-
Proiect nantat prin granturile SEE 2009-2014, in cadrul Fondului
ONG in Romnia.Pentru informaii ociale despre granturile SEE i
norvegiene accesai www.eeagrants.org
Continutul acestui material nu reprezint in mod necesar pozitia
ocial a granturilor SEE 2009-2014.
Serviciile de asisten acordatevictimelor traficului de persoane
n Romnia i Norvegia
Noiembrie 2014
RAPORT
-
PRO REFUGIU ASSOCIATION
ADDRESS:56 CRANGASI STREET, BUCHAREST,
ROMANIAwww.prorefugiu.org
-
AUTORI: ASOCIAIA PRO REFUGIU
ORGANIZAIA PRO SENTRET
RESPONDENI ROMNIA
EDITOR ASOCIAIA PRO REFUGIU
ORGANIZAII PARTENERE
RESPONDENI NORVEGIA
D-na Silvia Antoaneta Berbec Preedinte, Expert Asociaia Pro
RefugiuD-na Anca Bucur Psiholog, Expert Asociaia Pro RefugiuD-na
Bjrg Norli Director, Expert Organizaia Pro SentretD-na Camilla
Hammergren Expert Organizaia Pro Sentret
Agenia Naional Impotriva Traficului de Persoane Directiile
Generale de Asisten Social i Protecia Copi-
lului judeele Alba, Arad, Arge, Botoani, Braov, Bistria, Bihor,
Buzu, Bacu, Clrai, Constana, Cluj, Covasna, Dmbovita, Dolj, Gorj,
Galai, Giurgiu, Harghita, Iai, Mehedini, Neam, Mure, Prahova,
Sibiu, Satu Mare, Suceava, Timi, Vlcea, Slaj
Asociaia pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de
Reintegrare i Educaie
Asociaia Romn Anti-Sida Filiala Brasov Asociaia Generaie Tnr
www.prorefugiu.org
Asociaia Global Help Asociaia Betania Fundaia People to People
Institutul Est European de Sntate a Reproducerii
Centre for women and men with experience of prostitution, The
Church City Mission, Oslo (Nadheim)
Social welfare service for victims of human trafficking,
Municipality of Oslo (Oslo Piloten)t
Outreach service for young people at risk, Municipality of Oslo
(Uteseksjonen)
Child care services, Municipality of Oslo (Barnevernstjenesten)
Re-establishment, organizing safe housing, security and
assistance
to victims of human trafficking (ROSA) Maritastiftelsen
Norwegian Directorate of Immigration, Protection (UDI Asyla-
vdelingen) Norwegian Directorate of Immigration, Residency (UDI
Opphold-
savdelingen) International Organization of Migration (IOM)
Salvation Army, Oslo (Frelsesarmeen) Reception Centre for
unaccompanied minor asylum seekers (Hvals-
tad Avlastningsmottak) Red Cross, Oslo (Rde Kors) EVA Project,
Red Cross, Bergen (EVA Rde Kors) Norwegian Organization for Asylum
Seekers (NOAS) Outreach service for young people at risk,
Municipality of Bergen
(Utekontakten) Guardian for unaccompanied minor asylum seekers,
the County
Governor Pro Sentret Oslo
-
CUPRINS
STATISTICI
LEGISLATIE PRIVIND PROTECTIA SI ASISTENTA VICTIMELOR TRAFICULUI
DE PERSOANE
SERVICII DE ASISTENTA PENTRU REABILITAREA VICTIMELOR TRAFICULUI
DE PERSOANE
MANAGEMENTUL DE CAZ
RECOMANDARI PENTRU IMBUNATATIREA SERVICIILOR DE ASISTENTA A
VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE
CAPITOLUL I 5
CAPITOLUL III 26
CAPITOLUL V 57
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL II 18
CAPITOLUL IV 46
ANEXE 58
-
ACRONIME
ANITPANPDCABCCODGASPCDIICOTIGPRIGIOIMONGMJMMFPSPVVTPCPCPCHGOGOUG
AGENIA NAIONAL IMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANEAUTORITATEA
NATIONAL PENTRU PROTECIA DREPTURILOR COPILULUI SI ADOPTIEBIROUL DE
COMBATERE A CRIMINALITII ORGANIZATEDIRECTIA GENERAL DE ASISTENT
SOCIAL SI PROTECTIA COPILULUIDIRECIA DE INVESTIGARE A INFRACIUNILOR
DE CRIMINALITATE ORGANIZAT SI TERORISMINSPECTORATUL GENERAL AL
POLIIEI ROMNEINSPECTORATUL GENERAL PENTRU IMIGRRIORGANIZAIA
INTERNAIONAL PENTRU MIGRATIEORGANIZAIE NON-GUVERNAMENTALMINISTERUL
DE JUSTITIEMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECTIEI SOCIALE SI
PERSOANELOR VRSTNICEVICTIMA TRAFIC DE PERSOANECOD PENALCOD PROCEDUR
PENALHOTRRE DE GUVERNORDONAN DE GUVERNORDONAN DE URGEN A
GUVERNULUI
-
INTRODUCERE Traficul de persoane reprezint una dintre cele mai
profitabile activiti de criminalitate organizat. Acest fenomen
reprezint o inclcare flagrant a drepturilor omului, afectand anual
milioane de persoane in intreaga lume.
Romnia reprezint in principal o ar de origine si tranzit pentru
victimele traficului de persoane. Anual cetenii romni reprezint un
procent considerabil din numrul total al victimelor traficului de
persoane identificate in Europa. Printre formele cele mai frecvente
de exploatare se numr exploatarea sexual, munca forat, cersetoria
forat. De-a lungul anilor tri de destinatie s-au numrat state
precum Italia, Spania, Franta, Germania, Marea Britanie, Grecia,
ins in ultimii ani a crescut numrul cetenilor romni exploatai in
state precum Norvegia, Suedia, Danemarca.
Norvegia se prezint ca o ar bogat, cu o populaie cu putere de
cumprare puternic, reprezentand o pia atractiv pentru traficul de
fiine umane. Norvegia este n principal o ar de destinaie, forma cea
mai frecvent de exploatare fiind prostituia fortat a femeilor. Cu
toate acestea, exist si cazuri de munc forat si uneori Norvegia
este considerat de ctre autoriti ca fiind si o ar de tranzit. Din
informaiile detinute Norvegia in general nu reprezint o ar de
origine nici pentru traficul intern, nici pentru cel extern.
Obiectivul este prezentarea situaiei actuale in cele dou ri
privind traficului de persoane i sistemul de sprijin oferit
victimelor. Aceste informaii vor sta la baza crerii celor mai bune
practici n acest domeniu.
Avnd n vedere subiectul sensibil, realizarea prezentului raport
romno-norvegian nu a fost o sarcin uoar.
Raportul a fost realizat ca parte a proiectului ans i Provocare
- mbuntirea serviciilor sociale oferite victimelor traficului de
persoane, proiect finanat prin Granturile SEE n cadrul Fondului ONG
Romnia. Studiul are la baz o metodologie de tip calitativ si
cantitativ axat pe 2 componente: Desk research analiza legislaiei
si a documentelor relevante din Romnia si Norvegia. Colectare date
prin aplicare chestionare in raport de autoriti, organizaii
non-guvernamentale care furnizeaz servicii de asisten victimelor in
cele dou ri.
Raportul este alcatuit din 5 capitole: Capitolul I Statistici,
prezint in detaliu informaii privind numrul victimelor traficului
de persoane, formele de exploatare a acestora in Romnia si Norvegia
in perioada 2012-2014. Capitolul II Legislatie privind protectia si
asistenta victimelor traficului de persoane conine informaii
referitoare la principalele acte normative din cele dou ri care
cuprind reglementri relevante privind serviciile de asisten la care
victimele ar trebui s aib dreptul pe durata procesului de
reabilitare/reintegrare in societate. Capitolul III Servicii de
asistent pentru reabilitarea victimelor conine o analiz detaliat a
serviciilor de asistent care se ofer in practic de ctre autoriti si
organizaii non-guvernamentale din cele dou ri. Capitolul IV
Managementul de caz in Romnia si Norvegia. Capitolul V Recomandri
pentru imbuntirea serviciilor de asisten a victimelor traficului de
persoane.
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 5
CAPITOLUL I
STATISTICI I. ROMANIA 1. Numr victime identificate anual
Datele au fost obtinute cu sprijinul Ageniei Naionale Impotriva
Traficului de Persoane (ANITP) si vizeaz perioada anilor 2012 i
2013.
Agenia Naional Impotriva Traficului de Persoane este autoritatea
competent din Romania care printre atributiile sale deine si
coordonarea, respectiv monitorizeaz la nivel national, a
activitilor de colectare a datelor si informaiilor privind situaia
persoanelor traficate, asistenei acordate victimelor traficului de
persoane si reintegrrii sociale a acestora.
Tabel 1
Numr victime ceteni romni
AN Femei Barbati Fete Baieti TOTAL An 2012 348 323 327 43 1041
An 2013 299 297 278 22 896
In cifre absolute se observa o usoar scdere a numrului de cazuri
de victime in anul 2013 fa de 2012.
-
6 RAPORT
Tabel 2
Numr victime -ceteni romni- trafic intern
AN Femei Barbati Fete Baieti TOTAL
An 2012 99 95 266 37 497
An 2013 65 44 219 16 344
Din analiza datelor, se poate observa c predomin numrul
minorilor de sex feminin ca fiind supuse traficului intern in cei 2
ani de referin.
Tabel 3
Numr de victime -ceteni romni- trafic extern
AN Femei Barbati Fete Baieti TOTAL
An 2012 249 228 61 6 544
An 2013 234 253 59 6 552
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 7
In cazul traficului extern, se observ faptul c adulii, atat
femei cat si barbai, sunt cele mai traficate categorii de persoane.
Se remarc numrul mic de minori de sex masculin.
HARTA DESTINATIEI VICTIMELOR CETATENI ROMANI
PERIOADA 2012-2013
Cu rosu statele unde sunt identificate oficial anual peste 40
victime cetateni romani (Romnia, Germania, Spania, Italia)
-
8 RAPORT
Cu verde statele unde sunt identificate oficial anual intre 1-40
victime cetateni romani (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca,
Elvetia, Franta, Grecia, Olanda, Polonia, Portugalia, Olanda,
Norvegia, Suedia, Ungaria).
Tabel 4
Numr victime -ceteni romni- identificate in funcie de formele de
exploatare
AN FORME DE EXPLOATARE
Femei Barbati Fete Baieti TOTAL
2012 Exploatarea sexuala 235 9 299 10 553 Exploatarea prin
munca 94 275 14 27 410
Cersetorie fortata 8 27 9 4 48 Obligare la comiterea
de furturi 0 3 1 2 6
2013 Exploatarea sexuala 202 0 246 0 448 Exploatarea prin
munca 73 276 7 19 375
Cersetoria fortata 10 17 9 2 38 Obligare la comiterea
de furturi 0 1 1 1 3
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 9
Din analiza datelor, se poate observa faptul c, femeile si
fetele sunt cele mai frecvent supuse exploatrii sexuale, in timp ce
in cazul brbailor predomin exploatarea prin munc. Cersetoria forat,
obligarea la comitere de furturi sau alte acte ilegale sunt
sensibil mai sczute ca numr de cazuri.
Tabel 5
Victime -cetteni strini- identificate pe teritoriul Romniei
AN Numr Adulti
Numr Minori
Forme de exploatare
2012 4 0 Exploatare sexual
2013 2 0 Exploatare sexual
Din datele furnizate de ANITP reiese c un numr de 6 persoane,
ceteni strini, au fost identificate pe teritoriul Romaniei ca fiind
victime ale traficului de persoane. Toate victimele au fost aduli
de sex feminin, supuse exploatrii sexuale.
2. Victime ale traficului de persoane beneficiare de servicii
asistent din partea Direciilor Generale de Asisten Social si
Protecia Copilului
Au fost utilizate datele obinute de la un numr de 31 Direcii
Generale de Asisten Social si Protecia Copilului (D.G.A.S.P.C.-uri
corespunztoare tot atator judete) dup cum urmeaz: Alba, Arad, Arge,
Botoani, Braov, Bistria, Bihor, Buzu, Bacu, Clrai, Constana, Cluj,
Covasna, Dambovita, Dolj, Gorj, Galai, Giurgiu, Harghita, Iai,
Mehedini, Iai, Neam, Mure, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Suceava,
Timi, Vlcea, Slaj.
DGASPC-uri pe judete participante la studiu
-
10 RAPORT
Conform datelor centralizate, situaia victimelor traficului de
persoane asistate prin serviciile oferite de DGASPC-uri pentru anii
2012 i 2013 se prezint astfel
Tabel 6
Victime-ceteni romni-asistate de Direciile Sociale de Asisten
Social si Protecia Copilului
AN
Femei trafic
intern si extern
Barbati trafic intern si extern
Fete trafic intern si extern
Baieti trafic intern si extern TOTAL
2012 38 12 82 17 149 2013 38 8 107 13 166
Tabel 7
Victime-ceteni romni-traficate intern, asistate de Direciile
Generale de Asisten Social si Protecia Copilului
AN Femei Barbati Fete Baieti Total An 2012 9 5 68 17 99 An 2013
15 1 93 9 118
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 11
Tabel 8
Victime-ceteni romni-traficate extern, asistate de ctre
Direciile Generale de Asisten Social si Protecia Copilului
AN Femei Barbati Fete Baieti
2012 29 7 19 5 60 2013 23 7 14 4 48
-
12 RAPORT
3. Victime ale traficului de persoane beneficiare de servicii
asisten din partea organizaiilor non-guvernamentale
Organizaiile non-guvernamentale participante la acest studiu au
fost: Asociaia Pro Refugiu (Bucuresti), Fundaia People to People
(Oradea), Asociaia Global Help (Craiova), Institutul Est European
de Sntate a Reproducerii (Targu Mures), Asociaia pentru Dezvoltarea
Practicilor Alternative de Reintegrare si Educatie (Bucuresti),
Asociaia Romana Anti-Sida Filiala Brasov, Asociaia Generatie Tanara
(Timisoara). Aceste organizaii ofera servicii de consiliere,
asisten social, psihologic, juridic, consiliere vocaional,
orientare profesionala, consiliere familial, dar si servicii de
formare si prevenire pentru combaterea traficului de fiine
umane.
Tabel 9
Victime -ceteni romani- asistate de organizaii
non-guvernamentale din Romnia
AN Femei Barbati Fete Baieti TOTAL An 2012 94 28 41 16 179 An
2013 134 21 29 9 193
Din datele furnizate de ONG-uri si centralizate, in raport de
cei 2 ani de referint, reiese c cea mai numeroas categorie asistat
o constituie femeile, urmate de minori de gen feminin.
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 13
Tabel 10. Tabel comparativ - asistena acordat victimelor de
ctre
diferite instituii/ ONG-uri AN Instituii /
ONG Femei Brbai
Fete Biei TOTAL 2012 ANITP 348 323 327 43 1041
DGASPC 38 12 82 17 149 ONG 94 28 41 16 179
2013 ANITP 299 297 278 22 896 DGASPC 38 8 107 13 166
ONG 134 21 29 9 193
Se observ discrepana intre numrul victimelor identificate si
cele asistate de DGASPC-uri si ONG-uri, ceea ce din punctul nostru
de vedere indic existena unor deficiene ale sistemului de referire
in vederea acordrii serviciilor de asisten de care victimele au in
general nevoie.
Si la analiza pe categorii a victimelor se observ o mare
diferenta; se pare c in toi anii analizai sectorul
non-guvernamental a acordat asisten victimelor femei intr-o mai
mare msura decat Direciile Generale de Asisten Social si Protectia
Copilului.
-
14 RAPORT
II. NORVEGIA Norvegia, fiind o ar bogat i cu o mare putere de
cumprare, este o pia atractiv pentru traficul de persoane. Norvegia
este n principal o ar de destinaie i, mai ales n scopul exploatrii
femilor prin prostituie. Totui, au existat i cazuri n cazul n care
victimele au fost exploatate prin munc forat, iar n aceste situaii
poliia a presupus Norvegia este o ar de tranzit. Din ceea ce tim,
Norvegia nu este o ar de origine nici pentru traficul de persoane
intern, nici pentru trafic persoane n afara granielor sale.
n Norvegia, facem distincie ntre identificarea posibilelor
victime ale traficului de persoane i verificarea victimelor. Dac
persoana n cauz este un minor, acesta poate fi identificat ca o
posibil victim a traficului de persoane i poate fi verificat ca
victim de ctre organele de poliie, procuratur, autoritile de
imigrare sau de ctre serviciul de protecie a copilului. Verificarea
are loc prin ndeplinirea sarcinilor obinuite ale autoritilor i nu
este obligatoriu s se ajung la aceeai concluzie.
Nu exist o agenie guvernamental sau organizaie n Norvegia care s
dein o imagine de ansamblu a numrului total de victime ale
traficului de persoane, aa cum nu exist niciun sistem naional de
identificare i nregistrare a victimelor. La nceputul fiecrui an,
Unitatea de Coordonare a Victimelor Traficului de Persoane (KOM)
din cadrul Poliiei ncurajeaz fiecare organizaie i autoritate care
ar putea s ntlneasc poteniale victime ale traficului de persoane s
le raporteze acestui department. Aceste date vor fi colectate i
inserate ca statistici ntr-un raport anual. Aceast statistic ns nu
face diferena ntre posibile victime i victime verificate. Din cte
tim, nu exist nicio statistic care s fac diferena ntre cele dou
categorii. Cifrele
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 15
prezentate n cele ce urmeaz sunt preluate din rapoartele anuale
ale Unitii de Coordonare a Victimelor (KOM).
Avem motive s credem c numrul real al victimelor este mult mai
ridicat, deoarece unele persoane identificate ca victime refuz
asistena i, prin urmare, nu sunt incluse n statistici, iar altele
nu sunt identificate deloc. Dat fiind situaia prezent, este
imposibil realizarea unei estimri a numrului real de victime.
Este important s nelegem c cifrele din statistici reprezint
totalul de victime ale traficului de persoane care au primit
asisten n anul respectiv, indiferent de anul n care au fost
identificate. Acest lucru semnific faptul c, o poteniala victim a
traficului de persoane identificata in 2011 si care in 2012 si 2013
a continuat s beneficieze de asisten va aprea in ambele statistici
anuale.
In decursul anului 2012 numrul total al persoanelor care au
beneficiat de asisten, in calitate de victime ale traficului de
fiine umane, a fost de 349, din care 136 identificate in decursul
anului respectiv.
AN Adulti Minori 2012
Femei Barbati Fete Baieti Trafic intern
Trafic extern
Trafic intern
Trafic extern
Trafic intern
Trafic extern
Trafic intern
Trafic extern
0
225 0 24 0 33 0 37
Formele de exploatare
Nu exist victime ceteni norvegieni supusi traficului de
persoane. Prin urmare numerele prezint victimele traficului de
persoane care sunt ceteni strini exploatai in Norvegia. Mai mult de
atat, numerele reprezint victimele care au primit asisten in acel
an si nu doar cele identificate in 2012.
AN 2012 Forme de exploatare
Adulti Minori
Prostitutie si alte forme de exploatare sexuala
Femei Barbati Fete Baieti 218 5 14 2
Munca fortata i servicii
20 16 7 26
Prostitutie si munca fortata
11 1 2 1
Prelevare de organe 0 0 0 0 Serviciul militar 1 0 1 8
-
16 RAPORT
Alte forme de exploatare
5 2 9 0
Astfel prezentat mai sus cele 349 de victime ale traficului de
persoane au beneficiat de asisten in anul 2012. Aceste victime
provin din 50 de ri diferite. Cele 10 ri din care provin cele mai
multe victime sunt prezentate n tabelul urmtor.
Tara de origine Numr de victime Nigeria 163 Romnia 46 Filipine
13 Somalia 10 Uganda 9 Afganistan 7 Bulgaria 7 Algeria 6 Lituania 6
Ghana 5
Numrul total victimelor traficului de persoane care au
beneficiat in decursul anului 2013 de asistena a fost de 300, din
care 124 au fost identificate in decursul respectivului an.
AN Adulti Minori 2013
Femei Barbati Fete Baieti Trafic intern
Trafic extern
Trafic intern
Trafic extern
Trafic intern
Trafic extern
Trafic intern
Trafic extern
0
231 0 35 0 16 0 18
Formele de exploatare
Nici in privina acestui an nu au existat cazuri de ceteni
norvegieni victime ale traficului. Prin urmare datele reprezint
victime ale traficului care sunt cetteni strini exploatai in
Norvegia. Datele din tabelul de mai jos reprezint numrul victimelor
care au beneficiat de asistent in 2013 si nu doar numrul celor
identificate in decursul anului 2013.
AN 2013 Forme de exploatare
Adulti Minori
Prostitutie si alte forme de exploatare sexual
Femei Barbati Fete Baieti 193 4 4 0
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 17
Munca fortat i servicii
28 29 8 14
Prostitutie si munc fortat
5 1 1 2
Prelevare de organe 0 0 0 0 Serviciul militar 0 0 0 0 Alte forme
de exploatare
11 1 3 2
Astfel cum rezult din datele prezentate, 300 de victime au
beneficiat de asisten in decursul anului 2013. Aceste victime au
provenit din 47 de tari diferite. Cele 10 ari din care provin cele
mai multe victime sunt prezentate un tabelul urmtor.
Tara de origine Numar de victime Nigeria 138 Romania 25 Filipine
16 Somalia 10 Etiopia 10 Bulgaria 6 Pakistan 6 Somalia 6 Guinea 6
India 5 Uganda 5
n prezent, nc nu exist cifre ale posibilelor victime ale
traficului de persoane ce au primit asisten n perioada
ianuarie-iunie 2014.
-
18 RAPORT
CAPITOLUL II
LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA SI ASISTENTA VICTIMELOR TRAFICULUI
DE PERSOANE
1. LEGISLATIA INTERNATIONALA Att Romnia ct si Norvegia au
ratificat de-a lungul timpului o serie de acte normative
internationale in domeniul luptei impotriva traficului de
persoane.
1.1. ROMANIA
- Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transnaionale
organizate, adoptata la New York la 15 noiembrie 2000, ratificat
prin Legea nr. 565/2002.
La data de 14 decembrie 2000, s-a semnat la Palermo, Convenia
Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transnaionale organizate i
cele dou protocoale ale sale adoptate la New York, 15 noiembrie
2000:
- Protocolul privind prevenirea, reprimarea i pedepsirea
traficului de persoane, n special al femeilor i copiilor,adiional
la Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transfrontaliere
organizate.
- Protocolul mpotriva traficului ilegal de migrani pe calea
terestr, a aerului i pe mare, adiional la Convenia Naiunilor Unite
mpotriva criminalitii transnaionale organizate.
- Convenia Consiliului Europei privind lupta mpotriva traficului
de fiine umane - ratificat prin Legea nr. 300/2006.
- Convenia privind drepturile copilului, adoptat de Adunarea
General ONU la data de 20 noiembrie 1989, intrat n vigoare n 1990 i
ratificat de Romnia prin Legea nr.18/1990
- Convenia Organizaiei Internaionale a Muncii nr.182/1999
privind interzicerea celor mai grave forme de munc a copiilor i
aciunea imediata n vederea eliminrii lor, adoptat la cea de-a 87-a
sesiune a Conferinei Generale a ILO la Geneva (1999), ratificat
prin Legea 203/2000 i Protocolul facultativ al Conveniei cu privire
la drepturile copilului, vnzarea de copii, prostituia copiilor i
pornografia infantila (2001).
-Convenia Consiliului Europei privind lupta mpotriva traficului
de fiine umane (Varsovia, 2005), ratificata prin legea nr.
300/2006. -Directiva 36/2011/UE a Parlamentului European i a
Consiliului din 5 Aprilie 2011 privind prevenirea i combaterea
traficului de persoane i protejarea victimelor acestuia.
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 19
1.2. NORVEGIA - Protocolul de la Palermo privind prevenirea,
reprimarea i pedepsirea traficului de persoane, n special al
femeilor i copiilor,adiional la Convenia Naiunilor Unite mpotriva
criminalitii transfrontaliere organizate. - Convenia Consiliului
Europei privind lupta mpotriva traficului de fiine umane. 2.
LEGISLATIA NATIONALA 2.1. Romnia Principalele acte normative
nationale care cuprind prevederi relevante in domeniul traficului
de persoane si al asistentei victimelor sunt: -Strategia naional
mpotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016, avand ca
obiective generale: Dinamizarea activitilor de prevenire i a
participrii societii civile la derularea acestora. mbuntirea
calitii proteciei i asistenei acordate victimelor traficului de
persoane n vederea reintegrrii sociale. mbuntirea capacitii
instituionale de investigare a infraciunilor de trafic de persoane,
cu precdere a cazurilor de trafic de minori, precum i urmrirea
profitului infracional de ctre organele de urmrire penal. Creterea
capacitii de colectare i analiz a datelor privind traficul de
persoane. Optimizarea i extinderea procesului de cooperare
interinstituional i internaional pentru susinerea implementrii
strategiei naionale mpotriva traficului de persoane
-Planul Naional pentru implementarea Strategiei Naionale
mpotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2014. -Legea
230/2010 pentru modificarea i completarea Legii nr. 678/2001 pentru
prevenirea i combaterea traficului de persoane. -Legea nr. 678/2001
pentru prevenirea i combaterea traficului de persoane, cu
modificrile i completrile ulterioare. -Ordin nr. 335/2008 pentru
aprobarea Mecanismului naional de identificare i referire
victimelor traficului de persoane. -Hotrrea Guvernului nr.
1238/2007 pentru aprobarea Standardelor naionale specifice pentru
serviciile specializate de asisten a victimelor traficului de
persoane. -Legea nr. 211/2004 privind unele msuri pentru asigurarea
proteciei victimelor infraciunilor. -Legea 682/2002 privind
protecia martorilor. -Legea nr. 39/2003 privind prevenirea i
combaterea criminalitii organizate. -Legea nr. 272/2004 privind
protecia i promovarea drepturilor copilului. -Hotrrea Guvernului
nr. 1443 /2004 privind metodologia de repatriere a copiilor romni
nensoii aflai pe teritoriul altui stat i asigurarea msurilor de
protecie special n favoarea acestora. -Ordonana de urgen a
guvernului nr. 194/2002 privind regimul strinilor n Romnia. -Legea
nr. 157/2011 pentru modificarea i completarea unor acte normative
privind regimul strinilor n Romnia. -Legea nr. 292/2011 a asistenei
sociale. -Legea nr. 116/2002 privind prevenirea i combaterea
marginalizrii sociale.
-
20 RAPORT
-Legea nr.95/2006 privind reforma n domeniul sntii. -Legea nr.
161/2003, art.51 pornografia infantila prin sisteme informatice.
-Noul Cod penal, in vigoare de la 1 Februarie 2014, Titlul I
Infractiuni contra persoanei, Capitolul VII Traficul si exploatarea
persoanelor vulnerabile, articolul 209 Sclavia, articolul 210
Traficul de persoane, articolul 211 Traficul de minori, articolul
212 Supunerea la munca fortat sau obligatorie, articolul 213
Proxenetismul, articolul 214 Exploatarea cersetoriei, articolul 215
Folosirea unui minor in scop de cersetorie, articolul 216 Folosirea
serviciilor unei persoane exploatate, articolul 217 Sanctionarea
tentativei. -Noul Cod de procedur penal, in vigoare de la 1
Februarie 2014 Legislaia romn ofer cu generozitate acces la
servicii de asisten si protecie, ins in practic numrul
beneficiarilor este unul redus comparativ cu numrul anual de
victime identificate. Cauzele acestui fenomen sunt in general lipsa
colaborrii corespunztoare intre institutii, respectiv organizatii
non-guvernamentale active in domeniul furnizrii de servicii atat in
raport de Romnia cat si in raport de ara noastr si arile de
destinaie, numr sczut al specialistilor in domeniu, fonduri
limitate, lipsa de informare detaliat a victimelor privind
drepturile pe care le au conform legii si procedurile de parcurs.
In cele ce urmeaz vom prezenta o serie de prevederi legale in care
se regsesc informatii privind dreptul victimelor la servicii de
asistent pe durata procesului de reabilitare, reintegrare in
societate. Legea nr. 678/2001 pentru prevenirea i combaterea
traficului de persoane, cu modificrile i completrile ulterioare:
Articolul 26 alin.1 Persoanelor vtmate prin infraciunile prevzute n
prezenta lege, precum i altor victime ale acestor infraciuni li se
acord o protecie i o asisten special, fizic, juridic i sociala.
Victimele traficului de persoane, in conditiile in care furnizeaza
organelor de urmarire penala sau instantei de judecata date si
informatii cu character determinant pentru identificarea si
tragerea la raspundere penala a autorilor, pot fi incluse in
Programul de protective a martorilor, potrivit legii. Articolul 27
indice 1 Asistena medical pentru victimele traficului de persoane
se asigur in conformitate cu actele normative care reglementeaz
materia asigurrilor sociale de sntate. Articolul 32 (1) Victimele
traficului de persoane pot fi cazate, la cerere, temporar, in
centre de asisten i protecie a victimelor traficului de persoane,
denumite in continuare centre, sau in locuine protejate pentru
victimele traficului de persoane, infiinate prin prezenta lege,
denumite in continuare locuine protejate. (2) Centrele funcioneaz
in subordinea consiliilor judeene Arad, Botoani, Galai, Giurgiu,
Iai, Ilfov, Mehedini, Satu Mare i Timi. (3) Locuina protejat
reprezint aezmantul social, fr personalitate juridic, dezvoltat
pentru a asigura victimelor traficului de persoane gzduire de tip
familial in sistem protejat i asisten, in vederea reintegrrii
sociale a acestora. (4) Locuinele protejate sunt organizate i
funcioneaz in subordinea direciilor generale de asisten social i
protecia copilului. (5) Durata cazrii in centre, respectiv in
locuinele protejate este stabilit prin hotrare a consiliului
judeean, pentru cel mult 90 de zile. (6) Durata cazrii in centre
sau in locuinele protejate poate fi prelungit, prin hotrare a
consiliului judeean, la solicitarea organelor judiciare, cu cel
mult 6 luni sau, dup caz, pan la finalizarea procesului penal. (7)
Centrele i locuinele protejate sunt amenajate i dotate astfel incat
s ofere condiii civilizate de cazare i igien personal, hran,
asisten psihologic i medical. (8) In cadrul direciilor generale de
asisten social i protecia
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 21
copilului se infiineaz servicii de asisten pentru victimele
adulte ale traficului de persoane. (9) Finanarea cheltuielilor
curente i de capital pentru centrele prevzute la alin. (2), precum
i pentru locuinele protejate prevzute la alin. (4) se realizeaz de
la bugetele locale ale judeelor pe a cror raz
administrativ-teritorial funcioneaz. (10) Costurile referitoare la
cazarea, asistena i protecia victimelor traficului de persoane,
precum i la transportul acestora intre unitile
administrativ-teritoriale unde au fost identificate i cele in care
se afl centrul sau locuina protejat unde urmeaz s fie
cazate/asistate se suport de la bugetul local al judeului pe a crui
raz administrativ-teritorial funcioneaz centrul sau locuina
protejat. (11) In funcie de evoluia fenomenului traficului de
persoane in Romnia, Consiliul General al Municipiului Bucureti sau
consiliile judeene, altele decat cele prevzute la alin. (2), pot
infiina centre in condiiile alin. (7), (9) i (10). Articolul
33Victimelor traficului de persoane, cazate temporar, li se asigura
de catre asistentii sociali din cadrul aparatului consiliului local
in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea centrele
informatii si consiliere pentru a beneficia de facilitatile
asigurate prin lege persoanelor marginalizate. Articolul 35 alineat
1Ageniile judeene pentru ocuparea forei de munc organizeaz gratuit,
in condiiile legii, programe speciale de scurt durat pentru
formarea profesional a victimelor cazate. Alineat 2 De asemenea,
ageniile prevzute la alin. (1) asigur gratuit, cu prioritate,
victimelor traficului de persoane servicii de consiliere i mediere
a muncii, in vederea identificrii unui loc de munc. Articolul 37
-Romania le faciliteaz cetenilor strini, victime ale traficului de
persoane, intoarcerea in ara lor de origine fr nici o intarziere
nejustificat i le asigur transportul in deplin securitate pan la
frontiera statului roman, dac nu este prevzut altfel in acordurile
bilaterale. Articolul 38 (1) Strinii victime ale traficului de
persoane pot fi cazai in centrele special amenajate potrivit
Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
strinilor in Romania, republicat, cu completrile ulterioare, fr a
mai fi necesar luarea in custodie public a acestora. In acest scop,
administraia centrelor amenajeaz spaii speciale, separate de cele
destinate cazrii strinilor luai in custodie public. (2) Strinii
victime ale traficului de persoane, solicitani ai unei forme de
protecie in Romania, pot fi cazai in centrele special amenajate
potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul in Romnia, cu
modificrile i completrile ulterioare. (3) Cazarea persoanelor
prevzute la alin. (1) se aprob de directorul general al Oficiului
Romn pentru Imigrri, la solicitarea scris a autoritilor
competente.(4) Strinii victime ale traficului de persoane sunt
informai in locurile de cazare, intr-o limb pe care o ineleg, cu
privire la procedurile judiciare i administrative aplicate i pot
beneficia de consiliere psihologic, de asisten medical i social,
precum i de medicamente i hran in aceleai condiii ca i victimele
ceteni romani. Articolul 391. - (1) Strinii cu privire la care
exist motive serioase s se considere c sunt victime ale traficului
de persoane beneficiaz de o perioad de recuperare i reflecie de pan
la 90 de zile, pentru a se reface, a iei de sub influena
fptuitorilor i a lua o decizie in cunotin de cauz privind
cooperarea cu autoritile competente, timp in care li se acord de
ctre Oficiul Romn pentru Imigrri, la solicitarea procurorului sau a
instanei, tolerarea rmanerii pe teritoriul Romniei. In perioada de
recuperare i reflecie, strinii beneficiaz de drepturile prevzute la
art. 38. (2) In timpul sau la expirarea perioadei de reflecie,
strinilor victime ale traficului de persoane li se poate acorda, la
cerere, un permis de edere temporar, in condiiile prevzute de
-
22 RAPORT
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
juridic al strainilor, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare. In practic, exist variate obstacole n furnizarea
acestor servicii pentru strinii victime ale traficului de persoane.
In particular aceste dificulti vizeaz strinii victime care ar fi
gzduii n centrele Inspectoratului General pentru Imigrri, conform
OUG nr.194/2002 privind regimul juridic al strainilor, aceste
centre fiind n fond, centre de luare n custodie public. Centrele au
un personal limitat pentru a oferi servicii medicale de baz i
asisten psihologic. Accesul reprezentanilor ONG-urilor este limitat
i ntotdeauna trebuie obtinu o aprobare special din partea
instituiei care administreaz respectivele centre. Articolul 38 al
Legii nr. 678/2001 face referire la strainii victime ale traficului
de persoane solicitanti ai unei forme de protectie. Art.38 legea
antitrafic prevede ca Legea nr.122/2006 privind procedura de azil n
Romnia se aplic strinilor care sunt victime ale traficului de
persoane. Legislaia privind azilul este n concordan cu Convenia de
la Geneva privind statutul refugiailor, care ns nu prevede printre
motivele de acordare a formei de protecie i situaia n care persoana
a fost victim a traficului. Absena unor prevederi exprese n
legislaia privind azilul, privind posibilitatea de acordare a unei
forme de protecie bazate pe faptul c persoana a fost victim a
traficului de persoane, face dificil acordarea n practic a
acesteia, deoarece autoritile se limiteaz in general la acordarea
proteciei pe baza motivelor specifice prevzute in art.23 statutul
de refugiat si art.26 protecie subsidiar din Legea nr. 122/2006 n
conformitate cu prevederile Conveniei de la Geneva. Articolul 38
index 1 acoper cazurile de victime care sunt ceteni romni sau
ceteni ai unui stat membru UE sau al Spaiului Economic European.
Legea nu conine prevederi privind cetenii strini provenind din
state tere. Prin urmare, o modificare a legii se impune pentru a fi
n conformitate cu standardele internaionale i pentru a asigura c
prevederile legislaiei romne se aplic tuturor cetenilor strini
indiferent c acetia provin din state membre ale UE, ale Spaiului
Economic European sau din ri tere. Hotrrea Guvernului nr. 1238/2007
pentru aprobarea Standardelor naionale specifice pentru serviciile
specializate de asisten a victimelor traficului de persoane. Acest
act normativ contine o serie de prevederi privind standardele care
trebui intrunite pentru asigurarea cooperarii intersectoriale,
asistena si protecia victimelor, reabilitarea sociala a victimei,
calitatea ingrijirilor acordate victimelor, resrusele umane
(personalul din cadrul centrelor in care pot fi cazate victimele).
Legea nr. 211/2004 privind unele msuri pentru asigurarea proteciei
victimelor infraciunilor: Articolul 8 prevede faptul c, se acorda
consiliere psihologic gratuita victimelor infractiunilor (inclusiv
victimele traficului de persoane) de ctre serviciile de protective
a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor. Consilierea
psihologica gratuit se acorda victimelor infraciunilor, daca
infraciunea a fost svrsit pe teritoriul Romniei sau dac infraciunea
a fost svarsit in afara teritoriului Romniei si victima este cetean
romn sau strin care locuieste legal in Romnia. Articolul 9
Consilierea psihologic gratuit asigurat de serviciile de protectie
a victimelor si reintegrare social a infractorilor se acord pe o
perioad de cel mult 3 luni, iar in cazul victimelor care nu au
implinit varsta de 18 ani, pe o perioad de cel mult 6 luni.
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 23
Articolul 10 (1) Cererea pentru acordarea consilierii
psihologice gratuite se depune la serviciul de protectie a
victimelor si reintegrare social a infractorilor de pe lng
tribunalul in a crui circumscripie domiciliaz victima. (2) Cererea
poate fi depus numai dup sesizarea organelor de urmarire penal sau
a instantei de judecat cu privire la svrsirea infractiunii.
Articolul 11 Serviciile de protecie a victimelor si reintegrare
social a infractorilor pot asigura si alte forme de asisten a
victimelor infraciunilor. Articolul 12 Organizaiile
neguvernamentale pot organiza, in mod independent sau in cooperare
cu autoritile publice, servicii pentru consilierea psihologica a
victimelor infractiunilor si pentru asigurarea altor forme de
asisten a victimelor infractiunilor. In acest scop, organizaiile
neguvernamentale pot beneficia, in condiiile legii, de subvenii de
la bugetul de stat. Legea cuprinde prevederi si in privinta modului
in care victimele pot obtine acces la asistena juridic gratuit si
de asemenea conine prevederi privind procedura necesar de parcurs
pentru obtinere compensaii financiare pentru prejudicial material
si moral suferit in urma infraciunii. 2.2. NORVEGIA Norvegia a
ratificat Protocolul de la Palermo i Convenia Consiliului Europei
privind lupta mpotriva traficului de persoane, precum i raportul
explicativ. Mai mult dect att, n Norvegia exist Legea privind
drepturile omului din 21.05.1999, care intenioneaz s consolideze
rolul drepturilor omului n Legea norvegian. Pn n prezent,
urmtoarele convenii sunt acoperite de Legea privind drepturile
omului: Convenia european pentru aprarea drepturilor omului i a
libertilor fundamentale cu Protocoalele sale adiionale, Convenia
internaional cu privire la drepturile economice, sociale, i Pactul
internaional cu privire la drepturile civile i politice cu
protocoalele sale adiionale, Convenia privind eliminarea tuturor
formelor de discriminare mpotriva femeilor cu protocoalele sale
adiionale. Conveniile prevzute n Legea privind drepturile omului au
acelai statut ca i legislaia naional, iar n caz de litigiu
prevaleaz legislaia naional, cu excepia constituiei.
n conformitate cu prevederile Codului Penal Norvegian art. 224,
traficul de persoane este interzis n Norvegia. Aceste prevederi se
bazeaz pe Protocolul de la Palermo i acoper exploatarea n scopul
prostituiei, munca forat, inclusiv ceretoria, traficul de organe.
Codul Penal Norvegian distinge ntre prostituie, proxenetism i
trafic de persoane.
Prostituia este legal n Norvegia, dar achiziionarea de servicii
sexuale, att pentru adulti cat form i minori este interzis, n
conformitate cu seciunea Codului Penal 202a i 203. Promovarea i
ctigarea de bani din prostituarea unei alte persoane sunt interzise
i sunt acoperite de punctul 202 din Codul Penal. n practic, s-a
dovedit a fi dificil s se fac distincia ntre victime ale traficului
de persoane i alte persoane implicate n prostituie, precum i n
traficul de persoane i proxenetism. Pe de o parte, poliia intampin
dificulti n ntocmirea unui dosar de trafic de persoane, iar pe de
alt parte instanele resping cazurile de trafic dac nu exist
argumente solide.
n conformitate cu Legea privind imigraia 38, cu regulamentele i
instruciunile sale, potenialele victime ale traficului de persoane
au dreptul la o perioad de reflecie. O perioad de reflecie
presupune i asigurarea unui permis de edere temporar, care se acord
pe o perioad de ase luni de zile. Permisul nu poate fi extins i nu
poate conduce la obinerea unui permis de edere permanent n
Norvegia. Fiecare persoan identificat ca potenial victim a
traficului de
-
24 RAPORT
persoane va fi tratat ca victim (cu toate drepturile si
obligaiile de decurg din acest statut) pn la proba contrar. Dac
persoana este identificat ca potenial victim, exist anse crescute
ca aceasta s beneficieze de o perioad de reflecie i recuperare.
Rareori posibilele victime ale traficului de persoane au respins
acest permis.
Nu exist o agenie guvernamental sau organizaie unic care s dein
monopolul sau responsabilitatea primar n identificarea potenialelor
victime ale traficului de persoane. n principal, orice entitate
care are motive s cread c o persoan poate fi victim a traficului
are responsabilitatea de a o identifica ca potenial victim.
Avantajul acestui sistem este c un spectru larg de agenii,
organizaii i chiar persoane fizice pot identifica o persoan ca o
potenial victim a traficului de persoane i acesta/aceasta poate
pune n contact victima cu autoritile responsabile i cu programele
de asisten existente. Dezavantajul acestui sistem const n faptul c
necesit o pregtire continu i o contientizare din partea unui
spectru larg de agenii, organizaii guvernamentale i
non-guvernamentale, astfel nct aceste entiti s dein cunotinele
necesare pentru a putea identifica corespunzator potenialele
victime.
Dup ce perioada de reflecie a expirat, posibila victim a
traficului de fiine umane poate aplica pentru un permis temporar de
munc sau de reedin cu durata de 12 luni. Acest permis poate fi
prelungit, dar nu poat conduce la obinerea unui permis de edere
permanent n Norvegia. Trebuie s se ndeplineasc cerine stricte
pentru a se acorda un astfel de permis. Cerinele sunt nscrise n
instruciunile RS 2013-014 ale Direciei de Imigrri Norvegiene, iar
acestea sunt:
Trebuie depus o plngere mpotriva traficanilor.
Plngerea trebuie s conduc la declanarea unei anchete din partea
poliiei, a procuraturii, mpotriva traficanilor.
Poliie trebuie s considere prezena n Norvegia a potenialei
victime necesar pentru derularea investigaiilor penale.
Poteniala victim trebuie s fi intrerupt orice contact cu
traficanii si cu mediul n care aceasta a fost supus traficului.
Foarte puine persoane ndeplinesc aceste cerine i nu multor
potentiale victime ale traficului de fiine umane le-a fost acordat
un permis de edere temporar. Aceasta nu este o noutate, s tie
faptul c poliia din Oslo respinge marea majoritate a cazurilor de
trafic. Majoritatea persoanelor carora li se acord o perioad de
reflecie si recuperare vor aplica pentru azil n cazul n care
perioada de reflecie a expirat. Cererea va fi luat n considerare n
conformitate cu conveniile internaionale i Legea privind imigraia
norvegian.
n cazul n care nu se acord azil, autoritile norvegiene vor lua n
considerare dac exist totui motive pentru acordarea permisului de
edere din motive umanitare sau de protecie. n practic, foarte puine
puine persoane primesc azil politic n Norvegia i nu multora li se
acord un permis de edere pentru alte motive. Prin urmare,
majoritatea posibilelor victime ale traficului de persoane trebuie
s se ntoarc n ara lor de origine. n plus, autoritile de imigrare
norvegiene au aplicat cu meticulozitate procedura Dublin. Procedura
Dublin are ca principal scop determinarea unui singur Stat Membru
care s fie responsabil cu analizarea unei cereri de azil depuse de
ceteanul unui stat ter pe teritoriul unuia din Statele Membre. Dac
persoana se afl n procedura Dublin, solicitantul va completa, n mod
normal o declaraie pe propria rspundere i va parcurge un scurt
interviu, dar autoritile norvegiene nu vor lua n consideraie
cererea de
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 25
azil. Aceasta reprezint o problem serioas pentru solicitanii de
azil care sunt posibile victime ale traficului de persoane. Dup cum
sa menionat mai sus, Norvegia este o ar de destinaie pentru
traficul de persoane, iar majoritatea victimelor au ajuns sau au
stat n alte state Europene nainte de a ajunge pe teritoriul
Norvegiei. Unii dintre traficani i au originile n aceste ri i
instruiesc victima cu privire la aplicarea pentru azil. Ca urmare a
Procedurii Dublin, multe dintre aceste victime sunt returnate n
rile de origine ale traficanilor.
n cazul n care o victim a traficului de fiine umane depune
mrturie n instan ntr-un caz de trafic, aceasta poate aplica apoi
pentru azil.
n conformitate cu instruciunile GI-2010-031 ale Ministerul
Justiiei i Poliiei, unui martor ntr-un caz de trafic de persoane,
ca regul principal, i se acord reziden permanent n Norvegia.
O persoan care este victim a traficului de persoane poat
solicita despgubiri din partea statului norvegian pentru c a fost
victim a violenei. O condiie prealabil este ca infraciunea s fi
fost raportat poliiei, ns compensaia poate fi acordat chiar dac
poliia renun la caz.
Planul Naional de Aciune
Guvernul norvegian are un plan de aciune pentru combaterea
traficului de fiine umane. Planul functioneaz din anul 2011 i va
expira in acest an 2014. Scopul primordial al Guvernului norvegian
este de a combate toate formele de trafic de fiine umane, la nivel
naional i internaional, prin msuri care s:
Limiteze recrutarea si cererea.
Asigurare o asistena si protecie corespunztoare a
victimelor.
Asigurare ca, minorii victime ale traficului de persoane
beneficieaz de servicii adecvate.
Asigurare un grad mai ridicat de expunere si acuzare a
traficanilor.
Asigurare a unei mai puternice pregtiri si cooperri
interdisciplinare.
Consolidare a cadrului internaional si a cooperrii
internaionale.
Planul Naional constituie doar un plan i se aplic ca atare.
Acesta nu este un document politic cu caracter obligatoriu.
-
26 RAPORT
CAPITOLUL III SERVICII DE ASISTENTA PENTRU REABILITAREA
VICTIMELOR ROMANIA 1. SITUATIA SERVICIILOR DE REABILITARE
OFERITE DE CATRE DIRECTIILE GENERALE DE ASISTENTA SOCIALA SI
PROTECTIA COPILULUI (DGASPC-uri) 1.1. Departamente special
destinate victimelor traficului de persoane (VTP)
Dup cum se poate observa, exist un numr de 14 judee (marcate cu
verde), respectiv Arges, Bacu, Bistrita Nsud, Brasov, Constanta,
Cluj, Dolj, Gorj,Galati, Mehedini, Neam, Prahova, Valcea, Sibiu,
care menioneaz c in cadrul DGASPC-ului asistena victimelor
traficului de persoane se realizeaz prin Compartimentul de
intervenie n situaii de abuz, neglijen, trafic, migraie, repatriere
i violen n familie
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 27
Cazuri speciale se intalnesc la judetele:
- Bacau unde exist un departament special destinat victimelor
adulte, dar nu si unul pentru minori, aceste cazuri sunt preluate
de Biroul de consiliere pentru copilul strzii, copilul repatriat i
copilul-victim a traficului de persoane
- Constanta exista departament pentru minori iar adulii victime
sunt asistai prin Biroul de Prevenire si Marginalizare Sociala
1.2. Instituii, organizaii care au referit victime ale
traficului de persoane, ctre Direciile de Asisten Social si
Protecia Copilului (DGASPC)
In perioada 2012 2013 victime ale traficului de persoane au fost
referite ctre DGASPC-uri de ctre urmtoarele instituii:
Institutii / oganizatii care au referit VTP catre DGASPC
Nr. cazuri referite in perioada
2012 2013 Adulti romani
Copii Romani Straini
Agenia Naional mpotriva Traficului de Persoane (ANITP)- Centre
Regionale
161 21
M.M.F.P.S.P.V. A.N.P.D.C.A. (Ministerul Muncii, Familiei,
Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice - Autoritatea Naional
pentru Protecia Drepturilor Copilului i Adopie)
1 4
Spitale / maternitatati / alte unitati sanitare 2 1
Alte DGASPC-uri 34 12
D.I.I.C.O.T. 14 3
Politie diferite structuri 36 11
BCCO (Biroul de Combatere a Crimei Oganizate) 5 5
SPAS Fgra 17 0
Primrii, comunitati locale 6 0
Instane de judecata 1 0
Persoane fizice 13 0
Asociaii /ONG-uri 1 1
Autosesizari 0 1
TOTAL 291 59 0
-
28 RAPORT
Se observ, asa cum era de asteptat, c cele mai numeroase
referiri s fie realizate de ctre ANITP prin Centrele regionale,
urmate de poliie si alte DGASPC-uri. In perioada analizat au
existat si un numr de 16 cazuri de copii strini care s-au aflat pe
teritoriul Romaniei si au fost referii DGASPC-urilor de ctre
Inspectoratul General pentru Imigrri.
1.3. Situatia existenei centrelor de cazare/asistenta a
victimelor traficului de persoane detinute de Direciile Generale de
Asistena Sociala si Protecia Copilului
DGASPC Cazare adulti / copii
Denumirea centrului destinat excusiv
victimelor traficului de persoane
Durata de cazare Tipul centrului
Galati Adulti Centrul de protectie a victimelor traficului de
persoane adulte
Cazare conform Legii 678/2001 pe o perioada de 90 de zile cu
posibilitati de prelungire pe durata procedurilor judiciare
Regim semi-inchis
Mehedini Aduli Centrul de asisten, protecie i reabilitare social
a victimelor traficului de persoane.
Cazare conform Legii 678/2001 pe o perioada de 90 de zile cu
posibilitati de prelungire pe durata procedurilor judiciare
Regim inchis
Dolj Aduli
Copii
1.Centru de primire n regim de urgen 2.Centru de primire in
regim de urgenta/centrul de urgenta pentru copilul abuzat casa
"Katarina"
Nedeterminat
Nedeterminat
n funcie de necesiti
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 29
Neamt
Adulti
1.Centrul de consiliere i prevenire a traficului de fiine umane
din cadrul Complexului de servicii Elena DoamnaPiatra Neam
2.Centrul de asisten pentru victimele adulte ale traficului de
persoane din cadrul Complexului de servicii Romania Roman
n cadrul a dou servicii rezideniale, unul n Piatra Neam i altul
n Roman, se pot acorda doar servicii de suport/consiliere/informare
iar gzduire doar n mod excepional i pentru scurte perioade de
timp
Conform datelor raportate de DGASPC-urile participante a studiu,
in centrele mai sus menionate au fost cazate in perioada 2012 2013
un numr de 9 adulti victime si 6 copii-victime. Perioada de cazare
este cuprins intre 5 zile si 12 luni.
De remarcat numrul mic de victime care au beneficiat de adpost
/cazare in aceste centre in perioada 2012 2013.
Serviciile de asistenta de care au beneficiat VTP pe parcursul
sederii in centre special destinate
Adulti Minori - asistenta sociala - asistenta medicala -
consiliere psihologica - consiliere ocupationala - reintegrare in
munca;
consiliere sociala; - asistenta medicala; - consilere
psihologica; - asistenta financiara; - asistenta materiala;
reintegrare n familie - reintegrare scolara; - consiliere
profesionala; - recalificare profesionala; - consiliere
juridica;
In unele judete DGASPC-urile pot caza persoane victime ale
traficului de persoane in alte centre de asisten a persoanelor
vulnerabile (anexa.1). De remarcat existena centrelor cu regim
inchis sau semi- inchis, atat printre cele special destinate
victimelor cat si printre cele pentru alte categorii de persoane
vulnerabile. Potrivit legislaiei victimele traficului de persoane
nu trebuie inute n centre cu regim nchis. Un adult poate fi inut
ntr-un centru nchis dac are probleme de sanatate mintal care ar
determina un risc pentru integritatea sa ori a celor din jur.
Totui, n practic exist centre cu regim nchis sau semi-deschis. De
fapt, serviciile sociale de stat promoveaz aceast abordare
instituionalizat pentru anumite categorii de persoane. Oamenii
triesc aici, n adposturi, cu puine opiuni pentru activiti i nu pot
iei dect nsoiti. Nu exist multe centre specializate i echipate
adecvat pentru a rspunde necesitilor victimelor traficului de
persoane. Abordarea asistenei ntr-un adpost nchis sau semi-nchis
este o opiune mai uoar pentru personalul acestuia pentru asigurarea
respectrii de ctre beneficiari a regulamentului intern si
prevenirea expunerii la risc.
-
30 RAPORT
In centrele destinate grupurilor vulnerabile au fost gzduite in
perioada 2012 2014 un numr de 18 adulti, 207 copii romani si 1
copil cetean strain care au beneficiat in tipul sederii de
urmtoarele servicii de asisten:
Serviciile de asisten de care au beneficiat VTP pe parcursul
sederii in aceste centre Adulti Minori
Cazare si hrana. Informare
Asistenta: - Sociala - Medicala - Psihologica - Juridica -
Consiliere profesionala - Reintegrare scolara
Consiliere: - Sociala - Medicala - Psihologica - Juridica
Asistenta materiala, financiara, Reintegrare scolara - Gazduire,
hrana
1.4. Servicii de outreach oferite de Direciile Generale de
Asisten Social si Protecia Copilului Din datele obinute de la
DGASPC-urile participante la acest studiu, reiese c numai DGASPC
Sibiu si DGASPC Arad ofer servicii de asisten victimelor in regim
de outreach.
DGASPC Servicii
outreach
An Nr. Victime care au
beneficiat de asistenta outreach
Categorie staff implicat in servicii
outreach
Adulti
(Ro)
Copii
(Ro)
Sibiu DA 2012 0 1 - Consilier social -1
- Psiholog - 2 - Medic - 1
2013 0 6
Arad DA Prepoderent activitati de prevenire prin
participare la intalniri cu reprezentanti ai
comunitatilor locale.
- Consilier social - 2 - Psiholog - 1 - Consilier juridic
1
1.5. Autoevaluarea accesului la serviciile de asisten a
victimelor traficului de persoane si a finanrii corespunztoare a
acestor servicii.
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 31
Serviciul oferit victimei
Exista acces corespunzator -
raspuns
Argumentare
Consiliere/ asistenta sociala
DA 25 raspunsuri
Serviciile de informare i consiliere pot fi acordate de o manier
care s conduc la reintegrarea social
NU 4 raspunsuri La momentul actual victimele traficului de
persoane, nu beneficiaz de un acces corespunztor la serviciile de
care au nevoie, nu avem servicii specializate.
Consiliere psihologica
DA 25 raspunsuri
Exist psihologi/psihoterapeui cu formare n suportul victimelor
traficului de persoane, a exploatrii i abuzului sexual.
NU 4 raspunsuri Psihologi nu au formare special in acest domeniu
iar asistentii sociali acord consiliere si fac evaluare conform
competentelor lor generale de asistenti sociali cu diploma de
licenta.
Asistenta medicala
DA 18 raspunsuri
Accesul la servicii medicale se face prin intermediul reelei
medicale teritoriale doar pentru urgente in dac VTP nu este
asigurat.
NU 11 raspunsuri
Accesul la serviciile medicale este anevoios prin prisma lipsei
unor fonduri care s acopere costurile unor analize de laborator,
investigaii i intervenii de specialitate i a unor O.N.G.-uri care s
faciliteze accesul la aceste tipuri de servicii.
Consiliere/ asistenta juridica
DA 27 raspunsuri
Asistenta este asigurat de ctre Serviciul Juridic Contencios sau
reprezentanii IPJ prin intermediul seciilor de poliie de la
domicliul copilului/persoanei adulte VTP.
NU 2 raspunsuri Nu exist acest serviciu, ins minorele victime
ale traficului sunt asistate la audieri de catre un avocat din
oficiu.
Consiliere/ recalificare profesionala
DA 21 raspunsuri
Serviciul este disponibil la solicitarea copilului cu vrst mai
mare de 16 ani/persoanei adulte, prin colaborarea cu AJOFM.
NU 8 raspunsuri Desi legea prevede, nu exist programe de
recalificare/reintegrare profesionala destinate exclusiv victimelor
traficului de persoane
Reintegrare scolara
DA 20 raspunsuri
Cu asigurarea confidenialitii corespunztoare, Legea Educaiei
Naionale permite reluarea cursurilor de colarizare, fie n system de
zi sau fr frecven, fie prin programele de tip A doua ans, dac coal
a fost ntrerupt pentru o perioad mai mare de 3 ani.
NU 9 raspunsuri Exist dificultti in indeplinirea cerintelor
birocratice din cauza lipsei personalului care s faciliteze accesul
VTP la diverse institutii.
-
32 RAPORT
Este finantarea corespunzatoare?
- raspuns
Argumentare
DA 6 raspunsuri Tinand cont de numarul de cazuri pe care DGASPC
le-a instrumentat, institutia noastra a dispus de o finantare
corespunzatoare pentru acordarea serviciilor de
consiliere/asistenta conforme cu nevoile victimelor. In cazul in
care numarul de cazuri va creste atunci bugetul pentru aceste
servicii va fi deficitar
NU 23 raspunsuri
(Adulti) - Datorit faptului c nu sunt suficiente resurse umane,
victimele traficului de persoane adulte nu primesc servicii de
consiliere i asisten corespunztoare (Copii) - n prezent, bugetul
alocat nu acoper nevoile copiilor-victime ale traficului de
persoane ntruct exist mai multe categorii de beneficiari care
trebuie evaluai. Apreciem ca in acest moment se resimte nevoia de
finantare pentru dezvoltarea de servicii adaptate nevoilor acestor
persoane, in mod special orientate catre formarea si perfectionarea
personalului care furnizeaza astfel de servicii, astfel incat
acesta sa poata utiliza toate parghiile sociale si institutionale
pentru a identifica solutia optima in cazul victimelor traficului
de persoane. Cheltuielile necesare reabilitari unei victime a
traficului de persoane (cheltuieli directe, regsite n asigurarea
serviciilor de gzduire, asigurarea medicamentaiei speciale, n
special n cazuri de BTS, HIV/SIDA, cheltuieli indirect generate de
ncadrarea de personal specializat n acompanierea n toate domeniile
sociale sau de profesionalizare a celui existent) sunt foarte mari,
pe de o parte, iar pe de alt parte nu pot fi operaionalizate, nu
pot fi prezumate, nu se pot realiza diagnoze i prognoze adecvate,
necesare construirii bugetului aferent unei uniti de timp. n
prezent DGASPC - urile sunt subfinanate, att din punctul de vedere
al dotrilor centrelor, ct i din punctual de vedere al personalului,
astfel sunt angajai absolveni cu studii superioare nu beneficiaz de
nici mcar echivalentul salariului minim pe economie.
2. SITUATIA SERVICIILOR DE REABILITARE OFERITE DE CATRE
ORGANIZATIILE NON GUVERNAMENTALE ROMANIA 2.1. Tipuri de servicii
de consiliere / asisten oferite de ONG-uri
Serviciile oferite pentru VTP de cele 6 ONG-uri participante la
acest studiu sunt sintetizate astfel:
1. Asisten rezidenial:
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 33
- Organizaia Adpare deine in sistem de apartament protejat,
astfel: in tranzit (durata de cazare 1-2 nopti); de criza (durata
1-2 saptamani) si de lunga durat ;
- Asociaia Betania dispune de un speiu de cazare ntr-o csu de
tip familial, durata de edere este pe perioad nedeterminat, maxim 2
ani.
- Organizaia Generaie Tnar - Serviciul de Asistenta si Protectie
a Victimelor TFU (Traficului de Fiinte Umane) adapost protejat,
cazare pe durata determinat, perioada de edere a victimelor n
cadrul acestui serviciu este de 3 luni, ns exist i exceptii pt.
acele victime care urmeza o form de nvmnt sau nc nu s-au reabilitat
din punct de vedere socio-educativ si professional; centru
semi-deschis;
2. Asisten material i finanaciar
-Organizatia Pro Refugiu oferire produse alimentare, de
ingrijire si igiena personala; imbracaminte; acordare sprijin
financiar pentru perioada determinate de timp in vederea acoperirii
de costuri precum deplasari la instanta de judecata, locul de
munca, achizitionare de medicamente.
- Organizaia Adpare - asigurarea nevoilor personale prin
oferirea produselor alimentare, de ingrijire si igiena personala;
articole de mbrcminte si de incaltaminte; activitati de manageriere
a bugetului personal ;
- Organizaia People to People ofer pachete de alimente, produse
de igiena (produse de igiena intima, igiena corporala, deodorante
de corp etc), produse sanitare (specifice nevoilor) si curatenie (a
locuintei), imbracaminte, incaltaminte, echipamente diverse pentru
beneficiari si copii sau familia acestora precum si alte produse
necesare. Ofer sprijin financiar pentru depirea unor situaii
urgente si pentru perioade clar delimitate pentru deplasarea la
instanta, la scola sau locul de munca, sprijin in plata chiriei, a
cresei sau gradinitei pentru copii, achizitionare de
medicamente;
- Organizaia Generaie Tnar
3. Asisten psihologic
-Organizatia Pro Refugiu evaluare psihologica, psihoterapie
individuala si de grup; suport psihologic pe termen mediu si
lung.
- Organizaia Adpare - includerea beneficiarilor in activitati de
psihoterapie individuala, psihoterapie de cuplu/familie, grupuri de
suport psihologic, art-terapie si ergo terapie; medierea relatiei
cu familia de origine/nucleara/extinsa; suport psihologic si
evaluarea preliminara, prin telefon, inaintea repatrierii; suport
psihologic inainte si dupa realizarea investigatiilor medicale;
acompaniament psihologic in relatia cu autoritatile ;
- Organizaia People to People evaluare psihologic, psihoterapie
individuala, psihoterapie de grup, suport psihologic pentru
realizarea diverselor demersuri de reintegrare, terapie de cuplu
sau familie, etc;
- Organizaia Generaie Tnar - odata intrata victima in centru, se
realizeaza imediat o evaluare psihologica in vederea identificarii
nevoilor emotionale si psihologice ale victimei, in fuctie de care
se vor stabili sedintele ulteriore de consiliere psihologica, daca
va fi cazul;
-
34 RAPORT
- Institutul Est European de Sanatate a Reproducerii (IEESR) -
Consiliere psihologica - suport emoional, identificarea tipurilor
de violen i a factorilor de risc, prelucrarea traumelor generate de
evenimentele de violen si trafic, elaborarea planurilor de siguran,
referire de caz ctre alte instituii cu rol n combaterea traficului
de persoane, intervenie psihoterapeutic individual sau de grup;
- Asociaia Betania consiliere psihologic;
4. Asisten medical
- Organizatia Pro Refugiu asistenta medicala in parteneriat cu
cabinete/clinici medicale private.
- Organizaia Adpare - realizarea investigatiilor medicale de
rutina si specializate; analize de sange; interventii medicale de
urgenta, tratament si profilaxie dentara, investigatii
oftalmologice, in parteneriat cu clinici medicale private ;
- Organizaia People to People evaluari imediate - asistenta
medicala de urgenta, tratamente specifice si uzuale; (colaborare cu
specialisti), facilitarea nscrierii la un medic de familie,
intervenii diverse, monitorizare, etc
- Organizaia Generaie Tnar
- ARAS Braov - Consiliere pre si post testare HIV, HVB, HVC.
- Asociaia Betania
5. Asisten social
-Organizatia Pro Refugiu realizarea anchetei sociale, evaluarea
riscului de re-victimizare, support in obtinerea mijloacelor de
protective sociala, medierea relatiei cu autoritatile competente in
domeniul protectiei sociale.
- Organizaia Adpare - realizarea de anchete sociale, evaluarea
riscului la re-victimizare; refacerea actelor de identitate;
sprijin pentru obtinerea mijloacelor de protectie sociala;
acoperirea costurilor de transport intra si extraurban;
acompanierea victimelor in demersurile de reintegrare;
monitorizarea periodica a beneficiarilor; medierea relatiilor cu
institutiile de protectie sociala, cu furnizorii de formare
profesionala, cu institutiile scolare.
- Organizaia People to People evaluare primara si detaliata a
cazului, intocmirea documentatiei si planuri de interventie,
evaluarea riscului de reintegrare si retraficare, obtinerea
documentelor temporare sau a actelor de identitate, mediere si
reintegrare familiala, crearea de retele de suport/ de sprijin
comunitar, medierea relatiei cu autoritatile, cu familia,cu alte
servicii de asistenta sociala, obtinere drepturi si facilitati,
demersuri directe in numele beneficiarului catre diferite
institutii pentru solutionarea anumitor situatii. Consiliere
primara, informare, sprijin pe durata procesului in instanta,
monitorizare post interventie. ;
- Organizaia Generaie Tnar
- Asociaia Betania - Pentru integrare / reintegrare in
comunitate. Sprijin pentru eliberarea actelor de stare civila si
identitate. Sprijin pentru formarea deprinderilor de viata
independenta. Orientare / reorientare si integrare profesionala
;
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 35
- Institutul Est European de Sanatate a Reproducerii (IEESR) -
anchete sociale, sprijin n gsirea unui loc de munc sau a unei
locuine, identificarea reelei de sprijin i a factorilor de
protecie, medierea relaiei cu alte instituii;
6. Asisten educaional i profesional
- Organizaia Adpare - demersuri de completare a studiilor in
sistem de stat; inscrierea beneficiarilor la cursuri de
conversie/reconversie profesionala; furnizarea rechizitelor,
manualelor si materialelor necesare; monitorizarea situatiei si
evolutiei scolare; activitati de orientare profesionala si
consiliere vocationala; activitati de educatie informala
(alfabetizare, educatie pentru o viata sanatoasa, operare PC,
invatare limbi straine, suport pentru teme, iesiri la film/teatru,
excursii de o zi); activitati specifice reintegrarii in munca
(medierea raporturilor cu ANOFM/AJOFM, redactare CV, cautarea
locului de munca, pregatirea pentru interviul de angajare).
- Organizaia People to People reinsertie scolara, cursuri de
calificare/recalificare profesionala, instrumentar de lucru,
rechizite, uniforme, manuale; (In parteneriat cu Inspectoratul
scolar) realizarea CV, evaluare abilitati, consiliere pre-interviu
- Organizaia Generaie Tnar - Asociaia Betania - Consiliere
vocaional ;
7. Asisten juridic
-Organizatia Pro Refugiu acordare de consiliere si asistenta
juridica din partea consilierilor juridici si avocatilor
colaboratori ai organizatiei, pe intreaga durata a procedurilor
penale si civile.
- Organizaia Adpare - consultanta juridica privind drepturile ca
persoana vatamata/ martor si reprezentare in instanta in cauza
penala, cat si in cauze civile conexe situatiei de trafic (
despagubiri pe latura civila, divort, incredintare minor etc),
servicii acordate de catre un avocat colaborator; suport in
realizarea demersurilor de dobandire a compensatiilor financiare
;
- Organizaia People to People consiliere juridica, sprijin pe
durata procesului in instanta.
- Organizaia Generaie Tnar - victima traficului de fiinte umane
care doreste sa actioneze in judecata pe traficanti beneficiaza de
asistanta juridica. Victima este insotita de catre un avocat la
depunerea tuturor cererilor, la audieri in timpul urmaririi penale
si la toate sedintele de judecata. Inainte de audiere, victima este
informata cu privire la: drepturile si responsabilitatile sale in
cazul in care decide sa colaboreze cu politia pentru a oferi
informatii confidentiale cu privire la procesul de trafic si la
traficanti fara a fi martor in proces; drepturile si
responsabilitatile sale in cazul in care decide sa depuna marturie
in proces; confidentialitate si riscul de divulgare a
informatiilor, etc;
- Institutul Est European de Sanatate a Reproducerii (IEESR) -
Consiliere juridica - informare asupra drepturilor i libertilor
persoanei, ci de aciune juridic, suport n demersurile legale;
-
36 RAPORT
8. Activiti de prevenie
- Organizaia People to People - activiti de informare si
constientizare (orientate ctre ntreaga comunitate) - activiti de
informare, constientizare selectiv (orientate ctre persoanele i
comunitile
cu risc ridicat de victimizare, catre ) - Informare si training
pentru categorii de specialisti, profesionisti cu atributii sau
in
contact cu victimele traficului de persoane. - Activiti de
informare n vederea prevenirii retraficrii (vizeaz persoanele care
au
supravieuit unei situaii de trafic - Organizaia Generaie
Tnar
Conform rspunsurilor la chestionarele aplicate ONG-urilor
situaia persoanelor cazate n adposturile deinute de acestea se
prezint astfel :
Nr. de persoane cazate in centrele aparinnd ONG-urilor n
perioada 2012 2013
Adpost deinut de ONG
VTP ceteni romni VTP ceteni strini 2012 2013 2012 2013
Adu
li
Cop
ii
Adu
li
Cop
ii
Adu
li
Cop
ii
Adu
li
Cop
ii
Adpare 8 0 12 3 0 0 0 0 Betania 15 0 16 0 0 0 0 0 Generatie tnr
22 44 17 22 0 14 0 0 IEESR 0 0 3 1 0 0 0 0 TOTAL 45 44 48 26 0 14 0
0
Pe perioada ederii n aceste centre victimele traficului de
persoane au beneficiat de servicii de :
- Consiliere / asisten sociala; - Asisten medicala; -Consiliere
/ asisten psihologic; -Asisten financiar; -Asisten material;
-Consiliere pentru reintegrare scolara; -consiliere profesionala;
-recalificare profesionala; -reintegrare in munca; -consiliere
juridica;
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 37
2.2 Institutii / oganizatii care au referit VTP catre
ONG-uri
In perioada 2012 2013 victime ale traficului de persoane au fosr
referite catre ONG de catre urmatoarele institutii /
organizatii:
Institutii / oganizatii care au referit VTP catre ONG-uri
Nr. cazuri referite in perioada
2012 2013 Adulti romani
Copii Romani Straini
Agenia Naional mpotriva Traficului de Persoane- Centre
Regionale
90 1
OIM (Organizaia Internaional pentru Migraie) 19 0
DGASPC-uri 29 0
D.I.I.C.O.T. 1 0
Politie / Poliia de frontier si alte diferite structuri 3 0
BCCO (Biroul de Combatere a Crimei Oganizate) 30 0
Primrii, comunitati locale din alte ri 10 0
Primrii, comunitati locale din Romnia 4 0
Persoane fizice 1 0
Asociaii /ONG-uri romne 5 0
Asociaii /ONG-uri strine 63 0
Autosesizari 2 0
Consulate 1 0
I.G.I. Inspectoratul General pentru Imigrari 14 TOTAL 258 1
14
-
38 RAPORT
Se poate observa uor ponderea mare pe care o au cazurile
referite spre ONG-uri de ctre ANITP, ceea ce demonstreaz o bun
colaborare. De asemenea trebuie remarcat si relaiile numeroase pe
care ONG-urile le au cu diferite organizaii, municipaliti i
comuniti locale din alte ri europene (ex. Italia, Spania, Frana)
care au trimis ctre acestea VTP identificate pe teritoriul acestor
ri. 2.3. Servicii de outreach oferite victimelor traficului de
persoane de ctre ONG-uri ONG AN Victime cetateni romani
care au beneficiat de servicii outreach consiliere/asistenta
pentru care au fost referite)
Servicii outrech oferite victimelor
Adpare Nu ofera servicii de outrech
ARAS Brasov
Nu ofera servicii de outrech
Betania
2012 15 adulti Activitatile se desfasoara impreuna cu echipa
multidisciplinara (asistent social, psiholog) atat in cadrul
activitatilor de psihoterapie cat si in activitatile de grup
deavoltare personala
2013 16 minori
PTP Nu ofera servicii de outrech
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 39
IEESR Nu ofera servicii de outrech
Generatie Tanara
Nu ofera servicii de outrech
Se poate observa ca doar Betania ofera servicii de outreach, de
care au beneficiat un numr de 15 aduli i 28 de copii-victime. 1.4.
Autoevaluarea finanrii corespunztoare a ONG-urilor
Este finantarea
corespunzatoare? - raspuns
Argumentare
Nu tiu / Nu rspund 2
NU 4 raspunsuri Nu, consideram resursele, atat financiare,
materiale cat si umane ca fiind insuficiente in comparatie cu
numarul crescut de cazuri referite in fiecare an si in raport cu
durata crescuta a unui program complet de asistenta in vederea
reintegrarii. La nivel national exista putine ONG-uri cu capacitate
de expertiza in a oferi asistenta victimelor traficului de persoane
(cetateni romani si straini). n lipsa fondurilor guvernamentale
destinate acestor servicii, ONG-urile aplic pentru accesarea
fondurilor europene sau private, lansate prin programe
internationale iar adesea valoarea finantarii nu depete 15.000 Euro
dei numarul de beneficiari anuali depaseste 100 (cazuri din anul
respectiv+cazuri din anii anteriori). Ca atare se impune aplicarea
permanenta pentru finantari. Multe dintre granturile private nu
ofera posibilitatea de finantare a costurilor administrative
(salarii, taxe, cheltuieli bancare) si nici de functionare a
centrelor de consiliere si rezidentiale (chirie, costuri de
intretinere (electricitate, facturi de utilitati) achizitionare de
echipament, consumabile, produse de igienizare si protocol. Acest
fapt duce adesea la munca cvasi-voluntara din partea
personalului.
NORVEGIA Sistemul norvegian de asistent este oarecum complex. Aa
cum este menionat deja, nu exist un sistem naional pentru
identificarea i nregistrare sistematic a victimelor traficului de
persoane. Toi cei interesai de situaia unei anumite persoane ce
poate fi victim a traficului de persoane au responsabilitatea de a
identifica persoana ca o posibil victim i de a o pune n legtur cu
autoritile responsabile i programele de asisten. n cazul n care
persoana n cauz solicit ajutor, aceasta are urmtoarele drepturi,
dac dorete s aplice pentru o perioad de reflecie sau pentru
azil.
-
40 RAPORT
Drepturi - perioada de reflecie Drepturi - azil a. un loc sigur
n care poate locui b. asisten medical c. cheltuieli de ntreinere d.
permis de munc e. asisten juridic gratuit f. activiti g. sprijin n
vederea ntoarcerii i
restabilirii n condiii de siguran h. informaii cu privire la
serviciile
sociale disponibile n alte ri i. victimele minore au aceleai
drepturi
ca i ceilali copii norvegieni, indiferent dac au sau nu statut
de resident.
a. dreptul de a locui ntr-un centru de primire
b. asisten medical i dreptul de a-i alege un medic
generalist
c. cheltuieli de ntreinere d. permis de munc dac deine un
paaport valabil e. asisten juridic gratuit pentru a face
recurs f. sprijin n vederea ntoarcerii i
restabilirii n condiii de siguran g. minorii nensoii solicitani
de azil sub
vrsta de 15 ani se afl n grija Serviciului Norvegian pentru
Protecia Copilului, n timp ce minorii cu vrsta cuprins ntre 15 i 18
ani se afl sub rspunderea UDI (Directoratul Norvegian pentru
Migraie)
Cum se aplic n practic Cum se aplic n practic a. Locul n condiii
de siguran oferit
este, de obicei, un loc ntr-un centru de criz/ adpost pentru
femei i, uneori, ntr-o instituie sau un apartament de diferite
standarde pus la dispoziie de ctre municipiu.
b. Teoretic, victimele au dreptul la asisten medical, dar nu
sunt definite tipul de asisten medical i costurile acesteia.
c. Persoanele care beneficiaz de o perioad de reflecie vor primi
bani de la municipalitatea local pentru a-i acoperi cheltuielile de
ntreinere. Este, totui, o problem faptul c suma de bani variaz n
funcie de localicatea n care locuii n Norvegia.
d. Victimele au dreptul la un permis de munc, dar cele mai multe
persoane victime nu pot obine un loc de munc n Norvegia.
e. Asistena juridic gratuit se acord n scopul depunerii unei
plngeri la poliie sau pentru alte aspecte juridice importante.
Totui, orele acordate sunt rareori suficiente pentru a oferi
a. Multor posibile victime ale traficului de persoane le este
greu s triasc ntr-un centru de primire.
b. Solicitanii de azil au n esen aceleai drepturi la asisten
medical ca orice alt persoan din Norvegia, cu excepia tratamentului
pe termen lung.
c. Toi solicitanii de azil obin aceeai sum de bani pentru
acoperirea cheltuielilor de ntreinere, indiferent de centrul de
primire n care locuiesc. n cazul n care, din anumite motive, nu pot
sta n centrul de primire i decid s se mute, acesia i pierd dreptul
la cheltuielile de ntreinere. Acest lucru este dificil pentru multe
victime care, datorit experienelor lor, le este greu s triasc
ntr-un centru de primire.
d. Solicitanii de azil pot munci, dar pentru obinerea unui
permis de munc se impune ca acetia s aib n posesie un paaport
valabil, lucru care rareori se ntmpl n rndul victimelor.
e. n primul rnd, atunci cnd autoritile de imigrare refuz cererea
de azil, se va numi un avocat. De asemenea, n
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 41
persoanei n cauz asisten juridic adecvat.
f. Dreptul la desfurarea de diverse activiti depinde de
municipalitatea local i de dorina acesteia de a le promova i de a
contribui cu plata acestora. De pilda, nu exist niciun drept la
cursuri de limb.
g. n mod ideal, ar fi trebuit s existe un sistem de returnare
difereniat, deoarece multe victime sunt reticente n ceea ce privete
ntoarcerea cu ajutorul OIM.
h. Din cte tim, nu exist nicio baz de date sau informaii
sistematice cu privire la serviciile sociale din alte ri.
Informaiile oferite au la baz, de fapt, informaiile
organizaiei.
i. Teoretic, minorii sunt protejai de ctre Sistemul Norvegian
pentru Protecia Copilului. Lipsa de informaii i de cunotine privind
traficul de persoane i posibilele victime contribuie la lipsa de
asisten la care minorii au dreptul.
timpul aplicrii iniiale de azil, exist multe victime ce au
nevoie de asisten juridic.
f. n mod ideal, ar fi trebuit s existe un sistem de returnare
difereniat, deoarece multe victime sunt reticente n ceea ce privete
ntoarcerea cu ajutorul OIM.
g. Teoretic, minorii nensoii solicitani de azil sub vrsta de 15
ani sunt protejai de ctre Serviciul Norvegian pentru Protecia
Copilului. Lipsa de informaii i de cunotine privind traficul de
persoane i posibilele victime contribuie la lipsa de asisten la
care minorii au dreptul. O situaie similar este aceea a minorilor
solicitani de azil cu vrsta cuprins ntre 15 i 18 ani aflai n grija
UDI. Mai mult dect att, o problem persistent este aceea a minorilor
nensoii solicitani de azil ce dispar din centrele de primire.
Dac persoana n cauz alege s aplice pentru o perioad de reflecie
sau pentru azil, depinde n totalitate de decizia acesteia care este
luat, de obicei, la ndrumarea unui avocat. Totui, este o problem
atunci cnd persoana n cauz este cu statut locativ incert .
Uneori, posibila victim a traficului de persoane solicit azil la
sosirea n Norvegia ca o modalitate a traficanilor de persoane de a
formaliza ederea victimei n ar. Cnd aceste persoane sunt
identificate ca posibile victime, ele pot alege s aplice pentru
perioada de reflecie, iar cnd perioada de reflecie expir, se ntorc
la sistemul de azil. Acest lucru ridic o serie de probleme, din
moment ce persoanele aflate n perioada de reflecie se afl n
responsabilitatea municipalitii locale, iar solicitanii de azil
sunt n responsabilitatea guvernului. Mai mult dect att, drepturile
i obligaiile lor sunt diferite, lucru care, uneori, face dificil
asigurarea de asisten adecvat i coordonat posibilelor victime ale
traficului de persoane.
Rezultatele sondajelor
n cele ce urmeaz vom prezenta rezultatele sondajelor efectuate n
Norvegia. Un instrument de studiu de pe internet numit Survey
Monkey1 a fost utilizat pentru transmiterea unui chestionar,
elaborat pentru acest studiu, la 30 de ONG-uri i organizaii
guvernamentale diferite precum i la
1 www.surveymonkey.com
-
42 RAPORT
alte organizaii care, prin prisma activitii lor, pot veni n
contact cu victime ale traficului de persoane. 17 din cele 30 de
instituii i organizaii au rspuns2.
Este important s se in cont de faptul c doar trei dintre
respondeni sunt organizaii care nu au fost fondate n scopul
acordrii de asisten victimelor traficului de persoane. Prin urmare,
aceste trei organizaii au competene, obiective principale i grupuri
int care ar putea s nu aib nimic de-a face cu traficul de persoane
ca atare. Cu toate acestea, prin activitile lor zilnice ar putea
veni n contact cu victime.
Munca de teren (Outreach)
n Norvegia nu exist nicio organizaie fondat n scopul efecturrii
muncii de teren doar n scopul identificrii a potenialelor victime
ale traficului de persoane.
Dintre respondeni, 7 organizatii fac munc de teren. Felul i
locul n care realizeaz aceast munc de teren variaz.
4 organizaii fac munc de teren cutnd printre persoanele care vnd
sex att prin prostituia n strad ct i n alte locaii, cum ar fi
apartamentele private, saloanele de masaj i pe internet. n cadrul
acestor patru organizaii, numrul de angajai implicai n munca de
teren variaz de la 2 la 15. Unele organizaii apeleaz i la
voluntari, pe lng angajai.
n ceea ce privete munca de teren realizat de aceste 4
organizaii, niciuna dintre acestea nu colecteaz date cu privire la
numrul victimelor traficului de persoane pe care acestea le-au
cunoscut. Cu toate acestea, aa cum indic seciunea cu privire la
fapte i cifre, cele mai multe dintre victimele traficului de
persoane din Norvegia sunt femei aduse n ar pentru prostituie. Mare
parte dintre aceste femei au fost n contact cu persoanele care au
realizat munca de teren (sau alte servicii) pentru cel puin una
dintre cele patru organizaii.
Celelalte trei organizaii realizeaz munca de teren
concentrndu-se n direcii total diferite. O organizaie realizeaz
munca de teren n randul minorilor nensoii solicitani de azil, n
scopul identificrii victimelor traficului de persoane; acelai lucru
l face i o alt organizaie n nchisoare. Ultima organizaie realizeaz
munca de teren pe strad avnd ca int persoane sau grupuri de
persoane supuse riscului. Domeniul lor de competen include abuzul
de substane, prevenirea criminalitii, precum i asigurarea de
ngrijiri medicale i de specialitate persoanelor cu abuz de substane
i/sau probleme mintale. Numrul de angajai implicai n munca de teren
din aceste trei organizaii variaz de la 1 la 31.
Servicii
Asisten social
11 organizaii au oferit o form sau alta de asisten social
victimelor traficului de persoane. La jumtate dintre aceste
organizaii, asistena a constat n oferirea potenialelor victime ale
traficului de persoane informaii cu privire la sistemul norvegian
de sprijin, drepturile i obligaiile acestora, daco opteaz pentru
intrarea n sistem. Dac victimele opteaz s intre n sistemul de
sprijin, organizaia le-a referit serviciilor i autoritilor
competente (cum ar fi proiectul ROSA). n cazul n care nu doresc s
intre n sistem, organizaiile le-au oferit informaii cu privire la
statutul lor legal n Norvegia precum i drepturile ce decurg.
-
SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE
PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 43
Toate celelalte organizaii realizeaz studii de caz ntr-o
oarecare msur, cu privire la victimele traficului de persoane ce au
intrat n sistemul norvegian de sprijin prin aplicarea pentru o
perioad de reflecie sau prin solicitarea de azil. Pe lng asigurarea
de informaii, consiliere i ndrumare n cadrul acestui proces,
studiul de caz cuprinde un parcurs de urmrire zilnic, sptmnal sau
lunar n funcie de nevoile victimei.
Asisten medical
Niciuna dintre cele trei organizaii intervievate care au avut
victimele traficului de persoane ca singurul grup int nu a oferit
niciun fel de servicii medicale. n general, foarte puine organizaii
asigur servicii medicale potenialelor victime ale traficului de
persoane. Dintre respondenii ce au luat parte la sondaj, doar 3
organizaii au avut competen n acordarea de asisten medical
grupurilor int. Una dintre organizaii asigur servicii medicale
persoanelor ce vnd sex, una ofer servicii medicale minorilor
nensoii solicitani de azil; de asemenea, n Oslo exist o clinic ce
ofer servicii medicale persoanelor ce nu au rezidena legal n
Norvegia. Pentru primele dou organizaii, victimele traficului de
persoane nu reprezint un grup int i vor asigura doar servicii
medicale i/sau consiliere persoanei care se regsete i n grupul int.
Situaia de victim a traficului de persoane nu este suficient pentru
a avea dreptul la servicii. Aadar, doar clinica pentru persoane fr
reziden n Norvegia asigur servicii medicale victimelor traficului
de persoane.
Unele organizaii au personal medical angajat care ofer sfaturi
medicale, nu i servicii de sntate ca atare. Cnd vine vorba de
asisten psihologic, situaia este chiar mai rea. Doar dou organizaii
ofer consiliere psihologic. Dac este nevoie, toate organizaiile i
autoritile pot referi potenialele victime unei forme de ngrijire
medical. n ceea ce privete tipurile de asisten medical pe care dou
organizaii au dreptul s le ofere, aceasta depinde de statutul lor
legal n Norvegia.
Asisten financiar
Victimele traficului de persoane care fie au aplicat pentru azil
sau au primit o perioad de reflecie au dreptul la sprijin
financiar. n cazul n care au reedina ntr-un centru de primire
desemnat, solicitanii de azil primesc sprijin financiar lunar
pentru a-i acoperi cheltuielile de ntreinere. n cazul n care nu
locuiesc ntr-un centru de primire, acetia nu beneficiaz de asisten
financiar. Direcia Norvegian de Migraie (UDI) este responsabil
pentru solicitanii de azil. n cazul n care victima a solicitat i a
primit o perioad de reflecie, atunci municipalitatea n care i are
reedina este responsabil pentru acordarea de sprijin financiar
victimei n scopul acoperirii cheltuielilor de ntreinere i cazare.
Acest suport este oferit de ctre Administraia local pentru munc i
asisten social (NAV). n cazul n care victima este un minor, acest
sprijin va fi acordat de ctre serviciul local pentru protecia
copilului.
Asisten material
Foarte puine dintre organizaiile care au luat parte la acest
studiu ofer o form sau alta de sprijin material victimelor
traficului de persoane, cu excepia administraiei locale pentru munc
i asisten social i a serviciului local pentru protecia copilului.
Unele dintre organizaiile ofer hran i/sau mbrcminte; altele, dac
dein resursele financiare necesare pentru a-i acoperi costurile,
ofer sprijin n funcie de nevoile individuale.
Asistena juridic
-
44 RAPORT
Cei mai muli dintre cei 18 respondeni nu acord asisten juridic,
dar se asigur c refer persoana n cauz la un avocat sau unei alte
forme de asisten juridic, dac este necesar. O potenial victim a
traficului de persoane are dreptul la trei ore de asisten juridic
gratuit atunci cnd se analizeaz dac denun sau nu traficanii i se
acoper taxele de pres. Trei organizaii ofer asisten juridic
grupului lor int a crui victime ale traficului urmeaz s fie
gsite.
Activiti
Mai multe dintre organizaiile i autoritile care au rspuns la
chestionar asigur victimelor traficului de persoane anumite
activiti. Activitile pot fi mprite n dou grupe: activiti de
petrecere a timpului liber i activiti care au ca scop creterea
gradului de cunoatere i/sau de competen a victimelor ntr-un anumit
domeniu. n primul grup se regsesc diverse activiti sportive i
evenimente sociale, iar n cel din urm grup se regsesc cursuri de
limb, cursuri de operare PC, plasarea la locul de munc i instruirea
ca make-up artist.
Altele
Una dintre organizaiile care au luat parte la studiu ofer, de
asemenea, adpost pentru victimele traficului de persoane. O alt
organizaie ofer dezvoltare personal i spiritual ntr-un centru de
consiliere la o cafea. Tutorii legali se asigur c victimele
traficului de persoane sub vrsta de 18 ani primesc ajutorul de care
au nevoie i, dac este cazul, contest n numele minorului lipsa
asistenei la care are dreptul.
Printre competenele unei organizaii se numr asigurarea de
informaii cu privire la returnarea voluntar i ofer consiliere i
asisten nainte, n timpul i dup ntoarcerea victimelor n ara lor de
origine.
Avnd n vedere c cele mai multe dintre aceste organizaii au un
grup int care cuprinde nu doar victimele traficului de persoane,
acestea vor informa persoana n cauz cu privire la drepturile sale
ca potenial victim a traficului de persoane, atunci cnd aceasta
este identificat ca atare. Cea mai m