UNITED NATIONS CONFERENCE ON CONFRENCE DES NATIONS UNIES
POUR
UNITED NATIONS CONFERENCE ON CONFRENCE DES NATIONS UNIES
POUR
TRADE AND DEVELOPMENT LE COMMERCE ET LE DVELOPPEMENT
(UNCTAD) (CNUCED)
Raportul Mondial al Investitiilor 2006
Sumar executiv
17 octombrie 2006
Inca un an de crestere a investitiilor straine directe
2005 a fost al doilea an consecutiv in care investitiile straine
directe au crescut si
acest fenomen a avut loc la scara globala.
Intrarile de investitii straine directe (ISD) din 2005 au fost
substantiale. Ele au crescut cu 29%, ajungand la 916 miliarde de
dolari, dupa ce in 2004 crescusera deja cu 27%. Intrarile de ISD au
crescut in toate subregiunile, in unele dintre acestea atingand
chiar niveluri fara precedent, dar si in 126 din cele 200 de state
analizate de UNCTAD. Cu toate acestea, intrarile investitionale
globale au ramas cu mult sub varful de 1 400 de miliarde de dolari
atins in 2000. Intr-un mod similar tendintelor ce au caracterizat
sfarsitul anilor 1990, recenta dezvoltare a ISD reflecta un nivel
mai ridicat de fuziuni si achizitii transfrontaliere, in special in
randul statele dezvoltate. Totodata, acest fenomen reflecta rate
ridicate de crestere in unele tari dezvoltate, precum si
performante economice semnificative ale multor economii in curs de
dezvoltare si in tranzitie. Investitiile din tarile dezvoltate au
atins in 2005 cifra de 542 de miliarde de dolari, inregistrand o
crestere de 37% fata de 2004, in timp ce in cazul tarilor in curs
de dezvoltare investitiile au atins cel mai inalt nivel de pana
acum - 334 miliarde de dolari.In procente, proportia tarilor
dezvoltate a crescut putin, reprezentand 59% din intrarile de ISD
globale. Proportia tarilor in curs de dezvoltare a fost de 36%, in
timp ce Europa de Est si Comunitatea Statelor Independente a
reprezentat aproximativ 4%. Regatul Unit al Marii Britanii a
inregistrat o crestere a intrarilor investitionale de 108 miliarde
de dolari, ajungand la suma de 165 miliarde de dolari si devenind
cel mai mare recipient din 2005. In ciuda unui declin al nivelului
de investitii, Statele Unite ale Americii au fost al doilea mare
destinatar. In ceea ce priveste economiile in curs de dezvoltare,
lista celor mai mari recipienti, comparata cu cea din anii
anteriori, ramane stabila, cu China si Hong Kong (China) in frunte,
urmate de Singapore, Mexic si Brazilia. La nivel regional, Uniunea
Europeana, cu cei 25 de membri ai sai, a reprezentat destinatia
preferata, avand intrari de 422 de miliarde de dolari, ceea ce
reprezinta aproape jumatate din totalul global. Asia de Sud, de Est
si de Sud-Est a primit 165 de miliarde de dolari sau o cincime din
totalul global, suma incasata de subregiunea estica a Asiei
reprezentand aproximativ trei sferturi din cea a intregii regiuni.
Urmeaza America de Nord, cu 133 de miliarde de dolari, si America
Centrala si de Sud, cu 65 de miliarde. Asia de Vest a cunoscut cea
mai mare crestere a intrarilor de ISD (85%), reprezentand 34 de
miliarde de dolari. Africa a incasat 31 de miliarde, cea mai mare
intrare de ISD de pana acum in aceasta regiune.
Iesirile de ISD la nivel global au ajuns la 779 miliarde de
dolari (cifra este diferita de estimarea intrarilor de ISD din
cauza manierei diferite in care statele colecteaza si
raporteaza datele).Tarile dezvoltate raman sursa principala a
acestor fluxuri. In 2005, Olanda a inregistrat iesiri de capital
sub forma investitiilor in valoare de 119 miliarde de dolari, fiind
urmata de Franta si de Marea Britanie. Cu toate acestea, au avut
loc cresteri semnificative in iesirile de ISD ale tarilor in curs
de dezvoltare, in frunte situandu-se Hong Kong (China) cu 33
miliarde de dolari. Rolul economiilor in curs de dezvoltare si in
tranzitie ca surse de ISD este in crestere. Neglijabil de mici pana
la jumatatea anilor 80, fluxurile investitionale provenind din
aceste economii au totalizat anul trecut 133 miliarde de dolari,
cifra ce corespunde unei proportii de 17% din totalul global.
Implicatiile acestui fenomen sunt analizate in detaliu in Partea a
doua a Raportului mondial al investitiilor 2006.
ISD au fost stimulate de fuziunile si achizitiile
transfrontaliere, tot mai multe
tranzactii fiind realizate de fonduri de investitii
Fuziunile si achizitiile transfrontaliere, in special cele care
implica firme din tari dezvoltate, au stimulat cresterile recente
ale ISD. Valoarea acestor fuziuni si achizitii a crescut cu 88% in
2004, atingand cifra de 716 miliarde de dolari, iar numarul de
tranzactii a crescut cu 20%, ajungand la 6 134. Aceste cifre sunt
apropiate de cele obtinute in primul an de crestere spectaculoasa a
fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere din perioada 1999-2001.
Dezvoltarea din ultimul timp a acestor activitati include cateva
tranzactii majore, acestea fiind partial stimulate de redresarea
pietelor bursiere din 2005. Au existat 141 de mega tranzactii, a
caror valoare a fost estimata la peste 1 miliard de dolari - cifra
apropiata de varful din 2000, cand au fost inregistrate 175 de
astfel de tranzactii. Valoarea mega tranzactiilor din 2005 a fost
de 454 miliarde de dolari - mai mult decat dublul nivelului din
2004 si reprezentand 63% din valoarea totala a fuziunilor si
achizitiilor transfrontaliere internationale.
O noua caracteristica a cresterii recente a fuziunilor si
achizitiilor este reprezentata de investitiile tot mai numeroase
realizate de fondurile de investitii, in special fonduri mutuale
private si echivalente. O serie de factori, inclusiv nivelurile
scazute, fara precedent, ale ratelor dobanzilor si integrarea
financiara crescanda, au facut ca fondurile mutuale private sa
realizeze investitii directe in afara granitelor, estimate la 135
miliarde de dolari in 2005 si reprezentand 19% din fuziunile si
achizitiile transfrontaliere globale. Spre deosebire de alte tipuri
de ISD, companiile mutuale private tind sa nu realizeze investitii
de lunga durata, parasindu-si pozitiile dupa o perioada de 5-10 ani
(in medie 5-6 ani), suficient cat sa nu fie percepute ca
investitori tipici de portofoliu. Astfel, tarile gazda, in special
cele in curs de dezvoltare, trebuie sa fie constiente de durata
medie a investitiilor acestor companii. In acelasi timp, detinerea
de proprietati de catre companii straine poate facilita accesul pe
piata si intrarea noilor tehnologii, iar investitiile mutuale
private pot ajuta intreprinderile din tara gazda, aflate intr-un
punct critic, sa avanseze catre o noua etapa a dezvoltarii lor.
Cele mai multe intrari de ISD s-au indreptat catre servicii, dar
cea mai
spectaculoasa crestere a ISD a avut loc in domeniul resurselor
naturale
Serviciile, in special finantele, telecomunicatiile si domeniul
imobiliar, au profitat cel mai mult de cresterea ISD. Avand in
vedere ca informatiile despre distributia ISD pe sectoare sunt
limitate, aceste observatii sunt extrase din informatiile privind
fuziunile si achizitiile transfrontaliere, care au reprezentat o
parte importanta a intrarilor investitionale. Preponderenta
serviciilor in investitiile transfrontaliere nu este noua. Nou este
declinul continuu si sever al sectorului manufacturier (patru
puncte procentuale mai
putin in tranzactii ca fuziunile si achizitiile transnationale
decat in anul precedent) si cresterea sustinuta a ISD in sectorul
primar (vanzarile de sase ori mai mari), in special in industria
petroliera.
Companiile care provin din tari in curs de dezvoltare au
inregistrat o crestere
semnificativa in universul corporatiilor transnationale
Corporatiile transnationale (CTN), majoritatea fiind cu capital
privat, si-au preluat rolul de investitor. Cu toate acestea, in
unele tari gazda (mai ales in tarile in curs de dezvoltare) si in
unele industrii (mai ales in cele legate de resurse naturale), o
serie de intreprinderi de stat incep sa se extinda tot mai mult in
afara granitelor. Potrivit unor estimari ale UNCTAD, universul CTN
numara in acest moment aproximativ 77 000 de companii-mama care au
peste 770 000 de filiale in strainatate. In 2005, aceste filiale au
generat valoare adaugata estimata la 4 500 miliarde de dolari, au
avut aproximativ 62 milioane de angajati si au exportat bunuri si
servicii in valoare de peste 4 000 miliarde de dolari. Universul
CTN continua sa fie dominat de firme din triada - Uniunea
Europeana, Japonia si Statele Unite ale Americii - unde isi au
originea 85 din primele 100 de CTN ale lumii, conform unui
clasament din 2004. Cinci tari (Franta, Germania, Japonia, Marea
Britanie si Statele Unite ale Americii) au reprezentat locul de
provenienta al 73 din primele 100 de companii, 53 de companii avand
sediul in Uniunea Europeana. In fruntea listei celor mai bune 100
de CTN nefinanciare se afla General Electric, Vodafone si Ford,
care impreuna insumeaza 19% din bunurile totale ale primelor 100 de
companii.
Industria automobilelor domina lista, urmata de industria
farmaceutica si telecomunicatii. In ciuda dominatiei companiilor
din Triada, exista si firme din alte tari care progreseaza pe piata
internationala. Vanzarile totale ale CTN din tarile in curs de
dezvoltare au atins in 2005o cifra estimativa de 1 900 miliarde de
dolari, avand aproximativ 6 milioane de angajati. In 2004, printre
primele 100 de CTN s-au numarat cinci companii ce proveneau din
economii in curs de dezvoltare, toate cu sedii in Asia, trei dintre
acestea fiind detinute de stat. Cele cinci companii - Hutchison
Whampoa (Hong Kong, China), Petronas (Malaezia), Singtel
(Singapore), Samsung Electronics (Republica Coreea) si CITIC Group
(China) se afla in fruntea clasamentului celor mai mari CTN din
tarile in curs de dezvoltare. (Incepand cu anul 1995, Raportul
mondial al investitiilor a publicat o lista a primelor 50 de CTN,
insa in editia din acest an lista a fost extinsa la 100 de
companii). In 2004, 40 dintre primele companii proveneau din Hong
Kong (China) si din Provincia Chineza Taiwan, 14 din Singapore si
10 din China. Per ansamblu, 77 din primele 100 de CTN isi au
sediile in Asia, restul fiind distribuite in mod egal in Africa si
in America Latina.
Liberalizarea continua, dar apar si unele tendinte
protectioniste.
In ceea ce priveste tendintele de reglementare legate de
investitii, persista tiparul din anii precedenti: cele mai multe
modificari legislative au vizat stimularea ISD. Modificarile au
constat in simplificarea procedurilor, cresterea facilitatilor,
reducerea impozitelor si o mai mare deschidere catre investitorii
straini. Totusi, au fost facuti si cativa pasi in directia opusa.
Atat in Uniunea Europeana, cat si in Statele Unite ale Americii, au
aparut preocupari tot mai accentuate cu privire la ofertele de
achizitii straine. La inceputul anului 2006, achizitionarea de
catre DP World (Emiratele Arabe Unite) a companiei britanice
P&O, dar si a managementului portuar si naval asigurat de
aceasta companie in cateva porturi americane a generat proteste din
partea Statelor Unite ale Americii pe motive de securitate. In mod
similar, in Europa se fac auzite ingrijorari cu privire la
posibilitatea ca Mittal Steel sa achizitioneze Arcelor, iar
directiva Uniunii Europene referitoare la liberalizarea serviciilor
intampina o puternica opozitie europeana. Importante initiative
protectioniste au fost luate, de asemenea, pentru a proteja
economiile de competitia straina sau pentru a mari influenta
statului in anumite industrii. Masurile restrictive au fost in
principal legate de ISD in domenii strategice, precum petrolul si
infrastructura. De exemplu, industria petrolului si gazelor din
America Latina a atras atentia mai ales dupa decizia guvernului
bolivian din mai 2006 de a nationalize aceasta industrie. Numarul
acordurilor internationale relevante pentru ISD a continuat sa
creasca. Pana la sfarsitul anului 2005, numarul total al tratatelor
bilaterale de investitie (TIB) ajunsese la 2 495, iar cel al
acordurile privind evitarea dublei impuneri (TDI) la 2 758, la care
se adauga alte 232 de acorduri internationale care contin prevederi
referitoare la investitii. O serie de tari in curs de dezvoltare
sunt implicate in mod activ in acest process legislativ, inclusiv
printr-o colaborare mai stransa intre tarile din emisfera sudica. O
tendinta importanta este cea referitoare la incheierea mai multor
acorduri de liber schimb si acorduri de cooperare economica ce au
ca obiect investitiile. Universul acordurilor internationale cu
privire la investitii (AII) devine din ce in ce mai complex. Cele
mai recente astfel de acorduri tind sa vizeze o gama mai larga de
subiecte, incluzand temele publice ce tin de sanatate, siguranta
sau mediu. In vreme ce modificarile calitative si cantitative ar
putea contribui la crearea unui mediu international mai favorabil
investitiilor straine, ele ar putea, de asemenea, conduce la
concluzia ca guvernele si companiile au de a face cu un sistem de
reguli complexe care evolueaza intr-un ritm rapid. Mentinerea
coerentei acestui sistem si utilizarea sa ca pe un instrument
eficient in promovarea obiectivelor de dezvoltare ale tarilor raman
provocari cheie.
Africa a atras niveluri mult mai ridicate de ISD
In Africa, intrarile de ISD au crescut de la 17 miliarde de
dolari in 2004 la 31 miliarde de dolari (cifra fara precedent) in
2005. Cu toate acestea, proportia ce revine regiunii din ISD
globale ramane mica, in jur de 3%. Africa de Sud a fost cel mai
mare beneficiar al investitiilor, primind aproximativ 21% (6,4
miliarde de dolari) din intrarile regionale, in principal datorita
achizitiei ABSA (Africa de Sud) de catre Barclays Bank (Marea
Britanie). Egiptul a fost al doilea mare stat receptor, urmat de
Nigeria. Ca si in trecut, cu cateva exceptii precum Sudanul,
majoritatea celor mai slab dezvoltate 34 de tari ale regiunii
(CMSDT) au atras foarte putine ISD. Principalele surse de
proveninenta a acestor investitii au ramas Statele Unite ale
Americii si Marea Britanie, alaturi de Franta si Germania, care le
urmeaza insa de la distanta. Cele mai multe ISD au fost sub forma
investitiilor de tip greenfield. Intrarile de ISD din Africa din
2005 s-au indreptat mai ales catre resursele naturale, petrolul in
particular, desi serviciile au reprezentat si ele o destinatie
importanta.
Preturile ridicate ale bunurilor de consum si cererea mare
pentru petrol au dus la o expansiune a activitatilor de explorare
intr-o serie de tari africane, inclusiv Algeria, Egipt, Guineea
Ecuatoriala, Jamahiriya Araba Libiana, Mauritania, Nigeria si
Sudan. CTN din Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au
continuat sa domine industria, dar o serie de CTN din tari in curs
de dezvoltare, precum CNOOC din China, Petronas din Malaezia si
ONGC Videsh din India se extind tot mai mult in Africa. Valoarea
totala a ISD care au intrat in sase tari africane producatoare de
petrol - Algeria, Ciad, Egipt, Guineea Ecuatoriala, Nigeria si
Sudan - este de 15 miliarde de dolari, reprezentand aproximativ 48%
din intrarile in regiune din 2005.
Desi iesirile de capital din Africa au scazut in 2005, mai multe
CTN africane si-au intarit pozitia internationala, inclusiv prin
fuziuni si achizitii transfrontaliere. De exemplu, Orascom a
achizitionat Wind Telecommunicazioni (Italia) prin Weather
Investments (Egipt). Cele mai multe ISD din Africa de Sud,
principalul investitor al continentului, s-au indreptat in 2005
catre tari in curs de dezvoltare.
Sectorul manufacturier a atras mai putine ISD decat cel al
resurselor naturale sau al serviciilor. Totusi, unele evolutii
specifice fiecarui sector in parte merita evidentiate. CTN din
industria automobilelor au deschis in Africa de Sud capacitati de
productie orientate catre piata externa, creand oportunitati de
angajare si obtinand venituri din export. Contrar acestui exemplu,
pietele fragmentate, infrastructura slaba si lipsa muncitorilor
calificati, alaturi de terminarea in 2005 a cotelor stabilite prin
Acordul Multi-Fibre, au contribuit la slabirea industriei textile
(imbracaminte) in tari precum Lesotho. Acest fenomen indica faptul
ca accesul preferential pe piata (asa cum este el oferit de Acordul
de Crestere si Dezvoltare ale Uniunii Statelor Africane si de catre
initiativa Uniunii Europene Orice, dar nu arme) nu este suficient
pentru a atrage si mentine ISD in manufactura in contextul
globalizarii. Daca tarile africane doresc sa devina competitive pe
piata internationala, este esential pentru ele sa intareasca
legaturile necesare dintre sectoarele de export si restul economiei
prin instituirea si sustinerea facilitatilor interne in domenii
precum infrastructura fizica (materiala), capacitatile de productie
si institutiile care sustin investitiile private.
Au existat evolutii pozitive in ceea ce priveste regimul de
reglementari si multe tari africane au semnat noi tratate
bilaterale privind investitiile sau impozitarea. Totusi, atragerea
unor ISD de calitate (care ar putea genera o scadere semnificativa
a ratei somajului, ar imbunatati accesul la formare profesionala si
ar duce la o crestere importanta a competitivitatii
intreprinderilor locale) ramane o problema. Progresul industrial al
Africii necesita capacitati de productie competitive, dublate de
acces pe piata imbunatatit.
Sudul, estul si sud-estul Asiei continua sa fie principalul
magnet care atrage
investitii in tarile in curs de dezvoltare
Intrarile de ISD in sudul, estul si sud-estul Asiei au atins 165
miliarde de dolari in 2005, reprezentand 18% din intrarile globale.
Aproximativ doua treimi au ajuns in doua economii: cea a Chinei (72
miliarde de dolari) si cea din Hong Kong (36 miliarde de dolari).
Subregiunea de sud-est a Asiei a primit 37 miliarde de dolari, in
frunte situanduse Singapore (20 miliarde de dolari), urmat de
Indonezia (5 miliarde de dolari), Malaezia si Tailanda (cite 4
miliarde de dolari fiecare). Intrarile de capital din Asia de Sud
au fost mult mai mici (10 miliarde de dolari), desi sunt si state
in care acestea au crescut semnificativ, India inregistrand cel mai
mare nivel din istoria sa 7 miliarde de dolari.
Mai mult de jumatate din intrarile de capital din regiune provin
din economii in curs de
dezvoltare din aceeasi regiune. Cifrele stocului de investitii
indica o crestere importanta
a contributiei acestor surse in ultimii 10 ani, de la
aproximativ 44% in 1995 la circa 65%
in 2004, cu un declin corespunzator in proportia ce revine
tarilor dezvoltate ca surse de
ISD.
ISD in sectorul manufacturier au fost atrase de sudul, estul si
sud-estul Asiei, desi
locatiile specifice s-au mai modificat ca urmare a progresului
unor state pe scara
valorilor. Manufactura continua sa atraga capital, in special in
industriile auto,
electronica, otel si petrochimie. Vietnamul a devenit o noua
posibila locatie, atragand noi
investitii din partea unor companii ca Intel, care investeste
300 miliarde de dolari in
prima fabrica de asamblare a semiconductorilor din aceasta tara.
In China, investitiile in
manufactura se orienteaza catre tehnologii mai avansate; de
exemplu, Airbus
intentioneaza sa construiasca o baza de asamblare pentru avionul
A320. Se simte, insa,
tendinta unei schimbari a interesului catre servicii in regiune,
in particular cele bancare,
telecomunicatii si imobiliare.
Tarile din sudul, estul si sud-estul Asiei continua sa isi
deschida economiile pentru
primirea de ISD. Pasi importanti in aceasta directie au fost
facuti in 2005, in special in
servicii. De exemplu, India permite acum ISD in comertul de tip
single-brand sau in
constructii, iar China a ridicat restrictiile geografice asupra
operatiilor bancilor straine si
ale agentiilor de turism. Cateva masuri au fost de asemenea
introduse pentru a veni in
intampinarea preocuparilor fata de fuziunile si achizitiile
transfrontaliere in tari precum
Republica Coreea.
Sudul, estul si sud-estul Asiei incep sa fie totodata si surse
ale ISD (din randul tarilor in
curs de dezvoltare) cu investii de 68 miliarde de dolari in
2005, ceea ce inseamna o
scadere de 11% fata de 2004. Totusi, fluxurile de capital din
China au crescut si promit
sa creasca in continuare. Multe dintre tarile din regiune au
acumulat mari rezerve
straine, care ar putea duce la o crestere a iesirilor de ISD.
Printre cele mai recente
investitii care au avut ca autori companiile din regiune se
numara achizitionarea in 2006
a 11,5% din actiunile Standard Chartered (Marea Britanie) de
catre Temasek
(Singapore) si preluarea de catre CNPC (China) a Petrokazakhstan
din 2005. China si
India au urmarit cu indarjire achizitionarea de active
petroliere si in unele cazuri chiar au
colaborat.
in vreme ce Asia de Vest primeste un nivel fara precedent de
intrari de ISD
Intrarile de ISD in cele 14 economii ale Asiei Occidentale au
crescut rapid cu 85%, cea
mai mare rata a cresterii in tarile in curs de dezvoltare in
2005, atingand in cifre absolute
34 miliarde de dolari. Principalii factori care au contribuit la
crestere au fost preturile
ridicate ale petrolului si, in consecinta, o puternica marire a
nivelului PIB. Pe langa
aceasta, regimul interventionist a fost in continuare
liberalizat, cu un accent pe
privatizare in special in cazul ISD din domeniul serviciilor: de
exemplu, electricitatea si
apa in Bahrein, Iordania, Oman si Emiratele Arabe Unite,
transportul in Iordania si
telecomunicatiile in Iordania si Turcia.
Emiratele Arabe Unite au incasat 12 miliarde de dolari, devenind
in acest fel cel mai
mare recipient de ISD din Asia de Vest din 2005. Pe locul doi se
afla Turcia, in principal
datorita catorva mega fuziuni si achizitii transfrontaliere din
domeniul serviciilor. Fluxurile
Sumar executiv
Pagina 7
de ISD in Asia de Vest au fost directionate in special catre
servicii, incluzand sectorul
imobiliar, turismul si serviciile financiare. O mare parte din
ISD din domeniul imobiliar au
fost intraregionale. De asemenea, au crescut ISD in manufactura,
mai ales in industria
de rafinare si petrochimie, domeniu din care Arabia Saudita
singura a incasat
aproximativ 2 miliarde de dolari in 2005. In sectorul primar,
nivelul ISD este relativ
scazut, intrucat majoritatea tarilor din Asia de Vest nu permit
investitii in industria
energetica.
Asia de Vest devine un important investitor strain. In mod
traditional, cei mai multi dintre
banii obtinuti in regiune din petrol erau investiti in depozite
bancare sau erau folositi
pentru investitiile de portofoliu in strainatate, in special in
Statele Unite ale Americii.
Acest obicei incepe sa se schimbe, atat in ceea ce priveste
forma, cat si locatia. Spre
deosebire de perioadele anterioare, in care se obtineau venituri
mari din petrol, in
prezent se investete masiv in servicii atat in tarile
dezvoltate, cat si in cele in curs de
dezvoltare. Unul dintre factorii care au stat la baza acestui
fenomen a fost legata
economica stransa dintre cei doi giganti asiatici - China si
India. investitiile s-au intreptat
insa si catre Europa si Africa. Tranzactii precum achizitia
companiei P&O de catre DP
World sau cumpararea Celtel International (Olanda) de catre
Mobile
Telecommunications (Kuwait) ilustreaza perfect acesta tendinta.
Investitii straine directe
notabile in tarile din emisfera sudica includ cumpararea a 25%
dintr-o rafinarie din
Fujian, China de catre Amraco (Arabia Saudita) si un potential
parteneriat mutual al
ONGC (India) cu o companie saudita intr-o rafinarie din Andhra
Pradesh (India).
America Latina si Caraibe a continuat sa primeasca investitii
straine directe
importante
America Latina si Caraibe au primit investitii in valoare de 104
miliarde de dolari,
inregistrandu-se o mica crestere fata de anul 2004. Excluzand
centrele financiare
offshore, intrarile de ISD au crescut cu 12%, ajungand in 2005la
67 miliarde de dolari.
Cresterea economica si preturile mari ale bunurilor de consum au
contribuit la acest
rezultat. Regiunea a inregistrat cresteri exceptionale ale PIB
in 2004-2005, depasind
rata de crestere a mediei globale pentru prima oara in 25 de
ani. Cererea mare de
bunuri de larg consum a contribuit la o imbunatatire vizibila a
balantei comerciale a
regiunii. O buna parte a ISD a fost reprezentata de fapt de
profituri reinvestite,
reflectand o crestere accentuata a profitului corporatiilor.
Cifrele au variat de la tara la
tara: in timp ce intrarile de capital au scazut in Brazilia
(-17%), Chile (-7%) si Mexic (-
3%), in alte tari ele au crescut semnificativ: Uruguay (81%),
Ecuador (65%), Peru (61%),
in Columbia aproape s-au triplat, respectiv dublat in
Venezuela.
Pe ramuri, proportia de ISD in servicii a continuat sa scada de
la 40% in 2004 la 35% in
2005, un procentaj foarte mic comparativ cu alte regiuni. Cateva
CTN au continuat sa se
retraga din regiune, in parte din cauza disputelor cu guvernele
gazda pe probleme
legate de utilitatile publice (exemple de astfel de situatii
sunt retragerea Suez si UDF -
ambele companii franceze - din Argentina). 40% din investitii au
mers catre
manufactura, incluzand un numar relativ mare de fuziuni si
achizitii, cum ar fi preluarea
unor berarii in Columbia si Peru de catre SABMiller, cumpararea
otelariei Hylsamex
(Mexic) de catre Grupo Techint (Argentina) si achizitionarea
companiei producatoare de
ciment Loma Negra (Argentina) de catre Camargo Correa
(Brazilia).
Sumar executiv
Pagina 8
Desi o serie de tari din regiune au introdus politici
restrictive, ISD in sectorul primar au
crescut semnificativ, atragand aproape 25% din investitii. In
ciuda introducerii unei
reglementari conform careia CTN din industria petroliera trebuie
sa functioneze pe baza
unor contracte noi, Venezuela a inregistrat investitii in
valoare de 1 miliard de dolari. In
Columbia, ISD legate de industria petroliera au atins cifra de
1,2 miliarde de dolari,
adica o crestere spectaculoasa de 134%. De asemenea, Ecuador a
cunoscut o crestere
cu 72% in prima jumatate a anului 2005. Investitiile in
industria miniera s-au extins si
ele. De exemplu, in Columbia au crescut cu aproape 60%, ajungand
la 2 miliarde de
dolari, in Chile au atins nivelul de 1,3 miliarde de dolari, in
Peru 1 miliard si in Argentina
850 milioane.
Fara a tine cont de importantele diferente intre tari, se poate
spune ca exista o tendinta
generalizata spre un interventionism mai accentuat in zona, in
special in industria
petrolului si a altor resurse naturale. Ca o consecinta a
castigurilor extraordinare
generate de exploatarea resurselor naturale si de preturile mari
ale bunurilor de
consum, mai multe guverne introduc reguli mai putin favorabile
ISD decat cele stabilite
in anii 90, cand preturile bunurilor de consum aveau un nivel
foarte scazut. De exemplu,
in Bolivia au fost nationalizate resursele de petrol si gaze;
guvernul Venezuelei a preluat
controlul asupra a 32 de campuri petroliere care pana atunci
fusesera sub control privat
si a creat intreprinderi de stat in sectoare precum prelucrarea
zaharului, comertul cu
amanuntul si in comunicatii. Totodata, in unele tari se
pregatesc schimbari la scara si
mai larga ale politicilor care vizeaza problema inegalitatii
veniturilor, atribuita politicilor
adoptate anterior.
Cooperarea regionala in domeniul investitiilor s-a confruntat
anul trecut cu mai multe
probleme. Negocierile pentru incheierea unui Acord de Liber
Schimb intre 34 de tari din
America de Nord si de Sud au fost sistate urmare a opozitiei a
cinci state, printre care
Argentina si Brazilia. Discutiile privind schimbul liber dintre
Ecuador si Statele Unite ale
Americii au fost de asemenea suspendate din cauza preluarii
infrastructurii de productie
a Occident Petroleum de catre guvernul ecuadorian.
Iesirile de capital din America Latina si Caraibe au crescut cu
19%, atingand in 2005
cifra de 33 miliarde de dolari, CTN din regiune achizitionand
mai ales active din
telecomunicatii si industria grea. Avand in vedere ca o mare
parte din aceste investitii
sunt facute tot in America Latina si Caraibe, ele contribuie si
la intrarile de capital din
regiune.
Fluxurile de ISD in Europa de sud-est si din Comunitatea
Statelor Independente sau
mentinut la un nivel relativ ridicat
Fluxurile de investitii din Europa de sud-est si din Comunitatea
Statelor Independente
(CSI) au ramas relativ ridicate in 2005 (40 miliarde de dolari),
inregistrand doar o mica
crestere fata de anul precedent. Investitiile au fost destul de
concentrate. Trei tari -
Federatia Rusa, Ucraina si Romania (in aceasta ordine) au atras
aproximativ trei sferturi
din totalul investitiilor. ISD care au iesit din regiune au
crescut pentru a patra oara
consecutiv in ultimii ani, ajungand la 15 miliarde de dolari,
87% din capital fiind investit
de Federatia Rusa. Tarile din regiune au prioritati diferite in
politicile ce tin de intrarile si
iesirile de ISD, fapt ce reflecta structurile economice diferite
si varietatea mediilor
institutionale. In economiile bazate pe resurse naturale, ca
Federatia Rusa, Azerbaijan
si Kazakhstan, cele mai multe politici se concentreaza asupra
managementului
Sumar executiv
Pagina 9
castigurilor fabuloase din cotatiile mari ale petrolului si
asupra definirii - sau redefinirii -
rolului statului.
in timp ce ISD in tarile dezvoltate au cunoscut o crestere
importanta.
Investitiile in tarile dezvoltate au crescut cu 37%, atingand
cifra de 542 miliarde de
dolari, ceea ce reprezinta 59% din volumul global. Din aceasta
suma, 422 miliarde au
fost investite in cele 25 de state membre ale Uniunii Europene.
Marea Britanie - cel mai
mare recipient de ISD la nivel global - a primit 165 miliarde de
dolari. Principalul factor
care a contribuit la acest rezultat a fost fuzionarea Shell
Transport and Trading (Marea
Britanie) cu Royal Dutch Petroleum (Olanda), o tranzactie a
carei valoare este estimata
la 74 miliarde de dolari. Alte state importante, beneficiare ale
ISD si care au inregistrat
cresteri ale fluxurilor de investitii, sunt Franta (64 miliarde
de dolari), Olanda (44 miliarde
de dolari) si Canada (34 miliarde de dolari). Cele 10 noi state
membre ale Uniunii
Europene au atras impreuna 34 miliarde de dolari, o crestere cu
19% fata de 2004 si un
nou record. Investitiile in Statele Unite au insumat 99 miliarde
de dolari, un important
declin fata de 2004. Desi mai bine de 90% din investitiile in
tarile dezvoltate au provenit
din alte tari dezvoltate, exista cateva cazuri remarcabile de
investitii ale unor CTN din
tari in curs de dezvoltare, cum ar fi preluarea diviziei PC a
IBM de catre Lenovo (China)
si cumpararea Italian Wind Telecommunicazioni de catre Orascom
(Egipt) prin Weather
Investments.
Ca urmare a fuzionarii Shell, Olanda a devenit principala sursa
de ISD in 2005, urmata
de Franta (116 miliarde de dolari) si Marea Britanie (101
miliarde de dolari). In
ansamblu, insa, investitiile provenind din tari dezvoltate au
cunoscut un declin relativ, de
la 686 la 646 miliarde de dolari, in principal din cauza
scaderii volumului de investitii din
Statele Unite ale Americii. Legea privind crearea locurilor de
munca din SUA din 2004 a
contribuit la acest declin, intrucat a permis ca veniturile
repatriate ale filialelor straine ale
companiilor americane sa fie impozitate la un nivel mai mic
decat cel normal, ceea ce a
dus la o scadere singulara a veniturilor reinvestite. ISD in
tarile dezvoltate au crescut in
toate trei sectoarele: cel primar, manufactura si servicii.
Pentru a tine pasul cu tendintele
globale, investitiile in resurse naturale au crescut
semnificativ. In manufactura, cateva
dintre noile state membre ale Uniunii Europene (in special
Republica Ceha, Ungaria,
Polonia si Slovacia) si-au consolidate pozitiile ca locatii
favorite pentru productia de
automobile. Hyundai Motors, de exemplu, a anuntat ca planuieste
sa deschida noi
fabrici in Republica Ceha si in Slovacia. Noile state membre ale
Uniunii Europene au
toate sansele sa isi mentina avantajele comparative (venitul
mediu in aceste tari
reprezinta 30% din venitul mediu al tarilor membre UE de mai
mult timp) inca o buna
perioada de timp si se asteapta ca productia lor de automobile
sa se dubleze in
urmatorii cinci ani, ajungand la 3,2 milioane de vehicule.
In 2005, au existat discutii politice intense asupra diferitelor
aspecte ale ISD in tarile
dezvoltate, in special fuziunile si achizitiile
transfrontaliere. Pe de o parte, unele tari
precum cele 10 noi state membre ale Uniunii Europene, continua
procesul de
privatizare, dar si reducerea impozitului pe venitul
corporatiilor si ofera noi stimulente
pentru a atrage mai multe ISD. Pe de alta parte, in unele tari
au aparut ingrijorari ca
urmare a cresterii volumului de fuziuni si achizitii.
Preocuparile in legatura cu securitatea
nationala, de exemplu, au dus la blocarea cumpararii Unocal
(Statele Unite ale Americii)
de catre CNOOC (China); guvernele Spaniei si Frantei au incercat
sa previna
achizitionarea Endesa si Suez de catre companii din alte state
membre ale Uniunii
Sumar executiv
Pagina 10
Europene si au fost luate masuri pentru a-i proteja pe cei care
sustineau proprietatea
nationala. Japonia a amanat aprobarea fuziunilor si achizitiilor
transfrontaliere prin
schimb de actiuni si a adoptat restrictii in comertul cu
amanuntul.
In concluzie, ISD ar trebui sa continue sa creasca pe termen
scurt.
Se astepta ca la nivel global investitiile straine directe sa
creasca si mai mult in 2006.
Aceasta previziune se bazeaza pe cresterea economica continua,
profiturile ridicate ale
corporatiilor - urmate de o crestere a preturilor la bursa care
ar mari instantaneu
valoarea fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere - si
liberalizarea politicilor. In prima
jumatate a anului 2006, fuziunile si achizitiile
transfrontaliere au crescut cu 39%,
comparativ cu aceeasi perioada in 2005. Totusi, exista factori
ce ar putea diminua
cresterea ISD. Acestia includ pretul petrolului care se mentin
mare, nivelul in crestere al
ratelor dobanzilor si presiunile inflationiste crescande, care
ar putea impiedica cresterea
economica in anumite regiuni. De asemenea, la aceste
incertitudini se adauga si
diferitele dezechilibre economice din economia mondiala, precum
si tensiunile
geopolitice in anumite parti ale lumii.
ISD din economiile in tranzitie si in curs de dezvoltare
Economiile in tranzitie si in curs de dezvoltare se transforma
in surse importante
de investitii
Desi cea mai mare parte a ISD globale sunt realizate de CTN din
tarile dezvoltate, o
analiza a diferitelor surse de informatii arata ca si companiile
private si de stat
privenind din economii in tranzitie sau in curs de dezvoltare
isi fac simtita prezenta tot
mai mult pe piata internationala. Expansiunea lor externa prin
intermediul ISD ofera
oportunitati de dezvoltare pentru economiile tarilor din care
provin. Acest fenomen, insa,
provoaca reactii variate in tarile receptoare din diferite parti
ale lumii. Unele dintre ele
privesc cu ochi buni nivelul tot mai ridicat al ISD din aceste
economii, percepandu-le ca
pe o noua sursa de capital si cunostiinte; pentru altele, ele nu
reprezinta decat o
concurenta suplimentara.
Cea mai mare parte a iesirilor de ISD se datoreaza unui numar
mic de economii sursa,
insa companii din tot mai multe tari inteleg necesitatea de a
explora posibilitatile de
investitii in afara granitelor, pentru a-si construi sau a-si
apara o pozitie competitiva. ISD
provenind din economiile in curs de dezvoltare si in tranzitie
au atins cifra de 133
miliarde de dolari in 2005, reprezentand aproximativ 17% din
iesirile globale de capital.
Excluzand ISD din centrele financiare offshore, totalul acestor
fluxuri a fost de 120
miliarde de dolari - cel mai inalt nivel inregistrat vreodata.
Valoarea rezervelor de ISD
avand ca sursa tarile in curs de dezvoltare si in tranzitie a
fost estimata la 1 400 miliarde
de dolari in 2005 sau 13% din totalul global. In 1990, numai
sase economii in curs de
dezvoltare si in tranzitie au raportat stocuri de iesiri de ISD
mai mari de 5 miliarde de
dolari; pana in 2005, acest prag a fost depasit de 25 de
economii in curs de dezvoltare
si in tranzitie.
Informatiile cu privire la fuziuni si achizitii
transfrontaliere, investitii greenfield si
proiectele de expansiune, precum si statisticile referitoare la
numarul companiilor mama
Sumar executiv
Pagina 11
cu sediul in afara lumii dezvoltate confirma importanta
crescanda a CTN din economiile
in curs de dezvoltare si in tranzitie. In perioada 1987-2005,
proportia ce revenea acestor
tari din fuziunile si achizitiile transfrontaliere la nivel
global a crescut de la 4% la 13% din
punct de vedere valoric si de la 5% la 17% in ceea ce priveste
numarul de tranzactii
incheiate. Proportia acestor economii in toate proiectele de
investitii greenfield si de
expansiune inregistrate a depasit 15% in 2005, iar numarul total
de companii mama in
Brazilia, China, Hong Kong (China), India si Republica Coreea a
crescut de la mai putin
de 3 000 la peste 13 000 in ultimii 10 ani.
Din punctul de vedere sectorial, cea mai mare parte a
investitiilor din economiile in curs
de dezvoltare si in tranzitie au vizat activitatile tertiare, in
special serviciile legate de
afaceri, comert si domeniul financiar. Totusi, ISD importante au
fost realizate si in
manufactura (electronice) si recent in sectorul primar
(explorare petroliera si minerit).
Informatiile cu privire la fuziunile si achizitiile
transfrontaliere confirma preponderenta
serviciilor, care reprezinta 63% ca valoare din fuziunile si
achizitiile realizate de
companiile cu sediul in tari in curs de dezvoltare si in
tranzitie, in 2005. Pe categorii de
industrii, cele mai mari investitii au fost facute in transport,
depozitare si comunicatii,
minerit, servicii financiare, alimentatie si bauturi.
Compozitia geografica a ISD provenind din economii in curs de
dezvoltare si in tranzitie
s-a modificat in timp, cea mai semnificativa evolutie pe termen
lung fiind transformarea
Asiei, o regiune in plina dezvoltare, intr-o importanta sursa de
ISD. Proportia ce ii revine
din totalul ISD din economiile in curs de dezvoltare si in
tranzitie era de 23% in 1980,
crescand la 46% in 1990 si ajungand la 62% in 2005. Spre
deosebire de Asia, proportia
Americii Latine si a Caraibelor in iesirile de ISD a scazut de
la 67% in 1980 la 25% in
2005. Primele cinci economii sursa au insumat doua treimi din
stocul de ISD ce au ca
provenienta economiile in curs de dezvoltare si in tranzitie,
iar primele 10 economii
sursa au realizat 83% din stoc. In 2005, cel mai mare stoc de
iesiri de capital, in cazul
economiilor in curs de dezvoltare si in tranzitie, a fost
realizat de Hong Kong (China),
Insulele Virgine Britanice, Federatia Rusa, Singapore si
Provincia Chineza Taiwan.
O parte destul de mare a ISD isi are originea in centrele
financiare offshore. Insulele
Virgine Britanice sunt de departe cea mai mare astfel de sursa,
avand un stoc de iesiri
de ISD estimate la aproape 123 miliarde de dolari in 2005. Din
punct de vedere statistic,
iesirile de ISD prin centrele financiare offshore fac dificila
estimarea dimensiunii reale a
iesirilor de ISD din anumite economii si companii. In unii ani,
fluxurile din aceste centre
au fost deosebit de mari. Insa, din 2000, acestea au inceput sa
scada considerabil,
acum reprezentand aproximativ 10% din totalul fluxurilor de ISD
din economiile in curs
de dezvoltare si in tranzitie.
Potivit Indicelui UNCTAD de Performanta al Iesirilor de ISD,
care compara proportia
unei economii in iesirile de ISD globale cu proportia sa in PIB
global, ISD din Hong Kong
(China) au fost de 10 ori mai mari decat era de asteptat, tinand
cont de partea ce ii
revenea din PIB global. Alte economii in curs de dezvoltare cu
iesiri de ISD mari sunt
cele din Bahrein, Malaezia, Panama, Singapore si Republica
Chineza Taiwan. Pe de
alta parte, multe tari cu iesiri de ISD mari in termeni
absoluti, precum Brazilia, China,
India si Mexic, se situeaza la capatul opus al spectrului,
sugerand un potential
considerabil pentru o viitoare expansiune a ISD.
generand fluxuri substantiale de investitii intre tarile din
emisfera sudica.
Sumar executiv
Pagina 12
Aparitia acestor noi surse de ISD poate fi extrem de relevanta
pentru tarile gazda cu
venituri mici. CTN din economiile in curs de dezvoltare si in
tranzitie au devenit
importanti investitori in tarile cel mai slab dezvoltate.
Printre tarile in curs de dezvoltare
care depind cel mai mult de ISD din economii in curs de
dezvoltare si in tranzitie se
numara China, Kirghistan, Paraguay si Tailanda, iar dintre
tarile cel mai slab dezvoltate,
Bangladesh, Etiopia, Republica Populara Democrata Lao, Mianmar
si Republica Unita a
Tanzaniei. Intr-adevar, ISD provenind din tarile in curs de
dezvoltare reprezinta peste
40% din intrarile totale de ISD din unele dintre tarile cele mai
slab dezvoltate. De
exemplu, Africa de Sud este o sursa de ISD foarte importanta
pentru continent; ea este
responsabila pentru mai mult de 50% din toate intrarile de ISD
in Botswana, Republica
Democrata Congo, Lesoto, Malawi si Swaziland. De asemenea,
nivelul ISD realizate din
economiile in curs de dezvoltare si in tranzitie in multe tari
slab dezvoltate ar putea fi
subestimate in statisticile oficiale referitoare la ISD, din
moment ce o parte importanta a
acestor investitii merge catre sectorul informal, care nu este
inclus in statisticile
guvernamentale.
Estimarile UNCTAD arata ca ISD intre tarile din emisfera sudica
s-au extins foarte rapid
in ultimii 15 ani. Iesirile totale de capital din economiile in
curs de dezvoltare si in
tranzitie (excluzand centrele financiare offshore) au crescut de
la aproximativ 4 miliarde
de dolari in 1985 la 61 miliarde de dolari in 2004; cele mai
multe dintre ele aveau ca
destinatar alte economii in curs de dezvoltare si in tranzitie.
De fapt, ISD intre aceste
economii au crescut de la 2 miliarde de dolari in 1985 la 60
miliarde de dolari in 2004.
Avand in vedere faptul ca ISD realizate de economiile in
tranzitie reprezinta o parte
foarte mica a acestor tranzactii, aceasta estimare poate fi
folosita ca un substitut pentru
indicarea nivelului ISD intre tarile din emisfera sudica.
Cea mai mare parte a ISD intre tarile din emisfera sudica
(excluzand centrele financiare
offshore) are un caracter intraregional. De fapt, in perioada
2002-2004 fluxurile medii
anuale intra-asiatice atingeau cifra de 48 miliarde de dolari.
Urmatorul nivel de ISD ca
marime, in cadrul grupului de tari in curs de dezvoltare, a fost
inregistrat in America
Latina, dominata de investitori din Argentina, Brazilia si
Mexic. Fluxurile intraregionale
din Africa au atins o cifra estimativa de 2 miliarde de dolari,
reflectand, in special, ISD
din Africa de Sud catre restul continentului. ISD
inter-regionale intre tari din emisfera
sudica au fost directionate in principal dinspre Asia catre
Africa, urmate de cele din
America Latina in Asia. Oarecum surprinzator, fluxurile totale
din Asia in America Latina
au fost modeste in perioada 2002-2004, iar cele intre America
Latina si Africa
neglijabile.
Apar noi jucatori globali si regionali, in special din Asia
Diversitatea economiilor care acum se dezvolta ca surse
importante de ISD impiedica
orice generalizari de amploare ale caracteristicilor CTN ce
provin din economiile in curs
de dezvoltare si in tranzitie, dar se pot identifica anumite
trasaturi evidente. Desi cele
mai multe astfel de CTN sunt relativ mici, pe scena
internationala au aparut si unele
CTN mai mari si cu ambitii globale. Acestea tind sa se implice
in anumite industrii, cu
variatii notabile in functie de diferitele economii si regiuni.
Comparativ cu CTN din tarile
dezvoltate, in cazul CTN din economiile in curs de dezvoltare si
in tranzitie poate fi
observat un nivel relativ ridicat al proprietatii statului.
Totusi, aceste observatii
simplificate ar trebui interpretate cu grija, deoarece exista
diferente importante intre
regiuni si tari, ca si intre companii.
Sumar executiv
Pagina 13
Desi tot mai multe economii devin surse de ISD, exista o
concentrare relativ mare de
tari de provenienta a celor mai importante CTN: Africa de Sud in
Africa, Mexic si Brazilia
in America Latina si Federatia Rusa in CSI. Exista o concentrare
mai mica in Asia, unde
cele patru economii aflate in proces de industrializare, alaturi
de China, India, Malaezia
si Tailanda gazduiesc un numar tot mai mare de companii care
s-au extins peste
granite. Totodata, o serie de CTN mai mici dintr-un spectru mai
cuprinzator de tari in
curs de dezvoltare isi sporesc activitatile straine, mai ales la
nivel regional. Exista, de
asemenea, un numar crescand de CTN mari din economii in curs de
dezvoltare si in
tranzitie care figureaza pe listele referitoare la cele mai mari
companii din lume. De
exemplu, in jurul anului 1990 erau mentionate in lista Fortune
500 numai 19 companii
din economii in curs de dezvoltare si in tranzitie; pana in
2005, numarul acestora a
crescut la 47.
In ceea ce priveste distributia industriala, sunt putine
industriile bine reprezentate, insa
se intalnesc importante variatii regionale. Unele CTN din
economiile in curs de
dezvoltare si in tranzitie au ajuns in pozitii de top la nivel
global in industrii precum cele
de automobile, chimica, electronica, rafinarea petrolului, otel
si in servicii ca cele
bancare, transport, IT si constructii. In anumite industrii, ca
de exemplu transportul
containerelor sau rafinarea petrolului, CTN din economii in curs
de dezvoltare si-au
impus prezenta.
In toate regiunile in curs de dezvoltare si in Federatia Rusa,
CTN importante si-au facut
aparitia in sectorul primar (petrol, gaze, minerit) si in
manufactura bazata pe resurse
(metale, otel). Unele dintre ele sunt acum in competitie stransa
cu rivalele din tarile
dezvoltate. Exemple de astfel de CTN includ Sasol (Africa de
Sud) in Africa; CVRD
(Brazilia), ENAP (Chile), Petrobras (Brazilia) si Petroleos de
Venezuela (Venezuela) in
America Latina; Baosteel, CNPC si CNOOC (China), Petronas
(Malaezia), Posco
(Republica Coreea) si PTTEP (Tailanda) in Asia; si Gazprom si
Lukoil (Federatia
Rusa).
Un alt domeniu de activitate in care sunt implicate multe CTN
din economiile in curs de
dezvoltare cuprinde serviciile: financiare, de infrastructura
(electricitate, telecomunicatii
si transport) si bunurile relativ greu de exportat (ciment,
alimente si bauturi). Din cauza
naturii lor necomerciale, aceste activitati economice necesita
in mod caracteristic ISD
daca o companie doreste sa activeze pe o piata straina. Cu
cateva exceptii (precum
Cemex si fostele companii africane Old Mutual si SABMiller),
cele mai multe CTN din
tari in curs de dezvoltare sunt in principal jucatori regionali,
cu activitati limitate sau fara
activitate in alte parti ale lumii.
Un al treilea grup de activitati este cel mai expus competitiei
globale, iar aici includem
domeniul automobilelor, electronicelor (inclusiv
semiconductoarele si echipamentele de
telecomunicatii), hainele si serviciile IT. Aproape toate marile
CTN din economiile in curs
de dezvoltare sunt gayduite de Asia. Companii de electronice
precum Acer (Provincia
Chineza Taiwan) si Samsung Electronics (Republica Coreea),
firmele de automobile
Hyundai Motor si Kia Motor (Republica Coreea) sau CTN mai mici
din industria de
servicii IT ca Infosys sau WiproTechnologies (India), se numara
deja printre liderii
industriilor in care activeaza.
In toate regiunile studiate, ISD intraregionale joaca un rol
cheie in retelele internationale
controlate de CTN. Acest lucru este valabil in special in
America Latina si CSI, iar in
Sumar executiv
Pagina 14
Africa si Asia intr-o masura considerabila. Subregiunile de est
si de sud-est ale Asiei au
cel mai mare numar de CTN cu aspiratii globale. Dintre primele
100 de CTN provenind
din tari in curs de dezvoltare in 2004, nu mai putin de 77 aveau
sediul in aceasta
subregiune. Cinci dintre ele se numarau, de asemenea, printre
primele 100 de CTN la
nivel global: Hutchinson Whampoa (Hong Kong, China), Petronas
(Malaezia), Singtel
(Singapore), Samsung Electronics (Republica Coreea) si CITIC
Group (China).
pe masura ce CTN din tarile in curs de dezvoltare reactioneaza
la amenintarile
si oportunitatile globalizarii cu propriile avantaje competitive
distincte.
Cresterea din ultimii zece ani a numarului si varietatii CTN din
tarile in curs de
dezvoltare se datoreaza in mare parte impactului continuu al
globalizarii asupra acestor
tari si asupra economiilor lor. Dinamica acestui proces este
complexa, insa in cadrul sau
combinatia dintre competitie si oportunitate combinata cu
politicile de liberalizare din
regiunile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare este extrem
de importanta. Pe
masura ce economiile in curs de dezvoltare devin mai expuse
competitiei internationale,
companiile din aceste economii sunt nevoite, din ce in ce mai
mult, sa intre in competitie
cu CTN din alte tari atat pe pietele interne, cat si pe cele
externe, iar ISD pot fi o
componenta importanta in strategia lor. Aceasta competitie,
poate ca la randul ei sa
oblige companiile sa-si imbunatateasca operatiunile si sa
incurajeze dezvoltarea
avantajelor competitive specifice firmelor, rezultatul constand
intr-o capacitate mai buna
de a concura pe pietele externe.
Companiile pot raspunde in mod direct competitiei sau
oportunitatilor internationale prin
folosirea avantajelor competitive pe care le detin deja, pentru
a-si deschide filiale peste
hotare. Acest tip de strategie a CTN este numita exploatarea
bunurilor. Companiile pot
opta, de asemenea, pentru o strategie de replicare a bunurilor
pentru a-si imbunatati
competitivitatea prin exploatarea avantajelor competitive
limitate cu scopul de a
achizitiona active create cum ar fi tehnologia, brandurile,
retelele de distributie, expertiza
si dotarile pentru cercetare&dezvoltare si competente
manageriale care nu ar fi
disponibile in economia tarii din care provin. Firmele pot chiar
sa combine aceste doua
strategii.
In vreme ce CTN din tarile dezvoltate vor utiliza, cel mai
probabil, avantaje specifice
firmelor bazate pe proprietatea de bunuri, precum tehnologii,
marci si alte proprietati
intelectuale, experienta arata ca CTN din tarile in curs de
dezvoltare se bazeaza mai
mult pe alte tipuri de avantaje specifice firmelor derivate din
capacitatile, retelele si
relatiile caracteristice procesului de productie si din
structurile organizationale. Exista,
insa, variatii importante in functie de tara, sector si
industrie. De exemplu, este probabil
ca CTN din sectorul secundar sa posede si sa foloseasca avantaje
atat din capacitatile
procesului de productie, cat si din proprietatea de bunuri (in
aceasta ordine), bazanduse
mai putin pe avantajele din retele, relatii si organizatii. In
mod diferit, in cazul CTN din
sectorul primar, avantajele procesului de productie predomina,
in vreme ce in sectorul
tertiar retelele si relatiile reprezinta principalul avantaj.
Exista o tendinta de convergenta
a avantajelor folosite de CTN din tari in curs de dezvoltare cu
cele utilizate de CTN din
tarile dezvoltate, mai ales pe masura ce economiile continua sa
se dezvolte (de
exemplu, avantajele CTN din Republica Coreea se regasesc tot mai
mult in proprietatea
asupra unor tehnologii cheie); insa deocamdata la baza
internationalizarii CTN din tarile
in curs de dezvoltare sta o paleta larga de avantaje.
Sumar executiv
Pagina 15
Multe dintre CTN beneficiaza si de avantaje competitive
nespecifice firmelor: de
exemplu, cele care deriva din accesul la resurse naturale sau
reserve de cunostiinte si
expertiza, in tarile din care provin. Aceste avantaje ce tin de
locatia geografica ar putea
fi disponibile tuturor firmelor care au baza intr-o anumita
economie, dar o serie de CTN
din tari in curs de dezvoltare prefera combinarea unor surse
diverse de avantaje
(inclusiv cele specifice firmelor) pentru a-si construi o
pozitie competitiva puternica.
O serie de economii in curs de dezvoltare si in tranzitie in
care s-au dezvoltat CTN mari
care investesc sume considerabile in afara granitelor - precum
Brazilia, China, India,
Federatia Rusa, Africa de Sud si Turcia au inceput derularea
acestui proces mai
devreme (si la o scara mai larga) decat era anticipat in baza
teoriei sau experientei
trecute. Intensificarea ISD din aceste tari poate fi marcata
temporal la inceputul anilor
90. Motivul cel mai probabil al acestei schimbari este impactul
globalizarii asupra tarilor
si companiilor in cauza, in special prin competitia si
oportunitatile internationale
crescande.
Expansiunea externa a CTN este generata de o varietate de
factori
Patru tipuri de factori-cheie de tip atragere/ respingere si
doua evolutii asociate explica
impulsul internationalizarii CTN din tarile in curs de
dezvoltare si in tranzitie.
In primul rand, factorii legati de piata par a fi forte
puternice care atrag CTN din
economiile in curs de dezvoltare din tarile lor sau le imping in
tari gazda. In cazul CTN
indiene, nevoia de a urma clientii produselor nisa de exemplu,
in serviciile IT si lipsa
legaturilor internationale sunt factori cheie ai
industrializarii. CTN chineze si latinoamericane
sunt preopcupate in mod special de evitarea barierelor
comerciale.
Supradependenta de pietele interne reprezinta, de asemenea, o
problema pentru CTN
si exista multe exemple de firme din tarile in curs de
dezvoltare care se extind in
strainatate tocmai pentru a evita acest gen de risc.
In al doilea rand, costurile de productie, in crestere in
economiile interne in special
costurile fortei de munca reprezinta o preocupare importanta a
CTN din tarile din estul
si sud-estul Asiei, precum Malaezia, Republica Coreea si
Singapore, dar si insulele
Mauritius (care au industrii ce implica multa forta de munca si
orientate catre export,
cum este industria textila). Crizele si restrictiile din
economiile domestice, de exemplu
cele care determina presiuni inflationiste, au fost pe parcursul
anilor 90factori importanti
in tari ca Chile si Turcia. Totusi, in mod interesant, costurile
nu reprezinta o problema
foarte mare pentru China si India - doua surse de ISD in
crestere din lumea in curs de
dezvoltare. Evident, explicatia consta in faptul ca ambele sunt
tari foarte mari, cu
rezerve considerabile de forta de munca atat calificata, cat si
necalificata.
In al treilea rand, presiunile competitive asupra companiilor
din tarile in curs de
dezvoltare le determina pe acestea sa se extinda in afara
granitelor. Aceste presiuni
includ concurenta din partea producatorilor cu costuri mici, in
special cei din sectorul
manufacturier din Asia de est si sud-est si care sunt extrem de
eficienti. Pentru moment,
CTN indiene sunt imune la aceste presiuni, probabil datorita
specializarii in servicii si a
unei abundente de forta de munca ieftina. Pentru ele, competitia
din partea companiilor
domestice si straine cu sediul in India reprezinta un impuls
mult mai puternic pentru a
iesi pe piata internationala. In mod similar, concurenta CTN
straine din economia
chineza este privita ca pe un factor ce sta la baza expansiunii
rapide a ISD realizate de
Sumar executiv
Pagina 16
CTN chineze. O astfel de competitie poate duce uneori la
internationalizari preventive,
asa cum s-a intamplat cu Embraer (Brazilia) si Techint
(Argentina) care au investit in
afara granitelor in anii 90, inainte de liberalizarea
industriilor din economiile tarilor lor.
Competitia domestica si mondiala este o problema majora pentru
CTN din tarile in curs
de dezvoltare, in special atunci cand aceste CTN sunt componente
ale retelelor de
productie globala in industrii precum cea a automobilelor, a
electronicelor si a hainelor.
In al patrulea rand, politicile guvernelor sursa si gazda
influenteaza deciziile de a investi
in alte tari. CTN chineze considera politicile guvernului lor ca
fiind un factor ce le
indeamna la internationalizare. Companiile indiene, pe de alta
parte, s-au lasat convinse
de reglementarile incurajatoare si stimulentele guvernelor
gazda, ca si de competitia
favorabila si politicile referitoare la intrarile de ISD. CTN
sud africane, printre altele,
mentioneaza o guvernare transparenta, investitii in
infrastructura, o moneda puternica,
drepturi de proprietate bine aplicate si reglementari minime
referitoare la cursul de
schimb, ca importanti factori care atrag ISD in alte tari. Cel
mai important, politicile de
liberalizare ale economiilor gazda creeaza multe posibilitati de
investitii, ca de exemplu
prin privatizarea bunurilor si intreprinderilor detinute de
stat.
Pe langa factorii enumerati anterior, mai exista doua evolutii
importante care contribuie
la extinderea CTN din tarile in curs de dezvoltare in afara
granitelor. Prima se refera la
expansiunea rapida a multor tari mari in curs de dezvoltare in
special China si India
si creaza suspiciuni in legatura cu posibilitatea de a nu mai
avea resurse cheie si inputuri
pentru economia interna in crestere. Aceste ingrijorari se
reflecta in motivatii politice
si strategice ce stau la baza investitiilor unor CTN, in special
in resurse naturale. A doua
evolutie tine de o schimbare in atitudinea sau comportamentul
CTN despre care s-a
discutat in acest capitol. Acestea devin tot mai constiente de
faptul ca opereaza intr-o
economie globala si nu intr-una domestica, ceea ce le obliga sa
adopte o viziune
internationala. Aceste doua evolutii, alaturi de factorii
atragere / respingere in special
amenintarea competitiei globale in economiile domestice si
oportunitatile crescande de
investitii in strainatate oferite de liberalizare ofera suport
empiric ideii ca are loc o
schimbare structurala catre ISD mai mari si mai rapide ale CTN
din tarile in curs de
dezvoltare.
care, alaturi de motivatiile si avantajele competitive ale CTN,
au ca rezultat
localizarea majoritatii ISD in tari in curs de dezvoltare.
In principiu, patru motive majore influenteaza deciziile
investitionale ale CTN: pietele de
desfacere, eficientizarea activitatii, resursele (toate acestea
fiind strategii de exploatare
a bunurilor) si activele create (strategia de replicare a
activelor).
Sondajele realizate de UNCTAD impreuna cu organizatiile
partenere in randul
companiilor din tarile in curs de dezvoltare care faceau ISD
confirma ca, dintre toate
motivele, cea mai importanta pentru CTN din tarile in curs de
dezvoltare este pieta care
atrage mai ales ISD intraregionale si intre tarile in curs de
dezvoltare. In cadrul acestora,
exista diferente in tiparele de ISD in functie de activitatea
CTN: de exemplu, ISD in
bunuri de consum si servicii tind sa fie regionale, orientate
catre tarile din emisfera
sudica; cele in componente electronice sunt, de obicei,
concentrate regional (din cauza
locatiei companiilor carora le furnizeaza produsele); cele in
servicii IT sunt regionale,
orientate catre tari dezvoltate (unde sunt cei mai importanti
clienti); iar ISD realizate de
Sumar executiv
Pagina 17
catre CTN din industria petrolului si gazelor tintesc atat
pietele regionale, cat si tarile
dezvoltate (care raman cele mai mari piete pentru energie).
ISD in eficientizare reprezinta al doilea motiv principal si
apartin mai ales CTN din tarile
in curs de dezvoltare relativ avansate (prin urmare, cu costuri
mai mari ale fortei de
munca); aceste ISD tind sa fie concentrate in cateva industrii
(ca cele de electrice,
electronice, haine si textile). Cele mai multe ISD facute din
acest motiv vizeaza tarile in
curs de dezvoltare; investitiile in industriile de echipamente
electrice sau electronice
sunt puternic concentrate la nivel regional, in vreme ce ISD in
industria de haine sunt
mai dispersate din punct de vedere geografic. In general, motive
precum cautarea de
resurse si de active create sunt mai putin importante pentru CTN
din tarile in curs de
dezvoltare. Asa cum era de asteptat, cele mai multe ISD in
resurse sunt realizate in
tarile in curs de dezvoltare, iar multe din investitiile care
vizeaza activele create sunt
facute in tari dezvoltate.
In afara motivelor de mai sus, mai exista unul comun pentru
unele CTN si anume
obiectivele strategice impuse de catre guvernele proprii CTN
detinute de stat. Unele
guverne au incurajat CTN sa asigure input-uri vitale, precum
materiile prime, pentru
economia domestica. De exemplu, atat CTN chineze, cat si cele
indiene investesc in tari
bogate in resurse, mai ales in petrol si gaze (pentru a mari
stocurile, spre deosebire de
ISD in cautare de piete in aceasta industrie, care urmaresc
gasirea de clienti). In cazul
CTN chineze, cererea pentru stocuri sigure dintr-o gama larga de
materii prime este
completata in paralel de eforturi diplomatice sustinute din
partea Chinei in Africa, Asia
Centrala, America Latina si Caraibe si Asia de Vest.
In ceea ce priveste locatia ISD, rezultatul clar al factorilor
relevanti, al avantajelor si al
motivelor specifice, este ca majoritatea investitiilor sunt
realizate in alte tari in curs de
dezvoltare (datorita asemanarilor in pietele de consum, in
cunostiintele tehnologice sau
institutii) sau in cadrul regiunii (adica in tarile vecine cu
care CTN investitoare sunt
familiarizate).
CTN din tarile in curs de dezvoltare si economiile in tranzitie
vor continua sa se
dezvolte. Pe masura ce se extind in strainatate, ele acumuleaza
cunostiinte de pe urma
carora beneficiaya in doua moduri. Pe de o parte, ele invata din
experiente si isi
imbunatatesc abilitatile de a opera la nivel international. Pe
de alta parte, se
specializeaza si obtin tehnologie, ceea ce le va ajuta sa
beneficieze de avantajele
specifice firmelor, imbunatatindu-si totodata competitivitatea
si performanta. Aceasta
competitivitate imbunatatita are anumite implicatii pentru
economiile tarilor din care
provin CTN. Dupa acelasi model, CTN din tarile in curs de
dezvoltare pot influenta
economiile gazda in curs de dezvoltare in multe feluri, de la
fluxuri si investitii de resurse
financiare la tehnologie si abilitati profesionale.
Sporirea competitivitatii este unul dintre cele mai importante
beneficii pe care
CTN din tari in curs de dezvoltare le pot extrage din ISD
realizate in afara
granitelor
Cel mai important castig potential pe care o firma il poate
obtine atunci cand realizeaza
ISD este marirea competitivitatii, adica, abilitatea de a
supravietui si dezvolta intr-o
economie deschisa, si de a atinge obiectivele de maximizare a
profitului si mentinere
sau crestere a cotei de piata. Iesirile de ISD pot fi o
modalitate directa de extindere pe
Sumar executiv
Pagina 18
piata. In anumite situatii, este singura cale, ca de exemplu
atunci cand exista bariere
comerciale care descurajeaza exportul sau cand CTN functioneaza
intr-un domeniu in
care trebuie sa ofere un serviciu ce nu poate fi comercializat.
Multe CTN din tari in curs
de dezvoltare si-au extins, intr-adevar, pietele prin
intermediul ISD, fie prin fuzionari si
achizitii, fie prin investitii pe teren virgin. Realizarea de
ISD poate, de asemenea
contribui la competitivitatea unei companii prin sporirea
eficientei acesteia. Costurile
domestice in crestere, in special cele ale fortei de munca, au
determinat o serie de CTN
din Asia de Est si Sud Est sa investeasca in locatii mai putin
scumpe, inregistrand
castiguri semnificative in termeni de eficienta.
In sondajele mentionate mai sus, realizate de UNCTAD si
organizatii partenere,
referitoare la firmele din tari in curs de dezvoltare care
investesc in strainatate,
extinderea pe piata, intr-un sens larg (incluzand diversificarea
pietelor) era cel mai
frecvent mentionat beneficiu, urmat de castigurile in eficienta.
Studii de caz confirma ca
realizarea de ISD a permis, intr-adevar, companiilor din tari in
curs de dezvoltare sa
patrunda pe noi piete si sa isi extinda afacerile. In unele
industrii, precum aparatura
electrocasnica si computerele, o serie de CTN asiatice, ca Acer
(Republica Chineza
Taiwan), Arcelik (Turcia), Haier (China) si Lenovo (China) si-au
extins pietele cu succes
prin intermediul ISD,ceea ce i-a ajutat sa devina jucatori
globali. Unele companii din alte
regiuni in curs de dezvoltare s-au aventurat, de asemenea,
dincolo de granite si au
devenit jucatori de succes pe pietele regionale si chiar
globale. De exemplu, in 2005,
Cemex (Mexic) a devenit a treia companie producatoare de ciment
din lume, mai mult
de doua treimi din vanzarile sale mergand catre tari
dezvoltate.
Imbunatatirea competitivitatii intre firme prin intermediul
iesirilor de ISD este un proces
complex. El inseamna mai mult decat castigurile imediate
obtinute de pe urma extinderii
pe piata si/sau din reducerea costurilor, incluzand totodata
reinnoirea tehnologiilor,
crearea de marci, deprinderea unor abilitati manageriale noi,
conectarea la scarile de
valori globale si avansarea pe aceste scari catre activitati mai
avansate. Unele dintre
aceste sarcini se pot prelungi peste masura si, in termeni
strict financiari, aduc castiguri
mici cau chiar deloc pe termen scurt. Asta este foarte probabil
sa se intample atunci
cand iesirea de ISD urmareste inmultirea bunurilor, mai degraba
decat exploatarea lor,
de vreme ce in primul caz bunurile achizitionate trebuie mai
intai asimilate.
Companiile care investesc peste granite tind sa fie mai
competitive decat cele orientate
catre piata domestica. Insa, aceste firme sunt supuse si unor
riscuri inerente proiectelor
realizate in strainatate. Unele dintre aceste proiecte pot esua
din motive diverse,
aceasta avand potentiale efecte negative asupra companiei mama.
Unul din motivele
pentru care se produc astfel de esecuri este dezavantajul de a
fi strain, un altul este
existenta diferentelor culturale, sociale si institutionale
intre cele doua economii, cea din
care provine compania investitoare si economia gazda si o a
treia cauza este nevoia
crescuta de activitati coordonatoare si dificultatile
concomitente privind organizarea si
mediul.
in vreme ce tarile de provenienta ale CTN pot avea si ele
beneficii.
Iesirile de ISD din tarile in curs de dezvoltare pot contribui,
de asemenea, direct sau
indirect, la bunul mers al economiilor-mama in ansamblu. Cel mai
important castig
potential al acestor tari de pe urma iesirilor de ISD este
competitivitatea si performanta
mai ridicata a firmelor si industriilor implicate. Asemenea
castiguri se pot transforma in
Sumar executiv
Pagina 19
beneficii mai ample si pot crea un mediu competitiv mai bun la
nivelul intregii tari,
contribuind la transformarea industriala si modernizarea
activitatilor ce aduc un plus de
valoare, la imbunatatirea performantelor in export, cresterea
venitului national si
imbunatatirea oportunitatilor pe piata locurilor de munca.
Competitivitatea imbunatatita a
CTN care investesc in strainatate poate fi transmisa si altor
firme si agenti economici din
tarile de origine prin intermediul unor canale variate, inclusiv
prin legaturi cu si extinderi
catre firme locale, efecte competitive asupra afacerilor locale
si legaturi si interactiuni cu
institutii precum universitati si centre de cercetare. In
concluzie, cu cat sunt mai bine
stabilite CTN care realizeaza ISD, cu atat vor fi mai mari
beneficiile asteptate pentru
economia sursa.
Dovezile arata ca in conditii propice in tara de origine,
competitivitatea imbunatatita a
companiilor care investesc in afara granitelor poate contribui
cu adevarat la o mai buna
competitivitate si restructurare industriala in economia sursa
per total. De exemplu,
modernizari de amploare au avut loc in industrii intregi in care
companiile s-au implicat
prin ISD. Asa s-a intamplat in industria IT in India, industria
de electronice de consum in
Republica Coreea si China si industriile de computere si
semiconductoare in Provincia
Chineza Taiwan.
In acelasi timp, ISD pot implica anumite riscuri pentru
economiile tarilor de origine: pot
duce la investitii domestice reduse, afectand grav anumite parti
ale economiei si
producand pierderi ale locurilor de munca. Ca intotdeauna,
impactul benefic al ISD
trebuie comparat cu posibile consecinte negative. De regula,
beneficiile apar atunci
cand sunt indeplinite anumite conditii, de exemplu, o piata
domestica relativ competitiva
sau capacitatea de absorbtie a profiturilor generate de
tehnologiile avansate. Rezultatul
net al diferitelor impacturi economice si non-economice pentru o
economie sursa
depinde de motivele si strategiile ce stau la baza deciziei
companiilor de a investi in
strainatate si de caracteristicile economiei domestice in
sine.
In vreme ce iesirile de ISD implica transferul de capital din
tara de origine in tara gazda,
ele pot, de asemenea, sa produca intrari de capital sub forma
profiturilor repatriate,
drepturilor de autor si taxelor de licentiere, si plati ale
tarii gazda pentru importurile
crescute din tara de origine (de multe ori sub forma comertului
intre firme). In general, in
perioada imediat urmatoare relizarii investitiilor peste
granite, fluxurile net financiare tind
sa fie negative, dar, treptat, devin pozitive. Iesirile de ISD
par sa aiba, de asemenea, un
efect pozitiv, desi intarziat, asupra investitiilor
domestice.
Impacturile comerciale ale iesirilor de ISD asupra economiei
tarii de origine depind
foarte mult - ca si in cazul ISD din tari dezvoltate - de
motivatiile si tipurile de investitii
realizate. Daca CTN cauta resurse naturale, ISD in afara
granitelor ar putea duce la o
crestere a importului acestor resurse si exportului acelor
materiale necesare pentru
extractie. Se poate astepta ca ISD in cautare de piete sa
genereze o crestere
spectaculoasa a exporturilor de produse intermediare si bunuri
de capital din tara de
origine catre tara gazda. Daca motivatia este eficienta sau
reducerea costurilor, iesirile
de ISD ar putea imbunatati atat importurile cat si exporturile,
in special comertul intracompanie,
precum si dimensiunea si tiparul acestora, in functie de
raspandirea
geografica a activitatilor integrate de productie internationala
a CTN. Rezultatele unor
studii referitoare la economiile sursa asiatice in curs de
dezvoltare si informatiiledespre
comertul realizat de filialele CTN din tari in curs de
dezvoltare in Statele Unite si
Sumar executiv
Pagina 20
Japonia sugereaza o relatie pozitiva intre exporturile tarii de
origine si iesirile de ISD din
tarile in curs de dezvoltare.
In ceea ce priveste situatia locurilor de munca, impacturile
variaza, de asemenea, in
functie de motivatia ISD. ISD in cautare de eficienta ar putea
ridica o serie de intrebari
din perspectiva economiilor tarilor de origine. Chiar daca
acestea genereaza o cerere
mai mare pentru abilitati profesionale mai dezvoltate pe plan
domestic, aceasta s-ar
putea sa nu fie de mare folos muncitorilor neinstruiti. Alte
tipuri de ISD par sa aiba
efecte pozitive asupra piatei locurilor de munca, pe termen
lung, insa aceasta depinde
destul de mult de motivatiile companiilor si tipurile de
investitii realizate in strainatate.
Anumite dovezi in legatura cu unele economii asiatice, precum
Hong Kong (China) si
Singapore sugereaza ca, in conditii propice, iesirile de ISD pot
crea locuri de munca
suplimentare in domenii manageriale si tehnice care necesita
abilitati profesionale
superioare, reducand in acelasi timp numarul slujbelor din
domenii de activitati care
necesita abilitati reduse. In ansamblu, in aceste economii,
efectele de creare de locuri
de munca ale iesirilor de ISD le depasesc pe cele de reducere.
Insa, in aceasta privinta,
foarte multe rezultate depind de capacitatile resurselor umane
ale tarilor sursa de a se
adapta la schimbarile din structura economiei.
Tarile gazda in curs de dezvoltare ar putea, de asemenea,
castiga de pe urma
dezvoltarii ISD intre tarile din emisfera sudica.
Pentru economiile gazda in curs de dezvoltare, ISD din alte tari
in curs de dezvoltare
ofera o gama larga de potentiale surse de capital, tehnologie si
abilitati manageriale,
care pot fi exploatate. Pentru tarile in curs de dezvoltare unde
veniturile sunt foarte mici,
acest lucru este de o mare importanta. Asa cum s-a mentionat mai
sus, in unele din cele
mai slab dezvoltate tari, aceste ISD reprezinta o parte
semnificativa din totalul intrarilor
de ISD. In conditiile in care companii din tari in curs de
dezvoltare investesc sume
considerabile in alte tari in curs de dezvoltare, aceste
investitii ofera un important canal
aditional pentru copoperarea economica intre tarile din emisfera
sudica.
Deoarece motivatiile si avantajele competitive ale CTN din tari
in curs de dezvoltare si
avantajele legate de locatii pe care aceste companii le urmaresc
difera in cateva privinte
de cele ale CTN din tari dezvoltate, impactul lor asupra
economiilor gazda in curs de
dezvoltare ar putea avea anumite avantaje fata de cel al ISD din
tari dezvoltate. De
exemplu, modelele tehnologic si de afaceri ale CTN din tari in
curs de dezvoltare sunt,
in general oarecum apropiate de cele folosite de companiile din
tarile gazda in curs de
dezvoltare, sugerand o mai mare probabilitate de formare a
legaturilor benefice si de
absorbtie a tehnologiei. CTN din tarile in curs de dezvoltare
au, de asemenea, tendinta
de a folosi investitiile pe teren virgin mai mult decat
fuzionarile si achizitiile ca modaliate
de intrare. Acest lucru e valabil in special pentru investitiile
in tarile gazda in curs de
dezvoltare. In acest sens, investitiile CTN au mai multe sanse
sa aiba un efect imediat
in imbunatatirea capacitatii de productie in tarile in curs de
dezvoltare.
Impactul comercial al ISD din tarile in curs de dezvoltare
variaza, de asemenea, in
functie de motivatii. ISD in cautare de eficienta au cea mai
mare probabilitate de a
creste in mod spectaculos exporturile, ceea ce poate include
valoare locala adaugata in
moduri diferite. Un tip recent si important de ISD eficiente
sunt cele in industria de
moda, care au avut un efect de crestere extraordinara a
exporturilor in special in tarile
cel mai slab dezvoltate. Totusi, sursele locale si legaturile
acestei industrii cu trecutul au
Sumar executiv
Pagina 21
fost limitate, rezultatul fiind ca sfarsitul cotelor impuse de
Acordul Multi-Fibre a dus la
reducerea ISD de acest tip, cum este cazul Lesoto. In cazul ISD
in cautare de piete, in
special in manufactura, efectul este in principal unul de
substituire a importurilor. ISD in
cautare de resurse sunt, bineinteles, orientate catre export
aproape prin definitie, si pot
face ca tara gazda sa isi diversifice pietele.
Un mare avantaj al ISD realizate de CTN-uri din tari in curs de
dezvoltare, resimtit de
tarile gazda in curs de dezvoltare, comparative cu ISD facute de
CTN din tari dezvoltate,
este faptul ca primele au un potential de creare de locuri de
munca mai mare decat cele
din urma. Principalul motiv este ca CTN din tari in curs de
dezvoltare sunt orientate mai
mult catre industrii intensive in munca si inclina mai mult sa
foloseasca tehnologii mai
simple si mai intensive in munca, in particular in manufactura.
Datele empirice cu privire
la nivelul mediu de angajare per filiala in tarile gazda in curs
de dezvoltare sugereaza
ca CTN din tari in curs de dezvoltare angajeaza mai multi oameni
decat CTN din tarile
dezvoltate. In cazul Africii Subsahariene, de exemplu, s-a
descoperit ca intensitatea in
munca a CTN din tari in curs de dezvoltare tinde sa fie mai mare
decat cea a CTN din
tarile dezvoltate in majoritatea industriilor studiate.
Filialele straine ale CTN din tarile in
curs de dezvoltare au creat, in medie, mai multe locuri de munca
per milionul de dolari
in active decat CTN din tari dezvoltate. Efectele ISD asupra
salariilor sunt, in general,
pozitive, intrucat CTN-urile, in ansamblu, platesc salarii mai
mari decat angajatorii locali.
Desi informatiile cu privire la CTN din tari in curs de
dezvoltare sunt limitate, date
indirecte sugereaza ca, cel putin in cazul ocupatiilor ce
necesita abilitati profesionale
superioare, aceste companii ofera salarii mai mari decat firmele
din tara gazda.
Dar ISD intre tarile din emisfera sudica - ca toate ISD -
implica si riscuri care pot da
nastere la ingrijorari. Una dintre acestea este ca CTN straine
ar putea domina piata
locala. O alta este ca unele tari gazda s-ar putea simti
amenintate de prezenta a prea
multe firme dintr-o singura tara. De exemplu, dominatia CTN sud
africane a generat
nelinisti in tarile gazda din vecinatate. Mai este si problema
influentei politice nedorite
atunci cand o intreprindere investitoare este detinuta de stat,
acesta find cazul multor
CTN din tari in curs de dezvoltare din domeniul resurselor
naturale. Aspectele politice si
sociale ale activitatilor CTN pot, de asemenea, da nastere la
controverse, partial din
cauza dimensiunii operatiunilor lor. In economiile gazda in curs
de dezvoltare , probleme
de acest fel au fost amplificate de absenta unui cadru de
reglementare adecvat si de
disparitatile in alocarea beneficiilor economice provenite din
intrarile de ISD. In
economiile unde industriile domestice sunt subdezvoltate, este
posibil ca guvernele sa
nu aiba capacitatea de a asigura adoptarea unui nivel de munca
acceptabil si a
anumitor standarde de mediu atunci cand firmele straine introduc
noi procese de
productie sau metode de lucru.
In concluzie, iesirile de ISD din tarile in curs de dezvoltare
deschid o potentiala cale
pentru castiguri din cooperarea economica intre tarile in curs
de dezvoltare. Avand in
vedere ca investitiile CTN din tarile in curs de dezvoltare au
anumite caracteristici
inerente, inclusiv o orientare mai accentuata catre industriile
intensive in munca, ele
sunt extrem de importante pentru tarile cu venituri mici. In
acelasi timp, iesirile de ISD
din tari in curs de dezvoltare reprezinta un fenomen relativ
nou. Informatiile limitate
prezentate in acest Raport sugereaza ca, atat pentru tarile
gazda in curs de dezvoltare,
cat si pentru tarile sursa in curs de dezvoltare, efectele
pozitive ale ISD din tarile in curs
de dezvoltare le-ar putea depasi pe cele negative; oricum, sunt
necesare si alte
Sumar executiv
Pagina 22
cercetari pentru a aprofunda intelegerea impactului acestor ISD
asupra economiilor in
curs de dezvoltare.
Expansiunea iesirilor de ISD din tarile in curs de dezvoltare
are loc in paralel cu
schimbarea politicilor in tarile sursa
Evolutia CTN din unele economii in curs de dezvoltare si in
tranzitie ca jucatori cheie,
globali sau regionali, are loc concomitent cu unele schimbari
importante in politicile ce
guverneaza ISD si alte probleme de acest fel, atat in tarile in
curs de dezvoltare, cat si in
cele dezvoltate. Abilitatea tarilor - fie ele surse sau
receptori ale acestor investitii - de a
beneficia de pe urma acestor activitati investitionale este
influentata de politicile in
vigoare. Prin crearea cadrului legal si institutional potrivit,
guvernele tarilor sursa pot
crea conditii care sa determine companiile din tara sa
investeasca in strainatate in asa
fel incat sa genereze venituri pentru economia de acasa.
Din perspectiva unei tari sursa, din ce in ce mai multe economii
in curs de dezvoltare si
in tranzitie desfiinteaza barierele de pana acum in calea
iesirilor de ISD. Desi unele
moduri de control al capitalului continua sa functioneze adesea
pentru a reduce riscurile
de evaporare a capitalului sau de instabilitate financiara,
restrictiile au ca scop mai
degraba limitarea altor fluxuri internationale de capital, decat
a ISD. Numai cateva tari in
curs de dezvoltare mai mentin embargouri directe asupra
iesirilor de ISD. Tarile
recunosc tot mai mult beneficiile potentiale ale iesirilor de
ISD. O serie de guverne, in
special in regiunea in curs de dezvoltare a Asiei, incurajeaza
in mod activ companiile sa
investeasca in strainatate, folosind, in acest scop, o varietate
de masuri de sustinere.
Astfel de masuri includ oferirea de informatii, serviciile de
match-making,(?) stimulente
financiare sau fiscale, ca si asigurari pentru investitiile
peste granite.
Nu exista o politica unica, potrivita tuturor situatiilor, care
sa poata fi recomandata in
cazul iesirilor de ISD. Fiecare tara sursa trebuie sa adopte si
sa implementeze politici
care sa fie potrivite pentru situatia sa. Daca o tara va
beneficia de pe urma trecerii de la
liberalizarea pasiva la promovarea activa a iesirilor de ISD
depinde de multi factori,
inclusiv de capacitatile sectorului sau de intreprindere si de
legaturile companiilor
investitoare cu restul economiei. Anumite capabilitati locale
sunt necesare pentru a
exploata cu succes accesul imbunatatit la pietele, resursele si
bunurile strategice
straine, pe care iesirile de ISD il pot aduce. De asemenea, un
anumit nivel de capacitate
de absorbtie in sectorul intreprinderilor domestice poate fi
necesar pentru a produce
beneficii mai mari de pe urma iesirilor de ISD. De aceea, in
multe tari cu venituri mici, ar
fi bine ca guvernul sa se concentreze pe crearea unui mediu de
afaceri mai atractiv si
imbunatatirea capabilitatilor companiilor domestice.
Totusi, pentru acele tari care decid sa isi incurajeze firmele
sa investeasca in
strainatate, este recomandat sa incadreze politicile care se
ocupa in mod special de
iesirile de ISD intr-un ansamblu mai complex de politici menite
sa promoveze
competitivitatea. Importanta crearii de capabilitati domestice
pentru a beneficia de pe
urma iesirilor de ISD face oportuna conectarea politicilor
specifice iesirilor de ISD la cele
aplicate in domenii precum dezvoltarea intreprinderilor mari si
mijlocii, tehnologia si
inovatia. Totodata, iesirile de ISD sunt doar unul din multele
moduri prin care o tara si
firmele sale se pot conecta la sistemul global de productie.
Eforturile guvernelor de a
promova iesirile de ISD pot, asadar beneficia de o stransa
coordonare cu cele
Sumar executiv
Pagina 23
indreptate catre atragerea intrarilor de ISD, promovarea
importurilor si exporturilor, a
migratiei si a fluxurilor de tehnologie.
Cea mai elabortata utilizare de masuri in vederea promovarii
iesirilor de ISD se gaseste
in Sudul, Estul si Sud-Estul Asiei. In cateva tari ale acestei
regiuni, guvernele se achita
de politicile promotionale prin intermediul unor organizatii de
promovare a comertului,
agentii de promovare a investitiilor (API), agentii de credit
pentru export si/sau banci
EXIM. O gama de instrumente ale politicilor este aplicata in
moduri inovative, avand
adesea ca tinta tipuri specifice de iesiri de ISD. Unele guverne
din Africa si America
Latina au pus accent, in mod public, pe importanta iesirilor de
ISD, dar aceste afirmatii
au fost rareori urmate de masuri promotionale concrete.
O atentie deosebita este acordata rolului iesirilor de ISD-uri
in contextual cooperarii
sud-sud. Guvernele din Africa si Asia au accentuat programe
specifice pentru a facilita
astfel de investitii. Unele din aceste programe sunt menite sa
intareasca dezvoltarea
intraregionala (ca in cazul ISD-urilor legate de infrastructura
realizate de intreprinderi
sud africane detinute de stat), in timp ce altele au scopuri
interregionale. Acesta este un
domeniu care trebuie exploatat mai mult si sustinut printr-o
stransa colaborare intre
institutiile tarilor in curs de dezvoltare. In acest scop, o
initiativa interesanta a UNCTAD
este stabilirea retelei G-NEXID, care va permite impartasirea de
experiente intre bancile
EXIM din tarile in curs de dezvoltare.
cu raspunsuri variate in termeni de politici in tarile gazda
Exista, de asemenea, implicatii in ceea ce priveste politicile
si pentru tarile gazda. O
intrebare cheie este ce pot face tarile gazda in curs de
dezvoltare pentru a inlesni
expansiunea ISD din sud. In ceea ce priveste valorificarea
impactului pozitiv al acestor
ISD, aceste tari trebuie sa tina cont de intregul set de
politici care pot influenta
comportamentul filialelor straine si interactiunea lor cu mediul
de afaceri local. Asta
inseamna ca trebuie sa se ia in considerare caracteristicile
specifice ale diferitelor
industrii si activitati atunci cand se concepe o strategie
pentru a atrage tipurile de ISD
dorite. De asemenea, este importanta promovarea cantitatii si
calitatii legaturilor intre
filialele straine si companiile domestice. Guvernele tarilor
gazda pot folosi diverse
masuri pentru a incuraja aceste legaturi si pentru a intari
probabiliatatea unor raspandiri
de informatii, tehnologie si pregatire. Referitor la
potentialele ingrijorari si efecte
negative asociate cu intrarile de ISD, nu exista nici o
diferenta majora intre politicile de
aplicat in cazul ISD din tari dezvoltate si in cazul ISD din
economiile in curs de
dezvoltare si in tranzitie.
Obiectivul realizarii de ISD intre tarile din emisfera sudica a
facut ca multe tari gazda in
curs de dezvoltare sa adopte strategii specifice pentru a atrage
astfel de investitii. Intrun
sondaj din 2006 al UNCTAD cu privire la API, mai mult de 90% din
toti respondentii
africani au spus ca la acel moment tintesc catre ISD din alte
tari in curs de dezvoltare, in
special din interiorul regiunii. Intr-adevar, pentru API
africane, Africa de Sud se afla in
fruntea listei tarilor sursa in curs de dezvoltare iar in
America Latina si Caraibe, Brazilia
este tinta preferata. Totodata, API din tarile dezvoltate
curteaza investitorii din
economiile in curs de dezvoltare si in tranzitie. Un numar
semnificativ de astfel de
agentii si-au