1 Raport privind Impactul asupra Mediului Proiect “ Construire ferma pentru cresterea puilor de carne” comuna Lumina, judetul Constanta Beneficiar: S.C. LA FERM GRUP S.R.L., comuna Lumina, judeţul Constanţa Intocmit: Profesor dr. Ing. Georgescu P. Lucian Octombrie 2010
185
Embed
Raport privind Impactul asupra Mediului - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea... · 1 Raport privind Impactul asupra Mediului Proiect “ Construire
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
Raport privind Impactul asupra Mediului
Proiect “ Construire ferma pentru cresterea puilor de carne” comuna
Lumina, judetul Constanta
Beneficiar: S.C. LA FERM GRUP S.R.L., comuna Lumina, judeţul
Constanţa
Intocmit: Profesor dr. Ing. Georgescu P. Lucian
Octombrie 2010
2
Cuprins
1. Informatii generale ............................................................................ .. 1.1. Informatii despre titularul proiectului ................................................ 1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu ......................................... 1.3. Denumirea proiectului ........................................................................ 1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia .......................... 1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa .................................................... 1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului ........................................ 1.5. Durata etapei de functionare................................................................... 1.6. Informatii privind productia.............................................................. 1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice 1.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa.......................................................................... 1.9. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica.................................................. 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele.................................................... 2. Procese tehnologice...................................................................................... 2.1. Procese tehnologice de productie .............................................................. 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute in vedere ...................................... 2.1.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile.............................................................................. 2.2. Activitati de dezafectare ........................................................................... 3. Deseuri .......................................................................................................... 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora........................................................ 4.1 APA 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului .................................... 4.1.2. Alimentarea cu apa ................................................................................. 4.1.3. Managementul apelor uzate.................................................................... 4.1.4. Prognoza impactului ............................................................................... 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului .......................................................... 4.2. Aerul 4.2.1 Date generale.......................................................................................... 4.2.2 Surse si poluanti generati ........................................................................ 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului .................................................................. 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului ...........................................................
3
4.3 Solul 4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitie granulometrica, permeabilitate, densitate)................................................................................... 4.3.2 Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona ........... 4.3.3 Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante; conditii geotehnice 4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate................................................................. 4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti................................ 4.3.6 Sursele de poluare a solului .................................................................... 4.3.7. Prognoza impactului................................................................................ 4.3.8 Masuri de diminuare a impactului ........................................................... 4.2. Geologia subsolului ................................................................................... 4.4.1 Caracterizarea subsolului pe amplasament............................................... 4.2.2. Impactul prognozat ................................................................................. 4.3. Biodiversitatea............................................................................................ 4.3.1. Informatii despre biotipurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helestee si nisipuri. 4.3.2. Ariile de protectie de interes comunitar SCI .......................................... 4.3.3. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia speciilor............................................................................................................. 4.3.4. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie .................................... 4.3.5. Rute de migrare ...................................................................................... 4.3.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci ......................................... 4.3.7. Impact prognozat .................................................................................... 4.4.Peisajul........................................................................................................ 4.4.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia ... 4.4.2. Impactul prognozat ................................................................................. 4.4.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural ......................................... 4.4.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone-tampon); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor.......................................................................................... 4.4.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor. 4.4.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare; numarul si diversitatea punctelor de observare............................ 4.4.7. Masuri de diminuare a impactului .......................................................... 4.5. Mediul social si economic......................................................................... 4.5.1. Evaluarea mediul social si economic ..................................................... 4.5.2. Masuri de diminuare a impactului ......................................................... 4.6. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural.......................................
4
4.6.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale . 4.6.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice .................................. 5. Analiza alternativelor.................................................................................... 5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt moment pentru demararea proiectului, alte solutii tehnice si tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului asupra mediului ......................................................... 5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pentru fiecare componenta de mediu ............................................................ 6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii lucrarilor de constructie. .................................................................................................... Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functionarii fermei de crestere a puilor ................................................................................................................ 7. Situatii de risc ............................................................................................... 7.1. Riscuri naturale .......................................................................................... 7.2. Accidente potentiale................................................................................... 7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului............................................................................. 7.4. Planuri pentru situatii de risc .................................................................... 7.5. Masuri de prevenire a accidentelor............................................................ 8. Descrierea dificultatilor................................................................................. 9. Rezumat fara caracter tehnic........................................................................ 9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor stiintifice etc................................................................................. 9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si, daca exista, incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului ......................................................................................................... 9.3. Impactul prognozat asupra mediului ........................................................ 9.4. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu ................. 9.5. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului……………………………………………………………………… 9.6. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact......................................................... 10. Surse de informare ...................................................................................... 11. LISTA ABREVIERILOR .........................................................................
5
Raport privind impactul asupra mediului
Proiect
“Construire ferma mixta pentru cresterea puilor de carne”
1. Informatii generale
1.1 Informatii despre titularul proiectului
S.C. LA-FERM GRUP S.R.L. str. D1 NR.79, Depozit 10-trup Mamaia
Nord, lotul 320,localitatea Navodari, judetul Constanta.Tel:0723208990
1.2 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a
impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu
PFA Georgescu P. Lucian, persoana fizica autorizata, atestata de
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
1.3 Denumirea proiectului
“Construire ferma mixta pentru cresterea puilor de carne”
Scopul evaluarii de mediu
Studierea impactului activitatilor care se vor desfasura, va evidentia
posibilele surse de poluare si efectele pe care le pot determina, pe baza
6
carora se va mentiona necesitatea de a fi luate masuri care sa contracareze
eventualele efecte negative.
Analiza activitatilor si a contextului in care acestea se desfasoara
permite identificarea si estimarea efectelor pe care le determina, efecte pe
baza carora se vor mentiona masurile care le contracareaza pe cele negative.
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileste efectele
ce vor rezulta din impactul activitatii care urmeaza a fi desfasurata in cadrul
investitiei, denumita , „Construire ferma pentru cresterea puilor de carne”,
precum si asupra factorului social si economic.
Obiectivele Studiului de evaluare a impactului au in vedere stabilirea
urmatoarelor:
� modificari posibile pozitive sau negative, ce pot interveni in calitatea
factorilor de mediu prin desfasurarea activitatii;
� nivelul de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei si al
riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major;
� modul de incadrare in reglementarile legale in vigoare privind
protectia mediului;
� masuri ce pot fi luate pentru a se asigura protectia mediului.
Raportul privind Impactul asupra Mediului s-a intocmit conform
recomandarilor din Ghidul metodologic privind etapa de definire a
domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare
aprobat prin OM nr. 863/2002.
La intocmirea Raportului privind Impactul asupra Mediului au fost
analizate urmatoarele documente:
• Contract vanzare cumparare nr.739/26.03.2008
• Certificat de Urbanism nr. 316/2009 “ Construire ferma mixta pentru
cresterea puilor de carne”;
7
• Avize si notificari ale autoritatilor judetului Constanta (aviz DSP
• Adeverinta nr. 8980RP/01.10.2009 Agentia pentru Protectia
Mediului Constanta;
• Plan de incadrare in zona 1:5000;
• Plan de situatie si amplasare in zona
• Studiu de fezabilitate intocmit de SC TWINS MANAGEMNT LCN
SRL;
• Documente de referinta BAT/BREF - Cele mai bune tehnici
disponibile aplicabile pentru proiectul propus.
1.4 1.4 1.4 1.4 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuiaDescrierea proiectului si descrierea etapelor acestuiaDescrierea proiectului si descrierea etapelor acestuiaDescrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia
Obiectivele principale urmărite prin realizarea investiţiei sunt următoarele:
Crearea unei exploataţii agricole şi a unei noi capacităţi de producţie
animalieră în condiţii eficiente şi de creştere a competitivităţii între
unităţile de producţie româneşti şi cele din Uniunea Europeană;
Implementarea standardelor comunitare în materie prin adaptarea
acestora la realizarea exploataţiei agricole;
Realizarea de produse cu o valoare adăugată cât mai mare;
Introducerea de echipamente de producere şi utilizare a energie din
surse regenerabile de energie în scopul protejării şi îmbunătăţirii
calităţii mediului împotriva surselor de poluare cu efect de seră.
Sporirea productivităţii muncii în agricultură.
Cresterea gradului de absorbire a fondurilor europene
Avantajul major al amplasamentului ales il constituie plasarea lui in
centrul de interes al activitatilor cu specific agricol si de crestere a
8
animalelor si pasarilor, cu posibilitatea de acces si crearea de utilitati
necesare functionarii in conditii optime.
In plus, beneficiarul se afla in procedura de pregatire a cererii de finantare
pentru fonduri structurale Implementarea proiectului va imbunatati rata
atragerii fondurilor nerambursabile de la UE, va crea locuri de munca si va
utiliza in mod favorabil potentialul economic si social al zonei.
S.C. LA-FERM GRUP S.R.L. detine in proprietate terenul in suprafata de
6,36 ha unda se va amplasa ferma pentru cresterea puilor de carne .
De asemenea un alt avantaj in constituie posibilitatea accesarii Fondului
European Agricol pentru Dezvoltare Rurala implementat prin Programul
National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, Masura 121, „Modernizarea
exploatatiilor agricole”.
Comuna Lumina din judeţul Constanţa are determinat un potenţial MEDIU
agricol pentru categoria păsări potrivit “Studiului pentru determinarea
zonelor de potenţial, a zonelor geografice şi marjelor brute de standard
unitare pentru proiectele din cadrul măsurii 3.1 Investiţii în exploataţiile
agricole” elaborate de către Institutul de Cercetări pentru Podologie şi
Agrochimie (ICPA) – Bucureşti şi Institutul de Cercetare – Dezvoltare
pentru Economie Agrară (ICDEA).
1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa
Amplasamentul obiectivului propus „ Construire ferma pentru
cresterea puilor de carne” aflat in folosinta S.C. LA-FERM GRUP S.R.L.,
conform contractului de vanzare – cumparare autentificat cu nr.
739/26.03.2008, este situat in extravilanul comunei Lumina, sat Sibioara,
judetul Constanta, parcela A 915/21.
9
Suprafata de teren pe care se realizeaza investitia este incadrata
conform Certificatului de urbanism nr.316/2009 ca si folosinta actuala in
categoria „teren arabil”, destinatia stabilita prin planurile de urbanism si de
amanajare a teritoriului aprobate fiind de “teren cu destinatie agricola
TDA”.
Vecinatatile amplasamentului destinat investitiei sunt:
� la Nord – Rizescu Codruta;
� la Est – drum exploatare 914;
� la Sud – drum exploatare 916;
� la Vest – lot 915/20.
Accesul la amplasament se va asigura din drumul de exploatare DE
914 la intilnirea cu DE 916.
• In zona exista in apropierea terenului analizat o linie electrica
de medie tensiune, beneficiarul avind astfel posibilitatea asigurarii
energiei electice prin amplasarea pe teren a unui post de
transformare la sol.
• Deoarece in zona nu exista retele de apa potabila, pentru
asigurarea apei necesare se vor fora 2 puturi de adincime cu un
rezervor de colectare a apei, in imediata vecinatate a puturilor.
• In zona nu exista retele de canalizare astfel incit se va monta o
microstatie de epurare biologica.
Parametrii terenului si constructiilor propuse sunt:
S teren = 4 ha
Suprafata totala construită la sol va fi de Ac = 3000mp
P.O.T. = 4,7 %;
P.O.T. maxim propus = 15%;
10
C.U.T. = 0,047
C.U.T. maxim propus= 0,25
Amplasamentul se inscrie in zona seismica D cu perioada de colt Tc=1s si
coeficient seismic KS=0,16.
1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului
Pe amplasamentul situat in Comuna Lumina, sat Sibioara se va
amenaja o ferma de crestere a puilor pentru carne, proiect ce se va derula in
doua faze:
� I - constructie proiect
� II – punere in functiune ferma crestere a puilor pentru carne.
Investiţia propusă a se realiza constă în:
� Construirea a două hale – adăposturi pentru creşterea intensivă a
puilor pentru carne în localitatea Lumina sat Sibioara judeţul
Constanţa care va avea o capacitate de producţie de
47.600/capete/ciclu/fermă;
� Construirea unui spaţiu care să deservească personalului de
producţie;
� Construirea unei platforme betonate care să aibă ca scop
depozitarea dejecţiilor rezultate în urma încheierii fluxul
tehnologic şi folosirea acestuia ca îngrăşământ organic natural
aplicat solului înainte de înfiinţarea fiecărei culturi conform unui
plan de fertilizare întocmit şi avizat de organismele abilitate,
respectiv Agenţia de Consultaţă în Pedologie şi Agrochimie;
� Amenajarea aleilor betonate în incinta fermei;
� Realizarea împrejmuirii perimetrale a fermei;
11
� Asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţie, energie,
apă, canalizare, gaz etc.;
� Realizarea iluminatului exterior;
� Asigurarea fluxului tehnologic al halelor – adăposturi prin
achiziţionarea sistemelor de transport al hranei, adăpare, ventilaţie
Achiziţionarea echipamentelor tehnologice necesare bunei funcţionări a
fermei luându-se în consideraţie consecinţele şi impactul producerii unor
riscuri precum întreruperea cu energie electrică a fermei datorită unei
23
defecţiuni sau avarii la sistemul naţional energetic, motiv pentru care se
impune achiziţionarea ca echipament tehnologic a unui grup electrogen care
să asigure alimentare cu energie electrică a exploataţie pe durata întreruperii
pănâ la restabilirea şi furnizarea energiei electrice din sistemului naţional
energetic.
ALIMENTAREA CU GAZ
Distanta de siguranta fata de diferite obiective :
- cladire, spatii de productie, anexe – 10 m
- limita de proprietate – 10 m
- linii de inalta tensiune – 25 m
Caracteristici rezervor, fundatie si imprejmuire rezervor :
- rezervor - Lungime 4.70 m
- latime 1.20 m
- inaltime 1.56 m
- fundatie (placa beton) – Lungime 5.50 m, latime 2.00 m, grosime 15
cm (deasupra solului)
- imprejmuire – inaltime plasa 1.80 m
Realizarea sistemelor de canalizare
Evacuarea apelor uzate menajere, rezultate de la spatiul destinat
personalului, precum si a apelor uzate tehnologice, provenite de la
igienizarea halelor, se va face intr-un bazin betonat cu capacitatea de 50mc.
Inainte de evacuare apele uzate sunt epurate intr-o ministatie de epurare,care
se va monta la limita sud-vestica a amplasmentului. Reteaua de canalizare se
va executa din conducte PVC-KG cu D=160 mm. Apa din bazin va fi
utilizata la irigarea terenului agricol detinut de SC LA FERM GRUP SRL.
24
Pichet incendiu - In interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de
incendiu complet echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii
inceputurilor de incendii: topor-tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI;
cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu CO2 si pulbere, lopata
PSI, lada cu nisip etc. Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie in
caz de incediu 32 stingatoare portabile tip P6.
Obiective in cadrul proiectului
Obiectivele generale si
obiectivele specifice
Obiectivele urmarite prin proiect Descrierea modului in care se
urmareste atingerea
obiectivelor
EG1 – Proiectul respecta:
conformitatea cu obiectivul
general al măsurii:
cresterea competitivitatii
sectorului agricol printr-o
utilizare mai buna a resurselor
umane si a factorilor de
productie si indeplinirea
standardelor nationale si a
standardelor comunitare
a) şi cu cel puţin unul din
obiectivele specifice:
Crearea unei noi exploataţii
agricole în scopul creşterii puilor
de carne
construirea unei ferme mixte
pentru creşterea puilor de
carne de la o zi până la 42 de
zile cu o greutate medie la
sacrificare de 1,970 kg.
înfiinţarea culturilor de cîmp în
special porumb şi grâu.
a) Adaptarea
exploataţiilor la standardele
comunitare;
b) Creşterea veniturilor
exploataţiilor agricole sprijinite;
Implementarea standardului
privind protecţia apelor împotriva
poluării cu nitraţi proveniţi din
surse agricole
Construirea unei platforme
betonate pentru colectarea
şi depozitarea dejecţiilor
solide rezultate în urma
încheierii fiecărui ciclu de
producţie şi folosirea
acestuia ca îngrăşământ
natural organic înainte de
înfiinţarea culturilor de camp
25
conform planului de
fertilizare a solului.
Obiectivele generale si
obiectivele specifice
Obiectivele urmarite prin proiect Descrierea modului in care se
urmareste atingerea
obiectivelor*
EG2 - Proiectul să fie în acord
cu:
a) potenţialul agricol al zonei20 şi
b) să demonstreze
îmbunătăţirea performanţei
generale a exploataţiei agricole
la data dării în exploatare a
investiţiei:
Obiective tehnice:
- achiziţia de tractoare,
combine, maşini, utilaje,
echipamente etc, care
determină creşterea
productivităţii muncii,
îmbunătăţirea calităţii
produselor agricole,
introducerea de tehnologii
performante,
îmbunătăţirea condiţiilor de
lucru;
- construirea şi/sau
modernizarea clădirilor
Construirea fermei pentru
creşterea puilor de carne
Construirea a două hale –
adăposturi pe structură
metalică cu fundaţii izolate la
stâlpii de sustinere, zid
perimetral care să unească
fundaţiile stâlpilor, pereţii vor fi
din panouri termoizolante de
tip “sandwich”, învelitoarea va
fi din acelaşi material ca pereţii
şi va avea o grosime de 0,70
mm.
Adăposturile va asigura
microclimatul necesar
bunăstării şi sănătăţii
26
operaţionale care conduc la
asigurarea conformităţii cu
standardele comunitare;
- diversificarea producţiei în
funcţie de cerinţele pieţei,
realizarea de noi produse şi
introducerea de noi tehnologii .
Obiective economico-
financiare:
- creşterea viabilităţii
economice.
Obiective de mediu
- reducerea emisiilor
dăunătoare cu efect de seră şi
o mai bună gestionare a
deşeurilor rezultate din
activitatea de producţie;
- reducerea emisiilor de
amoniac (şi a altor gaze), în
special în exploataţiile de
creştere a animalelor prin
respectarea standardelor
sanitar-veterinare, de igienă şi
de bunăstare a animalelor;
- asigurarea respectării
cerinţelor fitosanitare,
ecologice etc.;
animalelor conform normelor
sanitar – veterinare în vigoare.
Montarea panourilor solare
pentru asigurarea energiei
termice si electrice în spaţiile
destinate personalului de
producţie;
Sisteme moderne de
climatizare şi ventilaţie
amplasate în halele –
adăposturi pentru asigurarea
microclimatului puilor
Microstatie de epurare a apei
uzate
27
Constructie Dotari Caracteristici constructive
Hale Adapost
Sistemul de crestere (adapostire)
Sistemul de crestere utilizat este „la sol” folosind asternut
permanent
Sitemul de hranire si alimentare cu apa
Halele adapost sunt prevazute cu 4 linii de adapare si 3 linii de
furajare.Hala adapost cuprinde si o camera tampon.
Sistem de furajare pui de carne la sol
Sistem hranire,compus din hranitori model C2-Shallow
w/windows, assy, control hranitoare,unitate de control,
motoreductor 0,37 kW -380 V-3 ~ inclusiv releu protective
motor,si buncar
- Capacitate:23.800 pui/hala
- suprafata construita: Sc = 1.200 mp lungime: L = 85 m
- latime: l = 14 m
- inaltime utila (interioara, la streasina): Hstreasina = 3,00 m
- inaltime la coama: Hcoama = 3,50 m
- 3.0 buc x Linie furajare cu urmatoarele caracteristici:
lungime Linie : 79.3 m
lungime tub hranire : 3.05 m
numar tuburi de hranire: 26.0 buc
numar hranitori / tub : 4 .0 buc
numar hranitori / linie: 105.0 buc
kit buncar model 150 plastic: 1.0 buc
- motoreductor cu releu de protectie : 1.0 buc
28
Constructie Dotari Caracteristici constructive
Sistem de suspendare si ridicare linii de furajare
Lungime linie furajare: 79.3 m
Sistem de adapare pui de carne la sol
4 linii de adapare prevazute cu nipluri /hala
Sistem de suspendare si ridicare linii de adapare
Lungime linie adapare: 79.3 m
-3.0 buc x Sistem complet cu actionare manuala, scripeti,
cabluri, un punct de suspendare la fiecare 2,44 m, cu inaltimea
medie de max. 4,00 m
4.0 buc x Linie de adapare cu urmatoarele caracteristici :
� lungime linie adapare : 79.3 m
� lungime tub adapare : 3.05 m
� numar tuburi adapare / linie 26.0 buc
� distanta intre niple: 15.0 cm
� numar niple / tub 20.0 buc
Inclusiv releu protectie motor, buncar si accesorii.
4.0 buc x Sistem complet cu actionare manuala,scripeti,
cabluri, un punct de suspendare la fiecare 2,44 m,cu inaltimea
medie de max. 4,00 m
29
Constructie Dotari Caracteristici constructive
Controlul climatului in hale
Computer Controlul Climatului CC36 Vision 911/16 R
1 computer/hala
Sistem de Ventilatie Ventilatoare pentru minima ventilatie
1 Ventilator 1450 C 200-240V/50 Hz
Clapeti de admisie aer 1 buc/hala
4 Senzori de temperatura, 16 iesiri digitale cu releu si 2 iesiri analogice 0-10 V Control turatie ventilator variabil Speedtronic 506, 20 Amp Senzor umiditate H-701 Senzor presiune statica 355 0-10V Cutie cu 16 relee Tub protectie cablu (rola 100 m) Cablu pentru senzori de temperatura si Comunicare PC, 1x2x0.8, Perechi torsadate (Rola 500 m) Cablu senzor de umiditate,3 x 0,8,rosu,Rola 100 m) Presetupa PG 16 Piulta pentru Presetupa PG 16 Clapeta de inchidere pentru ventilator 1450C Grilaj de protectie pentru ventilator 1450C Clapet admisie tronson lateral,PU,Dim. LxHxW=650x270x95mm Plasa protectie Kit scripete si Sfoara Clapet admisie Fronton,PU,Dim. LxHxW=842x305x120mm Plasa protectie Kit scripete si Sfoara Clapet admisie Fronton,PU,2 Nivele,Dim. LxHxW=1500x800x135mm
30
Constructie Dotari Caracteristici constructive
Ventilatoare pentru maxima ventilatie
1 ventilator Tip 140 R/S /hala
Cortina automata pentru sistemul de racire
1 /hala
Sistem de racire cu panouri evaporative closed top
1 buc/hala
Sistem de încalzire cu aeroterme aer cald Ermaftip GP 95
1buc/hala
clapeta de inchidere grilaj de protectie, elice otel inox . Intreruptor manual Scripete D= 22mm material plastic Clema plastic pentru reglare cablu Troliu cu motor WM125 / 300KG 230-240V 50/60HZ 1PH Senzor transmitere pozitie Set Montaj WM125 / WM250 Ghidaj cablu WM125 / WM250 Dia.80 + 2.5mtr. cable Intreruptor protectie motor Panou Racire - 1'x6' - Acoperire G.COR KIT,COOL SUMP - (9/03) SUB Pompa,Submersilbila - DOC7T W/FITT TROUGH,T-COOL 24"X100MILX31'' - KIT,TURBO COOL PAD FRAME 30'' - Intreruptor,Automat protectie pompa la lipsa apa Generator de aer cald GP 95, Gaz Lichefiat, 230V - 95kW Kit furtun Gaz Lichefiat Robinet Gaz 3/4"
1 camera tampon in fiecare hala
Camera – filtru este asezata inainte de intrarea in ferma, este prevazuta cu o antecamera, dotata cu dulapuri metalice, unde personalul va lasa hainele de strada. De aici se trece intr-o incapere aseptica, unde cei care intra in ferma se vor echipa cu echipamentul de protectie, (halat, boneta, talpici). Iesirea
31
Constructie Dotari Caracteristici constructive
din aceasta incapere este, practic, intrarea in ferma si se face prin traversarea unui filtru dezinfectat, format din solutii dezinfectante speciale, impregnate intr-un suport textil special.
Siloz depozitare
furaje 1.0 buc tip 45-00905 9 FT. / 2.75 m
Capacitate stocare : 19.4 t Volum : 30.3 m³ Inaltime : 7.7 m Diametru : 2.75 m
Statie de Epurare 1 microstatie de epurare biologica
CARACTERISTICI TEHNICE: • Diametru 1,6 m • Lungime 1,83 m • Volum util 3000 litri Frecventa vidanjare – 2 ani
platforma
depozitare
dejectii/patului
epuizat
1 platforma betonata
Dimensiunile platformei sunt L = 32 ml, l = 13 ml. Platforma va fi acoperita, iar capacitatea de stocare va fi calculata astfel incat sa permita inmagazinarea gunoiului din cele doua hale pentru intreaga perioada din an in care este interzisa imprastierea gunoiului de grajd pe terenurile agricole (noiembrie - februarie, respectiv iulie – august)
Birou
administrativ –
laborator, filtru
sanitar
Birouri, calculator, aparate de diagnostic si analiza,
microscop.
Vestiar, dus.
Panouri solare Venti SV 30- 2 buc
suprafata construita: Sc = 180 mp Cladirea va fi dispusa pe un singur nivel se vor amenaja in trei camere separate ce au ca scop desfasurarea activitatiilor de birou: arhivarea documentatiei, intocmirea si urmarirea tuturor activitatilor curente precum si a activitatilor din ferma sub aspect sanitar.
32
Pentru punerea in functiune si desfasurarea activitatilor specifice fermei de crestere a puilor de carne se vor derula
urmatoarele procese tehnologice:
· probe tehnologice ale instalatiilor si utilajelor;
· aprovizionarea cu materii prime;
· punerea in functiune a obiectivului – “Ferma crestere pui de carne “
Dotari tehnologice auxiliare
Dotari Caracteristici
Sistem de epurare fizico-chimica a apelor menajere si tehnologice
Capacitatea statiei de epurare 3mc/zi.
Alimentarea cu apa potabila
Din 2 foraje de adancime si stocare intr-un rezervor tampon
Panou de alimentare cu energie electrica
Racord trifazat 380V
.
33
1.5 Durata etapei de functionare
Ferma de crestere a puilor de carne din comuna Lumina sat Sibioara, judetul Constanta, va functiona o perioada
nedeterminata de timp in functie de cerinta de carne de pasare, de conditiile economico-sociale generale, de
existenta conditiilor legale de functionare precum si de strategia de dezvoltare pe termen lung a proprietarului.
1.6 Informatii privind productia
Halele – adăposturi din cadrul exploataţiei propusă a se infiinţa vor avea o capacitate de 23.800 pui/hala rezultând
o densitate de populare de 20 pui/m2
În cadrul exploataţiei se vor construi 2 hale – adăposturi şi capacitatea totală de producţie va fi de 23.800 x 2 =
47.600 pui/fermă/ciclu.
Fluxul tehnologic în creşterea puilor pentru carne, pe aşternut permanent este de 8 săptămâni din care: cresterea
pasarilor 6 saptamâni, curatirea si igienizarea halelor 2 saptamâni.
Denumirea activităţii Durata/săptămâni Zile
Creşterea păsărilor 6 săptămâni 42 zile
Curăţare şi igienizare
hală
2 săptămâni 14 zile
34
Acest flux permite creşterea a 6,5 cicluri/an pe aceeaşi suprafaţă.
Perioada de crestere a puilor pentru carne cuprinde trei faze :
Start (0-2 saptamani) – faza cea mai dificila din viata puilor, dar si cea mai importanta;
Crestere (de la varsta de doua saptamani pana la cca o saptamana inainte de livrare) – faza cea mai lunga din
viata puilor unde realizeaza cel mai mare spor in greutate si consuma cea mai mare parte a furajelor;
Finisare (in ultima saptamana inainte de livrare).
1.7 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice.
Principalele materii prime si materiale auxiliare (raportate la produsele finite rezultate (47600
capete pui de carne/serie ). Pentru fiecare categorie de pui de carne (greutate corporala) se folosesc categorii de
nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate conform tabelului:
35
Materii prime
Proces tehnologic/ activitate in care se utilizeaza
Natura chimică/ Compoziţia
Cantitati zilnice/ anuale/capacitati maxime
Destinaţie in mediu
Mod de depozitare
Periculozitate pentru mediu (prin natura chimica sau mod de depozitare)
1 2 3 4 5 6 7
Nutreturi combinate
Hrana pui Conform Retetei
4,3 kg hrana/pui/serie (2,7 kg furaj/kg pui viu)
100% metabolizat 80% eliminat si evacuat o data cu dejectiile
Se aduce de la FNC la ferma si se va depozita pe amplasament in buncarele prevazute pentru fiecare hala
Nu
Apa pentru consum menajer si in scopuri tehnologice - din care
Apa de baut pentru pui
Prelevata din subteran; calitate potabila
8,4 l/pui/serie calculat la 0,2l/pui/zi
partial metabolizata, partial eliminata si evacuata o data cu dejectiile
Nu se stocheaza Nu
Spalari hale pui 0,36mc/mp/an mai maredecat in BAT calculat cu dif.de 0,15 l/pui/zi
Evacuare in reteaua de canalizare a fermei.
Nu
Energie electrica
Iluminat interior si exterior; Functionare motoare linii de furajare, electropompe si ventilatoare
5kW/h/pasar
e/serie Se preia din Sistemul Energetic National printr-un post TRAFO de 250 kVA Pentru situatii de avarii: grup electrogen.
Nu
36
GPL
Incalzirea halelor Functionarea aerotermelor pentru aer cald tip Ermaf
270 000Nmc/an
evacuat in aer sub forma de gaze arse
Alimentare din rezervor de GPL
Nu
Asternut (paie sau rumegus)
Asternut in hale
Material lemnos Rumegus sau paie
max. 400 tone/an
evacuat o data cu dejectiile si folosit ca material fertilizant pentru terenurile agricole
Pe amplasament pe platforma betonata amenajata in acest sens.
Nu
Medicamente
Medicatia necesara puilor (administrate in apa de baut si in furaje)
Vitamine
Conform prescriptiilor medicului epizootolog
Absorbit in organism
Cantitatile necesare fiecarei serii se aduc de la unitati specializate si se pastreaza In frigider special in cladirea filtrului sanitar
Nu
Vaccinuri
Medicatia necesara puilor (administrate in aerosoli si in apa de baut)
STRESOL
COLINA
Conform prescriptiilor medicului epizootolog
Absorbit in organism
Cantitatile necesare fiecarei serii se aduc de la unitati specializate si se pastreaza In frigider special in cladirea filtrului sanitar
Da Datorita naturii biologice
Materiale degresante si dezinfectante
Dezinfectia/igienizarea halelor dupa fiecare ciclu de productie; desinfectia asternutului proaspat
DM CID S - desogerme-sanishoc - clorura de var.
40 litri 64 litri
Evacuat o data cu dejectiile
Cantitatile necesare fiecarei serii se aduc de la unitati specializate in bidoane de plastic (sau pungi de plastic) si sunt depozitate pe perioade scurte de timp in magazia inchisa.
Nu: in cantitate mica si solutie diluata
37
1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de
activitatea propusa
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
Perioada de constructie
Trafic rutier (utilaje si
autovehicule de
transport) emisii
specifice activitatilor de
transport, particule de
praf
CMA STAS
12574-87 - da
Verificarea periodica a starii
tehnice a utilajelor aflate in
dotare
Pol
uare
atm
osfe
rica
Transportul si
descarcarea materialelor
Functie de numarul
utilajelor si
autovehiculelor care vor
fi utilizate in cadrul
organizarii de santier
CMA STAS
12574-87
- da Pulberi antrenate
de curentii
Acoperirea materialelor in
timpul transportului
38
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
de constructie (pulberi,
COV etc.)
atmosferici in
zonele vecine
Depozitarea necontrolata
a materiilor prime si
materialelor, a deseurilor
Ord. MAPPM
756/1997 - da
Respectarea conditiilor
impuse in urma organizarii
de santier, amenajarea
depozitelor specifice fiecarui
tip de material, amenajarea
unei platforme betonate
pentru operatiunile de
incarcare-descarcare Pol
uare
a so
lulu
i
Scurgeri de produse
petroliere
Functie de starea tehnica
a utilajelor si masinilor
Ord. MAPPM
756/1997 - da
Utilizarea unor utilaje cu
revizia tehnica realizata in
mod regulat Schimburile de
39
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
ulei se realizeazade catre
persoane instruite/autorizate
Pol
uare
a fo
nica
Functionarea utilajelor
Functie de numarul
utilajelor utilizate in
cadrul organizarii de
santier
STAS
10009/88 da
Monitorizarea nivelului de
zgomot
Scurgeri accidentale de
produse petroliere
In cazul aparitiei unor
poluari accidentale in
perioada organizarii de
santier
NTPA
001/2002 da
Utilizarea unor utilaje cu
revizia tehnica realizata in
mod regulat Schimburile de
ulei se realizeazade catre
persoane instruite/autorizate
Pol
uare
a ap
ei
Acumulari de ape
pluviale
In functie de nivelul
precipitatiilor
NTPA
001/2002 da
Mentinerea/intretinerea
rigolelor pentru dirijarea
apelor pluviale catre
40
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
exteriorul amplasamentului
Perioada de functionare
Utilaje, masini de
transport
Utilaje si autovehicule
ce vor realiza
aprovizionarea cu
materii prime
CMA STAS
12574-87 - da
Monitorizarea starii tehnice
a utilajelor
Pol
uare
a ae
rulu
i
Hale de crestere a puilor
de carne
statii de tratare/epurare
platforma betonata pentru
depozitare dejectii
2 hale crestere
1 statie
1 platforma
STAS 12574-
87
da Perdea vegetala
perimetrala
amplasamentului si
statiei de epurare
pentru limitarea
impactului asupra
sanatatii populatiei.
Monitorizarea imisiilor in
aerul inconjurator.
Mentinerea nivelului optim
al pernei de apa pentru
inhibarea proceselor
degradative si limitarea
producerii gazelor rezultate
41
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
Folosirea
inhibitorilor de
miros.
prin fermentatie
Pol
uare
a so
lulu
i
Depozitarea necontrolata
a materiilor prime si
materialelor, a deseurilor
rezultate.
Ordin
MAPPM
756/1997
da Respectarea conditiilor
impuse in functionarii
instalatiei, amenajarea
depozitelor specifice fiecarui
tip de material, amenajarea
unei platforme betonate
pentru operatiunile de
42
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
incarcare- descarcare
Scurgeri de produse
petroliere
Functie de starea tehnica
a utilajelor si masinilor
ce vor realiza
aprovizionarea sau
achizitionarea de
produse finite
Ordin
MAPPM
756/1997
da
Utilizarea unor utilaje cu
revizia tehnica realizata in
mod regulat
Schimburile de ulei se
realizeaza de catre persoane
instruite/autorizate
Pol
uare
a
foni
ca
Traficul rutier
Functie de numarul
autovehiculelor care vor
tranzita amplasamentul
STAS
10009/88 da
Monitorizarea starii tehnice
a utilajelor ce vor tranzita
amplasamentul
43
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
Functionarea utilajelor
Utilajelor utilizate in
cadrul activitatii de
functionare a Fermei de
crestere a puilor de carne
STAS
10009/88 da
Monitorizarea nivelului de
zgomot produs de catre
utilaje.
Pol
uare
a ap
ei
Evacuarea necontrolata a
apelor uzate tehnologice
In cazul aparitiei unor
poluari accidentale in
perioada de functionare
prin eliminarea apelor in
receptori naturali
NTPA
001/2002 da
Mentinerea intr-o stare buna
de functionare a sistemului
de epurare si a bazinului
colector a apelor uzate
tehnologice
Hale de crestere a puilor
de carne
statii de tratare/epurare
platforma depozitare
dejectii
2 hale crestere
1 statie
1 platforma
STAS 12574-
87 da
Perdea vegetala
perimetrala
amplasamentului si
statiei de epurare
pentru limitarea
Monitorizarea imisiilor in aerul
inconjurator.
Mentinerea nivelului optim al
pernei de apa pentru inhibarea
proceselor degradative si limitarea
44
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
impactului asupra
sanatatii populatiei.
Folosirea
inhibitorilor de
miros.
producerii gazelor rezultate prin
fermentatie
Depozitarea necontrolata
a materiilor prime si
materialelor, a deseurilor
rezultate.
MAPPM
756/1997 da
Respectarea conditiilor impuse in
functionarii instalatiei, amenajarea
depozitelor specifice fiecarui tip de
material, amenajarea unei
platforme betonate pentru
operatiunile de incarcare-
45
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
descarcare
46
1.91.91.91.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologicaAlte tipuri de poluare fizica sau biologicaAlte tipuri de poluare fizica sau biologicaAlte tipuri de poluare fizica sau biologica
Nu este cazul.
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor
alegerii uneia dintre ele
In ceea ce priveste alternativele alese acestea nu au fost supuse analizei deoarece locatia fermei de crestere a puilor
de carne din extravilanul localitatii Lumina detine infrastructura necesara punerii in exploatare a unei ferme de
crestere a puilor de carne. Comuna Lumina judeţul Constanţa are o tradiţie în domeniul creşterii păsărilor deoarece
aici a existat încă din anul 1976 înfiinţat complexul avicol “Lumina” unde avea o capacitate de producţie de
180.000 pui de carne pe serie.
Avantajele amplasamentului ales constau în existenta drumurilor de acces (DE 914 si De 916), respectarea distantei
fata de zonele locuite, prevazute in Ord. Ministerului Sanatatii nr.536/1997, precum si distanta considerabila fata
de o alta instalatie similara, respectiv SC AVICOLA LUMINA SA (7km).
Amplasamentul ales asigura masuri de protectie pentru functionarea proiectului.
47
2.Procese tehnologice
2.1 Procese tehnologice de productie
Constructiile ce urmeaza a fi construite pentru cresterea puilor pentru carne vor avea regimul de inaltime
parter, considerindu-se cota zero deasupra drumului de acces, se vor realiza pe structura metalica cu inchideri
usoare (panouri Rompan, izolatie din vata minerala, invelitoare din panouri Rompan, tabla cutata sau onduline.)
Fundatiile se vor face din beton armat, izolate in zona stilpilor metalici de sustinere a intregii structuri. Arhitectura
cladirilor va respecta caracterul specific fermelor de crestere a pasarilor, cu acoperisul in doua ape.Suprafata
actuala a amplasamentului se va mentine neschimbata. Indicii de ocupare rezultati vor fi POT max propus=15%;
CUT max propus=0,25.
Lucrari propuse pentru realizarea proiectului:
• Construire hale-adapost
• Construire puturi forate
• Construire spatiu administrativ
• Construire microstatie de epurare biologica
• Construire silozuri depozitare furaje
• Construire platforma betonata pentru depozitarea deseurilor.
Ferma de crestere a puilor de carne va functiona in regim de aproximativ 6,5 serii de productie/an, o serie de
productie (un ciclu de crestere) avand o durata de cca 8 saptamani, din care 6 saptamani de crestere si 2 saptamani
perioada necesara igienizarii halelor (vidul sanitar). Puii ajung la sfarsitul unui ciclu de crestere la o greutate de
1,3-1,6 kg, cu un consum specific de cca 2,7 kg furaj/ kg pui viu.
Cei 47.600 pui de carne/serie sunt crescuti la sol pe asternut din paie in strat gros, la o densitate maxima de
populare a halelor de 20/m2.Procesul tehnologic al fermei este de crestere a puilor de carne la sol, pe asternut de
paie, in sistem intensiv, in flux continuu, pe principiul „totul-plin totul-gol”. Durata totala a ciclului de productie
(inclusiv igienizarea) este de 56 de zile (pana la greutatea de 1,3-1,6 kg). Anual se cresc aproximativ 6,5 cicluri x
47600 capete de pui/ciclu (serie).Ferma de crestere a puilor ce carne este alcatuita din 2 hale-adapost, fiecare hala
avind si o camera tampon.
Halele – adăposturi din cadrul exploataţiei propusă a se infiinţa vor avea o capacitate de 23.800 pui/hala rezultând
o densitate de populare de 20 pui/m2
49
În cadrul exploataţiei se vor construi 2 hale – adăposturi şi capacitatea totală de producţie va fi de 23.800 x 2 =
47.600 pui/fermă/ciclu.
Fiecare hala a fi prevazuta cu 4 linii de adapare si 3 linii de furajare.
Descrierea fluxului tehnologic
Fluxul tehnologic in cresterea puilor pentru carne, pe asternut permanent, este de 8 saptamani, din care :
6 saptamani (42 zile) cresterea puilor;
2 saptamani (14 zile) curatare si igienizare hala;
Acest flux permite cresterea a 6,5 cicluri/an pe aceeasi suprafata.
Pregatirea adapostului pentru populare
Inainte de popularea adapostului cu pui de o zi se vor lua toate masurile ca aceasta sa fie pregatit pentru populare, iar
instalatiile sa fie functionale. Astfel:
Se va asigura o hranitoare pentru fiecare 70 pui ;
50
Se va asigura un picurator pentru fiecare 10 pui ;
Se va incalzi adapostul cu cateva ore inainte pentru a se realiza temperatura optima in adapost ;
Se va asigura apa in adaposturi cu 2-3 ore inainte de populare, pentru a se incalzi la o temperature de 16 – 18
grade C. Apa trebuie sa contina vitamine si antibiotice.
Folosirea unui asternut curat, uscat, întins uniform pe toată suprafaţa adăpostului.
Popularea cu pui de o zi
Puii pentru populare trebuie să prezinte urmatoarele însusiri :
� să aibă picioarele drepte;
� tonicitatea sau marimea abdomenului normal;
� ombilicul să fie uscat, cu plaga inchisa;
� sa aiba puful uscat, neaglutinat, fara resturi de ou şi să fie sănătoşi.
Puii de o zi se transportă in mijloace de transport adecvate, curate, dezinfectate si aerisite. De asemenea, transportul
trebuie sa fie cat mai scurt si mai putin stresat.
51
Puii de o zi trebuie introdusi in adapost cat mai repede dupa ce au fost eclozinati. Principalul argument al
introducerii cat mai urgente in hala dupa acloziune este nevoia acestora de a consuma apa. Lipsa prelungita a
adaparii determina deshidratarea puilor.
Furajele vor fi puse in hranitori la 2-3 ore dupa populare. In primele 3 zile se aplica tratamentul antistres.
Vaccinarea contra preudopestei aviare se face la 9, 24, si 42 de zile, iar pentru bursita la 14 zile cu vaccinuri
recomandate de medicul veterinar. Ultima vaccinare trebuie aplicata cu 7 zile inainte de livrarea la abator. La fiecare
vaccinare se intervine antistresant cu Stresol 10 g + 2 ml Colina la 10 litri apa.
Se va urmarii tot timpul comportamentul puilor pentru a putea depista si remedia orice problema aparuta.
Cresterea puilor de carne
Perioada de crestere a puilor pentru carne cuprinde trei faze :
Start (0-2 saptamani) – faza cea mai dificila din viata puilor, dar si cea mai importanta;
Crestere (de la varsta de doua saptamani pana la cca o saptamana inainte de livrare) – faza cea mai lunga din
viata puilor unde realizeaza cel mai mare spor in greutate si consuma cea mai mare parte a furajelor;
Finisare (in ultima saptamana inainte de livrare). In cresterea puilor pentru carne se folosesc doua retete de nutret combinat :
52
O reteta de crestere (start) 21 – 1;
O reteta de continuare si finisare 21 – 2.
In ceea ce priveste proteina bruta, normele prevad in perioada 0-4 saptamani 22.8% PB si 22.2% PB in perioada 4-6
saptamani.
De asemenea, nivelul energetic al ratiei furajere trebuie sa fie de cca 3.000 kgcal/kg pe intreaga perioada de crestere.
O reteta cu nivel energetic ridicat, dar neechilibrata su raport proteic va aduce la depuneri de grasime pe carcase si
viscera, lucru nedorit atat de crescator, cat si de consumator.
Alimentatia rationala a pasarilor presupune si :
Asigurarea frontului optim de furajare care influenteaza cresterea puilor;
Administrarea de ratii elaborate dupa un program de furajare strict, in functie de tehnologia de crestere;
Elaborarea unei ratii echilibrate pentru mentinerea apetitului si evitarea carentelor nutritionale.
Necesarul total de apa este de 0.25 litri/pui/zi, din care 0.1 litri/pui/zi consum biologic.
In ceea ce priveste iluminatul artificial, pentru puii de carne indicele de iluminare normal este de 2.5 – 1.0 W/m.p. in
primele zile, apoi scade in asa fel incat la opt zile este de 0.7 – 0.9 W.m.p. iar intensitatea luminii este de 5-20 lucsi.
Cresterea pentru carne în perioada 0 - 3 saptamani
53
In primele saptamani de viata, puii au nevoie de o temperatură apropiată de aceea de incubatie, o hrana deosebit de
echilibrata si proaspata, o ingrijire atenta din partea crescatorului.
Asigurand aceste conditii se va limita la minimum pierderile prin mortalitate si se va obtine pui sanatosi, vigurosi si
apti de a da sporuri foarte bune in greutate.
In primele zile de viata, puii se hranesc si se adapa din tavite si adapatori simple.
Se va administra cantitati mici de furaje, in tainuri cat mai dese, astfel incat furajul sa fie permanent proaspat si sa
trezeasca intersul puilor fata de consumul de foraj.
La doua saptamani, tavitele si adapatorile simple vor fi scoase si se vor instala hranitori si instalatia de adapare.
De asemenea, intensitatea luminii este mai puternica deoarece puii au o vedere mai slaba in primele zile de viata,
astfel ca in prima saptamana din 24 de ore ale zilei programul de iluminat este de 23 ore lumina cu o ora intuneric.
O grija deosebita se va acorda mentinerii unui asternut uscat si curat.
Cresterea puilor pentru carne in perioada 3 - 6 saptamani
In aceasta perioadă problemele principale care trebuie avute in vedere sunt hranirea, adaparea si microclimatul.
Puiul de carne se dezvolta foarte repede, atat ca greutate corporala, cat si ca inaltime. Pentru aceasta crescatorul
trebuie sa aiba grija ca inaltimea hranitorilor sa fie usor superioara inaltimii spinarii puilor (10-20 cm).
54
Daca inaltimea este mai mica, hranirea si adaparea sunt incomode si are loc risipa de furaje si apa; puii circula greu
si se lovesc, deteriorandu – se calitatea carcaselor dupa taiere. De asemenea, nu trebuie sa existe o distantă mai
mica de 50 cm intre doua hranitori tronconice deoarece puii se hranesc concomitant la ambele si se jeneaza,
neputandu – se furaja normal.
Pentru cresterea puilor de carne pentru o serie de productie, pornind de la popularea halelor cu pui de o zi, este
necesara o cantitate de 2,70 kg de hrana/cap de pui/ciclu de ingrasare pentru un spor de un kg. Incalzirea fiecarei
hale se face cu aeroterme, echipate complet cu termostate cu reglare electronica. Programul de lumina asigurat
pentru cresterea puilor este variabil, durata variind in functie de varsta puilor.
Totodata, nu mai este nevoie ca tainurile sa se administreze de mai multe ori pe zi ca in primele saptamani. Furajul
se poate administra o data pe zi sau chiar o data la doua – trei zile, fara a influenta negative sporul in greutate.
Furajul administrat va fi de tip finisare si trebuie sa asigure din punct de vedere calitativ toate elementele nutritive
necesare acestei perioade de dezvoltare.
Necesarul de substante nutritive
Tipul
hibridului
E.M.
Kcal./kg
P.B.
%
M.
%
M.+C.
%
L.
%
Ca.
%
P.
%
Ross 3225 19-21 0.47 0.85 1.13 0.85 0.44
Hybro 3200 17.5 0.35 0.70 0.94 0.80-0.85 0.39
Nota :
E. M. – energie metabolizabila
P. B. – proteina bruta
55
M. – metionima
M.+ C. – metionima + cristina
L. – lizina
Ca. – calciu
P – fosfor
Evacuarea dejectiilor rezultate in urma cresterii puilor de carne din cadrul fermei se face la sfarsitulul unei serii,
dejectiile solide fiind colectate la sfarsitul ciclului de productie in interior in capatul fiecarei hale.
Din hala dejectiile se incarca direct in mijloacele auto urmand a fi transportate la platforma proprie de depozitare a
dejectiilor prevazuta cu pereti cu inaltimea de minim 1,5 m. Platforma de depozitare a dejectiilor este executata din
beton si este prevazuta cu acoperis, in acest fel evitandu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica, a apei in
amestec cu dejectiile, in cazul in care, potential pot aparea fisuri in fundatia platformei. Totalul volumului de
stocare a platformei este de aproximativ 624 m3 Din care capacitatea efectiva (utila) este de 500 m3.
Colectarea, transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se vor face de doua ori pe an. Perioadele
optime de imprastiere a acestora sunt: toamna, dupa recoltare si primavara, inainte de insamantare.
Igienizare hale si utilaje
Dupa depopulare, halele intra in perioada de vid sanitar, in care are loc curatirea, spalarea si igienizarea
acestora.
56
Procesul de igienizare a halelor si utilajelor consta intr-o succesiune de activitati:
� sunt evacuate pasarile din adapost;
� Se ridica liniile de adapare si liniile de furajare ,
� se evacueaza asternutul impreuna cu dejectiile
� se scoate de sub tensiune reteaua electrica a spatiului in care urmeaza a se executa decontaminarea;
� se umezeste – cu apa sub presiune - intreaga suprafata vizata a fi decontaminata;
� se executa o curatire mecanica cu perii si dispozitive de ras suprafete;
� sunt executate reparatiile curente necesare reluarii procesului de productie;
� se aplica dezinfectantul;
� se realizeaza dezinfectia cu cloramina si produse specifice admise de ANSVSA.
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute
in vedere.
Nu au fost studiate alte tehnologii, tehnici sau echipamente, intrucât titularul a optat pentru echipamente
care corespund prevederilor BAT/BREF pentru cresterea puilor de carne .
2.1.2 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile
57
Cele mai bune tehnici disponibile aplicabile pentru proiect propus „Ferma mixta de crestere puilor de carne”
sunt:
� Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs, July 2003;
� Draft Reference Document on Best Available Techniques on emissions from storage, January 2005;
� References Document on the General Principles of Monitoring, July 2003.
Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament „ferma de crestere a puilor de carne” va respecta de la
bun inceput cele mai bune tehnici disponibile (BAT) prin masurile luate in proiectarea intregului procesul
tehnologic de crestere a pasarilor.
Selectia materiilor prime
In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care asigura dejectii cu continut scazut de
azot si fosfor. Astfel:
� operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de materii prime si
materiale auxiliare.
� furajele pentru hranirea pasarilor sunt preparate in conformitate cu recomandarile BAT. Pentru fiecare
categorie de animale se folosesc categorii de nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima
de transformare furaj/greutate.
58
Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestibilitatea nutrientilor. Prin echilibrarea
concentratiei diferitelor componente esentiale cu componente nediferentiate de N se urmareste imbunatatirea
eficientei sintezei de proteine a corpului.
De asemenea, nivelul energetic al ratiei furajere trebuie sa fie de cca 3.000 kgcal/kg pe intreaga perioada de crestere.
O reteta cu nivel energetic ridicat, dar neechilibrata su raport proteic va aduce la depuneri de grasime pe carcase si
viscera, lucru nedorit atat de crescator, cat si de consumator.
Alimentatia rationala a pasarilor presupune si :
Asigurarea frontului optim de furajare care influenteaza cresterea puilor;
Administrarea de ratii elaborate dupa un program de furajare strict, in functie de tehnologia de crestere;
Elaborarea unei ratii echilibrate pentru mentinerea apetitului si evitarea carentelor nutritionale.
Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile privind consumul de furaje. Activitatea in ferma de crestere a puilor de carne
Cerinte BAT Conformare (Da / Nu)
1 2 3 a) Tehnici de nutritie Puii sunt hraniti dupa retete diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza furaje combinate pe
Hranire in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a puiului
Da
59
baza de porumb, soia, faina de peste si alte microelemente Faza de start Proteina -19-21 % Fosfor total -0,65-0,75 % Faza de crestere Proteina -19-21 % Fosfor total- 0,60-0,70 % Faza de final Proteina – 18- 20 % Fosfor total 0,57-0,67%
Faza 1 Proteina – 20 – 22 % Fosfor total – 0,65 – 0,75 % Faza 2 Proteina – 19 – 21 % Fosfor total – 0,60 – 0,70 % Faza 3 Proteina – 18 – 20 % Fosfor total – 0,57 – 0,67 % Nota: Valorile sunt indicative deoarece depind de continutul energetic al hranei. De aceea nivelurile trebuie sa fie adaptate la conditiile locale.
Da
Activitatea in ferma de crestere a puilor de carne
Cerinte BAT Conformare (Da / Nu)
b) Consum de nutret Consum mediu de nutret de 2,7 kg/ kg pui viu. Avand in vedere greutatea medie de 1,6 kg, rezulta o cantitate medie consumata de 4.32 kg furaj/ pui
Cantitatea medie consumata este de 3,3 – 4,5 kg furaj/ pui/ ciclu de productie (BREF ILF Sectiunea 3.2.1.1, tabelul 3.2)
Da
Utilizarea eficienta a apei
In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata aplicand urmatoarele
recomandari BAT:
60
� consumul de apa potabila va fi contorizat si inregistrat lunar in evidentele societatii;
� igienizarea adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa sub presiune;
� se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a puilor;
Se va urmari permanent detectarea scurgerilor si repararea imediata a defectiunilor constatate.
Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT), privind consumul de apa in cadrul fermei Activitatea in ferma Cerinte BAT Conformare
(Da / Nu) a) Apa de baut Linii de adapare moderne, cu picuratori Suspendate, 6 pui la picurator (conform BAT).
Reducerea consumului de apa de baut nu este considerata o masura practica. Este obligatoriu sa se asigure accesul permanent la apa pentru pasari. S-au inregistrat consumuri mai mici la sistemul cu picuratori decat la cele rotunde datorita pierdrilor mai reduse (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.1) dar nu s-a ajuns la o concluzie care anume dintre ele este BAT (BREF ILF Sectiunea 5.3.3)
Da
Consum de cca. 0,2 l/ pui /zi Consum mediu pt. apa de baut: 40 – 70 l/ pui/ an (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.1, tabel 3.11)
Da
Presiunea apei si inaltimea liniilor de adapare se regleaza in functie de varsta pasarilor, astfel incat pasarile sa aiba in permanenta acces la apa dar fara a se produce scurgeri si deversari.
Calibrarea periodica a instalatiei de baut pentru evitarea deversarilor (BREF ILF Sectiunea 5.3.3).
b) Curatarea si igienizarea halelor Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de Da
61
Halele se curata uscat dupa fiecare ciclu de productie, apoi se spala cu poma de spalat, folosind apa la presiunea inalta, precum si dezinfectanti.
productie. (BREF ILF Sectiunea 5.3.3) Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa si mentinerea curateniei. (BREF ILF Sectiunea 5.3.3).
Se foloseste o cantitate de 0,0032 m3/m2 de pardoseala/ciclu
Consumul mediu de apa pentru curatenie per ciclu: 0,012 – 0,120 m3/ m2 de pardoseala (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab. 3.12)
Da
c) Monitorizarea consumului de apa Se face doar inregistrarea consumului total. Nu exista apometre la hale.
Evidente privind consumul de apa. (BREF ILF Sectiunea 5.3.3).
Da
d) Detectarea si remedierea pierderilor necontrolate Scurgerile se detecteaza prin control vizual si eventualele defectiuni se remediaza cat mai repede posibil.
Detectarea si remedierea scurgerilor. (BREF ILF Sectiunea 5.3.3).
Da
Sistemele de crestere a puilor de carne
Sistemele de adapostire pentru pui din cadrul fermei corespund cerintelor BAT datorita echiparii halelor:
halele sunt echipate cu 3 linii de furajare si 4 linii de adapare. Activitatea de creştere intensivă a puilor se va face
pe aşternut permanent. Aşternutul este constituit din reziduri vegetale (paie) şi rumeguş care se aplică pe
pardoseală, cu scopul de a asigura puilor un loc călduros, moale, elastic şi uscat. Rolul acestuia este de a reduce
diferenţa de temperatură dintre pui şi suprafaţa pardoselii.
62
Acest tip de aşternut are capacitatea de izolare termică şi absorbţie mare,este
elastic, netoxic şi nu are capacitatea de iritare a pielii fiind neaderent la
pene.
Aşternutul se va aduna la sfârşitul fiecărui ciclu de producţie şi se va
aşeza pe platforma betonată în scopul obţinerii unui îngrăşământ
natural bine fermentat.
Se va asigura o hranitoare pentru fiecare 70 pui ;
Se va asigura un picurator pentru fiecare 10 pui;
In primele zile de viata, puii se hranesc si se adapa din tavite si adapatori
simple. La doua saptamani, tavitele si adapatorile simple vor fi scoase si se
vor instala hranitori si instalatia de adapare.
In perioada 3-6 saptamini crescatorul trebuie sa aiba grija ca inaltimea
hranitorilor sa fie usor superioara inaltimii spinarii puilor (10-20 cm).
De asemenea, nu trebuie sa existe o distantă mai mica de 50 cm intre doua
hranitori tronconice deoarece puii se hranesc concomitant la ambele si se
jeneaza, neputandu – se furaja normal.
63
Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT), privind sistemul de crestere in cadrul fermei Activitatea in ferma Cerinte BAT Conformare
(Da / Nu)
1 2 3
Crestere la sol pe asternut de rumegus si paie de 10 – 15 cm grosime; - Fiecare hala este incalzita cu aeroterme cu ardere completa; - ventilare mecanica; - apa de baut se asigura prin instalatie dotata cu linii de picuratori fara scurgeri, cu reglarea presiunii si inaltimii liniilor de adapare in functie de varsta pasarilor.
Conform BREF ILF sectiunea 5.3.2.2, pentru puii de carne BAT este: • Hala ventilata natural cu podea acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri (sistem descris in BREF ILF Sectiunea 2.2.2 si Sectiunea 4.5.3) sau • Hala bine izolata, ventilata cu ventilatoare, cu podea acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri (sistem VEA descris in BREF ILF Sectiunea 4.5.3) Masuratori foarte precise au aratat ca ambele sisteme (considerate ca sistem de referinta) au acelasi factor de emisie pentru emisiile de amoniac si anume: 0,08 kg NH3/ loc/ an (BREF ILF
Sectiunea 4.5.3)
Da
Reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de adapostire a puilor
de carne se va realiza pe baza urmatoarelor principii:
· ventilatie automata a halelor ce asigura aerarea si mentinerea unei
temperaturi scazute a dejectiilor;
· aplicarea masurilor si a tratamentelor suplimentare: inhibatori de miros,
evacuarea si aerarea periodica pentru a realiza scaderea temperaturii
dejectiilor.
64
Evacuarea apelor uzate si managementul dejectiilor
Dejectiile solide colectate la sfarsitul unui ciclul de productie (serie) se
colecteaza in interior in capatul fiecarei hale de unde se incarca direct in
mijloacele auto si transportate la platforma betonata pentru stabilizare in
vederea utilizarii ca material fertilizant pe terenuri arabile. Tehnica utilizata
in cadrul fermei este BAT. Platforma va fi prevazuta cu rigola pentru
preluarea apelor pluviale (levigatului) din dejectii si dirijarea acestora in
statia de epurare. Apele uzate rezultate de la spalarea halelor se colecteaza
prin intermediul sistemului de canalizare intern din hale si se dirijeaza catre
statia de epurare proprie.
Tehnica este BAT reclamand insa respectarea cerintelor stipulate atat in
legislatia nationala.
Depozitarea dejectiilor pe platforma are ca efect compostarea ce duce la
pierderi de azot, potasiu si fosfor. Cea mai mare parte din azot se evapora in
aer sub forma de amoniac si numai o mica parte ramane in ingrasamant.
Evaporarea azotului sub forma de amoniac NH3 este iminuata/evitata prin
acoperirea fractiei solide cu paie si rumegus pana la utilizarea acestea ca
fertilizant pe terenurile agricole.
Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se va face
de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu este cultivat.
Depozitarea fracţiei solide pe platformă are ca efect compostarea.
Evaporarea azotului sub forma de amoniac NH3 este diminuată prin
acoperirea fracţiei solide cu paie şi rumeguş până la utilizarea acestea ca
fertilizant pe îngrăşămintele agricole. Platforma betonată, are scop duplicitar
atât în ceea ce priveşte depozitarea şi apoi folosirea dejecţiilor rezultate în
urma încheierii ciclului de producţie ca îngrăşământ natural organic înainte
65
de înfiinţarea culturilor conform planului de fertilizare întocmit de către
organismele abilitate sau centre şi institute de cercetare – dezvoltare în
agrochimie şi pedologie, cât şi în ceea ce priveşte protejarea apelor
împotriva nitraţilor care pot, după cum am arătat pot genera nitriţi şi în
cantităţi mari aceştia pot avea un impact negativ asupra sănătăţii oamenilor
cât şi a mediului.
Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole
Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele
necesare aplicarii pot varia in functie de:
� tipul si natura dejectiilor;
� utilizarea si structura terenului de aplicare;
conditii meteorologice.
Utilizarea compostului (fractiei solide) ca fertilizant se va face cu
grupurile sanitare şi nu în ultimul rând vestiarele
filtru conform normelor sanitar – veterinare în
vigoare.
Spaţiul va avea o suprafaţă construită de 180 mp, iar solutia constructiva
este cea clasica, cu BCA si finisaj cu tencuiala si var lavabil.Tamplaria este
de tip Termopan.
Figură 4 spatiile care deservesc
personalului de producţie
162
Zona de filtru sanitar cuprinde: vestiar dezechipare personal, dus,
vestiar echipare personal, hol, curatatorie echipament lucru si camera odihna
personal. Vestiarul – filtru este amplasat la limita zonei de productie, astfel
incat intrarea persoanelor in vestiar sa se faca din afara zonei, iar iesirea din
vestiar sa asigure accesul direct in zona de productie a exploatatiei.
La intrarea si iesirea din vestiarul – filtru vor fi amenajate sisteme de
dezinfectie pentru incaltaminte.
Pentru realizarea constructiilor aferente biroului administrativ, filtrului
sanitar se vor executa lucrari de realizare a fundatiilor, constructie/montaj
pereti, structuri acoperis, instalatiilor electrice, utilitati, etc.
Drumuri de acces
Accesul la amplasament se va realiza din drumul de expoatare DE
914 la intilnirea cu DE 916.Nu mai este necesara construirea unui alt drum
de acces.
Alimentarea cu apa
Sursa: subteran in incinta fermei, constind in doua puturi forate cu H=15 m;
Qmax=4- 8 mc/ora.
Volume captate: zilnic maxim 33,02 mc,(0,38 l/s)
zilnic mediu 25,40 mc, (0,3 l/s)
Cerinta de apa: zilnic mediu 27,20mc (0,31 l/s)
Zilnic maxim 35,36 mc (0,41 l/s)
Instalatii de aductiune si imagazinare: conducta de aductiune a apei de la
sursa la rezervorul de imagazinare a apei este o conducta metalica, pe traseul
conductei de aductiune sunt prevazute camine de forma dreptunghiulara , in
care sunt montate armaturi de sectionare ; pentru asigurarea volumului de
compensare avarie este prevazut un rezervor tip hidrosfera cu V=70 mc
163
Realizarea sistemelor de canalizare
Canalizarea apelor menajere se va face la statia de epurare . Apele uzate
menajere vor fi transportate la statia de epurare,dupa care se vor colecta intr-
un bazin betonat cu capacitatea de 50 mc, in vederea utilizarii lor la irigarea
terenurilor propri ale societatii. Apele uzate tehnologice vor fi epurate in
statia de epurare, dupa care vor fi transportate in bazinul cuV=50 mc, in
vederea utilizarii acestora pentru irigarea terenurilor proprii.
Reteaua de canalizare va fi realizata din conducte de PVC-KG, cu Dn = 160
mm.
Instalatii electrice
Alimentarea cu energie electrică a fermei pentru creşterea intensivă a puilor
de carne se va realiza prin construirea unui post de transformare la sol în
anvelopă având o tensiune nominal de 100kVA care să asigure cantitatea
necesară de energie electrică pentru funcţionarea în bune condiţii a activităţii
de creştere a puilor broiler.
Alimentarea cu energie electrică se va efectua în două etape, şi anume:
7. Racordul postului de transformare la reţeaua electrică aeriană de medie
tensiune existentă în partea de sud amplasamentului.
Alimentarea cu joasă tensiune a halelor şi a spaţiului de deservire a
personalului de producţie.
Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial,
aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, ventilatoare, instalatii
frigorifice, moara de cereale destinata producerii furajelor, transportoare
melcate, sisteme de asigurare a furajelor si a apei in halele adapost.
Se vor monta panouri solare care vor constitui o alternativa la energia
conventionala.Se realizeaza astfel reducerea cu 100% a energiei electrice
consumate pentru sediul administrativ: incalzire si apa calda la vestiare.
164
Pichet incendiu - In interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de
incendiu complet echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii
inceputurilor de incendii: topor-tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI ;
cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu CO2 si pulbere, lopata
PSI, lada cu nisip, etc. Cladirile vor avea cite 2 stingatoare portabile cu
spuma.
Ferma de crestere a puilor de carne va functiona in regim de
aproximativ 6.5 cicluri de productie/an, un ciclu de productie avand o durata
de 56 zile, inclusiv perioada necesara igienizarii halelor si vidului
sanitar.Fiecare hala –adapost este prevazuta si cu o camera tampon.
Fluxul tehnologic de crestere a puilor de carne.
Fluxul tehnologic in cresterea puilor pentru carne, pe asternut permanent, este
de 8 saptamani, din care :
6 saptamani (42 zile) cresterea puilor;
2 saptamani (14 zile) curatare si igienizare hala;
Acest flux permite cresterea a 6,5 cicluri/an pe aceeasi suprafata.
Pregatirea adapostului pentru populare
Inainte de popularea adapostului cu pui de o zi se vor lua toate masurile ca
aceasta sa fie pregatit pentru populare, iar instalatiile sa fie functionale. Astfel
Se va asigura o hranitoare pentru fiecare 70 pui ;
Se va asigura un picurator pentru fiecare 6 pui ;
Se va incalzi adapostul cu cateva ore inainte pentru a se realiza
temperatura optima in adapost
165
Se va asigura apa in adaposturi cu 2-3 ore inainte de populare, pentru a
se incalzi la o temperature de 16 – 18 grade C. Apa trebuie sa contina
vitamine si antibiotice.
Folosirea unui asternut curat, uscat, întins uniform pe toată suprafaţa
adăpostului
Popularea cu pui de o zi
Puii de o zi se transportă in mijloace de transport adecvate, curate,
dezinfectate si aerisite. De asemenea, transportul trebuie sa fie cat mai scurt si
mai putin stresat.
Puii de o zi trebuie introdusi in adapost cat mai repede dupa ce au fost
eclozinati. Principalul argument al introducerii cat mai urgente in hala dupa
acloziune este nevoia acestora de a consuma apa. Lipsa prelungita a adaparii
determina deshidratarea puilor.
Furajele vor fi puse in hranitori la 2-3 ore dupa populare. In primele 3 zile se
aplica tratamentul antistres. Vaccinarea contra preudopestei aviare se face la
9, 24, si 42 de zile, iar pentru bursita la 14 zile cu vaccinuri recomandate de
medicul veterinar. Ultima vaccinare trebuie aplicata cu 7 zile inainte de
livrarea la abator. La fiecare vaccinare se intervine antistresant cu Stresol 10 g
+ 2 ml Colina la 10 litri apa.
Se va urmarii tot timpul comportamentul puilor pentru a putea depista si
remedia orice problema aparuta.
Cresterea puilor de carne
Perioada de crestere a puilor pentru carne cuprinde trei faze :
166
Start (0-2 saptamani) – faza cea mai dificila din viata puilor, dar si cea
mai importanta
Crestere (de la varsta de doua saptamani pana la cca o saptamana
inainte de livrare) – faza cea mai lunga din viata puilor unde realizeaza
cel mai mare spor in greutate si consuma cea mai mare parte a
furajelor;
Finisare (in ultima saptamana inainte de livrare).
In cresterea puilor pentru carne se folosesc doua retete de nutret combinat :
O reteta de crestere (start) 21 – 1;
O reteta de continuare si finisare 21 – 2.
In ceea ce priveste proteina bruta, normele prevad in perioada 0-4 saptamani
22.8% PB si 22.2% PB in perioada 4-6 saptamani.
De asemenea, nivelul energetic al ratiei furajere trebuie sa fie de cca 3.000
kgcal/kg pe intreaga perioada de crestere. O reteta cu nivel energetic ridicat,
dar neechilibrata su raport proteic va aduce la depuneri de grasime pe
carcase si viscera, lucru nedorit atat de crescator, cat si de consumator.
Cresterea puilor pentru carne in perioada 3 - 6 saptamani
In aceasta perioadă problemele principale care trebuie avute in vedere sunt
hranirea, adaparea si microclimatul.
167
Puiul de carne se dezvolta foarte repede, atat ca greutate corporala, cat si ca
inaltime. Pentru aceasta crescatorul trebuie sa aiba grija ca inaltimea
hranitorilor sa fie usor superioara inaltimii spinarii puilor (10-20 cm).
Daca inaltimea este mai mica, hranirea si adaparea sunt incomode si are loc
risipa de furaje si apa; puii circula greu si se lovesc, deteriorandu – se
calitatea carcaselor dupa taiere. De asemenea, nu trebuie sa existe o distantă
mai mica de 50 cm intre doua hranitori tronconice deoarece puii se hranesc
concomitant la ambele si se jeneaza, neputandu – se furaja normal.
Totodata, nu mai este nevoie ca tainurile sa se administreze de mai multe ori
pe zi ca in primele saptamani. Furajul se poate administra o data pe zi sau
chiar o data la doua – trei zile, fara a influenta negative sporul in greutate.
Furajul administrat va fi de tip finisare si trebuie sa asigure din punct de
vedere calitativ toate elementele nutritive necesare acestei perioade de
dezvoltare.
Necesarul de substante nutritive
Tipul hibridului
E.M. Kcal./kg
P.B. %
M. %
M.+C. %
L. %
Ca. %
P. %
Ross 3225 19-21 0.47 0.85 1.13 0.85 0.44
Hybro 3200 17.5 0.35 0.70 0.94 0.80-0.85 0.39
Nota :
E. M. – energie metabolizabila P. B. – proteina bruta
M. – metionima
M.+ C. – metionima + cristina L. – lizina
Ca. – calciu
P – fosfor
La categoria 3-6 saptamani programul de iluminat este de 8 cicluri de cate 2
ore lumina si 1 ora intuneric.
In ultima saptamana trebuie sa se aiba in vedere asigurarea unui microclimat
corespunzator deoarece puii sunt mari, adapostul devine din ce in ce mai
168
neincapator, asternutul se deterioreaza, gazele nocive cresc si apar pierderi
prin mortalitate. In aceasta faza pot aparea boli daca nu se asigura un
microclimat, un asternut si o hrana corespunzatoare, iar rezultatul va fi grav
pentru crescator.
Livrarea puilor se face dupa nehranirea puilor cel putin 6 ore pentru a asigura
o prelucrare superioara sub raport igienic. Produsul finit, puiul de carne, cu
greutatea de 2.00 kg, se valorifica direct procestatarilor de carne prin
contract.
Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai
bune tehnici disponibile
Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament „ferma de crestere
a puilor de carne” va respecta de la bun inceput cele mai bune tehnici
disponibile (BAT) prin masurile luate in proiectarea intregului procesul
tehnologic de crestere a puilor.
Selectia materiilor prime
In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie,
care asigura dejectii cu continut scazut de azot si fosfor. Astfel:
� operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta
lunara a consumurilor de materii prime si materiale auxiliare.
� furajele pentru hranirea puilor sunt preparate in conformitate cu
recomandarile BAT. Pentru fiecare catogorie de animale se folosesc
categorii de nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta
maxima de transformare furaj/greutate.
169
Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind
digestabilitatea nutrientilor. Prin echilibrarea concentratiei diferitelor
componente esentiale cu componente nediferentiate de N se urmareste
imbunatatirea eficientei sintezei de proteine a corpului.
Utilizarea eficienta a apei
In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de
apa proaspata aplicand urmatoarele recomandari BAT:
� consumul de apa potabila va fi contorizat si inregistrat lunar in
evidentele societatii;
� igienizare adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa cu
presiune;
� se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a puilor
se va urmari permanent detectarea scurgerilor si repararea imediata a defectiunilor constatate
Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile(BAT), privind
consumul de apa in cadrul fermei:
Activitatea in cadrul fermei Cerinte BAT Consum apa in cadrul fermei
Actiuni privind conformarea cu BAT
Adaparea se face picuratori. Alimentarea cu apa se realizeaza din puturile forate prin intermediul conductelor de aductiune si a rezervorului tampon. Consumul de apa este contorizat. Operatii de spalare a halelor sub jet de presiune.
Consum mediu pentru adapat animale: • 0,25 l/zi /pui pentru perioada de start
• 0,25 l/zi/ pui pentru perioada de crestere
• 0,25 l/zi/pui pentru perioada de finisare
Consumul mediu prognozat 0,2 litri/zi/pui
Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa. Inspectii planificate ale instalatiilor si echipamentelor de distributie a apei. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Calibrarea periodica a instalatiilor de adapat. Curatarea cu apa sub jet presiune a halelor dupa fiecare ciclul de productie.
170
Sistemele de crestere a puilor de carne
Sistemele de adapostire pentru pui din cadrul fermei corespund
cerintelor BAT datorita echiparii halelor:
• Podea betonata
• 4 linii de adapare cu niple/hala;
• 3 linii de furajare/hala;
• 2 transportoare furaje cu spirala/hala;
• 2 sisteme pentru minima ventilatie cite unu la fiecare hala;
• 2 sisteme pentru maxima ventilatie cite unu la fiecare hala;
• 2 sisteme de racire tip closed top cu panouri evaporative;
• 2 computere pentru controlul climatului;
• 2 sisteme de incalzire cu aeroterme pe GPL ;
• 2 sisteme de comunicatii de date
Pentru reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de
adapostire a puilor de carne, proiectarea halelor de adapostire s-a realizat pe
baza urmatoarelor principii:
• ventilatie automata a halelor ce asigura aerarea si mentinerea unei
temperaturi scazute a dejectiilor;
• eliminarea dejectiilor si a asternutului la sfirsitul fiecarui ciclu de
productie pe platforma betonata;
Dejectiile impreuna cu asternutul se depoziteaza pe platforma
betonata in vederea mineralizarii.
Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se
va face de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu este
cultivat.
171
Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole
Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele necesare
aplicarii pot varia in functie de:
� tipul si natura dejectiilor;
� utilizarea si structura terenului de aplicare;
� conditii meteorologice;
Avand in vedere nominalizarea comunei Lumina in lista zonelor
vulnerabile la poluarea cu nitrati s-au stabilit unele masuri privind
managementul dejectiilor si proiectarea sistemului de epurare al dejectiilor
in cadrul fermei prin:
� depozitarea pentru mineralizare pe o platforma betonata
� omogenizarea dejectiilor ce urmeaza a fi aplicate pe terenurile
agricole cu alti fertilizatori;
� imprastierea pe terenurile agricole in functie de conditiile solului,
tipul solului, conditiile climatice, si utilizarea terenului.
Aceste masuri luate in cadrul fermei indeplinesc conditiile impuse in
Best Avalaible Tehnology (BAT), precum si conditiile stabilite de legislatia
nationala.
Utilizarea apei (fractiei lichide) pentru irigarea culturilor agricole se
va face conform prevederilor STAS 9450/88 si prevederilor Codului de bune
practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din
surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul MAPDR
1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR
197/2005.
Utilizarea namolului de la statia de epurare ca fertilizant se va face cu
prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA
1182/2005 - Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului
si, daca exista, incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale
asupra mediului
� Ordinul M.A.P.A.M. 863/2002
� Incertitudini Semnificative: nu este cazul.
9.2. Impactul prognozat asupra mediului
9.2.1. Factorul de mediu apa
Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de
apa este posibil in situatia in care nu este asigurata o capacitate de stocare a
dejectiilor lichide, respectiv a unei capacitati de rezerva (capacitate tampon)
in cazul ploilor torentiale extreme. Consecintele si gravitatea poluarii in
astfel de situatii depind intr-o mare masura de cantitatea de apa uzata
deversata cat si de calitatea acesteia. In acest caz, efectele poluarii pot fi
semnificative, contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti
patogeni si favorizarea aparitiei procesului de eutrofizare ca urmare a
aportului de nutrienti.
9.2.2. Factorul de mediu aer
In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul
asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu gaze de
esapament ca urmare a cresterii frecventei transportului in zona, respectiv a
realizarii lucrarilor de constructie.
173
Tinand cont de urmatoarele aspecte:
- zona nu este sensibila din punct de vedere al gradului de poluare
atmosferica;
- natura lucrarilor propuse in cadrul proiectului nu presupune derularea
unui volum de trafic, respectiv utilizarea unor substante toxice si
periculoase;
se poate aprecia ca poluarea aerului in zona amplasamentului fermei in
perioada de executie a lucrarilor va avea un caracter temporar, iar impactul
asupra factorului de mediu aer va fi redus.
In perioada functionarii fermei de crestere a puilor de carne,
poluarea aerului va fi determinata de emisiile rezultate din degradarea
dejectiilor, din emisiile autoturismelor ce vor deservi ferma .
In general, natura emisiilor de poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora,
depinde intr-o mare masura de continutul si cantitatea dejectiilor. Practica
curenta a demonstrat ca prin introducerea in ratia de hrana a unor furaje cu
continut crescut de celuloza, ori prin utilizarea unor furaje combinate, creste
cantitatea de materii fecale ca urmare a diminuarii digestibilitatii hranei cat
si a accentuarii tranzitului intestinal, contribuind in acest mod la o crestere a
gradului emisiilor de poluanti. Cantitatea de dejectii rezultate depinde intr-o
mare masura de varsta puilor de carne, de natura si compozitia chimica a
furajelor distribuite, de cantitatea de apa bauta, si nu in ultimul rand de
starea fiziologica a organismului. Generarea emisiilor de poluanti ca: metan
si oxid de azot, depinde intr-o mai mare masura de perioada de stocare a
dejectiilor in halele de crestere a puilor cat si de modul de colectare al
acestora, iar concentratiile gazelor rezultate pot fi reduse daca dejectiile sunt
indepartate in mod frecvent.
174
9.2.3. Factorul de mediu sol
In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul
asupra factorului de mediu sol poate fi determinat de poluarea cu produse
petroliere, rezultate de la utilajele/autovehiculelor utilizate pentru transportul
materialelor de constructie, de depozitarile necontrolate de deseuri, cat si
depozitarea neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In vederea
reducerii impactului asupra factorului de mediu sol, in situatia aparitiei unei
situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va actiona cu
materiale specifice pentru remedierea si inlaturarea cauzelor care au cauzat
poluarea.
In perioada de functionare a fermei de crestere a puilor de carne
Prin procesul tehnologic de crestere a puilor de carne datorita
masurilor luate inca din faza de proiectare a sistemelor de crestere precum si
managementul corect al deseurilor rezultate pe amplasament, nu se produc
degradari ale solului si subsolului.
poluarea solului poate fi cauzata/determinata de aparitia unor defectiuni la
statia de epurare a apelor care la randul lor ar putea favoriza aparitia unor
poluari accidentale. la nivelul solului.
Impactul cauzat de deversarea apelor uzate este determinat in primul rand de
cantitatea deversata, respectiv de concentratia/calitatea acestora.
Totodata, utilizarea irationala in agricultura a produselor reziduale rezultate
din procesul de epurare a apelor uzate pentu fertilizarea solului/terenurilor,
cat si aplicarea unor tehnologii neadecvate tipului de sol sau de cultura poate
contribui la aparitia unor fenomene negative, respectiv la poluarea solului.
In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor
175
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept
ingrasamant organic a dejectiilor proaspete direct din statia de epurare, in
doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite, si anume:
acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si
ulterior pentru animale si/sau om, intoxicarea plantelor de catre sarurile
solubile, cat si intarzieri ale procesului de dezvoltare a plantelor datorita
cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea, utilizarea in exces a apelor
uzate epurate poate contribui la aparitia fenomenului de saraturare a solului,
cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti patogeni. Datorita
utilizarii dejectiilor ca fertilizant in timp pot aparea o serie de
fenomene/aspecte de poluare a solului, cele mai importante fiind
reprezentate de: acidifierea solului, contaminarea cu metale grele si agenti
patogeni.
Acidifierea solului O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului, care
consta in scaderea pH–ului sub valoarea de 6,5. Factorii acceleratori care
contribuie la modificarea pH-ului solului sunt:
- utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului;
- aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf;
- acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza dintre
bacteriile fixatoare de azot si radacinile plantelor leguminoase;
- nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona radacinilor
plantelor.
Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul solului. Se
176
poate mentiona faptul ca atunci cand solul este mai putin permeabil si are o
capacitate de retentie mai mica, cu atat riscul de poluare cu nitrati este mai
mare. Simptomele acidifierii solului se manifiesta numai atunci cand ajung
in recolte, avand un impact negativ cu precadere in cazul culturilor de
cereale. In mod indirect (prin intermediul plantelor alimentare si furajere),
fenomenul de acidifiere poate determina deteriorarea sanatatii
consumatorilor (om si animale). In situatia in care solurile devin mai acide, o
serie de nutrienti devin mai putin accesibili plantelor, respectiv, scade si
capacitatea plantelor de a folosi resursele de apa din sol.
Contaminarea cu agenti patogeni Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in
considerare posibilitatea transmiterii unor boli in mediul inconjurator, cat si
masurile necesare pentru prevenirea infestarii organismelor existente in apa
si sol.
Prin intermediul dejectiilor de la animale se pot transmite omului diversi
agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi transmisi prin apa de la
animal la animal, respectiv de la animal la om.
Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii:
- bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio, Brucella si
Chlamydia);
- mycoplasma, fungi si protozoare.
Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc:
- cestodelor si nematodelor - paraziti intestinali care necesita o gazda
intermediara pentru a atinge stadiu infestant;
177
- geothelminthes – paraziti intestinali care se dezvolta direct pe sol pana la
stadiul infestant.
Pentru a preveni eventualele poluari accidentale se vor lua masuri
active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a suprafetelor
cu potential de degradare prin:
• inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) cu rol de
retinere a prafului;
• plantarea de arbori perimetral amplasamentului din jurul
complexului cu efect de stabilizare a solului;
• irigarea si conservarea stratului vegetal existent;
• suprafetele ocupate temporar se vor reabilita dupa terminarea
lucrarilor.
Namolul de la statia de epurare se va folosi, cu rezultate foarte bune
ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona. Aceasta solutie se
realizeaza conform prevederilor BAT, precum si de Ordinul comun al
Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul
Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.197/07.04.2005,
privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al
solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de
poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor
organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.
178
Prin masurile tehnologice adoptate in etapele de constructie si
amenajare a amplasamentului precum si masurile luate in perioada de
functionare a „fermei de crestere a puilor pentru carne” se considera ca
impactul produs asupra solului si subsolului de investitia propusa se
incadreaza in domeniul NESEMNIFICATIV.
Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu 9.4.1. Factorul de mediu apa
Tehnicile prevazute in cadrul proiectului de investitie vor avea in vedere
consumuri de apa cat mai mici, respectiv incadrarea in recomandarile
cerintelor BAT/BREF.
Pe cele trei laturi ale amplasamentului platformelor de deshidratare a
namolului se vor construi canale de garda pentru preluarea scurgerilor
accidentale (in cazul ploilor torentiale sau al unor incidente de functionare).
Scurgerile se vor dirija catre un bazin de stocare ce va trebui construit in
vecinatatea statiei de epurare pentru asigurarea capacitatii de stocare a
dejectiilor lichide.
Pentru prevenirea poluarilor accidentale ale corpurilor de apa se vor avea in
vedere urmatoarele masuri:
- stocarea apelor uzate (ape menajere si dejectii lichide) se va realiza numai
in bazine impermeabilizate;
- se va asigura un volum necesar pentru stocarea apelor uzate generate din
activitatea fermei pe o perioada de cel putin 6 luni;
- verificarea periodica a volumului de apa uzata stocata in bazinele statiei de
epurare in vederea prevenirii depasirii capacitatii efective de stocare a
acestora;
- construirea de canale de garda pe o latura la platforma de deshidratare a
179
namolului, canale care se vor conecta la una dintre componentele de stocare
a apei uzate.
- imprastierea fertilizantilor (dejectiilor solide) se va realiza cu sisteme
moderne si cu respectarea stricta a prevederilor legislative in vigoare.
- monitorizarea calitatii apei freatice si a solului: in acest scop se vor realiza
doua foraje de observatie amplasate pe directia de curgere a apei, astfel: unul
in amonte de intregul amplasament si unul in aval fata de statia de epurare a
apei.
9.4.2. Factorul de mediu aer Fiecare hala de crestere a puilor este prevazuta cu un sistem de ventilatie
semiautomat, iar pentru a contracara producerea efectului de sera se va
realiza o perdea vegetala conform recomandarilor documentului
BAT/BREF, in mod obisnuit constituita din arbori sau arbusti. In general se
recomanda ca perdelele vegetale sa fie realizate perimetral amplasamentului
halelor sau a fermei de pui, respectiv in jurul statiei de epurare a apei si a
platformei de deshidratare/uscare a namolului care au principalul rol de
absortie a emisiilor de dioxid de carbon.
Zona in care se afla ferma de crestere a puilor nu este predispusa la calm
atmosferic pe durate mari de timp, iar conditiile specifice zonei de lunca
permit existenta curentilor de aer pe toata perioada anului. Directia vantului
este dominanta dinspre NV.
In afara masurilor tehnice de protectie ale aerului mai sus prezentate,
titularul activitatii va respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile
specifice si disconfortul cauzat de mirosurile generate in cadrul fermei fata
de zonele locuite.
180
Masurile de protectie a aerului prevazute pentru perioada de functionare a
fermei si abatorului sunt prezentate in continuare:
- Sistemul de colectare, stocare si evacuare a dejectiilor din halele de
crestere a puilor va fi un sistem inchis, respectiv in perioada de vid sanitar in
care se realizeaza igienizarea si pregatirea acestora pentru un nou ciclu de
crestere.
- Pentru imprastierea dejectiilor lichide si solide pe terenurile agricole se vor
utiliza cisterne speciale pentru imprastierea fertilizantilor lichizi, care vor
asigura incorporarea rapida si eficienta a fertilizantilor in terenul arabil.
9.4.3. Factorul de mediu sol \ In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri:
Masuri de prevenire a producerii poluarilor:
- amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a
deseurilor si materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii, atat in
perioada de realizare a lucrarilor proiectului cat si in perioada de functionare
a obiectivului;
- stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de reparatii, in
cazuri deosebite, se va realiza numai pe platforma betonata;
- efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale
componentelor statiei de epurare si a nivelului apei in aceste componente;
- verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor
componentelor instalatiei de epurare;
- toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum tampon
pentru preluarea apei din precipitatii, astfel incat sa nu se produca deversari
accidentale pe sol;
181
- efectuarea de analize a apelor uzate si a namolului inainte de distribuirea pe
terenurile agricole, cartarea pedologica a terenurilor, elaborarea Planului de
fertilizare.
Masuri de diminuare a impactului -aplicarea de material absorbant pe suprafetele de sol afectate de scurgerile
de produse petroliere. Daca s-au produs scurgeri importante pe sol, va fi
decopertata portiunea afectata si se va reface cu sol vegetal;
- inlaturarea imediata a deseurilor si materialelor depozitate direct pe sol,
inclusiv a dejectiilor;
- utilizarea namolului deshidratat si a apelor epurate biologic la
fertilizarea/irigarea solului se va face pe baza unui Plan de fertilizare si a
Studiului agrochimic.
9.5. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului Avand in vedere o serie de aspecte precum: amplasamentul proiectului si
solutiile de proiectare adoptate, raportate la vecinatati cat si masurile
adoptate pentru prevenirea si reducerea impactului asupra factorilor de
mediu, respectiv caracteristica amplasamentului din punct de vedere al
reprezentarii biodiversitatii, se poate aprecia ca proiectul nu va avea un
impact semnificativ asupra factorilor de mediu
Pentru activitatea care se va desfasura pe amplasament, impactul de mediu
va fi cel specific activitatilor de crestere a puilor de carne in conditii de
functionare normala, cu respectarea tehnologiei prezentate in proiect, a
modului de lucru si eliminarea controlata a deseurilor.
182
Proiectul de investitie “Constructie ferma de crestere a puilor de carne”
nu va implica un impact semnificativ de mediu care ar putea sa se cumuleze
cu cel datorat activitatilor din vecinatatea amplasamentului, in principal
datorita distantei apreciabile dintre cele doua instalatii de crestere a pasarilor
care vor functiona in zona, de cca.7 km.
9.6. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact Activitatea desfasurata ca urmare a realizarii proiectului de investitie nu va
afecta in sens negativ populatia din zona. Prin crearea de noi locuri de
munca, investitia va determina o imbunatatire a conditiilor de viata si
sociale, dar si la cresterea nivelului de trai a locuitorilor comunei
Lumina.Desi distanta fata de asezarile umane este mare (2,0 km) directia
predominanta a vanturilor nord -vest precum si masurile constructive luate
inca din faza de proiectare a obiectivului privind spatiile de crestere a puilor
de carne, amplasarea statiei de epurare, a platformei de deshidratare a
dejectiilor in cel mai indepartat punct al amplasamentului, realizarea unei
perdele vegetale perimetrala amplasamentului, vor contribui la o diminuare a
impactului principalilor factori de stres asupra locuitorilor din zona.
10. SURSE DE INFORMARE
*** Documentatia pusa la dispozitie de catre reprezentantii S.C. LA FERM
GRUP SRL Navodari
*** Raportul Anual Privind Starea Factorilor de Mediu in Judetul Constanta
in Anul 2009;
*** Rapoarte ale Institutului National de Statistica;
183
*** H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice si private asupra mediului;
*** Ordinul nr. 135/2010 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private;
*** Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice
aplicabile etapelor proc Documentul de referinta asupra celor mai bune
tehnici disponibile pentru cresterea intensiva a puilor si pasarilor, (BREF),
Comisia Europeana, versiunea iulie 2003.
*** Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva
poluarii cu nitrati din surse agricole, aprobat prin Ordinul nr. 1182/2005;
*** Codul de bune practici in ferma, aprobat prin Ordinul M.M.G.A. nr.
1234/2006.
11. LISTA ABREVIERILOR
APM Agentia pentru Protectia Mediului
ARPM Agentia Regionala pentru Protectia Mediului
BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile
BREF Documentul de Referinţă BAT
CE Comisia Europeană
CMA Concnetratie medie admisa
EWC Codul European al Deseurilor
EWC Catalogul European al Deseurilor
HG Hotarare de Guvern
IPPC Prevenirea si Controlul Integrat al Poluării
MMGA Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
184
ONG Organizaţii Non Guvernamentale
SDFEE Societatea de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice
UE Uniunea Europeană
VLE Valorile Limită de Emisieedurii-cadru de evaluare a impactului asupra