOT!$aTRUE daca $a nu este TRUE
AND$a && $bTRUE daca si $a si $b sunt TRUE
AND$a and $bTRUE daca si $a si $b sunt TRUE
OR$a || $bTRUE daca ori $a ori $b sunt TRUE
OR$a or $bTRUE daca ori $a ori $b sunt TRUE
XOR$a xor $bTRUE daca ori $a ori $b sunt TRUE dar nu
amandoua
Operatorii de comparatiesunt:egalitate$a==$bTRUE daca $a este
egal cu $b
identic$a===$bTRUE daca $a este egal cu $b si sunt de acelasi
tip
inegalitate (diferit)$a!=$bTRUE daca $a este diferit de $b
inegalitate (diferit)$a$bTRUE daca $a este diferit de $b
neidentic$a!==$bTRUE daca $a este diferit de $b si nu sunt de
acelasi tip
mai mic$a$bTRUE daca $a este mai mare decat $b
mai mic sau egal$a=$bTRUE daca $a este mai mare sau egal cu
$b
31. Funcii. O functie este un bloc de instructiuni, care are un
nume, si care prin aceste instructiuni executa o tema data, pe baza
unui set de valori alocate ei, ca parametri sau argumente, si care
au posibilitatea sa intoarca un singur rezultat la apelarea acelui
nume.Utilizarea functiilor economiseste timp la compilare - se
compileaza o singura data, indiferent de cate ori este apelata
functia. Functiile, de asemenea cresc posibilitatea fixarii
erorilor intr-un singur loc si usureaza citirea programelor.PHP are
sute, daca nu mii, de functii interne, prin care putem sa realizam
cele mai diverse lucruri, dar da posibilitatea proiectantilor sa-si
faca si propiile functii, asa numitele functii definite de
utilizatori.Sintaxapentru a definii o functie este:function
nume_functie($arg1, $arg2,...) {bloc_instructiuni}nume_functie-
este denumirea sub care vom putea apela functia; poate fi orice sir
de caractere, care incepe cu o litera sau liniuta inferioara (_),
urmata de litere, numere, liniuta inferioara, sau nimic. Numele
functiilor sunt case-insensitive.$arg1, $arg2,...- sunt argumentele
functiei, sunt numele unor variabile interne, care sunt baza de
prelucrare a functiei; numarul lor nu este limitat. Vom vorbii
despre ele mai in detaliu, putin mai tarziu in cursul acestei
lectii bloc_instructiuni- sunt instructiunile care determina
functionarea functiei. Nici numarul lor nu este
restrictionatFunctiile, in general pot fi definite oriunde intr-o
pagina web, deci si dupa ce sunt apelate, exceptie este cazul cand
este definita conditional.In principiu, functiile trebuie sa
intoarca o valoare. Pentru a intoarce o valoare, trebuie sa avem o
instructiunereturnin blocul de instructiuni. Atentie insa,
instructiuneareturnopreste rularea functiei, deci daca nu aveti
alte motive bine intemeiate, instructiuneareturntrebuie sa fie
ultima instructiune a functiei. In cazul instructiunilor multiplu
conditionale (if - elseif - else sau switch) pot fi mai multe
instructiunireturn. In caz ca vrem sa intoarcem mai multe valori
dintr-o functie, putem folosi variabilele matrice.
32. Structurile de control. Luarea deciziilor prin structuri
condiionale. Instruciunile IF ELSE. Structuri de
controlInstruciunea if. - Una dintre cele mai importante structuri
n orice limbaj este cea alternativ. n PHP sintaxa acestei structuri
este urmtoarea:if(expresie) instruciune1; [else instruciune2;]
Deci, dacexpresia este evaluat ca fiind adevrat (sau diferit de 0)
se execut instruciune1. Dac este fals (sau 0) iar ramura else este
prezent, se va executa instruciune2. La fel ca i n C, dac n loc de
o singur instruciune sunt mai multe, se vor grupa ntr-un bloc.
Instruciunea else - n foarte multe cazuri dorim s se execute alte
instruciuni dac valoarea expresiei condiie este false. n PHP putem
utiliza o construcie de tipul else n acest scop.Sintaxa este:if
(conditie) {instructiuni #1;} else {instructiuni #2;}Instructiunea
Iif else - fata de instructiunea else, aceasta instructiune ajuta
la adaugarea mai multor conditii in caz in care prima conditie nu
este indeplinita.
33. Structuri repetitive. Bucla WHILE. Structura FOR.O structura
repetitiva este o secventa de cod ce permite realizarea repetata a
aceleiasi operatii de un anumit numar de ori. O structura
repetitiva este definita de 2 elemente: operatia care este
executata si conditia de oprire a executiei. In unele cazuri se
cunoaste si numarul de executii (sau iteratii). Instructiunea WHILE
- Majoritatea scripturilor PHP vor contine cicluri. Pentru a folosi
o bucla anterior conditionata, vom utiliza structura while. Sintaxa
este: while (conditie) {instructiuni;} Efectul acestei instructiuni
este executarea instructiunii atit timp cit valoarea expresiei
conditiei este true. Trebuie observat faptul ca este posibil ca
instructiunile din acolada sa nu fie executate niciodata.
Principiul de executare este:1) se evalueaza expresia; 2)daca
aceasta este adevarata se executa instructiunea subordonata dupa
care se revine la pasul 1. In caz contrar se termina executia
repetitivei while, trecindu-se la instructiunea urmatoare in codul
sursa. Instruciunea FOR - Au aceeasi forma si functionalitate ca si
in C: for (expresie #1; conditie; expresie #2) {instructiuni;}Prima
expresie este executata o singura data inainte de a incepe executia
ciclului.
34. Instruciuni uzuale n PHP. Instruciunea expresie.
Instruciunea bloc.Instructiuniile uzuale de afisare
sint:echo,print,printf. Sintaxa de declarare a lui print si
echo.