Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice Direcţia Servicii Sociale şi Incluziune Socială Compartiment indicatori sociali și programe incluziune socială Raport privind incluziunea socială în România în anul 2 013 București 2014
54
Embed
Raport privind incluziunea socială în România în anul 2013
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
Direcţia Servicii Sociale şi Incluziune Socială
Compartiment indicatori sociali și programe incluziune socială
Raport privind incluziunea
socială în România în anul 2013
București
2014
CUPRINS
Pag.
I. Romănia în contextul european……………………….…………………….... 3
I.1. Strategia Europa 2020…………………………………………………… 3
I.2. Indicatori privind incluziunea socială la nivel european …..…………… 4
I.3. Situarea României comparativ cu celelalte state din Uniunea Europeană. 5
II. Situaţia socială din România reflectată de indicatorii de incluziune socială
din anul 2013………….……………………………………………………… 20
II.1. Consideraţii privind metodologia de calcul a indicatorilor de
incluziune……………………………………………………………….. 20
II.2. Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială din
anul 2013……………………………………………………………….. 24
III. Programe sociale derulate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice în anul 2013 în scopul creşterii
incluziunii sociale şi combaterii sărăciei ………………………………….. 30
III.1 Beneficii de asistență socială………………………………………… 30
1) Pragurile sunt exprimate în prețuri ale lunii ianuarie din anul respectiv 2) Pragurile sunt exprimate în prețuri ale lunii decembrie din anul respectiv
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 24
Pentru calculul indicatorilor este utilizat consumul/venitul pe adult echivalent.
Calculul numărului de adulți echivalenți se face pe baza unei formule care ține cont de
numărul de adulți și de copii din gospodărie (un copil este o persoană cu vârsta mai mică de 15 ani).
Măsurarea relativă a sărăciei utilizează scala de echivalență OECD modificată: primul adult
din gospodărie=1, alt adult 0,5, fiecare copil 0,3.
Pentru calculul consumului pe adult echivalent necesar estimării sărăciei absolute se folosește
o metodologie națională: fiecare adult=1, fiecare copil=0,5, parametrul economiei la scară=0,93.
În tabelul următor sunt prezentate pragurile de sărăcie pentru câteva tipuri de structuri familiale:
Tabel nr. 3. Praguri de sărăcie relativă și absolută, în funcție
de componența familiei, în anul 2013 (lei)
Componența
familiei
Prag
sărăcie
relativă
Prag
sărăcie
absolută
Prag
sărăcie
severă
Prag
sărăcie
alimentară
- un adult 574,4 307,3 212,2 175,1
- un adult cu un copil 746,7 442,6 305,7 252,2
- un adult și doi copii 919,0 573,4 396,0 326,7
- 2 adulți 861,6 573,4 396,0 326,7
- 2 adulți cu un copil 1.033,9 701,0 484,1 399,4
- 2 adulți cu doi copii 1206,2 826,0 570,4 470,6
Prin comparație cu indicatorii privind veniturile/consumul gospodăriilor se determină dacă o
gospodărie este săracă sau nu.
În cazul în care venitul/consumul acesteia se situează sub pragul sărăciei, gospodăria este
considerată săracă și astfel toți membrii ei sunt săraci.
Rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor din gospodăriile cu un venit disponibil
pe adult echivalent mai mic decât pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult
echivalent în populația totală. Veniturile sunt calculate inclusiv sau exclusiv autoconsumul.
Rata sărăciei absolute/severe/alimentare reprezintă ponderea persoanelor din gospodăriile ale
căror cheltuieli de consum pe adult echivalent sunt mai mici decât pragul de sărăcie
absolută/severă/alimentară în populația totală.
II.2. Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială din anul 2013
În cele ce urmează sunt prezentați o serie de indicatori rezultați în urma aplicării metodologiei
de calcul prezentate, grupați astfel: indicatori privind condițiile de viață, educația, sănătatea, ordinea
publică.
3 Numărul de adulți echivalenți = (număr adulți + 0,5*număr copii)0,9
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 25
1. Indicatori privind condițiile de viață
Unul din indicatorii utilizați adesea în comparațiile internaționale este speranța de viață la
naștere. În anul 2013 față de anul 2012 aceasta a crescut de la 74,26 ani la 74,74 ani. Persoanele de
gen feminin au avut o speranță de viață mai mare decât cele de gen masculin (78,28 ani comparativ cu
71,24 ani). Acest indicator a avut o valoare mai mare în mediul urban decât în cel rural (75,47 ani față
de 73,76 ani).
Dintre cei mai importanți indicatori în domeniul condițiilor de viață fac parte indicatorii
referitori la sărăcia absolută și relativă, calculați conform metodologiei naționale.
Tabel nr. 4. Evoluția ratei sărăciei absolute și relative, în perioada 2000 - 2013 (%)
Sursa: Calcule pe baza Anchetei privind bugetele de familie realizată de INS
În ceea ce privește sărăcia absolută, se poate observa că în perioada 2000-2012 a existat o
tendință de reducere a valorilor indicatorilor privind sărăcia. În 2013 rata sărăciei absolute a cunoscut
o creștere cu 0,1 puncte procentuale (de la 4,2% în 2012 la 4,3%)
Rata sărăciei severe a scăzut de la 0,8% în anul 2012 la 0,7% în anul 2013.
Rata sărăciei alimentare a rămas relativ constantă în jurul valorii de 0,3% din totalul populației.
Dacă în anul 2012 sărăcia absolută afecta circa 896 mii persoane, în anul 2013 circa 907 mii
persoane au înregistrat un consum al gospodăriei situat sub pragul de sărăcie absolută, ceea ce
înseamnă o creștere cu 1,2 pp.
În aceeași perioadă a avut loc o reducere a numărului de persoane sărace sever. Dacă numărul
acestor persoane a fost de aproximativ 169 mii persoane în anul 2012, în 2013 aproximativ 144 mii
persoane au avut un consum al gospodăriei situat sub pragul de sărăcie severă, ceea ce înseamnă o
scădere cu 14,9 pp.
Numărul de persoane aflate în sărăcie alimentară a cunoscut o scădere de la 73 mii persoane în
anul 2012 la aproximativ 60 mii persoane în anul 2013, ceea ce înseamnă o reducere cu 17,6 pp a
numărului de persoane situate sub pragul de sărăcie alimentară.
O analiză succintă a indicatorilor referitori la sărăcia absolută din anul 2013 duce la
următoarele concluzii, corespunzătoare fiecăreia din caracteristicile analizate:
- mediul de rezidență:
Rata sărăciei absolute a fost de aproximativ 3 ori mai mare în mediul rural comparativ cu cel
urban (de 6,8%, respectiv 2,2%).
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 26
Comparativ cu anul anterior, rata sărăciei a scăzut în rural și a crescut în urban (valorile din 2011
au fost de 6,4% în rural și de 2,4% în urban).
- regiunea de dezvoltare:
Regiunile din zonele de est și sud ale țării înregistrează rate de sărăcie mai mari decât cele la nivel
național. Valoarea maximă (de 6,8%) din 2013 a fost înregistrată în regiunea Nord-Est, valoare
care a crescut cu 1,1 pp față de valoarea din 2012 (de 5,7%).
- statutul ocupațional:
Lucrătorii pe cont propriu în agricultură au avut cea mai mare rată a sărăciei absolute (9,8%).
Dintre șomeri 9,6% se aflau în gospodării care aveau consumul mai mic decât pragul sărăciei.
Pensionarii aveau o rată de sărăcie absolută de 1,5%, iar elevii și studenții de 5,9% (cu 0,8% mai
mult decât în 2012).
- grupa de vârstă: tinerii între 15-24 de ani înregistrează cea mai mare rată (7,2%).
- nivelul de educație:
Rata sărăciei absolute are valorile cele mai ridicate în cazul persoanelor fără studii (8,5%), sau cu
studii primare (8,1%) și scade pe măsură ce crește nivelul de educație (respectiv până la 0,2%
pentru studii universitare)..
- naționalitate:
Rata sărăciei absolute pentru persoanele de naționalitate română era de 3,4%, mai mică decât
media națională și decât valoarea din anul 2012 (3,6%).
Dintre persoanele de naționalitate Roma 33,1% erau sărace în anul 2013. Rata sărăciei în
cazul acestora a fost de 7,7 ori mai mare decât media națională.
- numărul de copii preșcolari din gospodărie:
Rata sărăciei pentru gospodăriile fără copii preșcolari a fost de 3,5%, cu 0,2 pp mai mică
decât în 2012.
Pe măsură ce crește numărul de copii crește și rata sărăciei. Familiile cu un copil au avut o
rată a de 5,3%, cele cu doi copii de 9,1% iar cele cu trei sau mai mulți copii de 27,0%.
Față de 2012 rata sărăciei la familiile cu 3 sau mai mulți copii a crescut cu 3,1 pp.
- numărul de membri din gospodărie:
Rata sărăciei pentru persoanele singure a fost în 2013 de 1,0%, față de 1,5% în 2012.
Persoanele care trăiesc în gospodării mari, cu cinci membri sau mai mulți, sunt expuse unui risc
de sărăcie de aproximativ 6 ori mai mare comparativ cu cel corespunzător persoanelor din
gospodăriile cu un singur membru. În 2013 acestea au înregistrat o rată a sărăciei de 6,0%.
- genul capului de gospodărie:
Persoanele care trăiau în gospodăriile al căror cap de gospodărie era de gen feminin aveau o rată
de sărăcie absolută mai mare decât cele care aveau capul de gospodărie de gen masculin (4,7%
comparativ cu 4,2%).
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 27
Programele sociale aplicate în anul 2013 de către Guvernul României au avut ca efect o
reducere a sărăciei absolute.
Astfel, dacă nu s-ar fi acordat transferuri sociale sub forma pensiilor, indemnizațiilor de șomaj și
a beneficiilor de asistență socială, ar fi fost sărace circa 6.705 mii persoane, însemnând 31,5% din
totalul populației, deci aceste transferuri sociale au condus la prevenirea riscului de sărăcie absolută a
5.798 mii persoane.
Dacă populația ar fi beneficiat numai de pensii, dar nu și de alte transferuri sociale, s-ar fi aflat
în sărăcie absolută 1.724 mii persoane, și anume 8,1% din total populație, ceea ce înseamnă că în lipsa
acestor tipuri de transferuri s-ar fi adăugat la numărul de persoane aflate în sărăcie absolută încă 817
mii persoane.
Ponderea transferurilor sociale bănești (inclusiv pensiile) în veniturile totale ale populației a fost
în anul 2013 de 28,8% ca medie la nivel național, de 38,2% în veniturile persoanelor sărace conform
definiției sărăciei absolute și de 46,3% în veniturile celor sărace sever.
Dacă în sumele primite din transferurile sociale nu se includ pensiile, această pondere în
veniturile totale ar fi de 3,8% la nivelul întregii populații, de 19,1% în cazul persoanelor sărace
absolut și de 21,3% în cazul persoanelor sărace sever.
În cele ce urmează sunt prezentați succint o serie de indicatori privind sărăcia relativă, calculați
de I.N.S. pe baza anchetei bugetelor de familie, conform pragului de 574,4 lei/adult echivalent. Se
observă o creștere în anul 2013 comparativ cu anul 2012, de la 16,6% la 17,8%.
Indicatorii pentru anul 2013 sunt prezentați succint în funcție de următoarele caracteristici:
- mediul de rezidență: Rata sărăciei relative a persoanelor din mediul rural a fost de trei ori mai
mare decât cea din mediul urban: 28,7% comparativ cu 8,7%.
- regiunea de dezvoltare:
Ratele de sărăcie relativă cele mai mari se găseau în regiunea Nord–Est (26,8%) și în regiunea
Sud – Est (25,4%). Rata cea mai mică a fost în regiunea București – Ilfov (7,3%).
- statutul ocupațional: cei mai afectați de sărăcie sunt lucrătorii pe cont propriu.
Tabel nr. 5. Rata sărăciei relative în funcție de statutul ocupațional, 2011-2013 (%)
Indicator 2011 2012 2013
Persoane de 16 ani și peste cu statut ocupațional de:
- salariați 3,8 3,4 3,9
- lucrători pe cont propriu (exclusiv agricultori) 34,0 29,3 32,1
- lucrători pe cont propriu (inclusiv agricultori) 38,4 35,6 37,7
- șomeri 31,2 32,2 32,3
- pensionari 9,3 9,5 9,5
Sursa: Institutul Național de Statistică, Ancheta privind bugetele de familie
- genul persoanei: Persoanele de gen masculin au avut o rată a sărăciei relative mai mare decât a
persoanelor de gen feminin: 18,1% comparativ cu 17,4%.
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 28
- componența gospodăriei: Gospodăriile cu copii dependenți au o rată a sărăciei aproape mult
mai mare decât cele cu copii dependenți (tabel nr. 6).
Tabel nr. 6. Rata sărăciei relative în funcție de tipul gospodăriei, 2011- 2013 (%)
Indicator 2011 2012 2013
Gospodării fără copii dependenți 12,0 11,2 11,7
1 persoană 16,8 16,9 16,1
1 persoană în vârstă de 65 ani și peste 18,2 19,4 18,3
2 adulți, ambii în vârstă de sub 65 ani 11,6 9,5 10,4
2 adulți, din care cel puțin 1 este în vârstă
de 65 ani și peste
6,9 7,0 7,9
Gospodării cu copii dependenți 21,8 20,4 22,1
părinte singur cu cel puțin 1 copil 24,7 26 25,3
2 adulți cu 1 copil 11,2 11,3 13,0
2 adulți cu 2 copii 19,5 18,7 20,1
2 adulți cu 3 și mai mulți copii 48,2 48,3 49,5
alte gospodării cu copii 22,4 20,7 21,8
Sursa: Institutul Național de Statistică, Ancheta privind bugetele de familie
În lipsa protecției sociale (dacă nu s-ar fi acordat pensii, indemnizații de șomaj, beneficii de
asistemță socială) rata sărăciei relative ar crește puternic, de la 17,8% la 44,2%.
Din totalul cheltuielilor bănești de consum efectuate în anul 2013, 36,2% au fost destinate
consumului alimentar și 29,4% consumului de servicii.
În anul 2013, indicele câștigului salarial real față de anul anterior a fost de 100,8%.
Raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat (exclusiv pensia de agricultor) și
câștigul salarial mediu a fost de 0,5 în anul 2013.
2. Indicatori referitori la calitatea locuinței și la dotarea acesteia cu o serie de bunuri
Conform indicatorilor calculați pe baza Anchetei bugetelor de familie, aproape un sfert din
totalul populației (23,7%) trăia în anul 2013 în locuințe construite din materiale inadecvate (lemn,
paiantă sau alt material decât beton, piatră, cărămidă, BCA). Pentru populația din mediul urban
această pondere era de 8,3% iar pentru populația din mediul rural de 38,7%. În situația menționată se
regăseau mai mult de 40% dintre persoanele aflate în sărăcie absolută (respectiv 43,9%).
Persoanele care trăiesc în locuințe încălzite neadecvat (nu au sistem de încălzire ori s-au
debranșat de la rețeaua publică) au reprezentat 0,9% din totalul populației. Acest indicator a avut o
valoare mai ridicată în urban decât în rural (1,7% comparativ cu 0,1%).
În anul 2013, persoanele care locuiau în gospodării fără acces la apă caldă (fără sistem propriu
de încălzire a apei sau nebranșate la rețeaua publică) au avut următoarele ponderi: 38,4% din totalul
populației, 11,0% din populația ce locuia în mediul urban și 64,1% din populația din mediul rural.
În locuințe fără baie sau duș se aflau 37,8% din totalul populației, 9,8% din populația ce locuia
în mediul urban și 65,0% din populația ce locuia în mediul rural.
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 29
Circa 14,6% din gospodării aveau întârzieri la plata întreținerii și 6,6% la plata energiei
electrice.
Aproximativ 2,8% din populația României nu deținea un frigider. În mediul rural, procentul
celor fără frigider a fost de 4,4%, iar în cel urban de 1,5%.
De asemenea, 6,8% din totalul populației era lipsită de telefon (11,9% în rural și 2,6% în urban).
Comparativ cu anul 2013, cea mai mare parte a indicatorilor au arătat o evoluție pozitivă.
3. Indicatori referitori la ocupare
Populația ocupată a avut în anul 2013 următoarea distribuție: salariați 67,8%, patroni 1,3%,
lucrători pe cont propriu 18,7%, lucrători familiali neremunerați 12,2%.
Ponderea șomerilor BIM de lungă durată (numărul de șomeri calculat conform Biroului
Internațional al Muncii, aflați în șomaj de cel puțin 12 luni, raportat la totalul șomerilor BIM) a
crescut de la 45,3% în 2012 la 46,4% în anul 2013.
Rata șomajului BIM de lungă durată (ponderea în populația activă a persoanelor de 15 ani
și peste aflate în șomaj de cel puțin 12 luni), șomerii fiind definiți conform Biroului Internațional al
Muncii, a fost în anul 2013 de 3,4%, în creștere față de anul anterior, când a avut valoarea de 3,2%.
Rata șomajului BIM de foarte lungă durată, respectiv ponderea în populația activă a
persoanelor cu vârsta mai mare de 15 ani aflate în șomaj de cel puțin 24 luni, a crescut în anul 2013
comparativ cu anul precedent, de la 1,4% la 1,6%.
4. Indicatori referitori la educație
Indicatorii de incluziune utilizați în acest domeniu sunt:
- rata netă de cuprindere în învățământ (v. Anexa 1),
- rata de tranziție în învățământul post-secundar non-terțiar/terțiar.
5. Indicatori referitori la sănătate
Ca evoluții pozitive ce au avut loc în ultimul timp în domeniul sănătății, reflectate de indicatorii
de incluziune socială, amintim creșterea speranței de viață, reducerea incidenței tuberculozei, a ratei
mortalității infantile, a ponderii copiilor născuți de mame adolescente (mame cu vârsta mai mică de 18
ani) în numărul total al copiilor născuți într-un an, precum și reducerea ponderii nașterilor asistate de
personal calificat în numărul total al nașterilor din anul respectiv.
6. Indicatori referitori la ordinea publică
Indicatorii referitori la ordinea publică, și anume rata infracționalității (numărul de infracțiuni
cercetate și soluționate la 100.000 locuitori), rata criminalității, precum și rata criminalității
juvenile sunt prezentați în Anexa 1.
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 30
CAPITOLUL III. PROGRAME DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ DERULATE
ÎN ANUL 2013 DE MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECȚIEI
SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE, CARE AU URMĂRIT
CREȘTEREA INCLUZIUNII SOCIALE ȘI COMBATEREA SĂRĂCIEI
Asistența socială, componentă a sistemului național de protecție socială, cuprinde serviciile
sociale și beneficiile sociale acordate în vederea dezvoltării capacităților individuale sau colective
pentru asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții și promovarea principiilor de coeziune și
incluziune socială.
Legea asistenței sociale (nr.292/2011) asigură cadrul legal și instituțional unitar și coordonat
prin care sunt stabilite principiile și regulile generale de acordare a măsurilor de asistență socială,
precum și criteriile de organizare și funcționare a sistemului, în vederea asigurării condițiilor adecvate
pentru elaborarea și implementarea politicilor publice sectoriale din domeniul asistenței sociale.
Beneficiile de asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a
veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal,
precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții
anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege. În funcție de
condițiile de eligibilitate, beneficiile de asistență socială se clasifică astfel:
beneficii de asistență socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei
singure sau familiei;
beneficii de asistență socială universale, acordate fără testarea mijloacelor de trai ale
persoanei singure sau familiei;
beneficii de asistență socială categoriale, acordate pentru anumite categorii de beneficiari, cu
sau fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure ori familiei.
Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde
nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii
situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii
sociale și creșterii calității vieții.
III.1 Beneficii de asistență socială
În scopul prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale unor
situații care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori
comunităților, în anul 2013 s-au acordat atât beneficii universale cât și adresate în mod specific unor
categorii de persoane, sub formă de alocații, indemnizații și ajutoare:
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 31
pentru familiile cu copii:
o alocația de stat pentru copii,
o indemnizația pentru creșterea copilului,
o stimulentul acordat în cazul în care mama sau tatăl care ar avea dreptul la concediu de
creștere a copilului realizează venituri profesionale,
o alocația pentru susținerea familiei,
o alocația lunară de plasament.
pentru persoanele și familiile cu venituri mici:
o ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, ajutoare de urgență, ajutoare
de înmormântare,
o ajutoare de încălzire.
pentru persoanele cu dizabilități - o serie de beneficii destinate adulților și copiilor cu dizabilități.
Nivelurile, respectiv cuantumurile beneficiilor de asistență socială sunt stabilite în raport cu
indicatorul social de referință, prin aplicarea unui indice social de inserție.
Indicatorul social de referință (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se
raportează beneficiile de asistență socială, suportate din bugetul de stat, acordate atât în vederea
asigurării protecției persoanelor în cadrul sistemului de asistență socială, cât și în vederea stimulării
persoanelor beneficiare ale sistemului de asistență socială, pentru a se încadra în muncă.
În anul 2013 indicatorul social de referință a avut valoarea de 500 lei, în conformitate cu Legea
nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu
modificările și completările ulterioare.
Alocația de stat pentru copii4
Alocația are caracter universal și este acordată copiilor în vârstă de până la 18 ani, precum
și tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învățământului liceal sau
profesional, până la terminarea acestora.
Pentru copiii în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului care este încadrat
într-un grad de handicap, alocația de stat se acordă în cuantum de 200 lei/lună/copil.
Pentru copiii care nu au un handicap și sunt în vârstă de peste 2 ani cuantumul alocației de stat
este de 42 lei/lună/copil, iar pentru copiii mai mari de 3 ani care au un handicap cuantumul este
dublu (de 84 lei).
4 Legea nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii , cu modificările și completările ulterioare
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 32
În anul 2013, alocația de stat pentru copii s-a acordat pentru un număr mediu lunar de
3.779.894 copii, din care:
337.712 copii care au vârsta mai mică de 2 ani și nu au un handicap (8,9%din total);
5.405 copii care au vârsta mai mică de 3 ani și au un handicap (0,1% din total);
3.382.147 copii care au vârsta mai mare de 2 ani și nu au un handicap (89,5% din total);
54.630 copii care au vârsta mai mare de 3 ani și au un handicap (1,5% din total).
Cei mai mulți copii beneficiari se găseau în județele Timiș (114.250), Dolj (117.684),
Constanța (131.116), Prahova (136.087), Bacău (136.907), Suceava (147.549) și Iași (170.894).
Valoarea maximă s-a înregistrat în Municipiul București, unde se aflau 287.666 copii beneficiari
(7,6% din totalul național).
În cazul în care numărul de copii beneficiari de alocație de stat se raportează la totalul
populației5, valoarea medie la nivel național este de 17,7%. Cele mai mici valori s-au înregistrat în
Municipiul București (15,0%) și în județele Cluj (15,7%), Caraș-Severin (15,8%), Hunedoara
(15,9%), Brăila (16,0%) și Teleorman (16,1%). Cele mai mari valori au fost în județele Bistrița-
Năsăud (19,8%), Iași (20,3%), Botoșani (20,4%), Suceava (20,8%) și Vaslui (acesta cu valoarea
maximă de 20,9%).
Din totalul copiilor beneficiari de alocație, 51,0% au avut domiciliul în mediul urban și 49,1%
în rural.
Sumele plătite ca alocații de stat pentru copii au fost de 2.718.491.547 lei în anul 2013, fiind
mai mici cu 44.307.227 lei (1,6%) față de cele plătite în anul 2012, scăderea fiind determinată de
reducerea numărului de copii beneficiari: media lunară calculată pentru anul 2013 a fost mai mică cu
45.186 copii (1,2%) decât cea calculată pentru anul 2012.
Reducerea numărului de copii este dată de scăderea natalității: conform datelor Institutului
Național de Statistică, în anul 2013, numărul născuților-vii a fost de 198,2 mii, mai mic cu 2,9 mii față
de anul 2012, înregistrând o tendință descendentă a natalității care s-a manifestat și în perioada 2009-
2011.
Reducerea numărului de beneficiari de alocație s-a realizat în aproape toate județele, cu
excepția județului Giurgiu, care a înregistrat o creștere de 418 copii, județului Ilfov, care a înregistrat
o creștere de 1.392 copii și a Municipiului București, care a cunoscut o creștere de 6.052 copii
beneficiari.
Alocația lunară de plasament6
Pentru fiecare copil față de care s-a luat măsura plasamentului se acordă o alocație, în cuantum
de 97 lei/lună/copil. Pentru copiii cu handicap cuantumul este de 145,5 lei (este majorat cu 50%).
5 Populația înregistrată la data de 1 ianuarie 2013, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică 6 Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 33
Numărul mediu lunar de beneficiari ai acestei alocații a fost în anul 2013 de 40.352 copii. Din
total, domiciliau în mediul rural 53,0%, iar în urban 47,0%. Copii beneficiari de alocație de plasament
reprezentau 1,1% din numărul de copii care au primit alocație de stat pentru copii, cele mai mari
valori ale acestui indicator fiind în județele Vâlcea (1,5%), Hunedoara (1,7%), Timiș (1,7%), Caraș-
Severin (2,0%) și Vaslui (2,5%).
Suma plătită pentru acest beneficiu a fost în anul 2013 de 51.833.331 lei. Comparativ cu anul
2012 a avut loc o scădere de 458 beneficiari, respectiv de 1,1% (în condițiile reducerii numărului de
copii beneficiari de alocație de stat cu 31.963 copii, reprezentând o scădere de 0,8%). De asemenea a
avut loc și o reducere a sumelor cheltuite cu 1.169.562 lei (2,2%).
Cele mai multe alocații s-au acordat în județele Prahova (1.308), Constanța (1.408), Bihor
(1.496), Timiș (1.993), Iași (2.159) și Vaslui (cel din urmă cu un maxim de 2.318 beneficiari). În
Municipiul București au fost acordate alocații de plasament pentru 1.770 copii.
Indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul
Actul normativ care a instituit aceste beneficii de asistență socială este Ordonanța de urgență a
Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.
La sfârșitul anului 2010 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010
privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, care a adus o serie de modificări și
completări, începând cu 1 ianuarie 2011, și anume:
A. Persoanele cu copii născuți înainte de 31 decembrie 2010 inclusiv beneficiază de drepturile
reglementate de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.148/2005, în continuare până la împlinirea de
către copil a vârstei de 2 ani (3 ani pentru copilul cu handicap).
Cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului a fost în anul 2013 de 85% din
media veniturilor nete lunare realizate în ultimele 12 luni anterioare nașterii, dar nu mai puțin de 600
lei și nu mai mult de 3.400 lei, iar stimulentul lunar a fost de 100 lei.
B. Persoanele cu copii născuți după data de 1 ianuarie 2011 care, în ultimul an anterior datei
nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, au beneficiat
opțional în anul 2013 de următoarele drepturi:
1. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an, precum și de o indemnizație
lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni.
Aceasta nu putea fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei. Persoanele îndreptățite la
acest beneficiu care au obținut venituri din salarii, din activități independente sau venituri din
activități agricole supuse impozitului pe venit, înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un
an, au avut dreptul la un stimulent de inserție în cuantum lunar de 500 lei pentru perioada rămasă
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 34
până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani. În cazul persoanelor care beneficiază de
indemnizația lunară și solicită dreptul la stimulent de inserție, plata acestei indemnizații este
suspendată.
2. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și de o indemnizație
lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu
putea fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 1.200 lei.
3. pentru copilul cu handicap indemnizația se acordă până la împlinirea de către acesta a vârstei de
3 ani, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, și nu poate fi mai
mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei. De asemenea beneficiarii acestei indemnizații au
dreptul la stimulent de inserție.
Așa cum se poate observa în tabelul de mai jos, în anul 2013, în medie 172.950 persoane au
beneficiat lunar de indemnizație pentru creșterea copilului sau stimulent.
De indemnizația pentru creșterea copilului în anul 2013 au beneficiat 142.170 persoane, un
număr mai mic cu 17.858 persoane (11,2%) decât în anul 2012. Scăderea s-a datorat în principal
evoluției natalității și creșterii numărului de beneficiari de stimulent, cu 11.895 persoane.
Tabel nr. 7. Numărul mediu lunar de beneficiari de indemnizație de creștere a copilului sau
stimulent, în anul 2013, comparativ cu anul 2012
Beneficiul
Număr mediu lunar de beneficiari Sume plătite (lei)
Timiș (31,2%) și Hunedoara (39,7%), iar Municipiul București a avut o pondere de 63,7%.
Distribuția numărului de familii monoparentale beneficiare în funcție de numărul de copii a
fost următoarea: familiile cu un copil au reprezentat 61,5% din totalul beneficiarilor, familiile cu doi
copii 26,9%, cele cu trei copii 7,9%, iar cele cu patru sau mai mulți copii 3,7%.
Familiile monoparentale beneficiare cu tatăl ca unic părinte (7.461) au reprezentat 14,4% din
totalul familiilor monoparentale îndreptățite să primească alocația pentru susținerea familiei. Dintre
acestea, locuiau în mediul rural 5.940 familii (79,6% din total) și în mediul urban 1.521 familii
(20,4%). Majoritatea bărbaților beneficiari aveau unul sau doi copii (68,2%, respectiv 24,1% din
total), ceea ce arată că familiile cu venituri mici care au ca unic părinte tatăl sunt mai puțin numeroase.
2. Venitul minim garantat
Venitul minim garantat (VMG), este unul din cele mai importante programe de promovare a
incluziunii sociale și de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este
Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și modificările ulterioare.
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 40
Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar,
pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere, însoțite de actele doveditoare privind
componența familiei și veniturile membrilor acesteia, cerere care se înregistrează la primarul
localității sau, după caz, al sectorului municipiului București. Legea nr.416/2001 a fost modificată în
luna mai 2013 de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.42/2013, în sensul majorării nivelului
venitului minim garantat cu 8,5% începând cu drepturile aferente lunii iulie 2013 și cu 4,5% începând
cu drepturile aferente lunii ianuarie 2014 (a se vedea tabelul de mai jos). Pentru persoanele/familiile
cu drepturi de ajutor social stabilite anterior lunii iulie 2013, respectiv lunii decembrie 2013 au fost
prevăzute măsuri tranzitorii constând în acordarea și a diferenței de sume dintre noul nivel al venitului
minim garantat și nivelul prevăzut anterior.
Potrivit acestei legi, valoarea ajutorului social lunar se calculează ca diferență între nivelul
venitului minim garantat prevăzut de lege și venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.
Valoarea medie lunară calculată la nivel național a ajutorului social transmis spre plată în anul 2013 a
fost de 205 lei/familie beneficiară, respectiv 82 lei/persoană dintr-o familie beneficiară.
Tabel nr. 9. Comparație între sumele medii acordate ca ajutor social și
nivelul venitului minim garantat în anul 2013
Numărul de
persoane
din familie
Nivelul venitului
Numărul de
familii
beneficiare2
Valoarea medie lunară calculată
minim garantat1)
-lei/lună/familie- lei/lună/familie
lei/lună/persoană
din familie Ian.-iunie
Iulie-
decembrie
- persoană singură 125 136 83.622 126 126
- 2 persoane 225 244 43.433 207 104
- 3 persoane 315 342 31.557 250 83
- 4 persoane 390 423 30.201 285 71
- 5 persoane 465 505 15.343 308 62
- 6 sau mai multe
persoane 3) 496 540 12.726 282
47
Total - - 216.882 205 82 1) Valoarea maximă prevăzută de lege 2) Ajutoare transmise spre plată 3) Valori calculate pentru o familie de 6 persoane, deoarece pentru fiecare altă persoană din familiile cu mai mult de 5
persoane se adaugă 35 lei (înainte de 1 iulie se adăugau 31 lei)
În anul 2013 au fost plătite lunar în medie 217.109 ajutoare.
Județele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat (peste 7.000) au
fost Iași (7.035), Argeș (7.334), Dâmbovița (7.975), Bacău (8.489), Teleorman (9.298), Vaslui
(9.488), Buzău (9.719), Galați (9.724) și Dolj (14.025 familii).
Dimensiunea medie estimată a familiei beneficiare în anul 2013 a fost de 2,48
persoane/familie, fiind mai mare decât cea din anul 2012 (în care valoarea a fost de 2,45
persoane/familie).
În anul 2013, din totalul familiilor pentru care s-a stabilit dreptul la ajutor social, 38,5% au fost
persoane singure.
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 41
Ponderea familiilor formate din patru sau mai multe persoane în total familii beneficiare a fost
de 26,9%.
Județele cu cel mai mare număr de persoane care făceau parte din familiile beneficiare de
ajutor social au fost: Iași (20.162), Bacău (21.012), Buzău (22.365), Teleorman (22.800), Galați
(24.548), Vaslui (25.755) și Dolj (35.738). Aproximativ jumătate din persoanele din familiile
beneficiare se aflau în familii compuse din patru sau mai multe persoane.
Majorarea nivelului venitului minim garantat cu 8,5% a determinat creșterea, comparativ cu
anul anterior, atât a numărului de beneficiari cât și a sumelor plătite.
Numărul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 192.713 în anul 2012 la 217.109 în
anul 2013, cu 24.396 beneficiari (12,7%). Suma plătită în anul 2013, de 533.372.724 lei, a fost mai
mare cu 119.080.462 lei (28,7%) decât în anul 2012. A avut loc astfel o creștere a sumelor medii
lunare plătite/familie beneficiară, de la 179 lei/lună/familie beneficiară la 205 lei/lună/familie
beneficiară (cu 14,3%).
Creșterea sumei medii lunare s-a datorat atât majorării cu 8,5%, cât și adoptării Legii
nr.166/2012, conform căreia, începând cu luna noiembrie 2012, la stabilirea venitului net lunar al
familiei sau, după caz, al persoanei singure în funcție de care se stabilește dreptul la ajutor social, nu a
mai fost luată în considerare valoarea alocației pentru susținerea familiei, a bugetului personal
complementar, a ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, a burselor de studiu, burselor
sociale, precum și a sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul Programului național de
protecție socială „Bani de liceu”.
Suma plătită corespunzătoare contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele
beneficiare de venit minim garantat în anul 2013 a fost de 31.201.084 lei, cu 8.266.178 lei mai mare
decât în anul anterior.
Plata asigurării obligatorii a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren,
inundațiilor în anul 2013 a însemnat cheltuirea sumei de 2.639.461 lei, corespunzătoare unui număr de
45.541 familii beneficiare de venit minim garantat.
Astfel, sumele plătite din bugetul M.M.F.P.S.P.V. pentru întreg programul de acordare a
venitului minim garantat (ajutorul social, contribuții pentru asigurările de sănătate și asigurarea
obligatorie a locuințelor) în anul 2013 au fost de 567.213.269 lei, mai mari cu 126.486.877 lei (28,7%)
decât în anul 2012.
Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și modificările ulterioare
prevede și posibilitatea de acordare a unor ajutoare de urgență, pentru sprijinirea familiilor aflate în
situații de necesitate datorate calamităților naturale, incendiilor și accidentelor, precum și pentru alte
situații deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la excluziune socială.
În anul 2013 au fost plătite de la bugetele locale 77.909 ajutoare de urgență, în valoare de
24.295.522 lei, mai puțin cu 49.303 ajutoare (38,8%) și 20.642.778 lei (45,9%) față de anul 2012.
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 42
De la bugetul de stat, prin bugetul M.M.F.P.S.P.V., s-a prevăzut acordarea de ajutoare de
urgență conform următoarelor acte normative:
- Hotărârea de Guvern nr.112/2013 - sprijinirea unui număr de 56 familii/persoane aflate în
situații de necesitate (incendii, inundații, stare de sănătate precară, risc de excluziune socială) - suma
aprobată 114.800 lei;
- Hotărârea de Guvern nr.247/2013 - sprijinirea unui număr de 6 familii/persoane aflate în
situații de necesitate - suma aprobată 30.000 lei;
- Hotărârea de Guvern nr.349/2013, din iunie 2013 - sprijinirea unui număr de 184
familii/persoane aflate în situații de necesitate - suma aprobată 447.050 lei;
- Hotărârea de Guvern nr.667/2013, din septembrie 2013 - sprijinirea unui număr de 184
familii/persoane aflate în situații de necesitate - suma aprobată 385.600 lei;
- Hotărârea de Guvern nr.700/2013, din septembrie 2013 - sprijinirea unui număr de 9
familii/persoane aflate în situații de necesitate - suma aprobată 45.000 lei;
- Hotărârea de Guvern nr.981/2013, din decembrie 2013 - sprijinirea unui număr de 333
familii/persoane aflate în situații de necesitate - suma aprobată 809.900 lei;
- Hotărârea de Guvern nr.1106/2013, din decembrie 2013 - sprijinirea unui număr de 32
familii/persoane aflate în situații de necesitate - suma aprobată 236.000 lei.
Suma cheltuită din bugetul M.M.F.P.S.P.V. în anul 2013 pentru ajutoarele de urgență a fost de
2.046.350 lei, iar numărul de beneficiari a fost de 732 familii sau persoane singure.
Comparativ cu anul anterior a avut loc o creștere de 1.863.550 lei, respectiv 669 beneficiari.
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 100/2011 privind acordarea unor măsuri de sprijin
pentru familiile persoanelor decedate în accidentul de la Exploatarea Minieră Uricani, județul
Hunedoara, în anul 2013 s-au acordat din bugetul M.M.F.P.S.P.V. 3.000 lei ca ajutor financiar pentru
soția unei persoane decedate ca urmare a accidentului, soție care era însărcinată la data decesului
acestuia. Hotărârea de Guvern prevede că aceasta beneficiază de un ajutor financiar lunar în cuantum
de 250 de lei pe toată perioada de la nașterea copilului până la începerea de către acesta a cursurilor de
învățământ preuniversitar.
De asemenea din bugetul M.M.F.P.S.P.V. s-au acordat 1.472.610 lei organizațiilor
persoanelor vârstnice cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice (1 octombrie).
Familiile beneficiare de venit minim garantat pot primi ajutoare pentru acoperirea unei
părți din cheltuielile de înmormântare, acordat de către autoritățile publice locale. În anul 2013 s-au
acordat 2.596 ajutoare de înmormântare, suma plătită fiind de 1.518.931 lei.
3. Ajutoare pentru încălzirea locuinței
Familiile și persoanele singure care au venituri mici pot beneficia de ajutoare pentru încălzirea
locuinței.
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 43
În anul 2013 au fost acordate aceste beneficii sociale corespunzător sezonului rece 1 noiembrie
2012 - 31 martie 2013, precum și sezonului rece 1 noiembrie 2013 - 31 martie 2014, conform
Ordonanței de urgență nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, cu
modificările și completările ulterioare.
În sezonul rece 1 noiembrie 2012 - 31 martie 2013 ajutoarele s-au acordat conform Ordonanței
de urgență nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, așa cum a fost
în vigoare până la data de 1 septembrie 2013.
În sezonul rece 1 noiembrie 2013 - 31 martie 2014 ajutoarele s-au acordat de asemenea
conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în
perioada sezonului rece, așa cum a fost modificată de Ordonanța nr. 27/2013 pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011, în vigoare începând cu 1 septembrie
2013. Aceasta a prevăzut majorarea cuantumului ajutoarelor pentru gaze naturale cu circa 6%, precum
și introducerea unui nou tip de ajutor pentru încălzirea cu energie electrică.
A. Sistemul centralizat de încălzire
Utilizatorii sistemului centralizat de încălzire au primit de la bugetul de stat, prin bugetul
M.M.F.P.S.P.V., în funcție de venitul mediu net lunar pe membru de familie (împărțit pe 11 tranșe de
venituri) un ajutor lunar prin compensarea procentuală a valorii efective a facturii la energia termică,
compensare care a variat între 10% și 100% (tabel nr.10).
Plafonul de venituri până la care s-au acordat aceste ajutoare a fost de 1.082 lei venit mediu net
lunar pe membru de familie. Pragul maxim al ajutorului a fost dat de un consum maxim lunar stabilit
de legislație în funcție de tipul apartamentului și de zona de temperatură.
Persoanele singure au beneficiat de o compensare mai mare cu 10% față de proporțiile
stabilite pentru familie. Pentru beneficiarii de ajutor social, compensarea s-a acordat în proporție de
100%.
De asemenea legislația prevede acordarea de astfel de ajutoare din bugetul local.
Tabel nr. 10. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii sistemului centralizat de
încălzire în sezonul rece noiembrie 2012 - martie 2013, respectiv noiembrie 2013 - martie 2014:
compensare – procent din valoarea facturii (%)
Sezon rece
(nov.-
martie)
Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)
până
la 155
155,1
- 210
210,1
- 260
260,1
- 310
310,1
- 355
355,1
- 425
425,1
- 480
480,1
- 540
540,1
- 615
615,1
- 786
786,1 –
1.082
Buget de stat
- persoane
singure 100 90 80 70 60 50 40 30 20 15 10
- familii 90 80 70 60 50 40 30 20 10 5 0
Buget local1) 7 14 20 27 33 40 46 53 59 61 63 1) Compensare suplimentară celei de la bugetul de stat - limita maximă
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 44
B. Încălzirea locuinței cu gaze naturale
Pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale se acordă ajutoare de la bugetul de stat, în
cuantum diferit în funcție de venitul net lunar pe membru de familie, împărțit pe nouă tranșe de
venituri.
În sezonul rece 1 noiembrie 2012 - 31 martie 2013 cuantumul minim a fost de 19 lei, iar cel
maxim de 262 lei.
Pentru sezonul rece 1 noiembrie 2013 - 31 martie 2014 legislația a prevăzut majorarea
cuantumului ajutoarelor pentru gaze naturale cu circa 6% (tabel nr. 11).
Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu net pe
membru de familie.
Tabel nr. 11. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de gaze naturale, în sezonul rece
noiembrie 2012 - martie 2013, respectiv noiembrie 2013 - martie 2014
Cuantum
Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)
până la
155
155,1 -
210
210,1 -
260
260,1 -
310
310,1 -
355
355,1 -
425
425,1 -
480
480,1 -
540
540,1
- 615
Sezonul rece noiembrie
2012 - martie 2013 262 162 137 112 87 62 44 31 19
Sezonul rece noiembrie
2013 - martie 2014 262 190 150 120 90 70 45 35 20
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
C. Încălzirea locuinței cu energie electrică
În sezonul rece 1 noiembrie 2013 - 31 martie 2014 legislația a prevăzut introducerea
ajutoarelor pentru persoanele care utilizează exclusiv energia electrică pentru încălzire (tabel nr. 12).
Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de asemenea 615 lei venit
mediu net pe membru de familie.
Tabel nr. 12. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de energie electrică pentru
încălzire, în sezonul rece noiembrie 2013 - martie 2014
Indicator
Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)
până la
155
155,1 -
210
210,1 -
260
260,1 -
310
310,1 -
355
355,1 -
425
425,1 -
480
480,1 -
540
540,1
- 615
Cuantum 240 216 192 168 144 120 96 72 48
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 45
D. Încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri
Ajutorul pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri s-a acordat
de asemenea de la bugetul de stat, în funcție de nivelul de venituri, în cuantumuri între 16 și 54 lei.
Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost tot de 615 lei venit mediu
net lunar pe membru de familie. Pentru beneficiarii de ajutor social suma acordată a fost de 58 lei.
Tabel nr. 13. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de lemne, cărbuni
sau combustibili petrolieri, în sezonul rece noiembrie 2012 - martie 2013,
respectiv noiembrie 2013 - martie 2014
Indicator
Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)
până la
155
155,1 -
210
210,1 -
260
260,1 -
310
310,1 -
355
355,1 -
425
425,1 -
480
480,1 -
540
540,1 -
615
Cuantum (lei/lună) 54 48 44 39 34 30 26 20 16
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Legislația prevede că, în funcție de resursele proprii, autoritățile administrației publice locale
pot aproba ajutoare ce depășesc tranșele și cuantumurile prevăzute anterior.
E. Acordarea ajutoarelor în sezonul rece 1 noiembrie 2012 – 31 martie 2013
În sezonul rece 1 noiembrie 2012 – 31 martie 2013 au beneficiat de ajutoare de încălzire
1.044.456 familii și persoane singure (număr total), suma cheltuită fiind de 314.304.248 lei:
85.342.290 lei (27,2%) pentru încălzire cu energie termică furnizată în sistem centralizat,
106.211.959 lei (33,8%) pentru utilizatorii de gaze naturale,
122.749.998 lei (39,1%) pentru cei ce folosesc pentru încălzire lemne, cărbuni sau
combustibili petrolieri.
F. Acordarea ajutoarelor în anul 2013
Corespunzător sezonului rece 1 noiembrie 2012 - 31 martie 2013 și perioadei 1 noiembrie
2013 – 31 decembrie 2014, au fost acordate cumulat în anul 2013 ajutoare pentru încălzirea locuinței
în sumă de 368.459.714 lei, din care:
23,0% pentru încălzire cu energie termică furnizată în sistem centralizat (84.721.327 lei),
28,1% pentru utilizatorii de gaze naturale (103.716.908 lei),
48,9 % pentru cei ce folosesc lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri (179.992.583 lei).
0,01% pentru utilizatorii de energie electrică (28.896 lei).
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 46
Beneficii acordate persoanelor cu handicap8
Pentru adulții cu handicap grav și accentuat s-a acordat o indemnizație lunară, indiferent de
venituri:
pentru adultul cu handicap grav: 202 lei,
pentru adultul cu handicap accentuat: 166 lei.
Persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu au beneficiat de un buget personal
complementar indiferent de venituri, astfel:
adultul cu handicap grav: 91 lei,
adultul cu handicap accentuat: 68 lei,
adultul cu handicap mediu: 33,5 lei.
Adulții cu handicap vizual grav au primit, corespunzător plății însoțitorului, o indemnizație în
cuantum lunar de 610 lei.
Pentru persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA se acordă o indemnizație lunară
de hrană. În anul 2013 au beneficiat de indemnizație 8.284 persoane, din care 8.002 adulți, în
cuantum de 13 lei/zi, și 282 copii, în cuantum de 11 lei/zi, pentru care au fost cheltuiți cumulat
38.827.386 lei. Numărul de beneficiari din municipiul București a fost de 1.412 adulți și 33 copii.
Pentru copii cu handicap HIV / SIDA se acordă o alocație de hrană în cuantum de 11 lei/zi.
Tabel nr. 14. Numărul de beneficiari ai principalelor beneficii sociale acordate persoanelor cu
handicap, în anul 2013, comparativ cu anul 2012
Indicator
Indemnizația
pentru însoțitorii
persoanelor cu
handicap vizual grav
Indemnizația pentru
persoanele cu handicap
grav sau accentuat
Bugetul personal complementar
pentru persoanele cu handicap
grav accentuat grav accentuat mediu
Numărul de beneficiari
- anul 2012 43.818 193.146 349.010 222.215 360.781 75.681
- anul 2013 43.836 197.229 355.115 226.992 367.868 76.283
Modificare 2013
față de 2012
- absolută (+/-) 18 4.083 6.105 4.777 7.087 602
- relativă (%) 0,0 2,1 1,7 2,1 2,0 0,8
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Suma plătită în anul 2013 pentru cele cinci beneficii de mai sus (indemnizația lunară pentru
adulții cu handicap grav și accentuat, bugetul personal complementar lunar pentru persoanele cu
handicap grav, accentuat sau mediu, indemnizația lunară pentru însoțitorii adulților cu handicap,
indemnizația lunară de hrană pentru persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA și alocația de
hrană pentru copii cu handicap HIV / SIDA) a fost de 2.112.978.312 lei.
8 Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările
ulterioare
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 47
Comparativ cu anul anterior, suma plătită pentru aceste beneficii a cunoscut o creștere de
61.198.341 lei (3,0%), datorită în principal creșterii cuantumului indemnizației pentru însoțitori de la
530 lei în perioada ianuarie-mai 2012, la 570 lei începând cu 1 iunie 2012 și la 610 lei începând cu
luna ianuarie 2013, însă fiecare din aceste beneficii a cunoscut o creștere a sumelor plătite și a
numărului de beneficiari în această perioadă.
Ajutoare pentru persoanele refugiate
În anul 2013 din bugetul M.M.F.P.S.P.V. s-au acordat ajutoare pentru persoanele care au
dobândit statutul de refugiat sau au dobândit protecție subsidiară acordată de statul român, în
cuantum de 540 lei/lună.
Ajutorul se acordă în conformitate cu Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu
modificările și completările ulterioare, pe o perioadă de maximum 9 luni, cu posibilitatea prelungirii
pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni. Ajutorul s-a acordat în primele trei luni ale anului sub formă
rambursabilă.
Prin intrarea în vigoare a O.U.G. nr.16/20 martie 2013, ajutorul a fost prevăzut ca sprijin lunar,
fără obligativitatea rambursării.
Sumele plătite, în valoare de 795.960 lei, au fost mai mari cu 551.880 lei decât în anul 2012,
iar numărul total de beneficiari a crescut de la 111 la 426 persoane.
Situația pe țări de proveniență a fost următoarea:
- câte un beneficiar a provenit din: Arabia Saudită, Bangladesh, Cuba, Guineea, India, Liban,
Nigeria, Turcia, Yemen,
- câte doi beneficiari din: Camerun, Gambia, Iordania,
- patru beneficiari din Rwanda,
- câte cinci beneficiari din: Congo, Egipt, Myanmar, Sudan,
- șase beneficiari din Eritreea,
- zece beneficiari din Autoritatea Națională Palestiniană,
- zece beneficiari din Somalia,
- 11 beneficiari din Pakistan,
- 17 beneficiari din Iran,
- 18 beneficiari din Irak,
- 21 beneficiari din Afganistan,
- 294 beneficiari din Siria.
Direcția Servicii Sociale și Incluziune Socială 48
Totalul beneficiilor de asistență socială
Așa cum se poate observa în tabelul de mai jos, în anul 2013, M.M.F.P.S.P.V., prin agențiile
județene de plăți și inspecție socială, a efectuat plăți pentru beneficiile de asistență socială menționate
de 7.882.785.890 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 1,78 miliarde de euro. Comparativ cu sumele
cheltuite în anul 2012, a avut loc o creștere de 1.138.202 lei, respectiv de 0,01%.
În cazul în care se raportează aceste plăți la produsul intern brut estimat pentru anul 20139, se
obține o pondere a beneficiilor sociale de 1,25% din PIB, mai mică decât în anul 2012, când ponderea
a fost de 1,34%.
Tabel nr. 15. Sume plătite din bugetul M.M.F.P.S.P.V. pentru principalele
beneficii de asistență socială în anul 2013
Beneficiu
Sume
plătite,
2013 (lei)
Pondere în
total sume
plătite,
2013 (%)
Modificare
2013 față de 2012
absolută
(+/-)
relativă
(%)
Beneficii sociale - Total 7.882.785.890 100,0 1.138.202 0,0
Alocația de stat pentru copii 2.718.491.547 34,5 -44.307.227 -1,6
Indemnizație pentru creșterea copilului 1.534.501.939 19,5 -225.785.160 -12,8
Indemnizația lunară pentru adulții cu handicap grav
și accentuat 1.181.430.869 15,0 20.294.491 1,7
Bugetul personal complementar lunar pentru
persoanele cu handicap grav, accentuat și mediu 576.027.107 7,3 10.070.413 1,8
Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim
garantat 533.372.724 6,8 119.080.462 28,7
Ajutoare de încălzire - total 368.459.714 4,7 1.860.866 0,5
Indemnizația lunară pentru însoțitorii adulților cu