IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019 1 RAPORT ŞTIINŢIFIC Proiect: Elaborarea Balanţei energetice de perspectivă a Republicii Moldova pentru anul 2019 Elaborat: Institutul de Energetică Chişinău, 2018
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
1
RAPORT ŞTIINŢIFIC
Proiect: Elaborarea Balanţei energetice de perspectivă a
Republicii Moldova pentru anul 2019
Elaborat:
Institutul de Energetică
Chişinău, 2018
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
2
CUPRINS
Glosarul acronimelor 4
Rezumat 5
1. Introducere 6
2.Metodologia balanţei energetice de perspectivă pe termen scurt 6
2.1. Principiile-cheie ale prognozării pe termen scurt 6
2.2. Procesul de prognozare a balanţei energetice pe termen scurt 10
2.2.1.Analiză cantitativă 10
2.2.2. Analiza calitativă 13
3.Balanţa energetică de perspectivă pe terment scurt pentru R. Moldova 16
3.1. Balanţa energetică de perspectivă pentru R. Moldova – 2018 16
3.2. Balanţa energetică de perspectivă pentru R. Moldova – 2019 17
4. Balanţele produselor energetice (2010-2019) 18
4.1. Balanţa energetică de perspectivă a cărbunelui (2010-2019) 18
4.2. Balanţa energetică de perspectivă a gazelor naturale (2010-2019) 19
4.3. Balanţa energetică de perspectivă a produselor petroliere (2010-2019) 20
4.4. Balanţa energetică de perspectivă a Biocombustibililor şi Deşeurilor (2010-2019) 21
4.5. Balanţa de perspectivă a energiei electrice (2010-2019) 22
4.6. Balanţa de perspectivă a energiei termice (2010-2019) 23
4.7. Balanţa energetică de perspectivă – Toate produsele energetice (2010-2019) 24
4.8. Indicatorii energetici cheie şi prognoza valorilor lor pentru anii 2018 și 2019 25
5.Fluxuri-cheie de energie a Balanţei energetice 26
5.1. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa energetică cumulativă (Toate tipurile de
ktep, 2010-2019)
26
5.2. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa energetică a cărbunelui (ktep, 2010-2019) 30
5.3. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa energetică a gazelor naturale (ktep, 2010-2019) 31
5.4. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa produselor petroliere (ktep, 2010-2019) 32
5.5. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa biocombustibililor şi deşeurilor,
(ktep, 2010-2019)
34
5.6. Fluxuri-cheie de energie electrică (ktep, 2010-2019) 34
5.7. Fluxuri-cheie de energie – energia termică (ktep, 2010-2019) 36
5.8. Fluxuri-cheie de energie per sector 37
5.8.1. Consumul total final şi repartiţia lui după tipul de combustibil
şi pe ramurile economiei, ktep
38
5.8.2. Consumul total final şi repartiţia lui după tipul de combustibil
şi ramurile economiei, %
38
5.8.3. Consumul de resurse energetice după tipul de combustibil în perioada 2010
şi 2017. Prognoza pentru anii 2018 și 2019, ktep
39
5.8.4. Consumul de resurse energetice în ramurile economiei în perioada 2010 şi 2017.
Prognoza pentru anii 2018 şi 2019, ktep
40
5.8.5. Cota repartiţiei consumului tipului de combustibil pe ramurile economiei, în % 41
5.8.6. Cota consumului ramurilor economiei a diferitor tipuri de combustibil, % 42
5.9. Analiza calitativă a tendințelor privind consumul de combustibil şi energie 43
5.10.Tendinţe privind evoluția consumului pe tip de combustibil în perioada 2015-
2019
45
5.11. Diagramele fluxurilor de combustibil şi energie
45
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
3
6. Analiza incertitudinii şi prognoza de calitate 48
6.1. Analiza incertitudinii 48
6.2. Analiza previziunilor de calitate 48
6.3. Analiza necesităţii de a ajusta datele privind condițiile climatice 50
Încheiere 50
Anexa 1. Chestionarul utilizat pentru supervizarea companiilor energetice privind
evoluţia viitoare a pieței
51
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
4
Glosarul acronimelor
PASSE Planul de Acţiuni privind crearea unui sistem de statistică energetică
AOA “ Afacere obişnuită ca abordare” – (BAU -business as usual)/abordare
obişnuită,
RCAC Rata de creştere anuală complexă (CAGR)
BE Balanţa energetică
BE A-1 Balanţa energetică pentru anul precedent
BE A+1 Balanţa energetică pentru anul următor (prognoza)
CE Comunitatea Energiei
CFE Consumul final energetic
ZGÎ Zile-grade pentru încălzire
PIB Produsul intern brut
GM Guvernul Moldovei
AIE Agenţia Internațională pentru Energie
ktep Kilotone de echivalent petrol
UVC Ultima valoare cunoscută (LKV)
USC Ultima structură cunoscută (LKS)
MEI Ministerul Economiei şi Infrastructurii
BNS Biroul Naţional de Statistică
RM Republica Moldova
AT-SSE Asistenţă tehnică pentru crearea unui sistem de statistică energetică pentru
Guvernul Republicii Moldova
CTEM
Centrala termoelectrică moldoveneasca (Moldavskaya GRES)
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
5
Rezumat
Obiectivul principal al prognozei pe termen scurt îl constituie elaborarea prognozei pe
următorii 2 ani în baza datelor statistice oficiale publicate de către BNS.
Procesul de prognozare a balanţei energetice pe termen scurt este organizat în două fluxuri
de lucru: (1) analiza cantitativă şi (2) analiza calitativă.
Analiza cantitativă se bazează pe observarea şi analiza tendinţelor din trecut, în mod aparte
– fiecare combustibilul cu fiecare combustibil, şi fiecare flux de energie cu fiecare flux de energie.
Balanţele energetice pregătite anual de către BNS furnizează datele istorice.
Analiza calitativă are la bază principiul de prognozare ‘Afacere obişnuită ca abordare-
AOA’ sau în stare liberă „mîine va fi ca şi în ziua de azi” (“Business as usual”-BAU). Prognoza se
bazează pe analiza seriilor temporale cunoscute şi se face prin extrapolare pentru următorii 2 ani.
Pronozarea s-a efectuat în baza datelor statistice oficiale publicate în următoarelor
documente:
1. Balanţa energetică pentru perioada 2010-2017 – date statitstice incluse în rapoartele
BNS (după tipurile de combustibil).
2. Balanţa energetică pentru perioada 2010-2017– balanţa produselor conform datelor BNS
(după grupele de combustibil).
3. Informaţii privind persectivele de dezvoltare pentru anii 2018-2019 a afacerilor
întreprinderilor din sectorul energetic.
Formatul prognozei coincide cu structura balanţei energetice elaborate de către BNS.
Prognoza pe termen scurt elaborată pentru perioada anilor 2018-2019 indică la tendinţe
privind dinamica evoluţiei consumului total brut pe grupările respective de combustibil.
S-a elaborat prognoza pe termen scurt pentru anii 2018 şi 2019 (ciclul 2, decembrie 2018),
care a avut ca scop elucidarea indicilor în dinamică a valorilor prognozate ce se referă la consumul
brut de de resurse energetice după tipul lor:
Cărbune – Consum relativ stabil la nivelul de 100 ktep.
Gazele naturale – Tendinţa de diminuare a consumului cu cca. 16 ktep per an.
Produse petroliere - Majorarea consumului produselor petroliere cu cca. 26-33 ktep per an.
Biocombustibil – Majorarea consumului biocombustibilului cu cca. 35-40 ktep per an.
Energia electrică – Majorarea consumului energiei electrice cu cca 7-9 ktep per an.
Energia termică –Micşorarea consumului energiei termice cu cca. la 5-6 ktep pe an.
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
6
1. Introducere
Moldova este membru cu drepturi depline al Comunităţii Energetice (CE) începînd cu anul
2010. Ca parte contractantă la CE, Republica Moldova (RM) s-a angajat să armonizeze politica şi
legislaţia sa în domeniul energetic cu acquis-ul UE adoptat de către CE. În acest context, Republica
Moldova şi-a asumat angajamentul să implementeze acquis-ul privind statisticile energetice1, ceea
ce prevede obligaţii specifice de raportare către UE.
Totodată, faţă de obligaţiile internaţionale de raportare către EUROSTAT (şi către AIE),
Guvernul Republicii Moldova este dispus să îmbunătăţească capacităţile naţionale de planificare în
domeniul energeticii. Procesul de implementare al acestor noi obligaţii a fost formalizat în Planul de
Acţiuni privind crearea unui sistem de statistică energetică (PASSE) aprobat prin Hotărârea de
Guvern nr. 141 din 24 februarie 2014 privind crearea sistemului de statistică energetică.
În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 141, Ministerului Economiei şi Infrastructurii
(MEI) este responsabil de elaborarea anuală a balanţelor energetice de perspectivă pe termen scurt.
Scopul principal al acestui exerciţiu rezidă în îmbunătăţirea procesului de planificare energetică în
Republica Moldova. Balanţa energetică de perspectivă pentru anul 2019 a fost elaborată în
trimestrul IV al anului 2018.
Scopul şi formatul prognozei:
Scopul principal al prognozei pe termen scurt îl constituie elaborarea prognozei pe următorii 2
ani în baza datelor statistice oficiale publicate de către BNS.
Pronozarea se efectuează în baza următoarelor documente:
1. Balanţa energetică pentru perioada 2010-2017 – date statitstice incluse în rapoartele BNS
(după tipurile de combustibil).
2. Balanţa energetică pentru perioada 2010-2017 – balanţa produselor conform datelor BNS
(după grup de combustibil).
3. Informaţii privind perspectivele de dezvoltare pentru anii 2018-2019 a afacerilor
întreprinderilor din sectorul energetic.
Formatul prognozei coincide cu structura balanţei energetice elaborată de către BNS.
2. Metodologia balanţei energetice de perspectivă pe termen scurt
2.1. Principiile-cheie ale prognozării pe termen scurt
Pe termen foarte scurt (mai puţin de 1 an), prognozele, în general, sunt realizate pentru scopuri
de echilibrare şi de livrare a energiei de către Operatorii de Sisteme din sectoarele energiei electrice
şi gazelor naturale către consumatori. Accentul fiind pus pe securitatea sistemului energetic.
Prognozele pe termen scurt (de 1 an până la mai puţin de 3 sau 5 ani) sunt utilizate în principal
pentru scopuri de adecvare şi se axează pe consideraţii de planificare operaţională cum ar fi
adoptarea măsurilor de securitate a aprovizionării, calendarul de efectuare a măsurilor de majorare a
fiabilităţii şi a măsurilor de întreţinere, evaluarea necesităţilor de achiziţionare de combustibili (de
exemplu, ce cantitate de gaze naturale trebuie contractată în următoarele câteva luni sau câţiva ani),
gestionarea congestiei, etc.
1 Regulamentul nr. 1099/2008 cu privire la statisticile energetice, modificat în Regulamentul nr. 147/2013,. şi Directiva 2008/92 / CE
a Parlamentului European si a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind preţurile la gaz şi energie electrică pentru utilizatorii finali
din industrie
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
7
Orizonturile şi Obiectivele de Planificare Energetică
Intra-anual Pe termen scurt Pe termen mediu şi lung
Axare Echilibrare, Expediere Planificare operaţională Planificarea capacităţii
Exemple Servicii auxiliare (electricitate)
Servicii de echilibrare (gaz)
Prognoze a cereri
Programarea întreţineri Managementul congestiei Evaluarea necesităţii de
achizitionre a combustibilului
Măsuri de securitate a furnizării
Generare nouă (mix) Extindere a reţelei Transp.&
Exped. Capacitate de stocare de
gaz Interconexiuni noi Eficienţa energetică
Scenarii de cerere şi ofertă
Variabile o Cele mai neaşteptate
evenimente pe partea furnizării (întreruperi)
o Cerere inelastică
o Înfrastructura este un dat
Cea mai mare parte a înfrastructuri este un dat
Înfrastructura nouă poate fi pusă în/scoasă din funcţionare
Structura pieţei şi preţurile pot evalua
Toate dimensiunile sunt variabile
Obiectivele şi prioritățăţile politice se pot, de asemenea, schimba
Sursa: echipa AT-SSE
Prognoza pe termen scurt adoptă de fapt o ”Afacere obişnuită ca abordare”, (BAU- Business-
as-Usual). Ea se bazează pe analiza şi extrapolarea tendinţelor din trecut. Trebuie remarcat faptul,
că prognoză balanţei energetice pe termen scurt se axează pe tendinţele plauzibile şi nu este un
instrument de analiză a ”wild cards” – lucruri imprevizibile (evenimente de probabilitate joasă, dar
de impact major), care, prin definiţie, sunt dificil sau imposibil de prognozat. Exemple de astfel de
lucruri imprevizibile sunt:
• Stocuri de cerere şi ofertă: întreruperi a furnizării de petrol şi gaze, crizele economice (de
exemplu, cea din anul 2008).
• Şocuri de preţuri cauzate de evenimente geopolitice sau de evenimente de piaţă.
• Evenimente de forţă majoră: războaie, revolte, greve, dezastre naturale – condiţii
meteorologice extreme, cutremure, etc.
O ipoteză fundamentală utilizată în prognozarea pe termen scurt este că structura sistemului
energetic rămâne neschimbată pe termen scurt, atât pe partea de cerere, cât şi pe cea de ofertă.
Această ipoteză este susţinută de faptul, că stocul de echipamente energetice şi infrastructura2
rămân în mare parte neschimbate pe parcursul unor orizonturi scurte de prognoză şi deci, în
consecinţă, există un domeniu de aplicare limitat pentru substituirea unui tip de combustibil3 cu un
altul. Acelaşi lucru ramâne valabil pentru mediul pieţei şi politici energetice, deşi preţurile la
energie se pot schimba destul de rapid.
În plus, cererea sau consumul de energie sunt destul de inelastice pe termen scurt. Cererea de
energie este determinată de nivelul de activitate economică sau de situaţia demografică, şi nivelurile
de consum reacţionează doar parţial la semnalele de preţ.
2 Infrastructura și echipamentele energetice includ toate aparatele, mașinile, procesele și echipamentele legate de
producerea, transportul, distribuția și consumul de energie de către agenții economici: centrale electrice, conducte,
cuptoare industriale, motoare, vehicule, aparate electrice, dispozitive de încălzire, etc. 3 Există excepţii, întrucât unele procese şi echipamente permit utilizarea a diferite tipuri de combustibili, de exemplu
industria cimentului care poate trece de la un combustibil la altul cu destulă uşurinţă.
Intra-anual Pe termen scurt
Pe termen mediu şi lung
Securitate Adecvate / compatibilitate
Timp util <1 an 3-5 ani 20-40 ani
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
8
Principalele motoare în cererea de energie
Motoare Indicatorii corespunzători
Nivelul activităţii economice • Valoarea adăugată în industrie (industrie, servicii)
• PIB (cererea de energie în ansamblu, transportul)
Situaţia demografică • Numărul de locuitori
• Numărul de gospodării casnice (urbane şi rurale)
Sursa: echipa AT-SSE
Tendinţele din trecutul apropiat – un termen între 4 ani până la un maxim de 10 ani – se
consideră a fi asumări potrivite pentru tendinţele viitoare pe termen scurt, cu condiţia ca PIB-ul şi
creşterea populaţiei rămân a fi constante. Atunci se asumă ipoteza că tendinţele istorice recente
cuprind mai multe efecte, inclusiv efectele de activitate, cele structurale şi de eficienţă. Prezenta
analiză şi prognoză se bazează pe datele perioadei retrospective din ultimii 8 ani (2010-2017).
Pentru orizonturi mai lungi de prognozare (de exemplu, mai mult de 3 ani), analiza tendinţelor
devine mai puţin relevantă, deoarece structurile sistemelor economice şi energetice se pot schimba
în mod semnificativ şi nu vor mai putea fi luate ca o bază. În lucrare se examinează intervalul cu
durata de 2 ani a prognozei, deci pentru perioada anilor (2018-2019).
Aşa cum este prezentat în tabelele şi graficele de mai jos, tendinţele economice şi demografice
recente pentru Moldova în baza informaţiei statistice oficiale sunt relativ stabile şi nu prezintă
schimbări semnificative ale seriilor de timp. Sub influenţa factorilor interni şi externi valoarea PIB-
ului poate avea variaţii chiar pe parcursul unui an şi aceste variaţii se caractereizează de valoarea
trendului creştere/descreştere care reiese din metodologia aplicată de calcul (conform indicatorului /
coeficientului de recalculare notat ca RCAC (CAGR)). Se observă o variaţie a valorilor prognozate
ale evoluţiei PIB-ului ţării (de obicei estimarea ratei de creştere) formulate de diferite organisme
națioanle și internaţionale ca:
Ministerul Economiei şi Infrastructurii a publicat pe data de 20.03.2018 informaţia ce se referă
la indicii macroeconomici a dezvoltării economiei „Prognoza actualizată a indicatorilor
macroeconomici pentru anii 2019-2021 (coordonată cu FMI)” www.mei.gov.md. În acest document
se prezintă valorile următorilor indicatori:
а) PIB-ul în preţuri curente pentru anul 2016 a constituit 135,4 mlrd MDL;
b) prognoza pentru anii următori:
2017 la nivel de 150,4 mlrd lei;
2018 la nivel de 163,0 mlrd lei;
2019 la nivel de 177,9 mlrd lei;
с) Cursul mediu anual valutar de schimb al valutei naţionale în raport cu anul precedent se
prognozează:
2017 – 18,49 lei/USD (fact);
2018 – 16,83 lei/USD (prognoză);
2019 – 16, 99 lei/USD (prognoză);
d) Volumul de producere în industrie în preţuri curente:
2017 – 50,8mlrd lei (fact);
2018 – 54,7 mlrd lei (prognoză);
2019 – 57,5 mlrd lei (prognoză);
e) Volumul de producere în agricultură:
2017 – 32,4 mlrd lei;
2018 – 33,1 mlrd lei;
2019 – 34,6 mlrd lei.
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
9
Există, de asemenea, a doua ediție a acestui document din 06.09.2018, în care sunt indicate alte
valori prognozate:
а) PIB-ul în preţuri curente pentru anul 2016 a constituit 135,4 mlrd MDL;
b) prognoza pentru anii următori:
2017 la nivel de 176,8 mlrd lei(fact);
2018 la nivel de 191,7 mlrd lei (prognoză);
2019 la nivel de 209,3 mlrd lei (prognoză);
с) Cursul mediu anual valutar de schimb al valutei naţionale în raport cu anul precedent se
prognozează:
2017 – 18,49 lei/USD (fact);
2018 – 16,65 lei/USD (prognoză);
2019 – 17,20 lei/USD (prognoză);
d) Volumul de producere în industrie în preţuri curente:
2017 – 50,8mlrd lei (fact);
2018 – 55,5 mlrd lei (prognoză);
2019 – 59,1 mlrd lei (prognoză);
e) Volumul de producere în agricultură:
2017 – 32,6 mlrd lei(fact);
2018 – 34,7 mlrd lei(prognoză);
2019 – 36,8 mlrd lei(prognoză);
Tabelul 2.2
Date privind evoluţia PIB-ului în perioada 2005-2017 şi prognoza 2018 şi 2019
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018(f
)*
2019(
f)*
GDP
(cur-
ent lei, mlrd
(bn)
37,65 44,75 53,43 62,92 60,4
3
71,89 82,35 88,23 100,31 111,76 122,6 135,4 176,8 191,7 209,3
*Datele sunt preluate din documentul „Prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2019-2021”
(www.mei.gov.md), publicat pe data de 06.09.2018, pentru perioada 2015-2019
Informații privind estimarea valorii așteptate a creșterii PIB-ului:
1) Fondul Monetar Internațional: creșterea PIB-ului în 2018 va fi de 3,8%;
(https://noi.md/ru/jekonomika/vlasti-moldovy-povysili-prognoz-rosta-vvp-na-2018-g, di
24.04.2018)
2) Banca Mondială: creșterea PIB-ului în 2018 va fi de 3,8%, în 2019 cu 3,7%
.noi.md/ru/jekonomika/vsemirnyj-bank-sohranil-prognoz-rosta-jekonomiki-moldovy-na-2018-god
от 6 июня 2018);
3) BERD: creșterea PIB în 2018 va fi de 3,5%, în 2019 cu 4%
noi.md/ru/jekonomika/vsemirnyj-bank-sohranil-prognoz-rosta-jekonomiki-moldovy-na-2018-god
от 6 июня 2018);
4) FMI: creșterea PIB-ului în 2018 va fi de 3,7%, în 2019 cu 3,5%, «Экономическое обозрение»,
nr. 37, din 12 octombrie 2018.
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
10
Spicuiri date statistice privind evoluţia unor indicatori macroeconomici (Fig.2.1)
Fig.2.1. Total populaţia, PIB-ul curent
2.2. Procesul de prognozare a balanţei energetice pe termen scurt
Procesul de prognozare a balanţei energetice pe termen scurt este organizat în două fluxuri
de lucru: (1) analiza cantitativă şi (2) analiza calitativă.
Fig. 2.2. Conceptul de elaborarea a balanţei energetice pe termen scurt (Sursa: echipa AT-SSE)
2.2.1. Analiză cantitativă
Analiza cantitativă se bazează pe observarea şi analiza tendinţelor din trecut, în mod aparte -
fiecare combustibilul cu fiecare combustibil, şi fiecare flux de energie cu fiecare flux de energie.
Balanţele energetice pregătite anual de către BNS furnizează datele istorice. Din cauza unei pauze
în seriile de timp4, în prezent există date pentru 8 ani a balanţelor energetice istorice disponibile
pentru Republica Moldova: 2010-2017.
În fig. 2.3. se prezintă conceptul procesului de analiză cantitativă în cadrul activităţilor de
elaborare a balanţei energetice pe termen scurt. Pentru a elucida esenţa ecestei metodologii ne vom
4 Din 2014 (Balanţa energetică din 2013), BNS raportează Balanţa Energetică a Republicii Moldova într-un format nou care este
compatibil cu formatele AIE şi EUROSTAT. Pentru o perioadă mai lungă (începând cu anul 2005), seriile de timp sunt disponibile
într-un format diferit, dar datorită faptului că unele elemente - fluxurile de energie şi produsele energetice - au fost reclasificate, nu
este posibil de a le folosi ca bază pentru activitatea de extrapolare. Totuşi, ele sunt utile pentru a valida tendinţele pe perioade mai
lungi de timp (9 ani de istorie și comparativ cu perioada de doar 9 ani de format nou).
Colectarea și formatare
datelor statistice
Analiză și extrapolarea trendurilor
Prognoza BE-2018 BE-2019
Colectarea inforamației
de piața
Identificarea șocurilor
în cerere și ofertă
Evaluarea impactului asupra
BE-2018 BE-2019
Colectarea și finilizarea prognozei
Fluxul de lucru #1: analiza cantitativă
Fluxul de lucru #2: analiza calitativă
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
11
referi la recomandărilor experţilor din Uniunea Europeană, care au participat la elaborarea primei
Balanţe Energetice cu această structură în Republica Moldova.
Vom menţiona, că conceptual toată procedura rămâne în vigoare şi în cazul elaborării
Balanţei energetice pentru anul 2019 (a vedea fig. 2.3).
Prezentare generală a procesului de analiză cantitativă
Fig. 2.3. Ilustrarea conceptului de efectuare a analizei cantitative la elaborarea Balanţei energetice
a Republicii Moldova pe termen scurt (Sursa: echipa AT-SSE)
Analiza cantitativă şi prognoza este efectuată în trei etape:
Etapa 1: Datele in Balanţele energetice istorice sunt folosite pentru a reconstrui balanţele
stocurilor de materii prime si balanţele produselor energetice cu o istorie de 8 ani.
Etapa 2: Fiecare flux de energie al balanţelor produselor energetice este apoi extrapolat
pentru 2018 şi 2019, folosind tehnici simple (rate de creştere, principii contabile de echilibru
energetic).
Etapa 3: Balanţele energetice anuale pentru 2018 şi 2019 sunt apoi reconstruite prin
adăugarea rezultatelor prognozelor balanţelor produselor energetice pentru 2018 şi 2019.
Etapele 1 şi 3 sunt de importanţă scăzută, deoarece acestea constau din regruparea
(remodelarea) coloanelor balanţelor energetice. Etapa 2 începe cu prognoza Consumului final
energetic (CFE).
BE-2010
BE-2011
BE-2012
BE-2013
BE-2014
BE-2015
BE-2016
Cărbune
2010-2017
Gaze naturale
2010-2017
Produse petroliere
2010-2017
Biomasă și deșeuri
2010-2017
Electricitate
2010-2017
Energie termică
2010-2017
Cărbune 2018-2019
Biomasă și deșeuri
2018-2019
Gaze naturale
2018-2019
Electricitate 2018-2019
Produse petroliere
2018-2019
Energie termică
2018-2019
BE-
2018
BE-
2019
3 1 2
Balanțele Energetice
istorice
Balanțele produselor energetice
istorice
Prognozele Balanțelor produselor
pe termen scurt
BE-2017
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
12
Fiecare flux de energie este extrapolat, utilizând rata de creştere calculată pentru perioada 2010 -
2017. În mod implicit s-a folosit Rata anuală compusă de creştere RCAC (eng. CAGR), valoarea
căreia se calculeză cu utilizrea relaţiei următoare:
RCAC (CAGR) = ((Valoarea Finală / Valoarea Întâi) 1/(Anul Final – Anul Întâi) -1)*100%
Totuşi, unele fluxuri de energie pot prezenta tendinţe neregulate sau neechilibrate, precum şi
valori absolute foarte mici. În aceste cazuri este mai bine să nu se aplice CAGR, dar să se utilizeze
una dintre următoarele două tehnici:
Ultima Valoare Cunoscută (eng. LKV): valorile prognozate pentru 2018 şi 2019 sunt egale
cu ultima valoare cunoscută (adică, valoarea pentru 2017).
Ultima Structură Cunoscută (eng. LKS): un total de (de exemplu, CFE în industrie) este
prognozat utilizând RCAC (eng. CAGR), şi componentele sale sunt prognozate prin
distribuirea valorii totale din industrie după aceeaşi structură (sau după aceleaşi cote pe
piaţă) ca şi în ultimul an cunoscut (de exemplu, 2017). Cu alte cuvinte, structura consumului
final se asumă ca fiind neschimbat pe parcursul anilor 2017, 2018 şi 2019.
Apoi sunt calculate subtotalurile CFE (Industrie, Transport, ’Alte scopuri’ şi Utilizarea
neenergetică) şi CFE total, prin adăugarea fiecărui flux de energie corespunzător (prezentată ca o
"Însumare" în fişa de lucru Excel).
Consumul final energetic total, de exemplu, este obţinut prin următoarea echivalenţă:
Consumul final energetic (CFE) = (CFE) în industrie + (CFE) în transport + CFE ‘Alte
scopuri’ (de exemplu, pentru Sectorul rezidenţial + pentru Servicii comunitate şi publice +
pentru Agricultură /silvicultură + Cele care nu sunt specificate în altă parte) + pentru
Utilizarea neenergetică
După finalizarea prognozei CFE, aceeaşi tehnică poate fi aplicată pentru sectorul de
transformare, Intrări în transformare, Ieşiri din transformare, Sectorul energetic (consumul propriu)
şi Pierderile de energie.
În sfârşit, trebuie să fie prognozat Consumul Brut (sau "Furnizarea Energiei Primare"),
cuniscându-se că trebuie să satisfacă toată cererea şi intrările în transformare, ţinându-se conn de
constrângerile cunoscute (ratele de eficienţă ale echipamentelor instalate, nivelul pierderilor, etc.).
Apoi pot fi deduse cantităţile necesare de energie primară fie din surse locale, fie din surse
importate.
Această ultimă etapă, pe care o numim "deducţie", poate fi realizată prin aplicarea principiilor
contabile incluse în mod explicit în balanţele energetice.
Consumul brut = Intrări în transformare - Ieşiri din transformare + Sectorul energetic +
Pierderi + Consumul final
Consumul brut = Producţia primară + Din alte surse + Import - Export - Buncăraj
internaţional - Variaţia stocurilor
În sfârşit, trebuie remarcat faptul că aici avem acceptate următoarele ipoteze/presupuneri:
Diferenţele statistice sunt egale cu zero în anii de prognoză.
Variaţiile de stoc nu sunt prognozate şi sunt egale cu zero pentru anii de prognoză.
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
13
Prezentare generală a metodologiei de prognozare pe termen scurt: analiză cantitativă
Şi în acest caz pentru explicarea procesului vom apela la expunerea metodologiei
(conceptului) utilizat la elaborarea Balanţei energetice a ţării pentru anul 2015 cu suportul experţilor
UE. Această metodologie este prezentată în fig. 2.4.
Fig. 2.4. Metodologia de prognozare pe termen scurt: analiză cantitativă (Sursa: echipa AT-SSE)
2.2.2. Analiza calitativă
Pentru a ţine cont de evoluţiile de pe piaţă care pot afecta prognoza, este necesar să fie integrate
evenimentele care vor avea loc cu siguranţă sau care au un grad foarte înalt de probabilitate de a
avea loc, cum ar fi proiecte noi de infrastructură care pot intra în funcţiune sau pot fi scoase din
funcţiune în perioada pentru care se face prognozarea.
Principiul de prognozare utilizat sună în forma următoare: ‘Afacere obişnuită ca abordare’ sau
în expresie simplificată „mâine va fi ca şi în ziua de azi” („Business as usual”). Prognoza se bazează
pe analiza seriilor temporale cunoscute şi se face prin extrapolare pentru următorii 2 ani. Se poate
menţiona, că pentru anul 2018 şi 2019 nu se aşteaptă schimbări structurale semnificative în sectorul
energetic.
Deoarece energetica este o ramură cu inerţie destul de mare, chiar dacă vor fi depistate unele
schimbări structurale în această perioadă, acestea nu vor conduce la schimbări esenţiale (cardinale)
în consumul de resurse energetice şi energie.
Cărbune
Petrol brut & produse petroliere
Gaze
naturale
Energii regenera-
bile
Electrici-
tate
Furnizarea - Primara - Exp. & Imp.
Transformare - Rafinare
- Electricitate
Consum final energetic - Industrie - Transport - Rezedential - Comercial
- Agricultură
4. Deducţia cantităţilor
primare & nivel de import /
export
3. Deducţia intrării combustibilului în sectorul de transformare şi pierderi
2. Prognoza CEF per combustibil şi per sector
1. Analizarea modelelor de cerere (trendurile
din trecut)
4. Deducţia cantităţilor primare & nivel de import / export
4. Deducţia cantităţilor primare & nivel de import / export
3. Deducţia intrării combustibilului în sectorul de transformare şi ierderi
2. Prognoza CEF per combustibil şi per sector
3. Deducţia intrării combustibilului în sectorul de transformare şi ierderi
1. Analizarea modelelor de cerere (trendurile din trecut)
2. Prognoza CEF per combustibil şi per sector
1. Analizarea modelelor de cerere (trendurile din trecut)
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
14
Totuşi, vom indica unii factori, care pot conduce la schimbări în structura complexului
energetic al ţării, care în final pot avea un impact asupra consumului de resurse energetice şi
energie:
Noi documente în domeniul energetic adoptate în 2018:
LEGE Nr. 139 din 19.07.2018 cu privire la eficiența energetică. Publicată: 17.08.2018 în
Monitorul Oficial Nr. 309-320, art. Nr : 476
LEGE Nr. 34 din 16.03.2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2016 privind
promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Publicată : 06.04.2018 în Monitorul Oficial
Nr. 113-120, ar. Nr : 222. Data intrarii in vigoare : 25.03.2018.
1) În Strategia energetică a Republicii Moldova până în 2030 se preconizează construirea
diferitor surse noi de generare. La atingerea ţintelor prescrise în Strategie pentru perioada aceasta se
pot aştepta schimbări structurale privind oferta energiei electrice. Pe parcursul anului 2018 nu au
fost depistate schimbări structurale semnificative în asigurarea cu energie în comparaţie cu anii
precedenţi.
2) Colaborarea bilaterală cu partea română în domeniul energiei electrice este axată pe
realizarea interconectării Sistemului Electroenergetic (SEE) al Republicii Moldova cu cel al
României.
În decembrie 2015 ÎS ”Moldelectrica” a semnat cu Consultantul ISPE (România) contractul de
prestare a serviciilor în scopul elaborării a trei studii de fezabilitate pentru interconectarea asincronă
a sistemului electroenergetic al RM cu sistemul electroenergetic al RO.
Studiul de fezabilitate pentru Stația Back to Back Vulcăneşti şi LEA 400 kV Vulcănești-
Chișinău a fost finalizat în luna martie 2018. Costul estimat al proiectului este de aproximativ 270
mil. euro, care urmează a fi acoperit din împrumuturi contractate de Republica Moldova de la
BERD (80 mil. euro), BEI (80 mil. euro) și Banca Mondială (70 mil. euro). Adițional, în vara anului
2017, UE a aprobat componenta de grant din fondurile NIF în valoare de 40 mil. euro, a fi oferiți
prin intermediul BERD.
Celelalte două proiecte (Staţia Back-to-Back şi LEA 400 kV Bălţi-Suceava şi Staţia Back-to-
Back şi LEA 400 kV România-Ungheni-Străşeni) poartă caracter opțional, iar decizia asupra
continuării următoarelor etape urmează sa fie luată la momentul finalizării etapei prioritare.
În scopul realizării proiectului Staţia Back-to-Back Vulcăneşti şi LEA 400 kV Vulcăneşti-
Chişinău, la 20 decembrie 2017, la Chișinău, au fost semnate acordurile de finanțare cu BERD și
BEI, ratificate prin Legea nr.150/2018 (BERD) și Legea nr.128/2018 (BEI).
A fost semnat Acordul de grant dintre Guvernul Republicii Moldova şi Banca Internaţională
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, la 24.10.2018, în
vederea realizării Proiectului „Piaţa energetică transparentă” în mărime de 410 mii USD, proiect
destinat realizării unor măsuri preparatorii aferente implementării Proiectului de interconectare
electrică, în baza cărora Banca Mondială urmează să acorde un împrumut de 70 mil. Euro .
Astfel în trim II 2019 urmează a fi negociat și încheiat Acordul de împrumut cu Banca
Mondială în valoare de 70 milioane euro.
3). La finalizarea construcţiei gazoductului din România pe traseul Ungheni-Chişinău pot fi
realizate perspectivele privind importul gazelor naturale din România. Semnificaţia acestui
gazoduct pentru asigurarea cu gaze naturale a Republicii Moldova poate fi esenţială, începînd cu
anul 2020 după finalizarea construcției gazoductului. Astfel, acest proiect nu va modifica structura
sistemului de asigurare cu resurse energetice în perioada anilor 2018-2019.
4) S-au realizat acțiuni de colectare a informației ce se referă la planurile de activitate și
consum a resurselor energetice de către principalii actori din piața energiei din Republica Moldova
pentru perioada anilor 2018-2019. Analiza acestor date, inclusiv, analiza și compararea cu datele
anilor 2017 și 2018 au indicat lipsa unor trenduri semnificative în evoluția consumurilor de energie,
resurse energetice primare (cărbune, gaze naturale, produse petroliere etc).
Este puţin probabil că acţiunile enumerate în punctele 1-4 vor fi realizate simultant şi în plin
volum în anul 2019. Deoarece în perioada selectată de prognozare nu se aşteaptă schimbări esenţiale
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
15
în infrastructura sectorului energetic, se poate considera în calitate de ipoteză de lucru la realizarea
prognozei balanţei energetice pentru perioada 2018-2019 ipoteza “menținerea situației actuale”
(„Business as usual”).
În scopul de a realiza evaluarea calitativă, au fost solicitate informaţii de la principalele
companii din domeniul energetic al Republicii Moldova şi reieşind din informaţiile prezentate nu s-
au făcut corectări la prognoza cantitativă pentru 2018 şi 2019.
Explicarea notărilor utilizate în tabelele cu seriile temporale ale datelor staistice:
UCV (LKV) – Ultima valoare cunoscută (Equals to Last Know Value)
RCAC (CAGR) – Rata de creştere anuală compusă (Compound annual growth rate)
USC (LKS) – Ultima structură cunoscută (Last know structure. Total is broken down according to
structure/market shares of last know year)
ÎNSUMĂRII (SUMMATION) – Însumare de subcategorii (sum of sub-categories)
DEDUCŢIE (INFERENCE) - Deducţie din contabilitatea balanţei (Infered from balance
accounting)
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
16
3. Balanţa energetică de perspectivă pe termen scurt pentru Republica Moldova
3.1. Balanţa energetică de perspectivă pentru Republica Moldova – 2018
Mii tone echivalent petrol –ktep (thousands of tonnes of oil equivalent) OFERTA ȘI CONSUMUL (SUPPLY AND CONSUMPTION) Total
produse
Cărbune Gaze
naturale
Produse
petroliere
Biocombustibili
şi deşeuri
Energie
electrică
Energie
termică
Producţia primară (Primary Production) 816 - - 5 807 4 - Intrări din alte surse (From other sources) 293 - - - - 293 - Import (Imports) 1997 103 820 978 - 97 - Export (Exports) 15 - - 15 - - - Buncăraj (International bunkers) - - - - - - - Variaţia stocurilor (Stock changes) - - - - - - -
CONSUMUL INTERN BRUT (Gross consumption) 3004 103 820 968 807 307 - TRANSFORMARE, INTRĂRI (TRANSFORMATION, INPUT) 401 2 350 22 22 5 - Centrale electrice (Electricity plants ) 7 - - - 2 5 - Centralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri
publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) 252 - 252 - - - - Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul
propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) 29 - 15 8 5 - - Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main
activity producer heat plants) 49 - 48 - 1 - - Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu
(Autoproducer heat plants) 49 2 35 1 11 - - Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) 13 - - 13 - - - Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) 2 - - - 2 - - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - - TRANSFORMARE, IEŞIRI (TRANSFORMATION, OUTPUT) 329 - - 14 - 75 240 Centrale electrice (Electricity plants) 5 - - - - 5 - Centralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri
publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) 208 - - - - 66 142 Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul
propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) 24 - - - - 4 20 Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main
activity producer heat plants) 41 - - - - - 41 Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu
(Autoproducer heat plants) 37 - - - - - 37 Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) 14 - - 14 - - - Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - - - - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - -
Energie electrică utilizată în alte scopuri (Energy sector) 17 - - - - 15 2 PIERDERI (LOSSES) 128 - 49 2 - 37 40 CONSUMUL FINAL (Final consumption) 2788 101 421 957 785 325 198
CONSUM ENERGIE (Consumption) 2694 54 421 920 774 325 198
INDUSTRIE (INDUSTRY ) 218 30 57 18 - 68 45 Industria metalurgică (Iron and steel) - - - - - - - Industria chimică şi petrochimică (Chemical and petrochem). 6 - 1 - - 4 1 Minirale nemetalice (Non-metallic minerals ) 82 29 31 12 - 11 - Inustria constructoare de maşini (Transport equipment) 4 - - - - 4 - Echipamente de transport (Machinery) - - - - - - - Industria extractivă (Mining and quarrying) 2 - - 1 - 1 - Produse alimentare, băuturi şi tutun (Food and tobacco) 104 1 24 1 - 36 42 Celuloză, hârtie şi activită şi de tipărire (Paper, pulp and print) 1 - - - - 1 - Prelucrarea lemnului şi producția de mobilier (Wood and wood products) 3 - - - - 3 - Construcţii (Construction ) 6 - 1 4 - 1 - Industrie textilă şi articole din piele (Textile and leather) 7 - - - - 5 2 Alte activităţi industriale (Not elsewhere specified) 3 - 1 - - 2 -
TRANSPORT (TRANSPORT) 755 - 24 724 - 7 - Transportul aerian (Domestic aviation) 53 - - 53 - - - Transportul rutier (Road ) 679 - 17 658 - 4 - Transportul feroviar (Rail ) 10 - - 10 - - - Transportul prin conducte (Pipeline transport) 10 - 7 - - 3 - Transportul naval (Domestic navigation) 1 - - 1 - - - Alte activităţi conexe de transport (Non-specified) 1 - - 1 - - -
ALTE DOMENII DE ACTIVITATE (OTHER) 1768 71 340 179 774 251 153
Sectorul rezidenţial (populaţie ) (Rezidențial) 1385 54 244 70 761 143 113 Comerţ şi servicii publice (Comm. and public services) 269 16 93 3 13 104 40 Agricultura/Sivicultura (Agriculture/forestry ) 114 1 2 106 1 4 - Alte activitităţi (Not elsewhere specified) - - - - - - - CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE
(NON-ENERGY USE) 48 - - 37 11 - - Diferenţe statistice (Statistical differences) - - - - - - -
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
17
3.2. Balanţa energetică de perspectivă pentru Republica Moldova – 2019 Mii tone echivalent petrol –ktep (thousands of tonnes of oil equivalent)
OFERTA ȘI CONSUMUL (SUPPLY AND CONSUMPTION) Total
produse
Cărbune Gaze
naturale
Produse
petroliere
Biocombustibili şi
deşeuri
Energie
electrică
Energie
termică
Producţia primară (Primary Production) 861 - - 5 852 4 -
Intrări din alte surse (From other sources) 303 - - - - 303 -
Import (Imports) 2013 102 804 1010 - 97 -
Export (Exports) 15 - - 15 - - -
Buncăraj (International bunkers) - - - - - - -
Variaţia stocurilor (Stock changes) - - - - - - -
CONSUMUL INTERN BRUT (Gross consumption) 3075 102 804 1000 852 316 -
TRANSFORMARE, INTRĂRI (TRANSFORMATION, INPUT) 391 2 340 21 23 5 -
Centrale electrice (Electricity plants ) 7 - - - 2 5 -
Centralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice
(Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) 245 - 245 - - - -
Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul
propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) 29 - 15 8 6 - -
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity
producer heat plants) 47 - 46 - 1 - -
Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer
heat plants) 48 2 34 1 12 - -
Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - -
Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) 12 - - 12 - - -
Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) 2 - - - 2 - -
Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - -
TRANSFORMARE, IEŞIRI (TRANSFORMATION, OUTPUT) 322 - - 14 - 74 234
Centrale electrice (Electricity plants) 5 - - - - 5 -
Centralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice
(Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) 203 - - - - 65 139
Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul
propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) 23 - - - - 4 19
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity
producer heat plants) 40 - - - - - 40
Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer
heat plants) 36 - - - - - 36
Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - -
Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) 14 - - 14 - - -
Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - - - -
Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - -
Energie electrică utilizată în alte scopuri (Energy sector) 17 - - - - 15 2
PIERDERI (LOSSES) 128 - 49 2 - 37 40
CONSUMUL FINAL FINAL CONSUMPTION 2862 100 415 991 829 333 194
CONSUMUL ENERGETIC ( Consumption) 2769 55 415 954 818 333 194
INDUSTRIE (INDUSTRY ) 218 29 57 18 - 69 45
Industria metalurgică (Iron and steel) - - - - - - -
Industria chimică şi petrochimică (Chemical and petrochem). 6 - 1 - - 4 1
Minirale nemetalice (Non-metallic minerals ) 82 28 30 12 - 11 -
Inustria constructoare de maşini (Transport equipment) 4 - - - - 4 -
Echipamente de transport (Machinery) - - - - - - -
Industria extractivă (Mining and quarrying) 2 - - 1 - 1 -
Produse alimentare, băuturi şi tutun (Food and tobacco) 104 1 23 1 - 37 42
Celuloză, hârtie şi activită şi de tipărire (Paper, pulp and print) 1 - - - - 1 -
Prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier (Wood and wood products) 3 - - - - 3 -
Construcţii (Construction ) 6 - 1 4 - 1 -
Industrie textilă şi articole din piele (Textile and leather) 7 - - - - 5 2
Alte activităţi industriale (Not elsewhere specified) 3 - 1 - - 2 -
TRANSPORT (TRANSPORT) 777 - 24 746 - 7 -
Transportul aerian (Domestic aviation) 61 - - 61 - - -
Transportul rutier (Road ) 694 - 17 673 - 4 -
Transportul feroviar (Rail ) 10 - - 10 - - -
Transportul prin conducte (Pipeline transport) 10 - 7 - - 3 -
Transportul naval (Domestic navigation) 1 - - 1 - - -
Alte activităţi conexe de transport (Non-specified) 1 - - 1 - - -
ALTE DOMENII DE ACTIVITATE (OTHER) 1819 70 335 190 818 257 149
Sectorul rezidenţial (populaţie ) (Rezidențial) 1426 55 239 74 804 144 111
Comerţ şi servicii publice (Comm. and public services) 272 15 94 3 13 109 39
Agricultura/Sivicultura (Agriculture/forestry ) 121 1 2 113 1 4 -
Alte activitităţi (Not elsewhere specified) - - - - - - -
CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE (NON-ENERGY USE) 48 - - 37 11 - -
Diferenţe statistice (Statistical differences) - - - - - - -
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
18
4. Balanţele produselor energetice (2010-2019) 4 .1. Balanţa energetică de perspectivă a cărbunelui (2010-2019) Mii de tone echivalent petrol, ktep
OFERTA ȘI CONSUMUL
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
2018
(f)
2019
(f)
RCAC
(CAGR)
2010-
2017
Metoda
Producţia primară - - - - - - - - - -
Intrări din alte surse - - - - - - - - - -
Import 113 125 113 156 88 98 60 120 103 102 DEDUCȚIE (INFERENCE)
Export - - - - - - - - - -
Buncăraj - - - - - - - - - -
Variaţia stocurilor 3 -5 3 -6 7 4 15 15 - - MODIFICĂRI DE STOCURI = 0
CONSUMUL INTERN BRUT 116 120 116 150 95 102 75 105 103 102 DEDUCȚIE
TRANSFORMARE, INTRĂRI 2 2 2 8 2 2 1 2 2 2 ÎNSUMĂRI
Centrale electrice - - - - - - - - - -
Centralele electrice cu termoficare –producători de energie
pentru scopuri publice - - - - - - - - - -
Centralele electrice cu termoficare - producători de energie
pentru consumul propriu - - - - - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice - - - - - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru consumul
propriu 2 2 2 8 2 2 1 2 2 2 - UVC (LKV)
Rafinării de petrol - - - - - - - - - -
Instalaţii petrochimice - - - - - - - - - -
Instalaţii de lichifiere - - - - - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului - - - - - - - - - -
Alte instalaţii de transformare - - - - - - - - - -
TRANSFORMARE, IEŞIRI - - - - - - - - - -
Centrale electrice - - - - - - - - - -
Centralele electrice cu termoficare – producători de energie
pentru scopuri publice - - - - - - - - - -
Centralele electrice cu termoficare - producători de energie
pentru consumul propriu - - - - - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri
publice - - - - - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu - - - - - - - - - -
Rafinării de petrol - - - - - - - - - -
Instalaţii petrochimice - - - - - - - - - -
Instalaţii de lichifiere - - - - - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului - - - - - - - - - -
Alte instalaţii de transformare - - - - - - - - - -
Energie electrică utilizată în alte scopuri - - - - - - - - - -
PIERDERI 1 1 - - - - - - - - UVC (LKV)
CONSUMUL FINAL 113 117 114 142 93 100 74 103 101 100 ÎNSUMĂRI
CONSUM FINAL ENERGETIC 113 117 114 142 93 100 74 102 54 55 ÎNSUMĂRI
INDUSTRIE 33 42 31 55 33 40 24 30 30 29 -1,4 ÎNSUMĂRI
Industria metalurgică - - - - - - - -
Industria chimică şi petrochimică - - - - - - - -
Minirale nemetalice) 31 40 29 53 30 39 22 29 29 28 -0,9 RCAC (CAGR)
Industria constructoare de - - - - - - - -
Echipamente de transport - - - - - - - -
Industria extractivă - - - - - - - -
Produse alimentare, băuturi şi tutun 2 2 2 2 3 1 2 1 1 1 UVC (LKV)
Celuloză, hârtie şi activităţi de tipărire - - - - - - - - - -
Prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier - - - - - - - - - -
Construcţii - - - - - - - - - -
Industrie textilă şi articole din piele - - - - - - - - - -
Alte activităţi industriale - - - - - - - - - -
TRANSPORT - - - - - - - - - -
Transportul aerian - - - - - - - - - -
Transportul rutier - - - - - - - - - -
Transportul feroviar - - - - - - - - - -
Transportul prin conducte - - - - - - - - - -
Transportul naval - - - - - - - - - -
Alte activităţi conexe de transport - - - - - - - - - -
ALTE DOMENII DE ACTIVITATE 80 75 83 87 60 60 50 72 71 70 ÎNSUMĂRI
Sectorul rezidenţial (populaţie) 52 47 59 61 42 42 31 54 54 55 0,5 RCAC (CAGR)
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
19
Comerţ şi servicii publice 28 28 24 26 18 17 18 17 16 15 -6,9 RCAC (CAGR) Agricultura/Sivicultura - - - - - 1 1 1 1 1
Alte activitităţi - - - - - - - - - -
CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE - - - - - - - 1 - -
Diferenţe statistice - - - - - - - - - -
4.2. Balanţa energetică de perspectivă a gazelor naturale (2010-2019) Mii de tone echivalent petrol, ktep
OFERTA ȘI CONSUMUL
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
2018
(f)
2019
(f)
RCAC
(CAGR)
2010-
2017
Metoda
Producţia primară - - - - - -
Intrări din alte surse - - - - - -
Import 960 931 885 833 851 815 838 835 820 804 DEDUCȚIE (INFERENCE)
Export - - - - - -
Buncăraj - - - - - -
Variaţia stocurilor 2 -1 - 1 -1 1 -1 -1 - - MODIFICĂRI DE STOCURI = 0
CONSUMUL INTERN BRUT 962 930 885 834 850 816 837 836 820 804 DEDUCȚIE (
TRANSFORMARE, INTRĂRI 434 413 400 380 396 365 369 360 350 340 ÎNSUMĂRI
Centrale electrice 1 - - 1 1 - - - LKV
Centralele electrice cu termoficare –producători de energie
pentru scopuri publice 321 302 292 270 283 279 279 260 252 245 -3,0 CAGR
Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu 8 10 11 17 25 14 12 15 15 15 LKV
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri
publice 60 55 53 49 46 39 43 49 48 46 -2,9 CAGR
Centrale termice - producători de energie pentru consumul
propriu 44 46 44 43 41 33 35 36 35 34 -2,8 CAGR
Rafinării de petrol - - - - - -
Instalaţii petrochimice - - - - - -
Instalaţii de lichifiere - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului - - - - - -
Alte instalaţii de transformare - - - - - -
TRANSFORMARE, IEŞIRI - - - - - -
Centrale electrice - - - - - -
Centralele electrice cu termoficare – producători de energie pentru scopuri publice - - - - - -
Centralele electrice cu termoficare - producători de energie
pentru consumul propriu - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri
publice - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu - - - - - -
Rafinării de petrol - - - - - -
Instalaţii petrochimice - - - - - -
Instalaţii de lichifiere - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului - - - - - -
Alte instalaţii de transformare - - - - - -
Energie electrică utilizată în alte scopuri - - - - - -
PIERDERI 72 70 64 64 68 58 50 49 49 49 LKV
CONSUMUL FINAL 456 447 421 390 386 393 418 427 421 415 ÎNSUMĂRI
CONSUM FINAL ENERGETIC 456 447 421 390 386 393 418 427 421 415 ÎNSUMĂRI
INDUSTRIE 63 66 63 58 55 60 61 58 57 57 -1,2 CAGR
Industria metalurgică - - - - - - - -
Industria chimică şi petrochimică - - - - 1 1 1 1 1 1,0
Minirale nemetalice) 47 47 44 38 31 35 33 31 31 30,3 LKS
Industria constructoare de - 1 - - 1 - - - LKS
Echipamente de transport - - - 1 - - - - LKS
Industria extractivă - - - - - - - -
Produse alimentare, băuturi şi tutun 13 15 17 16 17 21 22 24 24 23,4 LKS
Celuloză, hârtie şi activităţi de tipărire 1 2 1 - 2 1 1 - - LKS
Prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier - - - 1 1 - 1 - - LKS
Construcţii 1 - 1 1 1 1 1 1 1 1,0 LKS
Industrie textilă şi articole din piele 1 1 - 1 1 1 1 - - LKS
Alte activităţi industriale - - - - - - 1 1 1 1,0
TRANSPORT 7 2 11 6 8 20 25 24 24 24 ÎNSUMĂRI Transportul aerian - - - - - -
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
20
Transportul rutier 1 2 2 1 1 13 19 17 17 17 LKV
Transportul feroviar - - - - - -
Transportul prin conducte 6 - 9 5 7 7 6 7 7 7 LKV
Transportul naval - - - - - -
Alte activităţi conexe de transport - - - - - -
ALTE DOMENII DE ACTIVITATE 386 379 347 326 323 313 332 345 340 335 ÎNSUMĂRI Sectorul rezidenţial (populaţie) 294 277 250 234 239 226 236 250 244 239 -2,3 CAGR
Comerţ şi servicii publice 90 100 94 88 82 85 94 93 93 94 0,5 CAGR
Agricultura/Sivicultura 2 2 3 4 2 2 2 2 2 2 LKV
Alte activitităţi - - - - - -
CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE - - - - - -
Diferenţe statistice - - - - - -
4.3. Balanţa energetică de perspectivă a produselor petroliere (2010-2019)
Mii de tone echivalent petrol, ktep
OFERTA ȘI CONSUMUL
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
2018
(f)
2019
(f)
RCAC
(CAGR)
2010-
2017
Metoda
Producţia primară 11 13 11 10 8 7 7 5 5 5 UVC (LKV)
Intrări din alte surse - - - - - - - - - - UVC (LKV)
Import 738 824 761 810 799 851 920 958 978 1010 DEDUCŢIE (INFERENCE)
Export 9 14 18 34 18 14 15 34 15 15 UVC (LKV)
Buncăraj - - - - - - - - - - UVC (LKV)
Variaţia stocurilor 36 -11 10 -1 14 -15 -16 -8 - -
MODIFICĂRI DE STOCURI = 0
CONSUMUL INTERN BRUT 776 812 764 785 803 829 896 937 968 1000 DEDUCŢIE
TRANSFORMARE, INTRĂRI 38 34 34 36 28 23 30 24 22 21 -6,4 RCAC (CAGR)
Centrale electrice - - - - - - - - - - USC (LKS)
Centralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice - - - - - - - - - - USC (LKS)
Centralele electrice cu termoficare - producători de energie
pentru consumul propriu 19 14 11 14 11 7 11 9 8 8 USC (LKS)
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice - - - - - - - - - - USC (LKS)
Centrale termice - producători de energie pentru consumul
propriu 2 1 1 1 - - 1 1 1 1 USC (LKS)
Rafinării de petrol - - - - - - - - - - USC (LKS)
Instalaţii petrochimice 17 19 22 21 17 16 18 14 13 12 USC (LKS)
Instalaţii de lichifiere - - - - - - - - - - USC (LKS)
Entităţi de producere a mangalului - - - - - - - - - - USC (LKS)
Alte instalaţii de transformare - - - - - - - - - - USC (LKS)
TRANSFORMARE, IEŞIRI 20 18 18 18 18 11 15 14 14 14 ÎNSUMĂRI
Centrale electrice - - - - - - - - - -
Centralele electrice cu termoficare – producători de energie
pentru scopuri publice - - - - - - - - - -
Centralele electrice cu termoficare - producători de energie
pentru consumul propriu - - - - - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri
publice - - - - - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru consumul
propriu - - - - - - - - - -
Rafinării de petrol - - - - - - - - - -
Instalaţii petrochimice 20 18 18 18 18 11 15 14 14 14 UVC (LKV)
Instalaţii de lichifiere - - - - - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului - - - - - - - - - -
Alte instalaţii de transformare - - - - - - - - - -
Energie electrică utilizată în alte scopuri - - - - - - - - UVC (LKV)
PIERDERI 4 4 4 5 4 3 4 2 2 2 UVC (LKV)
CONSUMUL FINAL 754 792 744 762 789 814 877 925 957 991 ÎNSUMĂRI
CONSUM FINAL ENERGETIC 722 762 701 720 740 778 840 889 920 954
INDUSTRIE 11 9 30 16 10 4 9 18 18 18 ÎNSUMĂRI
Industria metalurgică - - - - - - - - - -
Industria chimică şi petrochimică - - - 1 - - - - - -
Minirale nemetalice) 2 1 21 8 - - 3 12 12 12 UVC (LKV)
Industria constructoare de - - - - - - - - - -
Echipamente de transport - - - - - - - - - -
Industria extractivă 1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 UVC (LKV)
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
21
Produse alimentare, băuturi şi tutun 3 2 2 2 4 - 2 1 1 1 UVC (LKV)
Celuloză, hârtie şi activităţi de tipărire - - - - - - - - - -
Prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier - - - - - - - - - -
Construcţii 5 5 6 3 4 3 3 4 4 4 UVC (LKV)
Industrie textilă şi articole din piele - - - - - - - - - -
Alte activităţi industriale - - - - - - - - - -
TRANSPORT 586 623 554 584 605 637 686 703 724 746 ÎNSUMĂRI
Transportul aerian 19 20 23 22 25 25 33 47 53 61 13,8 RCAC (CAGR)
Transportul rutier 553 590 516 552 576 604 638 644 658 673 2,2 RCAC (CAGR)
Transportul feroviar 14 13 14 9 1 6 13 10 10 10 UVC (LKV)
Transportul prin conducte - - - - - - - -
Transportul naval - - - - 1 1 1 1 1 1 UVC (LKV)
Alte activităţi conexe de transport - - 1 1 2 1 1 1 1 1 UVC (LKV)
ALTE DOMENII DE ACTIVITATE 125 130 117 120 125 137 145 168 179 190 ÎNSUMĂRI
Sectorul rezidenţial (populaţie) 44 59 62 63 64 66 69 66 70 74 6,0 RCAC (CAGR)
Comerţ şi servicii publice 19 10 4 3 5 5 4 3 3 3 UVC (LKV)
Agricultura/Sivicultura 62 61 51 54 56 66 72 99 106 113 6,9 RCAC (CAGR)
Alte activitităţi - - - - - - - - -
CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE 32 30 43 42 49 36 37 36 37 37 1,7 RCAC (CAGR)
Diferenţe statistice - - - - - - - -
4.4. Balanţa energetică de perspectivă a biocombustibililor şi deşeurilor (2010-2019)
Mii de tone echivalent petrol, ktep
OFERTA ȘI CONSUMUL
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
2018
(f)
2019
(f)
RCAC
(CAGR)
2010-
2017
Metoda
Producţia primară 505 535 580 585 641 644 698 760 807 852 DEDUCŢIE (INFERENCE)
Intrări din alte surse - - - - - - - - - -
Import - - - - - - - 2 - -
Export 4 - 1 - 4 2 - - - - LKV
Buncăraj - - - - - - - - - -
Variaţia stocurilor 11 2 -5 -1 -8 8 - -2 MODIFICĂRI DE STOCURI = 0
CONSUMUL INTERN BRUT 512 537 574 584 629 650 698 764 807 852 DEDUCŢIE
TRANSFORMARE, INTRĂRI 12 10 5 8 12 21 20 20 22 23 7,6 CAGR
Centrale electrice - - - 1 1 - - 2 2 2 LKS
Centralele electrice cu termoficare –producători de energie
pentru scopuri publice - - - - - - - - - - LKS
Centralele electrice cu termoficare - producători de energie
pentru consumul propriu - - - - 3 10 9 5 5 6 LKS
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice - - - - - - 1 1 1 1 LKS
Centrale termice - producători de energie pentru consumul
propriu 12 10 5 6 7 9 9 10 11 12 LKS
Rafinării de petrol - - - - - - - - - -
Instalaţii petrochimice - - - - - - - - - -
Instalaţii de lichifiere - - - - - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului - - - 1 1 2 1 2 2 2 LKS
Alte instalaţii de transformare - - - - - - - - - - LKS
TRANSFORMARE, IEŞIRI - - - - 1 - - - -
Centrale electrice - - - - - - - -
Centralele electrice cu termoficare – producători de energie
pentru scopuri publice - - - - - - - -
Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu - - - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri
publice - - - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru consumul
propriu - - - - - - - -
Rafinării de petrol - - - - - - - -
Instalaţii petrochimice - - - - - - - -
Instalaţii de lichifiere - - - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului - - - - 1 - - -
Alte instalaţii de transformare - - - - - - - -
Energie electrică utilizată în alte scopuri - - - - - - - -
PIERDERI - - - - - - - -
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
22
CONSUMUL FINAL 500 527 569 576 618 629 678 744 785 829 ÎNSUMĂRI
CONSUM FINAL ENERGETIC 500 527 569 576 615 620 669 733 774 818 ÎNSUMĂRI
INDUSTRIE 1 1 1 1 2 1 1 - - - ÎNSUMĂRI
Industria metalurgică - - - - - - - - - -
Industria chimică şi petrochimică - - - - - - - - - -
Minirale nemetalice) - - - - - - - - - -
Industria constructoare de - - - - - - - - - -
Echipamente de transport - - - - - - - - - -
Industria extractivă - - - - - - - - - -
Produse alimentare, băuturi şi tutun - - - 1 1 1 1 - LKV
Celuloză, hârtie şi activităţi de tipărire - - 1 - 1 - - - - -
Prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier 1 1 - - 1 - - - - -
Construcţii - - - - - - - - - -
Industrie textilă şi articole din piele - - - - - - - - - -
Alte activităţi industriale - - - - - - - - - -
TRANSPORT - - - - - - - - - -
Transportul aerian - - - - - - - - - -
Transportul rutier - - - - - - - - - -
Transportul feroviar - - - - - - - - - -
Transportul prin conducte - - - - - - - - - -
Transportul naval - - - - - - - - - -
Alte activităţi conexe de transport - - - - - - - - - -
ALTE DOMENII DE ACTIVITATE 499 526 568 575 613 619 668 733 774 818 ÎNSUMĂRI
Sectorul rezidenţial (populaţie) 490 521 559 567 600 609 658 720 761 804 5,7 CAGR
Comerţ şi servicii publice 8 5 8 7 12 9 9 12 13 13 6,0 CAGR
Agricultura/Sivicultura 1 - 1 1 1 1 1 1 1 1 LKV
Alte activitităţi - - - - - - - -
CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE - - - - 3 9 9 11 11 11 LKV
Diferenţe statistice - - - - - - - -
4.5. Balanţa energetică de perspectivă a energiei electrice (2010-2019)
Mii de tone echivalent petrol, ktep
OFERTA ȘI CONSUMUL
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
2018
(f)
2019
(f)
RCAC
(CAGR)
2010-
2017
Metoda
Producţia primară 7 7 3 4 5 4 4 5 4 4 LKV
Intrări din alte surse 258 213 209 161 224 283 286 195 293 303 DEDUCŢIE (INFERENCE)
Import 2 57 73 125 63 2 - 97 97 97 LKV
Export - - - - - - - - - -
Buncăraj - - - - - - - - - -
Variaţia stocurilor - - - - - - - - - -
CONSUMUL INTERN BRUT 267 277 285 290 292 289 290 297 307 316 DEDUCŢIE
TRANSFORMARE, INTRĂRI 7 7 3 4 5 4 4 5 5 5 ÎNSUMĂRI
Centrale electrice 7 7 3 4 5 4 4 5 5 5 LKV
Centralele electrice cu termoficare –producători de energie
pentru scopuri publice - - - - - - - - - -
Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu - - - - - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri
publice - - - - - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu - - - - - - - - - -
Rafinării de petrol - - - - - - - - - -
Instalaţii petrochimice - - - - - - - - - -
Instalaţii de lichifiere - - - - - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului - - - - - - - - - -
Alte instalaţii de transformare - - - - - - - - - -
TRANSFORMARE, IEŞIRI 91 87 80 78 83 81 78 77 75 74 ÎNSUMĂRI
Centrale electrice 7 7 3 5 6 5 4 5 5 5 LKV
Centralele electrice cu termoficare – producători de energie pentru scopuri publice 81 78 74 70 71 73 70 68 66 65 -2,5 CAGR
Centralele electrice cu termoficare - producători de energie
pentru consumul propriu 3 2 3 3 6 3 4 4 4 4 LKV
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice - - - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru consumul - - - - - - - -
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
23
propriu
Rafinării de petrol - - - - - - - -
Instalaţii petrochimice - - - - - - - -
Instalaţii de lichifiere - - - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului - - - - - - - -
Alte instalaţii de transformare - - - - - - - -
Energie electrică utilizată în alte scopuri 17 16 14 14 17 16 16 15 15 15 LKV
PIERDERI 52 50 50 50 40 33 37 37 37 37
CONSUMUL FINAL 282 291 298 306 313 317 311 317 325 333
CONSUM FINAL ENERGETIC 282 291 298 306 313 317 311 317 325 333
INDUSTRIE 68 70 71 75 77 65 64 65 68 69 ÎNSUMĂRI
Industria metalurgică - - - - 1 - - - -
Industria chimică şi petrochimică 2 3 3 3 4 4 4 4 4 4 LKV
Minirale nemetalice) 14 14 12 15 12 14 11 11 11 11 LKV
Industria constructoare de - - - - 3 4 4 4 4 4 LKV
Echipamente de transport 4 4 4 4 1 - - - - - LKV
Industria extractivă 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 - LKV
Produse alimentare, băuturi şi tutun 25 26 29 30 34 34 34 34 36 37 4,5 CAGR
Celuloză, hârtie şi activităţi de tipărire 1 1 1 1 1 - - 1 1 1 - LKV
Prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier 6 6 6 5 5 3 3 2 3 3 LKV
Construcţii 1 1 1 1 1 - 1 1 1 1 - LKV*
Industrie textilă şi articole din piele 3 3 3 3 3 3 4 5 5 5 - LKV
Alte activităţi industriale 11 11 11 12 11 2 2 2 2 2 - LKV
TRANSPORT 4 5 4 5 5 5 6 7 7 7 ÎNSUMĂRI
Transportul aerian - - - - - - - -
Transportul rutier 4 4 3 3 4 4 4 4 4 4 LKV
Transportul feroviar - - - - - - - -
Transportul prin conducte - 1 1 2 1 1 2 3 3 3 LKV
Transportul naval - - - - - - - -
Alte activităţi conexe de transport - - - - - - - -
ALTE DOMENII DE ACTIVITATE 210 216 223 226 231 247 241 245 251 257 ÎNSUMĂRI
Sectorul rezidenţial (populaţie) 130 133 135 139 143 144 140 141 143 144 1,2 CAGR
Comerţ şi servicii publice 75 78 84 82 84 99 97 100 104 109 4,2 CAGR
Agricultura/Sivicultura 5 5 4 5 4 4 4 4 4 4 LKV
Alte activitităţi - - - - - - - -
CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE - - - - - - - -
Diferenţe statistice - - - - - - - -
* Lipsa indicatorului pentru ramura construcții egal cu "1" în anul 2015 o vom considera ca o eroare aleatore, doarece pentru alți ani această mărime are
valoarea eglă cu 1. Urmare a acesteia vom utiliza în analiza noastră valoarea indicatorului egală cu 1 pentru ramura construcții. *Lipsa valorii egală cu 2 în indicatorul “Importul energii electrice din Ucraina” în 2016 de asemenea o considerăm că este o eroare statistică aleatoare. Această
mărime nu este egală cu zero pentru alți ani examinați. Pentru analiză vom utiliza valoarea minimală a mărimii pentru anul 2015.
4.6. Balanţa energetică de perspectivă a energiei termice (2010-2019)
Mii de tone echivalent petrol, ktep
OFERTA ȘI CONSUMUL
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
2018
(f)
2019
(f)
RCAC
(CAGR)
2010-
2017
Metoda
Producţia primară - - - - - - - - - -
Intrări din alte surse - - - - - - - - - -
Import - - - - - - - - - -
Export - - - - - - - - - -
Buncăraj - - - - - - - - - -
Variaţia stocurilor - - - - - - - - - - MODIFICĂRI DE STOCURI = 0
CONSUMUL INTERN BRUT - - - - - - - - - -
TRANSFORMARE, INTRĂRI - - - - - - - - - -
Centrale electrice - - - - - - - - - -
Centralele electrice cu termoficare –producători de energie
pentru scopuri publice - - - - - - - - - -
Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu - - - - - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri
publice - - - - - - - - - -
Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu - - - - - - - - - -
Rafinării de petrol - - - - - - - - - -
Instalaţii petrochimice - - - - - - - - - -
Instalaţii de lichifiere - - - - - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului - - - - - - - - - -
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
24
Alte instalaţii de transformare - - - - - - - - - -
TRANSFORMARE, IEŞIRI 287 272 259 254 250 239 253 245 240 234 -2,2 CAGR
Centrale electrice - - - - - - - -
Centralele electrice cu termoficare – producători de energie pentru scopuri publice 167 159 153 140 137 143 147 145 142 139 LKS
Centralele electrice cu termoficare - producători de energie
pentru consumul propriu 20 19 16 25 29 15 18 20 20 19 LKS
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice 53 48 46 41 40 43 47 42 41 40 LKS
Centrale termice - producători de energie pentru consumul
propriu 47 46 44 48 44 38 41 38 37 36 LKS
Rafinării de petrol - - - - - - - - -
Instalaţii petrochimice - - - - - - - - -
Instalaţii de lichifiere - - - - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului - - - - - - - - -
Alte instalaţii de transformare - - - - - - - - -
Energie electrică utilizată în alte scopuri - - - - - 2 3 2 2 2 LKV
PIERDERI 47 40 41 40 40 35 37 40 40 40 LKV
CONSUMUL FINAL 240 232 218 214 210 202 213 203 198 194
CONSUM FINAL ENERGETIC 240 232 218 214 210 202 213 203 198 194
INDUSTRIE 51 47 43 52 58 39 44 46 45 45 -1,5 CAGR
Industria metalurgică - - - - - - - - - -
Industria chimică şi petrochimică 1 1 - 1 1 - - 1 1 1 LKS
Minirale nemetalice) - - - - - - - - - -
Industria constructoare de - - - - - - - - - -
Echipamente de transport - - - - - - - - - -
Industria extractivă - - - - - - - - - -
Produse alimentare, băuturi şi tutun 47 43 - 47 53 37 42 43 42 42 - LKS
Celuloză, hârtie şi activităţi de tipărire 1 1 40 1 1 - - - - - - LKS
Prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier - - - - - - - - - - LKS
Construcţii - - - - - - - - - -
Industrie textilă şi articole din piele 2 2 - 2 2 2 2 2 2 2 - LKS
Alte activităţi industriale - - 2 1 1 - - - - - LKS
TRANSPORT - - - - - - - - - -
Transportul aerian - - - - - - - - - -
Transportul rutier - - - - - - - - - -
Transportul feroviar - - - - - - - - - -
Transportul prin conducte - - - - - - - - - -
Transportul naval - - - - - - - - - -
Alte activităţi conexe de transport - - - - - - - - - -
ALTE DOMENII DE ACTIVITATE 189 185 175 162 152 163 169 157 153 149 ÎNSUMĂRI
Sectorul rezidenţial (populaţie) 132 128 118 109 107 118 123 115 113 111 -2,0 CAGR
Comerţ şi servicii publice 56 56 56 53 44 45 46 42 40 39 -4,0 CAGR
Agricultura/Sivicultura 1 1 1 - 1 - - - - - LKV*
Alte activitităţi - - - - - - - - - -
CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE - - - - - - - - - -
Diferenţe statistice - - - - - - - - - -
4.7. Balanţa energetică de perspectivă – Toate produsele energetice (2010-2019)
Mii de tone echivalent petrol, ktep
OFERTA ȘI CONSUMUL 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
(f) 2019
(f)
Producţia primară 523 555 594 599 654 655 709 770 816 861
Intrări din alte surse 258 213 209 161 224 283 286 195 293 303
Import 1813 1937 1832 1924 1801 1766 1818 2012 1997 2013
Export 13 14 19 34 22 16 15 34 15 15
Buncăraj - - - - - - - - - -
Variaţia stocurilor 52 -15 8 -7 12 -2 -2 4 - - CONSUMUL INTERN BRUT 2633 2676 2624 2643 2669 2686 2796 2939 3004 3075 TRANSFORMARE, INTRĂRI 493 466 444 436 443 415 424 411 401 391
Centrale electrice 8 7 3 6 7 4 4 7 7 7 Centralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice 321 302 292 270 283 279 279 260 252 245 Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru
consumul propriu 27 24 22 31 39 31 32 29 29 29
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice 60 55 53 49 46 39 44 50 49 47
Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu 60 59 52 58 50 44 46 49 49 48
Rafinării de petrol - - - - - -
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
25
Instalaţii petrochimice 17 19 22 21 17 16 18 14 13 12
Instalaţii de lichifiere - - - - - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului - - - 1 1 2 1 2 2 2
Alte instalaţii de transformare - - - - - - - - - -
TRANSFORMARE, IEŞIRI 398 377 357 350 352 331 346 336 329 322
Centrale electrice 7 7 3 5 6 5 4 5 5 5 Centralele electrice cu termoficare – producători de energie pentru
scopuri publice 248 237 227 210 208 216 217 213 208 203 Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru
consumul propriu 23 21 19 28 35 18 22 24 24 23
Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice 53 48 46 41 40 43 47 42 41 40
Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu 47 46 44 48 44 38 41 38 37 36
Rafinării de petrol 20 18 - - - - - - - -
Instalaţii petrochimice 20 18 18 18 18 11 15 14 14 14
Instalaţii de lichifiere - - - - - - - - - -
Entităţi de producere a mangalului - - - - 1 - - - - -
Alte instalaţii de transformare - - - - - - - - - -
Energie electrică utilizată în alte scopuri 17 16 14 12 17 18 19 17 17 17
PIERDERI 176 165 159 155 152 129 128 128 128 128
CONSUMUL FINAL 2345 2406 2364 2390 2409 2455 2571 2719 2788 2862
CONSUM FINAL ENERGETIC 2313 2376 2321 2348 2357 2410 2525 2671 2694 2769
INDUSTRIE 227 235 239 257 235 209 203 217 218 218 Industria metalurgică - - - - 1 - - - - - Industria chimică şi petrochimică 3 4 3 5 6 5 5 6 6 6 Minirale nemetalice) 94 102 106 114 73 88 69 83 82 82 Industria constructoare de - 1 - - 4 4 4 4 4 4 Echipamente de transport 4 4 4 5 1 - - - - - Industria extractivă 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 Produse alimentare, băuturi şi tutun 90 88 50 98 112 94 103 103 104 104 Celuloză, hârtie şi activităţi de tipărire 3 4 43 2 4 1 1 1 1 1 Prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier 7 7 6 6 7 3 4 2 3 3 Construcţii 7 6 8 5 6 4 5 6 6 6 Industrie textilă şi articole din piele 6 6 3 6 6 6 7 7 7 7 Alte activităţi industriale 11 11 13 13 12 2 3 3 3 3
TRANSPORT 597 630 569 595 618 662 717 734 755 777 Transportul aerian 19 20 23 22 25 25 33 47 53 61 Transportul rutier 558 596 521 556 581 621 661 665 679 694 Transportul feroviar 14 13 14 9 1 6 13 10 10 10 Transportul prin conducte 6 1 10 7 8 8 8 10 10 10 Transportul naval - - - - 1 1 1 1 1 1 Alte activităţi conexe de transport - - 1 1 2 1 1 1 1 1
ALTE DOMENII DE ACTIVITATE 1489 1511 1513 1496 1504 1539 1605 1720 1768 1819 Sectorul rezidenţial (populaţie) 1142 1165 1183 1173 1195 1205 1257 1346 1385 1426 Comerţ şi servicii publice 276 277 270 259 245 260 268 267 269 272 Agricultura/Sivicultura 71 69 60 64 64 74 80 107 114 121 Alte activitităţi - - - - - - - - - -
CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE 32 30 43 42 52 45 46 48 48 48 Diferenţe statistice - - - - - - - - - -
4.8. Indicatorii energetici cheie şi prognoza valorilor lor pentru anii 2018 și 2019 Mii tone echivalent petrol, ktep
Indicatorii cheie energetici 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018(f) 2019 (f)
Importul net al energiei 1 800 1 923 1 813 1 890 1 779 1 750 1 803 1 978 1 982 1 998
Importul net al energiei (Include şi Alte surse) 2 058 2 136 2 022 2 051 2 003 2 033 2 089 2 173 2 275 2 301
Eficienţa in sectorul
transformării 80,7 80,9 80,4 80,3 79,5 79,8 81,6 81,8 82,0 82,3
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
26
5. Fluxuri-cheie de energie a Balanţei energetice
5.1. Fluxuri-cheie de energie - Balanţa energetică cumulativă
(Toate tipurile de combustibili, mii ktep, 2010-2019)
Consumul intern brut privind toate tipurile de combustibili corespunde seriei: 2633 ktep (2010), 2939
ktep (2017), 3004 ktep (2018f), 3075 ktep (2019f). Cota majorării în anul 2019 în raport cu consumul
total brut pentru anul 2017 se prognozează la nivel de creştere cca. cu 4.6 %.
Consumul final privind toate tipurile de combustibili corespunde seriei: 2345 ktep (2010), 2719 ktep
(2017), 2788 ktep (2018f), 2862 ktep (2019f).
Structura repartiţiei consumului final pe ramurile economiei pentru anii 2010 şi 2017 (cotele de
consum final) se prezintă în diagramele din Fig.5.1. Devierile consumului final pe ramurile economiei
prezentate în unităţi de măsură ktep şi procente sunt următoarele:
А) Industria – 227 ktep (2010), 217 ktep (2017) deviere – descreştere 4%. Cota anuală de
micşorare a consumului – (-0,6) % per an. Prognoza pentru anul 2018 -218 ktep şi pentru anul 2019 –
218 ktep.
B) Transport - 597 ktep (2010), 734 ktep (2017): creştere cu 23 %. Cota anuală de creştere a
consumului constituie 2.9 % per an. Prognoza pentru anul 2018: 755 ktep şi pentru anul 2019 – 776
ktep.
C) Sectorul rezidenţial - 1142 ktep (2010), 1346 ktep (2017): creştere cu 17,9%. Cota anuală de
creştere a consumului cu 2,9 % per an. Prognoza pentru anul 2018:1385 ktep şi pentru anul 2019 la
nivel de 1426 ktep.
D) Comerţ şi servicii publice – 276 ktep (2010), 267 ktep (2017): diminuare cu 3.3 % (schimbare
nesemnificativă). Cota anuală de micşorare a consumului constituie 0.4 % per an. Prognoza pentru
anul 2018: 270 ktep şi pentru anul 2019 la nivel de 273 ktep.
E) Agricultura/Sivicultura - 71 ktep (2010), 107 ktep (2017): creştere cu 50.7%. Cota anuală de
creştere a consumului constituie 6.3 % per an. Prognoza pentru anul 2018: 113 ktep şi pentru anul
2019 la nivel de 121 ktep.
F) Consumat în scopuri neenergetice – 32 ktep (2010), 48 ktep (2017). Creştere cu 50.0%. Cota
anuală de creştere a consumului constituie 6.3 % per an. Prognoza pentru anul 2017:48 ktep şi pentru
anul 2018 la nivel de 48 ktep.
Transformare, ieșiri s-au diminuat de la 493 ktep (2010) până la 411 ktep (2017). Se prognozează
păstrarea acestei tendinţe şi pentru anii 2018 şi 2019, respectiv, la nivel de cca 401 ktep (2018) şi 391
ktep (2019).
Cea mai mare cotă a utilizării combustibililor este caracteristică pentru compartimentul transformare,
ieşiri în alte tipuri de combustibil şi energie, determinată ca “Producerea energiei electrice şi a energiei
termice”. În utilizarea combustibilului în aceste scopuri se observă tendinţa de diminuare a consumurilor
de la 398 ktep (2010) până la 336 ktep (2017), iar în perspectivă acest trend se va păstră şi pentru
perioada prognozată, deci se aşteaptă pentru anii 2018 şi 2019 următoarele consumuri de resurse
energetice transformate: 329 ktep (2018) şi 322 ktep (2019).
Pierderile de energie au o dinamică de micşorare de la 176 ktep (2010) până la 128 ktep (2017).
Pentru perioada duratei de prognozare nu se aşteaptă schimbări a nivelului pierderilor, deci pentru anii
2018 şi 2019 acest indicator se va păstra la nivelul anului 2017 şi va avea valorea de cca. 128 ktep pe an.
Totuşi, pentru cazul realizării unui scenariu optimist bazat pe promovarea investiţiilor în sector se
poate aştepta o menţinere a tendinţei de micşorare a nivelului pierderilor.
În cadrul ramurilor economiei repartiţia privind consumul final de resurse energetice şi energie a fost
următoarea:
а) în industrie cea mai semnificativă diminuare a consumului este caracteristică pentru ramurile
Minerale nemetalice 94 ktep (2010) şi 83 ktep (2017), ce constituie o micşorare integrală pe
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
27
perioda analizată de 12%. S-a manifestat o tendinţă de creştere a consumului în ramura Produse
alimentare, băuturi şi tutun, deci 90 ktep (2010) şi 103 ktep (2016), având o creştere integrală de
14.4 %. Pentru anii 2018 şi 2019 se prognozează consumul final la nivel de 104 ktep, deci o
creştere nesemnificativă;
b) în sectorul Transport cel mai ridicat consum a fost caracteristic pentru Transportul rutier.
Trendurile evoluţiei compartimentului Transport şi a categoriei Transportul rutier au
caracteristicile practic paralele. Consumul pe categoria ”Transportul rutier” a crescut de la 558
ktep (2010) până la 665 ktep (2017); se prognozează o creştere a consumului în transportul rutier
până la cca. 679 ktep (2018) şi creşterea până la 694 ktep (2019);
c) în compartimentul Alte domenii de activitate, cea mai ridicată creştere este prognozată pentru
sectorul: rezidenţial (populaţie) – 1142 (2010), 1346(2017) şi prognozate 1385(2018), 1426
(2019) ktep. În raport cu anul 2017 creşterea constituie 3% în anul 2018 şi 6 % în 2019. Creşterea
prognozată pentru sectorul Agricultura/Sivicultura - 71 ktep în 2017 cu atingerea valorilor de 114
(2018) şi 121 ktep (2019).
În figura 5.1 se prezintă informaţii în formă grafică ce caracterizează tendinţele de evoluţie ale
consumurilor şi structura consumurilor de energie în perioada 2010-2019. Cu cifre sunt indicate valorile
în ktep.
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
28
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
29
Fig.5.1. Caracteristici cantitative privind evoluţia consumurilor de energie
în ţară în perioada 2010-2017 şi prognoza pentru 2018 şi 2019
5.2. Fluxuri-cheie de energie - Balanţa energetică a cărbunelui (ktep, 2010-2019) (Fig.5.2)
Consumul total brut a cărbunelui s-a micşorat de la 116 ktep (2010) până la 75 ktep (2016). În 2017,
s-a înregistrat o creștere prin salt al consumului până la 105 ktep. Pentru perioada de prognoză se
așteaptă, o ușoară scădere la 103 (2018) și 102 (2019) ktep
Consumul final al cărbunelui de asemenea are tendinţa de diminuare de la 113 ktep (2010) până 100
ktep (2019).
Cea mai mare cotă a consumului final a cărbunelui al fost în INDUSTRIE (INDUSTRY) şi în
compartimentul Alte domenii de activitate, inclusiv Sectorul rezidenţial (populaţie) şi sectorul Comerţ şi
servicii publice.
Consumul cărbunelui (a vedea fig. 5.2):
în Industrie: 33 ktep (2010), 30 ktep (2017); se prognozează consumul final al cărbunelui la nivel
de 30 ktep (2018) şi 29 ktep (2019), deci consumul acestui tip de combustibil va avea o tendinţă
slabă de diminuare;
în Sectorul rezidenţial s-a depistat o micşorare a consumului final al cărbunelui de la 52 ktep
(2010) până la 31 ktep (2016). Dar tendința ulterioară s-a schimbat în următorul an, astfel în 2017
consumul a fost de 54 ktep și este proprognozat același volum de consum pentru următorii ani
2018 (54 ktep) și 2019 (55 ktep).
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
30
Fig.5.2. Consumul brut, final al cărbunelui şi consumul în industrie, sectorul rezidenţial,
comerţ şi servicii publice
5.3. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa energetică a gazelor naturale (ktep, 2010-2019)
Consumul total brut al gazelor naturale s-a micşorat de la 962 ktep (2010) până la 836 ktep (2017);
se prognozează micşorarea la nivel de 820 ktep (2018) şi 804 ktep (2019) (Fig.5.3).
Consumul final al gazelor naturale, de asemenea, are o tendinţă de micşorare, deoarece s-a micşorat
de la valoarea 456 ktep (2010) până la 427 ktep (2017). Această tendiţă se va păstra şi pentru anii 2018 şi
2019, deci volumul consumului final al gazelor naturale se prognozează la nivel de 421 ktep (2018) şi 415
ktep (2019).
Consumul final al gazelor în industrie s-a micşorat de la 63 ktep (2010) până la 58 ktep (2017). Se
prognozează consumul brut la nivel de 57 ktep (2018- 2019).
Cele mai semnificative consumuri ale gazelor naturale sunt în următoarele ramuri ale industriei:
А) ramura Minerale nemetalice. Micşorarea consumului final de la 47 ktep (2010) până la 31 ktep
(2017), se prognozează la nivel de 31 ktep (2018-2019).
B) ramura Produse alimentare, băuturi şi tutun. Se manifestă o creştere a consumului final al gazelor
naturale de la 13 ktep (2010) până la 24 ktep (2017). Pentru anii 2018 -2019 se prognozează o
stabilizare a consumului final al gazelor naturale la nivel 24 ktep.
C) În sectorul transporturilor se manifestă o creștere semnificativă a consumului de gaze naturale, de
la 7 ktep în 2010 la 24 ktep în 2017; se prognozează păstrarea nivelului de consum pentru perioada 2018
și 2019 la nivel de cca. 24 ktep. O serie temporală examinată persistă fluctuații ale valorilor consumului,
însă în ultimii trei ani s-a observat o tendință destul de stabilă a consumului la nivel de 20-24 ktep.
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
31
Valorile pentru 2018-2019 pentru o astfel de serie pot fi determinate numai prin abordarea LKV (după
anul precedent). Consumul de gaze așteptat în 2018 și 2019 este constituit la nivel 24 ktep.
D) Consumul final al gazelor naturale în Sectorul rezidenţial (populaţie) s-a micşorat de la 294 ktep
(2010) până la 250 ktep (2017), iar în perspectivă acest consum se prognozează la nivel de 244 ktep
(2018) şi 239 ktep (2019).
E) Consumul final al gazelor naturale în sectorul Comerţ şi servicii publice a crescut de la 90 ktep
(2010) până la 93 ktep (2017), iar în perspectivă acest consum final se estimează la nivel de 93-94 ktep,
respectiv pentru anii 2017 şi 2018.
Fig. 5.3. Indicatori de consum ai gazelor naturale în ţară în perioada 2010-2019
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
32
5.4. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa produselor petroliere, ktep (2010-2019)
Consumul total brut al produselor petroliere a crescut de la 776 ktep (2010) până la 937 ktep (2017);
se prognozează acest consum la nivel de 968 ktep (2018) şi 1000 ktep (2019).
Consumul final al produselor petroliere a crescut în perioada 2010-2015 de la 754 ktep (2010) până
la 925 ktep (2017), iar pentru anii 2018 şi 2019 se va manifesta tendinţa de creştere a consumului final al
produselor petroliere: 957 ktep (2018) şi 991 ktep (2019).
Consumul cel mai semnificativ al produselor petroliere s-a depistat pentru Transport (ramura
Transportul rutier) şi Alte domenii de activitate.
În Transport consumul final s-a majorat de la 586 ktep (2010) până la 703 ktep (2017), şi se
prognozează la nivelul de 724 ktep (2018) şi 746 ktep (2019).
Pentru segmentul Alte domenii de activitate consumul final al produselor petroliere a fost la
următorul nivel pentru sectoarele:
А) Sectorul rezidenţial - s-a majorat de la 44 ktep (2010) până la 66 ktep (2017), şi se aşteaptă la
nivelul de 70 ktep (2018) şi 74 ktep (2019), în care se manifestă tendinţa evidentă de creştere a
consumului final al produslor petroliere în acest segment.
B) Sectorul Comerț și servicii publice - micșorarea de la 19 ktep (2010) până la 3ktep (2017), iar
valoarea așteptată se preconizează la nivel de 3 ktep (2018-2019). Tendință evidentă de micșorare a
consumului final al produselor petroliere.
С) Sectorul Agricultura/Silvicultura - majorarea de la 62 ktep (2010) pînă la 99 ktep (2017), şi se
prognozează 106 ktep (2018) şi 113 ktep (2019). Tendinţa generală – o creştere permanentă a
consumului final al produselor petroliere în agricultură şi sivicultură.
Consumuri în scopuri neenergetice au tendinţa de creştere de la 32 ktep (2010) până la 36 ktep
(2017), şi se majorarează la valoarile 37 ktep (2017) şi 37 ktep (2018).
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
33
Fig.5.4. Indicatorii ce caracterizează consumul de produse petroliere în perioada 2010-2019
5.5. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa biocombustibililor şi deşeurilor, ktep ( 2010-2019)
Consumul inern brut al biocombustibililor a crescut de la 512 ktep (2010) până la 761 ktep (2017); se
prognozează creşterea la 807 ktep (2018) şi 852 ktep (2019).
Consumul final al biocombustibilului are acelaşi trend de creştere de la 500 ktep (2010) până la 744
ktep (2017), cu creştere în perspectivă la 785 ktep (2018) şi 829 ktep (2019).
Cel mai mare consum final al biocombustibilului este caracteristic pentru Sectorul rezidenţial.
Trendul în acest sector de asemenea este semnificativ: 490 ktep (2010), 720 ktep (2017) cu prognoza la
nivel de 761 ktep (2018) şi 804 ktep (2019).
Fig.5.5. Dinamica sporirii consumului de resurse energetice regenerabile în perioda 2010-2017
şi prognoza pentru anii 2018 şi 2019
5.6. Fluxuri-cheie de energie electrică (ktep, 2010-2019)
Consumul intern brut al energiei electrice de asemenea este în creştere de la 267 ktep (2010) până la
297 ktep (2017); în perspectivă va fi o creştere până la 307 ktep (2018) şi 316 ktep (2019).
Consumul final al energiei electrice a crescut de la 282 ktep (2010) până la 317 ktep (2017); in
perspectivă se aşteaptă creşterea până la 325 ktep (2018) şi 333 ktep (2019).
Producerea proprie a energiei electrice s-a micşorat de la 81 ktep (2010) până la 68 ktep (2017); în
perioada de prognoză producerea se estimează la nivelul de 66 ktep (2018) şi 65 ktep (2019).
Importul energiei electrice din Ucraina a fost 2 ktep (2010) şi 97 ktep (2017).
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
34
Importul prognozat al energiei electrice se estimează la nivel de 97 ktep (2018-2019). Valorile
importului energiei electrice este necesar de examinat în concordanţă cu furnizările care sunt atribuite
segmentului Intrări din alte surse – furnizare de la CTEM. Furnizările pe aceste aliniate au constituit 258
ktep (2010), 195 ktep (2017). Furnizările pentru anii 2018 şi 2019 se estimează în volum de 293 ktep şi
303 ktep respectiv.
Consumul final al energiei electrice pe sectoarele economiei:
А) Industrie: micşorarea consumului de la 68 ktep (2010) pînă la 65 ktep (2017), iar în perspectivă
creşterea consumului de la 68 ktep (2018) pînă la 69 ktep (2019).
B) Total pe segmentul Alte domenii de activitate (pe electricitate) se depistează tendinţa de creştere
de la 210 ktep (2010) până la 245 ktep (2017), iar în perspectivă până la 251 ktep (2018) şi 257 ktep
(2019).
Pentru segmentul Alte domenii de activitate consumul final al energiei electrice a fost pe sectoare
următorul:
А) Sectorul rezidenţial - s-a majorat de la 130 ktep (2010) până la 141 ktep (2017); consumul se
aşteaptă la nivelul 143 ktep (2018) şi 144 ktep (2019), în care se manifestă tendinţa de creştere a
consumului final.
B) Sectorul Comerţ şi servicii publice – o creştere de la 75 ktep (2010) până la 100 ktep (2017), iar
valoarea aşteptată se preconizează la nivel de 104 ktep (2018) şi 109 ktep (2019). Se menţine
tendinţă de creştere a consumului final de energie electrică.
С) Sectorul Agricultura/Sivicultura - consum mic la nivel de 4-5 ktep pe an pentru întreaga perioadă
examinată.
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
35
Fig.5.5. Dinamica consumului de energie electrică şi prognoza pe 2018 şi 2019
5.7. Fluxuri-cheie de energie – energia termică, ktep (2010-2019)
Consumul intern brut al energiei termice produsă centralizat (surse ce alimentează reţeaua
centralizată de distribuţie a energiei termice) are tendinţa de diminuare de la 287 ktep (2010) до 245 ktep
(2017), cu păstrarea acestei tendinţe şi în perioada de prognoză: 240 ktep (2018) şi 234 ktep (2019)
(Fig.5.6).
Consumul final al energiei termice are aceiaşi tendinţă ca şi consumul brut privind micşorarea
volumului utilizat de la 240 ktep (2010) până la 203 ktep (2017). Această tendinţă se va păstra şi pentru
anii apropiaţi: 198ktep (2018) şi 194 ktep (2019).
Consumul energiei termice în ramurile economiei:
Industria – descreştere de la 51 ktep (2010) până la 46 ktep (2017), iar în perspectiva apropiată
tendinţa se va păstra, constituind valorile de prognoză egale cu: 45 ktep 2018 şi 2019.
Sectorul Rezidenţial (populaţie) - micşorarea consumului de energie termică din reţeaua
centralizată de la 132 ktep (2010) până la 115 ktep (2017) cu păstrarea acestei tendinţe pentru
următorii ani: 113 ktep (2018) şi 111 ktep (2019).
Sectorul Comerţ şi servicii - tendinţa de micşorare a consumului de energie termică produsă
centralizat de la 56 ktep (2010) până la 42 ktep (2017). Această tendinţă se păstrează şi pentru
perioada de prognoză: 40 ktep (2018) şi 39 ktep (2019).
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
36
Fig.5.6. Dinamica evoluţiei indicilor de producere centralizată şi consum
a energiei termice în perioada 2010-2019
5.8. Fluxuri-cheie de energie per sector
În acest compartiment se prezintă informaţia în formă ilustrativă a consumului de combustibil după
tip şi energiei pe ramurile economiei:
1) Caracteristicile consumului final al combustibilului pe ramuri în unităţi naturale sunt prezentate în
ktep. Se prezintă în formă generalizată informaţia ce caracterizează dinamica consumului fiecărui
tip de combustibil cu evidenţierea ramurilor în care s-a consumat cel mai mult combustibil în
format generalizat (Fig.5.8.1 şi Fig.5.8.2).
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
37
2) Repartiţia consumului final al combustibilului este prezentată în procente pe ramuri şi pe tipurile
de combustibil. Graficile prezentate, de asemenea, asigură evidenţierea ramurilor economiei cu cel
mai semnificativ consum al combustibilului în perioada examinată, dar în format mai detaliat
(Fig.5.8.2, Fig.5.8.4).
3) Repartiţia cotelor de consum după tipurile de combustibil, % (Fig.5.8.5)
4) Repartiţia cotelor de consum a combustibilului pe ramurile economiei,% ( Fig.5.8.6)
5.8.1. Consumull total final şi repartiţia lui după tipul de combustibil
şi pe ramurile economiei, ktep
Fig. 5.8.1. Informaţii generalizate privind consumul total brut şi consumul final al diferitor tipuri
de combustibil şi pe ramurile economiei exprimat în unităţi naturale, ktep
5.8.2. Consumul total final şi repartiţia lui după tipul de combustibil
şi ramurile economiei, %
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
38
Fig.5.8.2. Informaţii generalizate privind consumul final a diferitor tipuri de combustibil
în ramurile economiei, %
5.8.3. Consumul de resurse energetice după tipul de combustibil în perioada 2010 şi 2017
Prognoza pentru anii 2018 şi 2019, ktep
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
39
Fig.5.8.3. Caracteristica consumurilor de combustibil după tipurile utilizate
şi prognoza evoluţiei pentru anii 2018 şi 2019
5.8.4. Consumul de resurse energetice în ramurile economiei în perioada 2010 şi 2017
Prognoza pentru anii 2018 şi 2019, ktep
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
40
Fig.5.8.4. Caracteristica consumurilor de combustibil după tipurile utilizate
şi prognoza evoluţiei pentru anii 2018 şi 2019
5.8.5. Cota repartiţiei consumului tipului de combustibil de ramurile economiei, în %
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
41
Fig.5.8.5. Repartiţia cotelor de consum a tipurilor de combustibil de către ramurile economiei şi
prognoza evoluţiei pentru aniii 2018şi 2019, %
5.8.6. Cota consumului ramurilor economiei a diferitor tipuri de combustibil, %
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
42
Fig.5.8.6. Repartiţia cotelor de consum a combustibililor de către ramurile economiei
şi prognoza evoluţiei pentru anii 2018 şi 2019, %
5.9. Analiza calitativă a tendinţelor privind consumul de combustibil şi energie
Analiza precedentă a fost realizată din punctul de vedere al consumului total brut şi al consumului
final. Vom menţiona, că pentru Republica Moldova extrem de interesantă se prezintă problema analizei
compartimentului „Importul resurselor energetice”.
Analiza segmentului Import s-a efectuat pentru fiecare tip (grupă) de combustibil similar ca şi
anterior (analiza consumului) cu sistematizarea rezultatelor în formă de tabel 5.9.1. În tabelul 5.9.1 s-a
inclus coloana în care se prezintă concluzii calitative privind tendinţele de evoluţie pe termen scurt.
Analiza tendinţelor depistate s-a efectuat după aceiaşi procedură ca pentru cazul analizei
consumurilor: valoarea primului an din seria temporală (2010), valoarea pentru ultimul an al seriei
temporale (2016), valoarea de prognoză pentru anul 2017 şi valoarea prognozată pentru anul 2018 și
2019, concluzii calitative privind evoluţia tendinţei importului combustibilului examinat. Pentru cărbune,
produse petroliere şi gazele naturale se evidenţiază în calitate de poziţii de bază indicatorii „Import”,
„Consumul total brut”, iar pentru energia termică şi biocombustibili se utilizează indicatorii „Producere”.
Pentru energia electrică se utilizează indicatorii „Producere” şi „Import”.
Tabelul 5.9.1
Analiza tendinţelor pentru anii 2017-2018, 2018-2019 şi formularea concluziilor calitative, ktep
Tipul de
combustibil
Indicatorul
Anul
Real Valoarea,
mii tep
(ktoe)
Real
Valoarea, mii tep
(ktoe)
Separarea suplimen
tară
Concluzie
Statistica 2016
Ciclul 3 2017-2018
Statistica 2017
Ciclul 4 2018-
2019
Cărbune Import = Consum 2010 116 116 Viteza de scădere a consumului de
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
43
total brut 2016 75 cărbune s-a micșorat. Consumul intern brut al cărbunelui s-a
stabilizat. Luând în considerare
acest factor, consumul de cărbune este estimat la nivelul de 100 ktep
pe an în perioada de prognoză.
2017 70 105
2018 - 65 - 103
2019 - - - 102
Gaze naturale Import= Consum
total brut
2010 962 962 Viteza de scădere a consumului de
gaz s-a micșorat. Se prognozează o
scădere medie de 16 ktep per an. 2016 837
2017 - 820 836
2018 - 803 - 820
2019 - - - 804
Produse
petroliere
Import 2010 738 738 Se manifestă o tendinţă de creștere semnificativă cu rata medie anuală
de 36.3 ktep per an
Creșterea consumlui de produse petroliere s-a accelerat; consumul
absolut a crescut semnificativ,
atingând deja în anul 2017 valoarea de 958 ktep, care este așteptată ca
în 2018 să atingă valoatrea de 956
ktep.
2016 920
2017 - 930 958
2018 - 956 - 978
2019 - - - 1010
Consum total brut 2010 776 776 Tendința în ansamblu: majorarea
consumului produselor petroliere cca cu 26-33 ktep per an.
2016 896
2017 - 922 937
2018 - 948 968
2019 - - - 1000
Biomasa Producere 2010 505 505 .
Majorarea consumului biocombustibilului cca cu 35-40
ktep per an.
2016 698
2017 - 733 760
2018 - 770 807
2019 - - - 852
Energia
electrică
Producere 2010 91 91 Valorile prezise și reale ale
consumului de energie electrică practic au au coincis.
Se așteaptă o ușoară scădere a
producerei de energie electrică la nivel de 2-3 ktep per an
2016 78
2017 - 76 77
2018 - 75 75
2019 - - - 74
Import CTEM CTEM CTEM Ucraina Determinarea volumului
importorului se ciocneşte de neclaritatea sursei de furnizare,
deoarece furnizările se fac în bază
de contract. Cel mai probail că furnizarea se va face de la CTEM
2010 258 258 2(real)
2016 286
2017 - 293 195 97
2018 - 303 293 97
2019 - - - 303 97
Consum intern brut
2010 267 267 Valorile preconizate și reale ale consumului de energie electrică
practic au coincis.
Majorarea consumului energiei electrice se așteaptă la nivel de cca
7-9 kp per an.
2016 290
2017 - 299 297
2018 - 309 307
2019 - - - 316
Energia termică
(sisteme
centralizate de alimentare)
Producere 2010 287 287 Diminuarea producerii de căldură a
fost de fapt cu 6 ktep mai mare în
comparare cu valoarea prognozată. Micșorarea producerii derulează cu
o viteză mai ridicată ca cea
prognozată anterior. Aceasta conduce la o diminuarea cu 5-6
ktep per an a energiei termice
produsă.
2016 256
2017 - 251 245
2018 - 246 240
2019 - - - 234
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
44
5.10. Tendinţe privind evoluţia consumului pe tip de combustibil în perioada 2015-2019
Тabelul 5.9.2
Tendinţe aşteptate a consumului intern brut în anii 2018 şi 2019
Pentru anii 2015-
2016 valoarea
aşteptată a
consumului brut Ciclul I
Pentru anii 2016-2017
valoarea aşteptată a
consumului brut:
Ciclul II
Pentru anii 2017-2018
valoarea aşteptată a
consumului brut:
Ciclul III
Pentru anii 2018-
2019 valoarea
aşteptată a
consumului brut:
Ciclul IV
Cărbune Consumul la nivel
de 100-108 ktep
O mică diminuare cu
probabilitatea păstrării nivelului
perioadei precedente
Rata de diminuare anuală
pentru perioda prognozată a
consumului la nivel de 5
ktep per an
Consumul
aproximativ stabil
la nivelul de 100
ktep per an.
Creștere consum
nu se prognozează
Gaze
naturale
Diminuarea cu cca
20 ktep pe an (cu 24
mil м3 pe an)
Tendinţa se va păstra ca în
perioada precedentă
Rata de diminuare anuală
pentru perioda prognozată a
consumului la nivel de 17
ktep per an
Se prognozează
tendință de
scădere ușoară a
consumului cu 16
ktep per an
Produse
petroliere
Creştere
(nesemnificativă)
cu cca. 20 ktep pe an
(cu 18 mii tone pe
an)
Creştere cu circa 5-7 ktep pe
an
Rata de creştere a
consumului produselor
petroliere ссa. 26 ktep per an
Majorarea
consumului
produselor
petroliere cca. cu
26-33 ktep per an.
Biocom-
bustibil
Creştere cu cca
30 ktep pe an sau cu
150 mii м3 de lemne
Se va păstra tendinţa de creștere
la acelașii nivel ca în perioada
precedentă (cca. 30 ktep pe an)
Rata de creştere a
consumului
bocombustibilului ссa 35-37
kttep per an
Majorarea
consumului
biocombustibilului
cca cu 35-40 ktep
per an.
Energia
electrică
O creştere la nivel de
cca 10 ktep pe an
sau 100 mii kWh pe
an
Tendința de creștere a
consumului total brut se va
păstra cu indicii de creştere
similari perioadei precedente
Rata de creştere a
consumului energiei electrice
cca. 9 ktep per an
Majorarea
consumului
energiei electrice
cca cu 7-9 ktep
per an.
Energia
termică
(alimentare
centralizată)
Producerea la nivelul
anilor precedenţi
(230-222 ktep pe an)
Îndicii de producere a energiei
termice la nivelul perioadei
precedente examinate. Există
probabilitatea unei mici
diminuări a energiei termice
produse
Rata de micşorare a
consumului energiei termice
cca. cu 5 ktep per an
Rata de micşorare
este estimată la
nivel de cca 5-6
ktep per an.
5.11. Diagramele fluxurilor de combustibil şi energie
Vizualizarea fluxurilor de combustibil şi energie s-a realizat prin diagramele respective cu atribuirea
fiecărei grupări de combustibil a unei culori proprii. Diagramele sunt realizate pentru cazul anilor 2018 şi
2019, şi elucidează integrat datele incluse în tabelele notate ca Toate produsele (All products) din
compartimentul 3.
În diagrame se evidenţiază informaţia care se referă la producere, import, export, transformare în alte
tipuri de combustibil şi energie, utilizarea directă, pierderi, consumul final pentru fiecare ramură a
economiei.
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
45
Fig.5.10.1. Diagrama fluxurilor de energie pentru anul 2018
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
46
Fig.5.10.2. Diagrama fluxurilor de energie pentru anul 2019.
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
47
6. Analiza incertitudinii şi prognoza de calitate
6. 1. Analiza incertitudinii
Perspectivele pe termen scurt se axează pe posibilele tendinţe şi nu sunt un instrument de analiză a
condiţiilor de forţă majoră, condiţionate de situaţii stresante, care sunt dificil sau imposibil de prezis
(crize, proteste sociale, creşteri ale preţurilor, condiţii meteorologice extreme, de război, etc.).
Precizia prognozei depinde de:
calitatea informaţiei documentelor primare utilizate pentru elaborarea prognozei;
calitatea previziunilor privind situaţia economică din ţară.
6. 2. Analiza previziunilor de calitate
Informaţia în formă generalizată a analizei comparative privind prognoza balanţei energetice pe
termen scurt pentru anii 2015-2017 (elaborat de Institutul de Energetică al AŞM) pentru toate grupurile de
combustibil şi unele compartimente din tabelele standard (Consumul total brut, consumul final, import)
sunt prezentate în Tabelul 6.1.
Estimarea calităţii şi preciziei prognozelor realizate se poate face în baza informaţiei acumulate pe
parcursul ultimilor doi ani pentru care sunt datele statistice oficiale. Aceasta se referă la anul 2014
(prognoza pe care o vom denumi ciclul I, realizată cu participarea experţilor din UE) şi ciclul II
(prognoza pentru anul 2016, şi 2017 executată de către Institutul de Energetică al AŞM). Devierile dintre
valorile prognozate ale ciclului I şi valorile statistice oficiale din anul 2014 se prezintă în tabelul 6.1, iar
în tabelul 6.2 se prezintă devierile pentru prognoza ciclul II (elaborator IE AŞM).
Tabelul 6.1
Comparaea rezultatelor previziunilor privind consumul de combustibil şi energie
pentru anul 2017 şi valorile reale conform datelor statisticii oficiale pentru anul 2017
(если фактическое значение превышает спрогнозированные, то знак «+»)
Tipul de
combustibil
Consumul brut pentru
anul 2017, ktep
%
diferenţă
Concluzie
EB-2017,
de fact-o
Prognoze,
ciclul III
2017-2018
Cărbune
105 70 Comparare
a este
imposibilă
În baza analizei datelor din BE -2017 se poate
observa, că valoarea 75 ktep pentru anul 2016 are
esența unei abateri foarte mari, care se poate define
din punct de vedere a teoriei statisticii ca erori
grosolane. Din aceste considerente această valoare
este necesar de exclus din componența seriei de
timp utiliztă la realizarea prognozei. Această
valoare nu se utilizează în cazul efectuării
prognozelor consumului cărbunelului pentru anii
2018 și 2019.
Gaze naturale 836 820 1,95 Coincidență coerentă a datelor rеаlе și prognozate
Produse
petroliere
958 930 3,01
Coincidență coerentă a datelor rеаlе și prognozate
Biocombustibile 760 733 3,68 Coincidență coerentă a datelor rеаlе și prognozate
Energie electrică 297 299 -0,67 Coincidență coerentă a datelor rеаlе și prognozate
Energie termică
(producere)
245 251 -2,39
Coincidență coerentă a datelor rеаlе și prognozate
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
48
Cărbune: În ciclul actual de prognoză (Ciclul IV) s-a considerat că valoarea anului 2016 are un
caracter perturbator cu o magnitudine mare de deviere. Compararea seriei de timp din cauza acestei
comportări este imposibilă, deoarece în seria de timp persită valori ale elementelor care s-au modificat
prin sal: indicii de consum ai cărbunelui în direcţia micşorării în 2016 în comparare cu anul 2015
(importul s-a micşorat de la 98 ktep până la 60 ktep). Valorile prognozate din ciclul current (Ciclul IV) au
fost calculate fără a lua în considerare această abatere. Prognoza a indicat o valoare mult mai adecvată în
cazul excluderii acestor elemente din seria de timp ce caracterizează evoluția consumului cărbunelui
pentru intervalul timpului de prognoză. În rezultat s-au obținut următoatrele valori prognozate ale
consumului de cărbune egal cu cca 100 ktep pentru anii 2018 și 2019.
Gaze naturale: consum intern brut - devierea constituie plus 1,95%. Rezultatele prognozei sunt
puţin mai joase. În realitate consumul gazelor naturale a fost puțin mai ridicat a fost mai ridicat în
comparare cu valorile prognozate în cadrul ciclului anterior.
Produse petroliere: consum intern brut - devierea constituie plus 3,01%. Rezultatele prognozei
sunt puţin mai joase. În realitate consumul produselor petroliere a puțin mai ridicat în comparare cu
valorile prognozate anterior.
Biomasa: consum intern brut - devierea constituie plus 3,68%. Rezultatele prognozei sunt puţin
mai joase. În realitate producerea și consumul biomasei fost puțin mai ridicat în comparare cu valorile
prognozate.
Energie electrică: consum intern brut - (minus 0,67%). Prognoza este destul de precisă.
Energie termică (producere): devierea constituie minus 2,38%. Micșorarea producerii de energie
termică a depășit nesemnificativ valoarea prognozată anterior.
În general, calitatea prognozei pentru anul 2017 pentru toate grupele de combustibili este
satisfăcătoare. Devierile valorilor prognozate și a valorilor reale pentru toate grupele de combustibil se
află în intervalul de la minus 0,67% până la plus 3,68 %.
6.3. Analiza necesităţii de a ajusta datele privind condiţiile climatice
Dinamica evoluţiei valorilor medii a temperaturii anuale pentru perioada 2015-2017 se prezintă
nesemnificativă, Compartimentul 1.2.1. Temperatura aerului şi ca urmare, necesitatea de a ajusta valorile
prognozate din acest document privind consumurile de combustibil şi energie pentru perioada 2018-2019
nu se prezintă argumentată pentru factorul de influenţă – temperatura medie anuală.
Tabelul 6.3.1
Temperatura medie anulă pentru anii 2015-2017 în conformitate cu sursa:
http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/en/10%20Mediul%20inconjurator/10%20Mediul%20inc
onjurator__MED010/MED010100reg.px/table/table
IE ASM Prognoza Balanţei Energetice de perspectivă pe termen scurt 2018—2019
49
Încheiere
Prognoza pe termen scurt elaborată pentru perioada anilor 2018-2019 (ciclu 4) indică următoarele
caracteristici privind dinamica preconizată de evoluţie a consumului total brut pe grupările respective de
combustibil:
Cărbune – Consum relativ stabil la nivelul de 100 ktep.
Gazele naturale – Tendinţa de diminuare a consumului cu cca. 16 ktep per an.
Produse petroliere - Majorarea consumului produselor petroliere cu cca. 26-33 ktep per an.
Biocombustibil – Majorarea consumului biocombustibilului cu cca. 35-40 ktep per an.
Energia electrică – Majorarea consumului energiei electrice cu cca 7-9 ktep per an.
Energia termică –Micşorarea consumului energiei termice cu cca. la 5-6 ktep pe an.