Sediu: 401151 Turda, str. Dr. I. Ratiu, nr. 101, Cluj Banca: Transilvania Sucursala Turda Nr. reg. comerţ: J12/840/1998, Cod fiscal: RO 10906991 Cont RO 41 BTRL 0510 1202 5375 13XX Tel.-Fax: 0264 315464, 0364 146942, 0745 523642 [email protected]Capital Social: 4000 LEI www.oconecorisc.ro RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de tratare sterile BENEFICIAR: S.C. ROMALTYN MINING S.R.L., Baia Mare ELABORAT: S.C. OCON ECORISC S.R.L. Noiembrie 2013 Consultanţă în domeniul securităţii mediului şi proceselor tehnologice. Managementul dezastrelor naturale şi antropice. Companie înscrisă în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului, nr. 105/15.12.2009, cu competenţe în elaborarea RM, RIM, BM, RA, RS, EA. Atestat pentru elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 104/06.08.2013. Atestat ANRM pentru elaborarea documentaţiilor geologice si tehnico- economice pentru resurse minerale si roci utile nr. 900/24.06.2010.
78
Embed
RAPORT - Romaltynromaltyn.ro/assets/Raport-privind-evaluarea-de-risc-pentru-Uzina-de... · S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de procesare
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Sediu: 401151 Turda, str. Dr. I. Ratiu, nr. 101, Cluj Banca: Transilvania Sucursala Turda
Reproducerea parţială sau integrală a oricărui material din această documentaţie
este interzisă în lipsa consimţământului scris, în prealabil, al S.C. OCON ECORISC S.R.L.
L.S.
Sandu
Text Box
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L.
Baia Mare
RAPORT
privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie
2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda i
CUPRINS
Pag.
1. Introducere 1
2. Caracterizarea climatologică a zonei 3
3. Riscul seismic 5
4. Metodologia de evaluare a riscului 9
5. Analiza cantitativă de risc 13
6. Determinarea distantelor de separare recomandate 30
7. Concluzii 75
ANEXE
ANEXA 1. Plan de situaţie iniţial
ANEXA 2. Plan de amplasare puncte vulnerabile
ANEXA 3. Plan de situaţie – variante de amplasare a rezervoarelor pentru oxigen lichefiat
ANEXA 4a. Harta de risc pentru oxigen – varianta a de amplasare a rezervoarelor criogenice
ANEXA 4b. Harta de risc pentru oxigen – varianta b de amplasare a rezervoarelor criogenice
ANEXA 4c. Harta de risc pentru oxigen – varianta c de amplasare a rezervoarelor criogenice
ANEXA 5. Harta de risc pentru emisii accidentale din DETOX
ANEXA 6. Harta de risc pentru depozitarea cianurii
ANEXA 7. Plan de situaţie – variante de amplasare rezervor pentru soluţia de HCl
DOCUMENTE ANEXATE
CERTIFICATE ALE S.C. OCON ECORISC S.R.L.
- Certificat de înregistrare în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia
mediului la poziţia nr. 105/2009
- Certificat de atestare ANRM nr. 900/24.06.2010.
- Certificat de atestare nr. 104/2013 pentru elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea
avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor.
- Certificat 1659, Sistem de Management al Calităţii, ISO 9001, 31.01.2011
- Certificat 653M, Sistemul de Management de Mediu, ISO 14001, 31.01.2011
- Certificat 051R, Sistemul de Management al Responsabilităţii Sociale, SA 8000:2008,
31.01.2011
- Certificat 449S, Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale, OHSAS
18001, 31.01.2011
- Certificat 018SI, Sistem de Management al Securităţii Informaţiei, ISO/CEI 27001,
31.01.2011
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 1 din 75
1. Introducere
Realizarea prezentului studiu s-a făcut ca urmare a intenţiei titularului de a realiza
unele modificări de ordin tehnic şi tehnologic la actualul proiect al instalaţiei de tratare a
sterilelor. Aceste modificări nu sunt făcute cu scopul reducerii riscurilor dar le pot influenţa.
În continuare se prezintă pe scurt aceste modificări:
a. Eliminarea fazei de preparare şşşşi stocare a acidului clorhidric diluat, realizarea
unui depozit subteran pentru acidul clorhidric.
Constă, din eliminarea folosirii vasului pentru diluarea acidului clorhidric din
interiorul uzinei şi construirea a unui rezervor subteran, pentru stocarea şi dozarea acidului
clorhidric cu un volum de 10‐15 m³. Acest rezervor, va fi amplasat la o distantă suficient de
mare de zonele unde se utilizează cianură (Anexa 1. Plan de situaţie). Diluarea acidului pentru
uzul tehnologic se va face instantaneu, cu două pompe dozatoare. Una va doza acidul iar
cealaltă apa pentru diluare în raportul cerut, cu refularea în aceeaşi conductă. Pe conducta care
va transporta soluţia de acid clorhidric deja diluat, se va instala un mixer static. Conducta se
poate realiza cu pereţi dubli şi va intra in hala de producţie pe o distanţă de până la un metru.
Astfel se elimină posibilitatea ca acidul clorhidric să intre în contact cu cianură.
b. Reducerea stocului de cianură din uzină
Pentru a reduce zona de risc asociată rezervorului de stocare a soluţiei de cianură, se
are în vedere reducerea stocului maxim de cianură care poate fi prezentă în incinta uzinei dar
nu mai puţin de 50 to NaCN 100 %.
c. Mutarea rezervorului de cianură
Titularul doreşte ca zona de risc asociată rezervorului de stocare soluţie de cianură să
se reducă la limita de proprietate şi fără afectarea zonelor locuite. Ca atare este avută în
vedere şi varianta mutării rezervorului pe un amplasament mai favorabil.
d. Construirea a două vase/reactoare noi pentru realizarea distrugerii cianurii, ca
echipament special destinat acestui scop.
Concepţia anilor anteriori a fost realizarea distrugătorului de cianuri în tancurile CIL 5
şi 6. S‐a hotărât construirea a două vase/reactoare noi, fiecare de 600 m3 pentru realizarea
distrugerii cianurilor. Un vas/reactor va fi în funcţiune şi un vas rezervă (va fi păstrat
permanent gol) în conformitate cu prevederile BAT. Aceste vase/reactoare vor fi special
concepute şi construite pentru a asigura condiţiile optime realizării reacţiei de oxidare a
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 2 din 75
cianurii. Cele două vase de reacţie, vor fi amplasate lângă tancurile CIL nr.1 şi 2 (Anexa 1.
Plan de situaţie).
e. Reamplasarea şşşşi regândirea instalaţţţţiei pentru dizolvarea şşşşi depozitarea soluţţţţiei
de metabisulfitului de sodiu şşşşi sulfat de cupru
Vasele pentru dizolvarea şi stocarea acestor reactivi, au fost realizate şi montate, în
interiorul halei de producţie. Astfel, aceşti reactivi, ar prezenta acelaşi risc în contact cu
cianura ca şi acidul clorhidric. Nu era rezolvat, nici modul de depozitare, manipulare şi
descărcarea a sacilor. S‐a hotărât, scoaterea acestor vase din hala de producţie şi mutarea lor
în magazia de metabisulfit, care va fi construită ţinând cont de acest lucru. Clădirea şi vasele
sunt desenate în partea de nord‐est a incintei, lângă var (Anexa 1. Plan de situaţie).
f. Renunţţţţarea la folosirea mixerelor statice ATOMAER
S‐a hotărât că, se renunţă la folosirea mixerelor ATOMAER, deoarece nu aduc un
avantaj economic palpabil. Pe lângă acest lucru, inserarea în flux a unui număr mare de
pompe, poate cauza multe întreruperi şi uzuri mari de conducte.
g. Revenirea la folosirea a 6 vase pentru dizolvarea şşşşi adsorbţţţţia aurului
Renunţarea la două vase CIL pentru a realiza distrugătorul de cianură (conform
proiectului anterior) ar fi dus la reducerea considerabilă a randamentelor de extragere a
aurului şi argintului. Ca atare s‐a decis să se revină la fluxul tehnologic iniţial care presupunea
utilizarea tuturor celor 6 reactoare CIL pentru dizolvare şi adsorbţie.
h. Recircuitarea apei limpezite din iazul Aurul la Uzină şşşşi la Iazul Central
Concepţia anterioară a fost folosirea de apă industrială la exploatarea Iazului Central.
S‐a decis folosirea apei limpezite din iazuri ca apă de proces în Uzină şi în zona de exploatare
a Iazului Central ceea ce va reduce considerabil volumul de apă naturală necesară în proces,
precum şi volumul de apă industrială uzată ce va trebui epurat şi evacuat în emisar.
i. Amplasarea în zona iazului Central a unui rezervor de oxigen lichid
S-a decis să se renunţe la folosirea vasului CIL nr.1, pentru oxidarea componenţilor
consumatoari de cianură şi injectarea de oxigen în conducta de hidrotransport Iaz Central ‐
Uzină. Timpul în care tulbureala parcurge traseul de 8 km este de aproximativ 1h, suficient
pentru a se realiza oxidarea.
j. Dublarea capacităţii de stocare a oxigenului criogenic
Având în vedere modificarea unor parametri constructivi şi funcţionali ai fluxului
tehnologic se anticipează o creştere a consumului de oxigen şi ca atare vor fi necesare 2
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 3 din 75
rezervoare criogenice pentru stocarea oxigenului lichefiat, de cate 30 m3 fiecare. Localizarea
acestora în interiorul incintei uzinei va fi aleasă şi în funţie de rezultatele evaluărilor de risc.
2. Caracterizarea climatologică a zonei
Municipiul Baia Mare este situat într-o zonă depresionară (având aspect de bol) şi face
parte din depresiunea cu acelaşi nume. Situat la o altitudine de cca. 215 m, este bine protejat
la partea estică de munţii vulcanici şi expus pe partea vestică. Climatul din zonă este de tip
moderat continental, cu ierni moderat de reci şi veri răcoroase. Media anuală a temperaturilor
în perimetrul municipiului este de 9,4 °C, cu variaţii între 7,9 şi 11,4 ± 2 °C. Iarna,
temperatura medie scade în depresiune la -3 ÷ -2 °C iar vara se ridică la 18-20 °C.
Temperatura maximă înregistrată a fost de 39,2 °C.
Numărul mediu a zilelor fără îngheţ este de 160 - 170 într-un an.
Din punct de vedere al precipitaţiilor, zona dispune de precipitaţii abundente care, în
perioadele de iarnă, sunt caracterizate de suprapunerea ploilor peste un strat de zăpadă
existent. Cantităţile anuale în zona Baia Mare depăşesc 930 l/m2.
Cantitatea anuală de precipitaţii corespunde tipului de climat temperat continental,
fiind caracterizată de maxime în luna iunie (115,6 l/m2) şi de minime în luna februarie (58,5
l/m2). Considerând situaţia pe o plajă largă temporală, se evidenţiază apariţia unor ploi variate
diferenţial comparativ cu mediile anuale corespunzătoare. Spre exemplu, în 1992 s-a
înregistrat o cantitate ele 1419,6 l/m2 faţă de o medie anuală de 935,5 l/m2, ceea ce
corespunde unei depăşiri de cca. 51 %.
Condiţiile orografice locale sunt fidel exprimate de frecvenţa direcţiilor dominante ale
vântului. Astfel, la Baia Mare, dominante sunt direcţiile cu componentă estică şi vestică sau
învecinate acestora, vântul fiind canalizat în lungul văii Săsarului, cu o viteză medie de cca. 2
m/s şi maxime de până la 10 m/s. Frecvenţa vânturilor evidenţiază direcţiile V, SV şi E în
zona centrală a oraşului şi V, SE, NV şi E la staţia meteorologică Baia Mare (roza vânturilor).
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 4 din 75
0
5
10N
NE
E
SE
S
SV
V
NV
Roza direcţiilor vântului la Baia Mare (după Atlasul Republicii Socialiste România 1972- 1979)
Statisticile rezultate în urma înregistrărilor realizate de INMH în perioadele 1875-
1910, 1921-1940 şi 1951-1988 (studiu realizat în 2000) oferă următoarele date referitoare la
temperaturile medii ale aerului şi vitezele vânturilor în zonă:
Luna
Temperatura aerului (ºC) Nr. zile sub 0 ºC
Viteza vântui (m/s) Max Min Med Med Max
Ianuarie 9,5 -16,6 -2,4 25,5 0,7 10
Februarie 11.4 -17,3 -0,9 23,2 1,7 9
Martie 26,6 -4,7 4,2 16,4 1,6 10
Aprilie 27,5 -2,0 10,1 4,8 1,4 9
Mai 29,2 2,0 15,2 0,4 1,4 9
Iunie 32,1 3,7 18,2 0 1,4 8
Iulie 31,7 8,2 19,9 0 1,3 9
August 33,6 9,0 19,1 0 1,1 8
Septembrie 31,6 3,0 15,1 0,1 1,4 10
Octombrie 24,0 -5,8 10,0 2,4 6,9 8,8
Noiembrie 18,2 -2,9 4,3 10,1 1,1 8
Decembrie 12,5 -9,2 0 20,8 1,2 8
Calmul atmosferic are valori ridicate specifice arealelor depresionare adăpostite faţă
de mişcarea maselor de aer. Perioada în care calmul are cea mai mare frecvenţă este ianuarie-
decembrie, atunci când se înregistrează o stratificare atmosferică stabilă ca urmare a
inversiunilor frecvente de temperatură, iar luna cu cel mai redus procent este luna martie.
Valoarea multianuală a calmului atmosferic este de 27,2 %.
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 5 din 75
Umiditatea relativă medie a aerului, la Baia Mare este de aproximativ 80 %. Valorile
lunare medii variază între 70-90 %, iarna fiind mult mai ridicată decât în timpul verii.
La Baia Mare, media anuală a nebulozităţii este de 5,9 zecimi şi se caracterizează
printr-un maxim în luna decembrie când nebulozitatea atinge 7,2 zecimi şi un minim în iulie -
septembrie, când valorile medii ating 4,7 zecimi.
Anual numărul mediu al zilelor cu cer senin este de numai 116,2 zile pe când numărul
zilelor cu cer noros este de 121,5 zile, iar al celor cu cer acoperit de 127,7 zile. Iarna, numărul
zilelor cu cer senin este în proporţie de numai 20,5 %, cele cu cer noros reprezintă 25,1 %, iar
cele cu cer acoperit 54,4 %. Vara situaţia se prezintă invers. Numărul zilelor cu cer senin este
în proporţie de 41,1 %, cele cu cer noros 40,3 %, iar cele cu cer acoperit, de numai 18,6 %.
3. Riscul seismic
Seismicitatea în România
Sintetizarea şi coroborarea observaţiilor şi datelor seismice au permis realizarea unei
clasificări a cutremurelor din România în funcţie de adâncime:
- superficiale care se produc la o adâncime maximă de 5 km;
- crustale (normale), având adâncimea cuprinsă între 5 km şi 30 km, în zona Vrancea
putând ajunge până la 60 km;
- intermediare, specifice doar zonei Vrancea, care se produc începând de la o adâncime
minimă de 60-70 km până la o adâncime maximă cuprinsă în intervalul 100-220 km.
Cele mai dese şi cele mai puternice sunt cutremurele intermediare care se produc într-
o zonă localizată la curbura Carpaţilor, în zona Vrancea. Aceste cutremure care afectează o
suprafaţă extinsă sunt rezultatul unor mişcări convergente (subducţie şi coliziune) între placa
Est-Europeană şi microplăcile intra-Carpatice.
Zona epicentrală a cutremurelor din zona seismogenică Vrancea este extrem de
compactă având dimensiunile de 30 × 70 km, hipocentrele fiind localizate într-un volum redus
de crustă având aspectul unei coloane cu înclinare foarte mare, aproape verticală. Marea
majoritate a activităţii seismice din această zonă are loc la adâncimi subcrustale cuprinse între
60 şi 180 km .
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 6 din 75
Ilustrarea datelor privind cutremurele din România cuprinse în catalogul ROMPLUS pentru
perioada 1 ianuarie 1977 – 31 decembrie 1999 (din Mäntyniemi et al., 2003). - Harta epicentrelor cutremurelor cu magnitudinea Mw ≥ 3.
Cele mai mari şi cele mai periculoase cutremure din zona Vrancea începând cu secolul
al XIX-lea au avut loc la data de 26 octombrie 1802 (Mw = 7,9), 26 noiembrie 1829 (Mw =
7,3), 11 ianuarie 1838 (Mw = 7,5), 10 noiembrie 1940 (Mw = 7,7) şi 4 martie1977 (Mw = 7,4).
Ultimele două mari evenimente seismice din zona Vrancea, având Mw ≥ 6,8 au avut loc în
august 1986 şi mai 1990. Datele istorice indică faptul că în ultimul mileniu s-au produs câte 3
cutremure mari în fiecare secol. Dată fiind adâncimea mare de producere a cutremurelor, aria
afectată de acestea este extinsă.
În afară de zona Vrancea, pe teritoriul României există şi alte zone epicentrale
caracterizate de prezenţa unor cutremure de suprafaţă sau de mică adâncime (crustale):
Shabla, Făgăraş-Câmpulung, Banat, Crişana-Maramureş). Seismele produse în aceste zone
sunt moderate şi de joasă energie, producându-se la intervale mari de timp, de peste un secol.
Aceste seisme sunt resimţite pe suprafeţe restrânse de câtva sute de kilometri pătraţi.
A fost realizat un catalog al cutremurelor, în care sunt înregistrate evenimentele
seismice importante pe ultimele câteva secole. În plus, sunt menţionate unele evenimente
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 7 din 75
seismice mai vechi, de peste 1 000 de ani. Repartiţia seismicităţii în România şi în regiunile
înconjurătoare este ilustrată în figura următoare.
Harta seismicităţii regionale (legenda prezintă magnitudinea pe scara Richter)
Zonarea seismică a României
Luând în considerare intensităţile cutremurelor care au avut loc pe perioade lungi de
timp şi studiile de inginerie seismică, au fost elaborate metode de calcul folosite în proiectarea
antiseismică a construcţiilor şi hărţi de zonare seismică. Zonarea seismică constă în
delimitarea arealelor expuse seismelor la nivel naţional sau regional pe baza unor informaţii
de natură istorică, geologică şi geofizică. La realizarea acestei zonări se ţine cont de mărimea
mişcărilor terenului corelate cu reprezentarea geografică determinată pe baza unor parametrii
seismici: intensităţi, acceleraţii, viteze sau deplasări.
O astfel de metodologie a fost folosită la realizarea zonării seismice a teritoriului
României, obţinându-se o hartă de zonare exprimată în grade de intensitate seismică pe scara
MSK (SR 11100-1:93) care redă intensităţile seismice probabile pe teritoriul României în
cazul producerii unui cutremur .
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 8 din 75
Zonarea seismică a teritoriului României pe baza intensităţilor pe scara MSK conform SR 11100-1:93 „Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României”.
Se observă că zona Baia Mare este situată într-un areal caracterizat de intensităţi
seismice probabile 6, cele mai mici de pe teritoriul României.
Pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor există hărţi speciale cum ar fi cea
prezentată în Codul P.100-1/2006 care redă zonarea teritoriului României pe baza valorilor de
vârf a acceleraţiei orizontale a terenului.
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 9 din 75
Zonarea valorii de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având perioada de revenire
de 100 de ani.
Zona Baia Mare este localizată într-un areal a cărui valoare de vârf a acceleraţiei
terenului este de 0,12 (foarte aproape de limita zonei cu cea mai mică valoare de pe teritoriul
României – 0,08). Mărimea efectelor unui cutremur ipotetic va fi scăzută, mişcarea fiind
simţită în întregime, producând panică, dar degradările în elementele nestructurale ale
construcţiilor vor fi doar moderate.
4. Metodologia de evaluare a riscului
Pentru evaluarea riscului asociat accidentelor potenţiale, în cadrul acestui studiu a fost
utilizată metodologia "bazată pe consecinţe", care realizează evaluarea consecinţelor unor
posibile accidente, fără a se cuantifica probabilitatea de producere a acestor accidente, evitând
astfel incertitudinile inerente care apar la cuantificarea explicită a frecvenţelor de producere a
accidentelor potenţiale.
Această metodă are o bază raţională similară cu "cel mai grav scenariu imaginat". Se
consideră că dacă, pentru cel mai grav scenariu de accident imaginat sunt luate suficiente
măsuri pentru protejarea populaţiei atunci, pentru fiecare accident posibil, mai puţin grav
decât cel mai grav vor fi, de asemenea, suficiente măsurile pentru protejarea populaţiei.
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 10 din 75
Consecinţele accidentelor sunt luate în considerare cantitativ, prin calculul distanţei în
care mărimea fizică ce descrie consecinţele (în cazul de faţă concentraţie toxică) atinge o
valoare (prag) limită corespunzător începutului manifestării efectelor nedorite. Trebuie
menţionat că în legislaţia naţională nu sunt adoptate încă astfel de valori, pragurile utilizate în
prezenta lucrare sunt conform ghidurilor: „Metodologie pentru analiza riscurilor industriale
ce implică substanţe periculoase”, şi „Ghid de planificare teritorială în contextul directivelor
Seveso” publicate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (I.G.S.U).
Pe lângă distanţa corespunzătoare valorii prag letale a mărimii fizice care descrie
consecinţele, se mai estimează şi o altă distanţă, corespunzătoare începutului "efectelor
ireversibile". Această distanţă este utilizată pentru separarea zonelor cu populaţie sensibilă
(şcoli, spitale) sau a zonelor dens populate, de sursele de pericol.
Efectele generate de producere a unui accident depind de tipul scenariului care
defineşte accidentul analizat şi valoarea indicatorului specific determinat:
- daunele produse de suprapresiune în cazul unei explozii sunt prezentate în următorul
tabel:
Suprapresiune ( kg/cm2)
Nivelul daunei
15 Distrugeri majore la reţelele subterane 5 Distrugeri majore ale căilor ferate, moarte sigură a
persoanelor neadăpostite 2 Distrugeri majore la garniturile de cale ferată şi la podurile
metalice 1 Distrugeri majore la clădirile din beton armat, traumatisme
grave practic incompatibile cu viaţa la personalul neadăpostit
0,5 Distrugeri majore la clădirile din cărămidă, distrugeri puternice la construcţii industriale metalice, traumatisme grave (fracturi ,hemoragii interne) la persoane
0,3 Distrugeri medii la construcţii industriale metalice, fisuri la rezervoarele de depozitare a produselor petroliere în construcţie normală, traumatisme mijlocii (surditate, contuzii) la personal
0,07 Distrugeri uşoare la clădire (geamuri sparte complet), efecte neînsemnate la personal
0,02 Geamuri sparte parţial
Valorile de prag utilizate sunt următoarele:
- Pentru valoarea suprapresiunii în frontul undei de şoc la explozie:
- 600 mbari (4,351 PSI) pentru efect Domino;
- 300 mbari (4,351 PSI ) pentru zona cu grad mare de letalitate (Zona I);
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 11 din 75
- 70 mbari (1,015 PSI) pentru zona cu leziuni ireversibile (Zona II);
- 30 mbari (0,49 PSI) pentru zona cu leziuni reversibile (Zona III).
- Pentru dispersii toxice:
- LC50 – (Lethal concentration with 50% death of victims) este o valoare a
concentraţiei substanţei toxice în aerul atmosferic exprimată în ppm sau mg/mc, calculată sau
determinată experimental pentru o anumită durată de expunere, peste care efectele sunt
considerate letale. Pentru acid cianhidric, LC50 pentru expunere la inhalare timp de 30 min
este de 135 ppm. Această limită este utilizată pentru determinarea zonei I de intervenţie (zona
cu mortalitate ridicată).
- IDLH (Immediately Dangerous to Life or Health Air Concentration Values) este
concentraţia atmosferică a oricărei substanţe toxice, corosive sau asfixiantă care prezintă o
ameninţare imediată pentru viaţă sau poate să cauzeze efecte nefavorabile irevocabile sau
întârziate asupra sănătăţii ori să intervină asupra capacităţii individuale de a scăpa dintr-o
atmosferă periculoasă. Este exprimată în ppm sau mg/mc şi este determinată pentru o durată
de expunere de 30 min. Pentru acid cianhidric valoarea IDLH este 50 ppm. Această limită
este utilizată pentru determinarea zonei II de intervenţie (zona cu daune severe).
- ERPG -2 Concentraţia maximă în aer, la care persoanele ar putea fi expuse timp de
până la o oră, fără a suferi sau respectiv prezenta afecţiuni ireversibile sau altfel de afecţiuni
grave ale sănătăţii sau simptome, care ar putea afecta capacitatea unei persoane de a lua
măsuri de protecţie. Pentru acid cianhidric valoarea ERPG-2 este 10 ppm pentru expunere de
o oră. Această limită poate fi utilizată pentru determinarea zonei III (zona de atenţie).
Zonele afectate definite prin valorile de prag mai sus menţionate sunt reprezentate pe
planuri ale zonei sub formă de cercuri concentrice, cu centrul în punctul de producere.
Trebuie avut în vedere că în cazul dispersiilor toxice şi inflamabile nu întreaga zonă din
interiorul acestor cercuri este afectată, zona afectată fiind de fapt sub formă de pană (flacără)
alungită pe direcţia vântului.
Prima zonă: Zona cu mortalitate ridicată
Această zonă, localizată în general în imediata vecinătate a zonei de risc, reprezintă
regiunea în interiorul căreia se preconizează o mare probabilitate a mortalităţii pentru
persoanele cu sănătate precară.
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 12 din 75
Prima măsură de siguranţă care trebuie planificată este disponibilitatea unui adăpost
sigur, în special împotriva emisiilor de gaze toxice.
Doar în anumite circumstanţe (ex: emisii toxice prelungite) ar putea fi necesară
evacuarea zonei.
In această zonă nu trebuie să fie amplasate obiective vulnerabile (şcoli, spitale, etc.).
În această zonă trebuie implementate/utilizate sisteme de alarmă conectate direct la
uzină. Luând în considerare posibile victime în caz de accident, acţiunile de prim ajutor din
faza de post accident trebuie sa fie focalizate în primul rând în această zonă.
A doua zonă: Zona cu daune severe
Chiar dacă efectele letale sunt încă posibile, această a doua zonă reprezintă regiunea în
interiorul căreia se preconizează daune severe şi/sau ireversibile pentru persoanele cu sănătate
precară.
Prima măsură de siguranţă care trebuie planificată este disponibilitatea unui adăpost
sigur, în special împotriva emisiilor de gaze toxice.
Doar în anumite situaţii excepţionale (ex: emisii toxice de lungă durată) ar putea fi
necesară evacuarea persoanelor din unele obiective aflate în această zonă.
Este preferabil ca nici în această zonă să nu fie amplasate obiective vulnerabile iar în
cazul în care totuşi există astfel de obiective în zonă, trebuie planificate acţiuni specifice
bazate pe următoarele criterii:
• Disponibilitatea unor adăposturi închise şi sigure,
• Informarea şi pregătirea persoanelor implicate în acţiunile de urgenţă,
• Disponibilitatea mijloacelor de protecţie personală,
• Sisteme de alarmă legate direct de uzină,
• Linii şi mijloace preferenţiale de comunicare,
• Măsuri de prim ajutor şi măsuri medicale.
Măsurile de prim ajutor din faza de post accident, în general, au o prioritate mai redusă
în comparaţie cu prima zonă.
A treia zonă: Zona de atenţie
A treia zonă reprezintă regiunea în care se preconizează numai daune cu severitate
redusă pentru persoanele deosebit de vulnerabile.
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 13 din 75
Asigurarea posibilităţii de adăpostire în spaţii închise reprezintă acţiunea principală
care trebuie planificată. Acţiuni specifice sunt necesare în cazul obiectivelor vulnerabile şi
pentru controlul traficului.
In cazul gazelor puternic iritante sau a celor care au limita de miros scăzută, trebuie să
se acorde o atenţie specială posibilităţii de a evita reacţiile de panică din zonele aglomerate.
In cazul prezentei unor obiective vulnerabile, trebuie intreprinse acţiuni de informare,
pregătire şi comunicare.
5. Analiza cantitativă de risc
În continuare se descriu scenariile de accidente imaginate, condiţiile în care acestea se
pot produce şi o evaluare calitativă a probabilităţii de producere:
I. Accident în care este implicat un rezervor criogenic de depozitare a oxigenului
lichefiat.
Se poate produce doar în caz de conflicte armate, atac terorist sau sabotaj, incendii de
mare intensitate (care pot produce supraîncălzirea si explozia rezervorului). Probabilitatea de
producere este foarte mică, având în vedere că acest tip de rezervoare sunt de construcţie
specială şi sunt amplasate în zone special destinate, fără materiale combustibile, unde există
un sistem de pază şi sisteme de control. Este scenariul cu consecinţele maxim posibile.
II. Accident soldat cu emisii de HCN în atmosferă dintr-un tanc de leşiere CIL ca
urmare a scăderii pH-ului în tulbureal ă. Emisia durează maxim 2 ore (timpul maxim
necesar pentru remedierea defecţiunii şi oprirea emisiei).
Se poate produce în caz de dereglare/defectare a sistemelor automate de control şi
reglare a pH-ului în tancurile CIL. Are o probabilitate de producere mică având în vedere
faptul că se realizează o alcalinizare a tulburelii şi la Iazul Central înainte de intrarea în Uzină
dar şi faptului că pH-ul este unul din parametrii foarte importanţi şi din punct de vedere
tehnologic deci exista o dublă monitorizare. Este totuşi un scenariu care poate fi considerat
rezonabil = maxim credibil.
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 14 din 75
III. Accident soldat cu emisii de HCN în atmosferă din reactorul DETOX ca
urmare a scăderii pH-ului în tulbureal ă. Emisia durează maxim 2 ore (timpul maxim
necesar pentru remedierea defecţiunii şi oprirea emisiei).
Se poate produce în caz de dereglare/defectare a sistemelor automate de control şi
reglare a pH-ului şi de dozare a metabisulfitului şi sulfatului de cupru în DETOX. Are o
probabilitate de producere mică având în vedere faptul că tulbureala care vine din CIL este
deja alcalină (pH aprox. 10,5) dar şi faptului că pH-ul este unul din parametrii foarte
importanţi şi din punct de vedere tehnologic deci exista o dublă monitorizare. Este totuşi un
scenariu care poate fi considerat rezonabil = maxim credibil.
Pentru calculul indicatorilor la scenariile de accidente a fost utilizat programul
EFFECTS Enviromental and Industrial Safety care este elaborat pentru analiza efectelor
accidentelor industriale şi analiza consecinţelor. Programul a fost realizat de firma TNO Built
Environment and Geosciences - Olanda iar modelele programului se bazează pe „Yellow
Book”, recunoscută internaţional ca standard în elaborarea analizelor de risc.
Pentru simulările de dispersie toxică se consideră că terenul din zona de dispersie este
de tip urban (acoperit cu construcţii de medie înălţime şi vegetaţie forestieră).
Calculele de simulare se referă la dispersia în aer a acidului cianhidric pentru două
Stabilitate atmosferică (Pasquill): clasa F, foarte stabilă
Umiditate relativă 80 %
În continuare se prezintă rezultatele obţinute prin simulări realizate cu EFFECTS
pentru fiecare din cele 4 scenarii de accident imaginate:
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 15 din 75
Cazul I: Explozia unui rezervor de oxigen lichefiat
Se consideră că presiunea de rupere este 27,5 bar (150 % din presiunea normală de
lucru care este de 18 bar).
Parameters Inputs Chemical name (YAWS) OXYGEN (YAWS)Cause of vessel rupture Pressure liquefied gas, BLEVEVessel type CylinderLength/diameter ratio of the vessel 3,3Burst pressure vessel (bar) 27,5Initial temperature in vessel (°C) Vessel volume (m3) 31,6Filling degree (%) 95Is the vessel elevated NoTotal mass of decomposable chemical in vessel (kg) Heat of reaction per kg product (J/kg) Liberated Energy (MJ) 674Ambient temperature (°C) 20Distance from center of vessel (Xd) (m) 250X-coordinate of release (m) 0Y-coordinate of release (m) 0Fraction of liberated energy going to kinetic energy (%) 4
Fragment distribution 2 caps and bodyNumber of pieces Mass of empty vessel (kg) 14000Mass of heaviest piece (body when cylinder ruptured in 3) (kg) 11200
Threshold overpressure (mbar) 30Results Peak overpressure at Xd (mbar) 24,065Pressure impulse at Xd (Pa*s) 34,466Mass of heaviest fragment (F1) (kg) 11200Initial speed of F1 (m/s) 61,559Maximum range of F1 (m) 282,59Mass of lightest fragments (F2) (kg) 1400Initial speed of F2 (m/s) 61,559Maximum range of F2 (m) 294,56Damage (general description) at Xd No damage or very minor damage
Damage to brick houses at Xd Damage to roofs, ceilings, minor crack formation in plastering, more than 1% damage to glass panels (1 - 1.5 kPa)
Damage to typical American-style houses at Xd No damage or very minor damage
Damage to structures (empirical) at Xd No damage or very minor damage
Suprapresiunea generată de explozie în funcţie de distanţa faţă de sursă se prezintă pe
graficul de mai jos:
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 16 din 75
Distanţele la care se manifestă efectele corespunzătoare pragurilor prezentate în
Se consideră situaţia cea mai gravă, când pH-ul scade până la valoarea 9. Simularea dispersiei acidului cianhidric care se produce timp de 2 ore cu rata de
emisie calculată pentru pH 9:
a) condiţii meteo medii:
Parameters Inputs Chemical name (YAWS) HYDROGEN CYANIDE (YAWS)Type of release Semi-continuousTotal mass released (kg) Mass flow rate of the source (kg/s) 0,000475Duration of the release (s) 7200X-coordinate of release (m) 0Y-coordinate of release (m) 0Z-coordinate (height) of release (m) 0Length source in wind (x) direction (m) 13,7Length source in crosswind (y) direction (m) 10,75Length source in vertical (z) direction (m) 0Ambient temperature (°C) 9Meteorological data PasquillPasquill stability class D (Neutral)Wind speed at 10 m height (m/s) 3
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 18 din 75
Latitude of the location (deg) 47Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Mixing height (m) Stand. dev. of turbulent velocity in vertical direction (m/s) Stand. dev. of turbulent velocity in horizontal direction (m/s) Roughness length description Regular large obstacle coverage (suburb or forest).Time t after start release (s) 7199Concentration averaging time (s) 600Distance from release (Xd) (m) 100Distance perpendicular to wind direction (Yd) (m) 0Height (Zd) (m) 2Predefined concentration User definedThreshold concentration (ppm (vol)) 10Contour plot accuracy (%) 0,1Integration tolerance (%) 0,01Predefined wind direction NWind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0Results Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3) 0,56342Maximum concentration at (Yd, Zd) (mg/m3) 3,7125...at distance (m) 7,0635Mixing height used (m) 500Stand. dev. of turbulent velocity in vert. direction used (m/s) 1,0135Stand. dev. of turbulent velocity in horiz. direction used (m/s) 0,69649Maximum distance to threshold concentration (m) -1E100Inverse Monin-Obukhov length (1/L) used (1/m) 0
Concentraţia maximă obţinută în funcţie de distanţă pe direcţia vântului
După cum se poate observa, nu este atins nici măcar pragul de 10 ppm (corespunzător
ERPG-2), concentraţia maximă calculată fiind de 3,715 mg/mc (3,3 ppm).
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 19 din 75
b) condiţii meteo nefavorabile: Parameters Inputs Chemical name (YAWS) HYDROGEN CYANIDE (YAWS)Type of release Semi-continuousTotal mass released (kg) Mass flow rate of the source (kg/s) 0,000475Duration of the release (s) 7200X-coordinate of release (m) 240,0539Y-coordinate of release (m) -512,7136Z-coordinate (height) of release (m) 0Length source in wind (x) direction (m) 13,7Length source in crosswind (y) direction (m) 10,75Length source in vertical (z) direction (m) 0Ambient temperature (°C) 39Meteorological data PasquillPasquill stability class F (Very Stable)Wind speed at 10 m height (m/s) 1Latitude of the location (deg) 47Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Mixing height (m) Stand. dev. of turbulent velocity in vertical direction (m/s) Stand. dev. of turbulent velocity in horizontal direction (m/s) Roughness length description Regular large obstacle coverage (suburb or forest).Time t after start release (s) 7199Concentration averaging time (s) 600Distance from release (Xd) (m) 200Distance perpendicular to wind direction (Yd) (m) 0Height (Zd) (m) 2Predefined concentration User definedThreshold concentration (ppm (vol)) 10Contour plot accuracy (%) 0,1Integration tolerance (%) 0,01Predefined wind direction SEWind comes from (North = 0 degrees) (deg) 135Results Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3) 2,9182Maximum concentration at (Yd, Zd) (mg/m3) 11,133...at distance (m) 27,801Mixing height used (m) 51,526Stand. dev. of turbulent velocity in vert. direction used (m/s) 0,16995Stand. dev. of turbulent velocity in horiz. direction used (m/s) 0,11628Maximum distance to threshold concentration (m) Inverse Monin-Obukhov length (1/L) used (1/m) 0,050692
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 20 din 75
Concentraţia maximă obţinută în funcţie de distanţă pe direcţia vântului
După cum se poate observa, nu este atins nici măcar pragul de 10 ppm (corespunzător
ERPG-2), concentraţia maximă calculată fiind de 11,133 mg/mc (9,9 ppm).
Se consideră situaţia cea mai gravă, când pH-ul scade până la valoarea 8.
Simularea dispersiei acidului cianhidric care se produce timp de 2 ore cu rata de
emisie calculată pentru pH 9:
a) condiţii meteo medii:
Parameters Inputs Chemical name (YAWS) HYDROGEN CYANIDE (YAWS)Type of release Semi-continuousTotal mass released (kg) Mass flow rate of the source (kg/s) 0,000665Duration of the release (s) 7200X-coordinate of release (m) 251,5035Y-coordinate of release (m) -514,4073Z-coordinate (height) of release (m) 0Length source in wind (x) direction (m) 9Length source in crosswind (y) direction (m) 7,06Length source in vertical (z) direction (m) 0Ambient temperature (°C) 9Meteorological data PasquillPasquill stability class D (Neutral)Wind speed at 10 m height (m/s) 3Latitude of the location (deg) 47Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Mixing height (m) Stand. dev. of turbulent velocity in vertical direction (m/s) Stand. dev. of turbulent velocity in horizontal direction (m/s) Roughness length description Regular large obstacle coverage (suburb or forest).Time t after start release (s) 7199Concentration averaging time (s) 600Distance from release (Xd) (m) 100Distance perpendicular to wind direction (Yd) (m) 0Height (Zd) (m) 2Predefined concentration User definedThreshold concentration (ppm (vol)) 10Contour plot accuracy (%) 0,1Integration tolerance (%) 0,01
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 22 din 75
Predefined wind direction NWind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0Results Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3) 0,82022Maximum concentration at (Yd, Zd) (mg/m3) 7,9128...at distance (m) 7,1883Mixing height used (m) 500Stand. dev. of turbulent velocity in vert. direction used (m/s) 1,0135Stand. dev. of turbulent velocity in horiz. direction used (m/s) 0,69649Maximum distance to threshold concentration (m) Inverse Monin-Obukhov length (1/L) used (1/m) 0
Concentraţia maximă obţinută în funcţie de distanţă pe direcţia vântului
După cum se poate observa, nu este atins nici măcar pragul de 10 ppm (corespunzător
ERPG-2), concentraţia maximă calculată fiind de 7,9128 mg/mc (7 ppm).
b) condiţii meteo nefavorabile:
Parameters
Inputs Chemical name (YAWS) HYDROGEN CYANIDE (YAWS)Type of release Semi-continuousTotal mass released (kg) Mass flow rate of the source (kg/s) 0,000665Duration of the release (s) 7200X-coordinate of release (m) 252,6698
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 23 din 75
Y-coordinate of release (m) -513,087Z-coordinate (height) of release (m) 0Length source in wind (x) direction (m) 9Length source in crosswind (y) direction (m) 7,06Length source in vertical (z) direction (m) 0Ambient temperature (°C) 39Meteorological data PasquillPasquill stability class F (Very Stable)Wind speed at 10 m height (m/s) 1Latitude of the location (deg) 47Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Mixing height (m) Stand. dev. of turbulent velocity in vertical direction (m/s) Stand. dev. of turbulent velocity in horizontal direction (m/s) Roughness length description Regular large obstacle coverage (suburb or forest).Time t after start release (s) 7199Concentration averaging time (s) 600Distance from release (Xd) (m) 200Distance perpendicular to wind direction (Yd) (m) 0Height (Zd) (m) 2Predefined concentration User definedThreshold concentration (ppm (vol)) 10Contour plot accuracy (%) 0,1Integration tolerance (%) 0,01Predefined wind direction SEWind comes from (North = 0 degrees) (deg) 135Results Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3) 4,2695Maximum concentration at (Yd, Zd) (mg/m3) 23,621...at distance (m) 25,648Mixing height used (m) 51,526Stand. dev. of turbulent velocity in vert. direction used (m/s) 0,16995Stand. dev. of turbulent velocity in horiz. direction used (m/s) 0,11628Maximum distance to threshold concentration (m) 92,399Inverse Monin-Obukhov length (1/L) used (1/m) 0,050692
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 24 din 75
Concentraţia maximă obţinută în funcţie de distanţă pe direcţia vântului
După cum se poate observa, este atins pragul de 10 ppm (corespunzător ERPG-2),
concentraţia maximă calculată fiind de 23,621 mg/mc (21 ppm).
O situaţie aparte o reprezintă scenariile de accidente asociate rezervorului de
depozitare a soluţiei de cianură. După cum se poate observa în graficul de mai jos, la pH mai
mare de 12 soluţia de cianură de sodiu nu conţine decât ioni cian, concentraţia de acid
cianhidric fiind practic 0. În aceste condiţii, presiunea de vapori a acidului cianhidric este
practic nulă pentru soluţiile de cianură de sodiu care sunt alcalinizate astfel încât pH-ul
depăşeşte valoarea 12. În aceste condiţii chiar dacă poate avea loc un accident soldat cu
scurgerea soluţiei cu formarea unei bălţi, evaporarea acidului cianhidric şi apoi dispersia
acestuia în atmosferă este practic exclusă.
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 25 din 75
Drept urmare pentru calculul distanţelor la care se pot manifesta efectele toxice trebuie
aplicate alte metodologii.
Una dintre aceste metodologii se bazează pe principiul că distanţele de siguranţă
depind numai de tipul activităţii industriale şi/sau de cantitatea şi tipul substanţelor
periculoase prezente.
Pentru implementarea acestei metode, au fost elaborate o serie de tabele, în care sunt
clasificate industriile pe categorii, iar pentru fiecare categorie se propune o distanţă de
siguranţă. Aceste categorii sunt folosite cu scopul de a specifica precis activităţile şi de a lua
în considerare cantităţile de substanţe prezente, precum şi alte caracteristici, în determinarea
distanţelor de siguranţă. Caracteristicile de proiectare, măsurile de siguranţă şi particularităţile
amplasamentului în discuţie nu sunt luate în considerare.
Distanţele de siguranţă din tabelele menţionate mai sus se stabilesc de către experţi, pe
baza informaţiilor anterioare (date "istorice"), a experienţei dobândite la exploatarea
instalaţiilor similare, a estimării consecinţelor şi din analiza impactului asupra mediului.
Distanţele de siguranţă sunt corelate cu conceptul de risc practic “zero". În
conformitate cu acest principiu nici un fel de risc (rezidual) nu este permis în afara limitelor
de amplasament a unităţilor de producţie. Cu alte cuvinte se presupune că măsurile luate de
operator şi supervizate de autorităţi creează un număr suficient de bariere care fac practic
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 26 din 75
imposibilă producerea unor accidente majore cu consecinţe în afara limitelor
amplasamentului.
Pentru determinarea distanţelor de siguranţă în cazul amplasamentului ce face obiectul
prezentului studiu, a fost utilizată „Metodologia de evaluare rapidă a distanţelor de siguranţă
pentru potenţiale accidente datorate manipulării substanţelor periculoase” elaborată de
Departamentul de Protecţie Civilă al Guvernului Italian în 1994. Această metodologie a fost
dezvoltată pe baza unor modele similare realizate de TNO şi aplicată în Olanda (Province of
South Holland – Fire Service Directorate of the Ministry of Home Affeairs- „Guide to
hazardous industrial activities”) şi UNEP (UNEP/WHO/IAEA/UNIDO –„Manual for the
classification and prioritization of risk from majo r accidents in process and releted
industries”). Această metodologie a fost legiferată în Italia prin DECRETO MINISTERIALE
20 ottobre 1998, “Criteri di analisi e valutazione dei rapporti di sicurezza relativi ai
depositi liquidi facilmente infiammabili e/o tossici”. Procedura de calcul a acestor distanţe
se bazează pe un set de tabele tehnice care colectează şi organizează clasele de risc.
A fost analizată activitatea de depozitate şi manipulare a cianurii în cadrul uzinei de
procesare a sterilelor care se consideră că poate genera accidente majore.
Conform Tabelelor 1 şi 2 din metodologie, acidul cianhidric lichefiat este încadrat
(datorită proprietăţilor sale fizice şi a modului de depozitare) în clasa 22 (Lichid foarte toxic,
Depozitat în rezervoare supraterane).
Deoarece în cadrul Uzinei nu se utilizează acid cianhidric ci soluţia de cianură de
sodiu, determinarea clasei de toxicitate se face conform metodologiei, utilizând tabelele 5, 6 şi
7 din metodologie, pe baza LC50 - Concentraţie letală pentru 50% din populaţia expusă într-
un interval definit de timp, a volatilităţii (se acorda o valoare VL ) acesteia (pe baza presiunii
de vapori) şi în final a toxicităţii determinată ca valoare numerică obţinută prin însumarea
TOX + VL.
Tabel 5 – Definirea claselor de toxicitate LC50-Şobolan- (4 ore) (ppm) Clasa de toxicitate (TOX)
0.01 -0.1 8 0.1 -1 7 1 - 10 6 10-100 5
100 - 1000 4 1000- 10000 3
10000- 100000 2 Peste 100000 1
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 27 din 75
Nota : unele surse bibliografice (http://www.inchem.org/documents/cicads/cicads/cicad61.htm) indica o valoare LC50 pentru şobolan şi expunere de 4 ore de 390 ppm.
Tabel 6 - Definirea claselor de volatilitate Parametrii chimici Clasa de volatilitate (VL)
Nord Est 1 Bloc de locuinte 47,656985 23,534524 2 Bloc de locuinte 47,657041 23,535000 3 Bloc de locuinte 47,657039 23,535579 4 Bloc de locuinte 47,657090 23,543532 5 Zona rezidentiala 47,655323 23,543303 6 Policlinica 47,657050 23,536208 7 Grup Scolar Gh. Lazar 47,658409 23,544557 8 Universitatea de Nord 47,659625 23,544591 9 Centrul Comercial Golden Plaza 47,656715 23,545524
Nord Est 10 Hotel EuroHouse 47,656285 23,539943 11 Hostel Hora 47,657041 23,535000 12 Pensiune 47,656286 23,541659 13 Restaurant Elegance 47,656082 23,537509 14 Restaurant Pronto 47,656918 23,534264 Categoria D. – Zone rezidentiale cu densitate redusa de locuitori (case cu 1 – 2
Nord Est 15 Cartier de case 1 47,658884 23,536401 16 Cartier de case 2 47,657381 23,532657 Categoria E. – Zone cu case izolate, centre comerciale densitate redusa de
Nord Est 17 Casa 1 47,658884 23,536401 18 Casa 2 47,657381 23,532657 19 Casa 3 47,656425 23,533076 20 Reprezentanta Renault 47,655686 23,535819 21 Service Dacia 47,656157 23,535178
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 42 din 75
Localizarea pe hartă a fiecăruia dintre aceste puncte vulnerabile este prezentată în
Anexa 2.
2. Evaluarea compatibilităţii teritoriale de amplasare a Uzinei
Pentru evaluarea compatibilităţii teritoriale de amplasare a Uzinei, categoriile
teritoriale ale zonelor afectate pentru fiecare din scenariile de accidente analizate în capitolul
3 au fost comparate cu categoriile de terenuri compatibile conform tabelului anterior, pentru
clasa de depozitare determinată după cum se arată mai jos.
Pentru a putea realiza această comparaţie, pentru fiecare din scenariile de accident
analizate s-au întocmit hărţi de risc (separat pentru fiecare variantă de amplasare a surselor de
risc), zonele de risc fiind figurate pe harta care conţine punctele vulnerabile identificate.
În Anexa 3 se prezintă cele trei variante de amplasare ce pot fi luate în discuţie pentru
rezervoarele de oxigen criogenic iar în Anexele 4a, 4b şi 4c se prezintă hărţile de risc asociate
fiecăreia din cele trei variante de amplasare, pentru accidentul soldat cu explozia unui
rezervor.
În Anexa 5 se prezintă hărţile de risc asociate emisiilor accidentale de HCN din
reactorul DETOX.
În Anexa 6 se prezintă hărţile de risc asociate rezervorului de stocare a soluíei de
cianură, pentru distanţele calculate prin evaluarea compatibilităţii teritoriale.
În Anexa 7 se prezintă cele trei variante de amplasare ce pot fi luate în discuţie pentru
rezervorul de depozitare a acidului clorhidric care asigură reducerea la minim a posibilităţii
contactului accidental între acidul clorhidric şi soluţiile cu conţinut de cianuri, astfel încât
degajarea accidentală majoră de acid cianhidric nu mai este considerată ca fiind un accident
posibil.
Metoda de analiza ce va fi utilizată pentru determinarea clasei de depozitare este
medoda descrisa și reglementată în Italia prin “DECRETO MINISTERIALE 20 ottobre 1998
Criteri di analisi e valutazione dei rapporti di sicurezza relativi ai depositi liquidi
facilmente infiammabili e/o tossici”
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 43 din 75
Evaluarea siguranței depozitelor de lichide periculoase prin aplicarea metodei indicilor
pentru unitățile de depozitare și determinarea categoriei depozitului este prezentată detailat în
anexa II a acestor reglementări.
Într-o primă fază se identifică factori de penalizare în funcție de riscurile specifice
ale substanțelor ( M ) , riscurile generale ale procesului ( P ) , riscuri specifice procesului (
S), riscurile datorită cantității ( Q ), riscurile aferente expunerii ( L ) și riscurile pentru
sănătate în caz de accident (e ). Sunt identificate , în plus , caracteristicile principale ale
unitatii analizate ( dimensiuni , echipament , debite , zone , bazine ) și proprietățile fizico-
chimice și toxicologice ale substanțelor (densitate , greutate moleculară , presiunea de vapori
, concentrațiile toxice de referință) referitoare la riscurile asociate cu expunerea la substanțe
toxice aer. La sfârșitul acestei faze se calculează "indicii intrinseci" ( incendiu F ; explozie
în spațiu limitat C , explozie în aer liber A , riscul global G și toxicitate T) : valorile
indiciilor G și T determina "categoria intrinsecă" a uzinei/instalatei în raport cu o scară
predefinită de valori, respectiv pentru riscul de incendiu/explozie și riscul de toxicitate.
În faza a doua, sunt identificati factorii de compensare pe baza adoptării de măsuri
care vizează reducerea numărului de accidente (izolare K1, control al procesului K2,
atitudinea față de siguranță K3) cât și reducerea magnitudinii accidentelor potențiale
(protecție împotriva incendiilor K4, izolarea și eliminarea substanțelor K5 și operațiuni
antiincendiu și asistență la urgență K6). La sfârșitul acestei etape sunt calculati "indici
compensati" (incendiu F’ , explozia în spatiu limitat C’, explozie în aer liber A’, riscul
global G' și toxicitate T'): indicele G’ determină categoria de compensare a unității în raport
cu riscul de incendiu / explozie și indicele T’ determină categoria de compensare relativ la
riscul de toxicitate.
Comparația între valorile indicilor înainte și după "compensare" indică magnitudinea
beneficiilor obtinute și, prin urmare, gradul de eficacitate a măsurilor de securitate.
Beneficiile obținute prin compensare, depind de asemenea, de întreținerea elementelor
mecanice și respectarea procedurile de gestionare: neglijând una sau alta se poate ajunge la o
reducere a gradului de siguranță a depozitului.
Avand în vedere specificul activității desfășurate în cadrul Uzinei de tratare a
sterilelor, au fost identificate trei unități de depozitare relevante pentru riscurile semnificative
și anume:
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 44 din 75
1. Rezervorul de depozitare al soluției de cianură de sodiu;
2. Reactorul DETOX;
3. Rezervoarele criogenice pentru oxigen lichid.
În continuare se prezintă evaluarea efectuată pentru fiecare din aceste unități de
depozitare pentru stabilirea clasei de depozitare.
1. Rezervorul de depozitare al soluției de cianură de sodiu
Cianura de sodiu (în soluție sau solidă) nu este volatilă și deci nu se poate vorbi de o
toxicitate directă prin inhalare. Ca atare substanța relevantă care va fi analizată în relație cu
rezervorul de depozitare al cianurii de sodiu soluție va fi acidul cianhidric. Deoarece cianura
de sodiu (în special sub formă de soluție) nu are caracteristici de inflamabilitate, nu va fi
calculat indicele de risc global G ci doar indicele de toxicitate T.
Indicele de risc pentru toxicitate T
Acesta evaluează riscul asociat cu expunerea directa a oamenilor la o substanță toxica
din aer.
Indicele de risc T se referă la nivelul daunelor cauzate de expunerea oamenilor la o
concentrație în aer de substanțe periculoase (IDLH), până la care un individ sănătos poate fi
expus până la 30 de minute fără a suferi, prin inhalare, efecte ireversibile sau simptome care
limiteaza capacitatea lor de a pune în aplicare acțiuni de protecție.
Indicele de toxicitate T este legat de parametrul AQ (în funcție de caracteristicile
instalatiei și proprietățile fizico - chimice ale substanței) și de concentrația IDLH , în
conformitate cu următoarea formulă :
T = 1500 x (AQ / IDLH )0,5
In continuare sunt descrise metodele de determinare a parametrilor incluși în formula.
Valoarea IDLH pentru acidul cianhidric este de:
56 mg/mc (50 ppm)
S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. Baia Mare
RAPORT privind evaluarea de risc pentru Uzina de
procesare a sterilelor
25 Noiembrie 2013
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 45 din 75
IDLH este stabilit de The National Institute for Occupational Safety and Health