RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - ANPMapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM Galati... · RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru ... Legea Energiei

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA

MEDIULUI

pentru

„„„PARC EOLIAN; TURBINE; DRUMURI DE ACCES;

MODERNIZARE DRUMURI DE EXPLOATARE;

PLATFORME TEHNOLOGICE; RACORD ELECTRIC

AFERENT; ORGANIZARE DE SANTIER”””

extravilanul comunei Cudalbi – Judetul Galati. Beneficiar: S.C. GENERACION EOLICA DACIA S.R.L Elaborator: CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2011

PROPRIETATE INTELECTUALA: Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului

Raport privind Impactul asupra Mediului ““PARC EOLIAN; TURBINE; DRUMURI DE ACCES; MODERNIZARE DRUMURI DE EXPLOATARE;

PLATFORME TEHNOLOGICE; RACORD ELECTRIC AFERENT; ORGANIZARE DE SANTIER” extravilan Comuna Cudalbi, judetul Galati

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178

E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru

„„„PARC EOLIAN; TURBINE; DRUMURI DE ACCES;

MODERNIZARE DRUMURI DE EXPLOATARE; PLATFORME

TEHNOLOGICE; RACORD ELECTRIC AFERENT;

ORGANIZARE DE SANTIER”””

extravilanul comunei Cudalbi – Judetul Galati.

Beneficiar: S.C. GENERACION EOLICA DACIA S.R.L Elaborator: CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2011 PROPRIETATE INTELECTUALA:

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului

Raport privind Impactul asupra Mediului “PARC EOLIAN; TURBINE; DRUMURI DE ACCES; MODERNIZARE DRUMURI DE EXPLOATARE;


CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro

1

CUPRINS

SCOPUL LUCRARII ............................................................................................. 7

1. INFORMATII GENERALE.............................................................................. 8

1.1. TITULARUL PROIECTULUI....................................................................... 8

1.2. AUTORUL LUCRARII ................................................................................. 8

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI ................................................................... 12

1.4. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI ..................................................... 12

1.4.1. Accesul public pe amplasament .............................................................. 15

1.4.2. Cai de acces in zona amplasamentului .................................................... 15

1.4.3. Vecinatati. Zone locuite........................................................................... 15

1.4.5. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi ......................................... 17

1.4.6. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia......................... 17

1.4.7. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si prezenta baltirilor. 17

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI .................................................................. 17

1.5.1. Descrierea lucrarilor de arhitectura si constructive................................. 17

1.5.2. Durata etapei de functionare.................................................................... 35

1.5.3. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati .......... 35

1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei ................................................................................. 38

1.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice.......... 39

1.5.6. Descrierea solutiei si regimul tehnic ....................................................... 40

1.5.7. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi achizitionate in vederea implementarii proiectului................................................................. 52

1.5.8. Durata etapei de functionare.................................................................... 60

1.5.9. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa .......................................................................... 60

1.5.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia dintre ele...................................................................... 72

1.5.11. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara .................................................................................. 73

1.5.12. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind





2

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului......... 74

1.5.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta ...................................................................................... 74

2. PROCESE TEHNOLOGICE .......................................................................... 76

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE.......................................... 76

2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE............................................................ 83

2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate ....... 83

2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB)............................ 83

2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta......................................................... 83

2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie........................................... 84

3. DESEURI ........................................................................................................... 85

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA........................................................................................................... 88

4.1. APA............................................................................................................... 90

4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului .................................. 90

4.1.2. Alimentarea cu apa .................................................................................. 95

4.1.3. Managementul apelor uzate..................................................................... 96

4.1.4. Prognoza impactului ................................................................................ 97

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului......................................................... 100

4.1.6. Harti si desene la capitolul “APA”........................................................ 101

4.2. AERUL ....................................................................................................... 101

4.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament / zona.................. 101

4.2.2. Surse de poluare stationare si mobile in zona ....................................... 104

4.2.3. Surse si poluanti generati....................................................................... 104

4.2.4. Prognozarea poluarii aerului ................................................................. 107

4.2.5.Masuri de diminuare a impactului.......................................................... 111

4.2.6. Harti si desene la capitolul „Aer”.......................................................... 112

4.3. SOLUL........................................................................................................ 113

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante ...................................................... 113

4.3.2. Conditii chimice din sol......................................................................... 115

4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante................................. 116

4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva ......................................... 116





3

4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii ............................ 117

4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiatii), tipuri si cantitati/concentratii estimate de poluanti 117

4.3.7. Prognoza impactului .............................................................................. 120


4.3.9. Harti si desene la capitolul „SOL” ........................................................ 126

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI...................................................................... 127

4.4.1. Caracterizare generala ........................................................................... 127

4.4.2. Impactul prognozat ................................................................................ 135

4.4.3. Masuri de diminure a impactului........................................................... 135

4.4.4. Harti si desene la capitolul “SUBSOL” ................................................ 136

4.5. BIODIVERSITATE.................................................................................... 137

4.5.1. Caracterizare generala ........................................................................... 137



4.5.4. Harti si desene la capitolul “BIODIVERSITATE”............................... 234

4.6. PEISAJUL................................................................................................... 235

4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia......................................................................................... 235



4.6.4. Harti si desene la capitolul “PEISAJ” ................................................... 243

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC .......................................................... 244

4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice ..................................................................................................... 244


4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL.. 249

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale . 249

4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice.................................. 249

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ................................................................. 251





4

5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR, AMPLASAMENTUL ALTERNATIV, ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA LUCRARILOR ALTE SOLUTII TEHNICE SI TEHNOLOGICE, MASURI DE AMELIORARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ETC., CU INDICAREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA ALEGEREA FACUTA .................. 251

5.2. ANALIZA MARIMII IMPACTULUI, DURATA REVERSIBILITATII, VIABILITATEA SI EFICIENTA MASURILOR DE AMELIORARE PENTRU FIECARE ALTERNATIVA A PROIECTULUI SI PE FIECARE COMPONENTA DE MEDIU ........................................................................... 252

6. MONITORING ............................................................................................... 253

7. SITUATII DE RISC........................................................................................ 260

7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA, ALUNECARI DE TEREN, ETC.) .................................................................... 260

7.2. ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC) .............................. 262

7.3. ANALIZA POSIBILITATILOR APARITIEI UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV CU IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV DINCOLO DE GRANITELE TARII ......................................................................................... 263

7.4. PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC ................................................ 267

7.5. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR.................................... 267

7.6. Masuri de prevenire a accidentelor............................................................. 267

8. DESCRIEREA DI FICULTATILOR......................................................... 270

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC.................................................. 271

9.1. DESCRIEREA ACTIVITATII................................................................... 271

9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI SI DACA EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT SI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI ....................................................... 272

9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ................................. 272

9.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE IMPACTUL ....................................................................................................... 275

9.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU............................................................................................................... 276





5

9.6. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI DE VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE AFECTATE DE IMPACT................................................................................. 282

9.7. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ............................................................. 282

10. BIBLIOGRAFIE ........................................................................................... 286





6

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE

BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII.

INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA

ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.





7

SCOPUL LUCRARII Scopul prezentei lucrari este de evaluare a impactului asupra mediului

generat de o noua investitie, respectiv construirea unui parc eolian.

Fundamentarea intregii investitii se bazeaza pe:

Legea Energiei Electrice nr. 13 din 09.01.2007;

H.G. 443/2003 promovarea productiei din surse regenerabile de energie

(*actualizata*);

H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din

surse regenerabile de energie (*actualizata*);

Ordin nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de

organizare si functionare a pietei de certificate verzi;

Ordin ANRE nr. 33/2005 - Regulament de organizare si functionare a pietei de

certificate, verzi-cote obligatorii pentru distribuitori.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului legislatia in baza careia a

fost realizata evaluarea impactului asupra mediului este urmatoarea:

ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private

Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului;

Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 aprobata de Legea 265/2006 pentru

protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si

private asupra mediului in M. Of. nr. 481 din 13.07.2009

Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementarii privind

evaluarea poluarii mediului;

Toata legislatia de mediu in vigoare care va fi mentionata in capitolul 10 al

lucrarii.





8

1. INFORMATII GENERALE 1.1. TITULARUL PROIECTULUI

Titularul proiectului: S.C. GENERACION EOLICA DACIA S.R.L.

Adresa: Bucuresti, str. Banu Manta Nr 22 , Bl. 29, Sc 2, Et 9, Ap 80- camera 2

Forma de proprietate: societate cu raspundere limitata

1.2. AUTORUL LUCRARII

Elaborator: Petrescu Traian - Cabinet Expert Mediu – elaborator inregistrat

in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia

Mediului , Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM,

BM, RA – conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor

nr. 1026/2009.

Adresa: Constanta, B-dul Mamaia intersectie Str. Decebal nr 75

Persoana de contact: Petrescu Traian

Telefon: 0721/283.395;

Fax: 0241/514.178

E-mail: [email protected];

[email protected]

www.expert-mediu.ro





9

Colaboratori: Elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului

Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.

Nr. Crt. Numele

Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru urmatoarele

tipuri de studii pentru protectia

mediului:

1 S.C. As Orimex New S.R.L. RM, RIM, BM, EA, RA, RS

2 S.C. House Construct Invest

Environment S.R.L. RM, RIM, BM, RA, EA, RS

3 Ing. Oprescu Daiana RM, RIM, BM, RA

4 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM

5 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM

6 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM

7 Biolog Vasile Andreea RM, EA

8 Ecolog Radu Stefan Robert RM, EA

9 Dr. Eng. Danut Postolache BM

10 S.C Ecomed Consulting S.R.L

11 Biolog Stanescu Florina

12 Ecolog Cugut Artur

13 Biolog Iordache Daniela

14 Ecolog Muntean Alina

15 Ing. Despina Laurentiu





10





11





12

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI

Denumirea proiectului este “PARC EOLIAN; TURBINE; DRUMURI DE

ACCES; MODERNIZARE DRUMURI DE EXPLOATARE; PLATFORME

TEHNOLOGICE; RACORD ELECTRIC AFERENT; ORGANIZARE DE

SANTIER” fiind localizat in extravilanul comunei Cudalbi – Judetul Galati.

1.4. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI

Se propune amplasarea unui parc eolian ce produce energie din surse

regenerabile, alcatuit din 30 centrale eoliene tip GAMESA G90 - 2 MW cu o

putere totala de 60 MW, cu instalatiile auxiliare aferente; constructia unei statii de

transformare in zona Cudalbi, de 20kV/110 kV.

Amplasamentul analizat este situat in extravilanul comunei Cudalbi, judetul

Galati, pe un teren cu suprafata de 352 ha .

Pozitionarea turbinelor eoliene – vedere satelitara de ansamblu





13

Din punct de vedere al regimului juridic

Amplasamentul este situat pe un teren in extravilanul comunei Cudalbi,

identificat in conformitate cu Certificatul de Urbanism nr. 79/1944/01.04.2011 .





14

Terenurile apartin domeniului public de interes local si proprietate privata a

S.C. AGROCOV S.R.L. si a d-lor Banaga Andrei si Bujor Ion, avand urmatoarea

situatie juridica:

• Contracte de inchiriere si de superficie cu Banaga Andrei si Bujor Ion,

proprietari detinatori in totalitate al terenului extravilan in suprafata de

315,97 ha pentru amplasarea turbinelor eoliene si cablurilor electrice

subterane.

• Contract de inchiriere si de superficie cu S.C. Agrocov S.R.L, proprietara

detinatoare in totalitate al terenului extravilan in suprafata de 3,10 ha pentru

amplasarea turbinelor eoliene si cablurilor electrice subterane.

• Contract de folosinta si consolidare a unor drumuri de exploatare agricola de

pe teritoriul comunei Cudalbi





15

1.4.1. Accesul public pe amplasament

Accesul public se poate face din DN 25 si DJ 253, DJ 251 prin drumurile de

exploatare existente si cele ce vor fi nou construite.

1.4.2. Cai de acces in zona amplasamentului

In zona amplasamentului, caile de circulatie majora sunt reprezentate de cai

de circulatie rutiera – drumurile judetene DJ 251 si 253 si drumul national DN 25 .

Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de

exploatare existente si realizate in amplasament prin lucrari specifice –

terasamente, consolidari, taluzari, etc.

1.4.3. Vecinatati. Zone locuite

Amplasamentul este situat in extravilanul comunei Cudalbi, limitrof

drumului judetean DJ 253, in vecinatatea localitatilor Costache Negri si Suhurlui.

Vecinatati. Zone locuite

Distantele minime de la turbine pana la cele mai apropiate localitati sunt:

4450 m - pana la Cudalbi

3200 m – pana la Costache Negri

2300 m – pana la Suhurlui

Distantele pana la cele mai apropiate granite:

25,7 km - pana la granita cu Republica Moldova

50,2 km – pana la granita cu Ucraina

Distantele aproximative masurata in linie dreapta de la parcul eolian

pana la pricipalele zone de interes biogeografic sunt:

25 km – pana la lunca Prutului

22,5 km – pana la Siret





16

Pe amplasamentul studiat nu exista nici un fel de constructii, cu exceptia

retelelor de inalta si medie tensiune tensiune de 110 kV si 20 kV si in partea de

vest a parcului a unui canal de irigatii dezafectat .

Parcul eolian este asezat in extravilanul comunei Cudalbi, intr-o zona lipsita de

constructii.

Comuna Cudalbi este o localitate in judetul Galati, situată la 55 km nord

fată de municipiul Galati si la aproximativ 200 km fată de capitala Bucuresti.

Este traversată de un drum judetean, ca variantă ocolitoare dintre drumurile

nationale DN 26 si DN 25, totodată face legătura cu DN 2B aproape de municipiul

Galati.

Localităti invecinate:

Nord-Est - Valea Mărului

Sud-Est - Costache Negri

Est - Băleni.

Sud - Vest Umbrăresti

1.4.4. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de

amplasament)

Retele electrice

In zona amlplasamentului se gasesc liniile electrice aeriene de 20 kV si de 110kV.

Alimentare cu apa

Nu exista retea alimentare cu apa pe amplasament sau in apropierea acestuia.

Retea de canalizare

Nu exista retea de canalizare si statie de epurare (nici nu este necesar in cazul

unor astfel de activitati).

In zona amplasamentului analizat exista retelele de irigatie .





17

1.4.5. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi

Parcul eolian este asezat in extravilanul comunei Cudalbi, intr-o zona lipsita de

constructii, cu folosinta actuala de teren arabil, drumuri de exploatare existente si

teren neproductiv. Destinatia propusa, in conformitate cu certificatul de urbanism

79/1944/01.04.2011 este: construire parc eolian; turbine; drumuri de acces;

modernizare drumuri de exploatare; platforme tehnologice; racord electric aferent;

organizare de santier.

Activitatile specifice zonei sunt agricultura si cresterea animalelor.

1.4.6. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia Zona analizata pentru instalarea turbinelor eoliene este caracterizata prin

prezenta agroecosistemelor si ecosistemelor zootehnice.

Parcul eolian este in afara Ariilor protejate la distante considerabile fata de

acestea.

1.4.7. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si prezenta

baltirilor

Pe amplasamentul nu au fost semnalate baltiri. Scurgerea apelor pluviale se

face in mod natural, putandu-se forma cursuri de apa cu caracter temporar in

timpul anotimpului ploios sau odata cu topirea zapezilor.

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.5.1. Descrierea lucrarilor de arhitectura si constructive

Se va realiza un parc eolian compus din 30 turbine tip GAMESA G 90 –

2 MW pentru producerea de energie neconventionala, cu o putere totala de 60MW,

cu instalatiile auxiliare aferente.

Pozitiile turbinelor in functie de parcele sunt urmatoarele:





18

ZONA A

• NR A1 – 855/1/59 si 855/1/60

• NR A2, NR A4 – 640/7/10 si 640/7/11

• NR A3 – 755/2/1

• NR A5 – 655/54

• NR A6 – 855/54

• NR A7, NR A8, NR A9, NR A10 – P647/39

• NR A11, NR A12, NR A13, NR 14, NR 15 – 644/58 si 644/59

ZONA B

• NR B1, NR B2 – P779/1/14

• NR B3, NR B4, NR B5 – P779/1/9

• NR B6 – 780/9

• NR B7 – 780/14

• NR B8 – 780/17

• NR B9, NR B10, NR B11, NR B12 – P647/27

• NR B13 – P784/7

• NR B14, NR B15 – P784/22

STATII METEO

• NORD – MT 01 – 655/54

• SUD – MT 02 – P779/1/14

ORGANIZARE DE SANTIER

• POE

Turbinele si substatia vor fi pozitionate in conformitate cu coordonatele

prezentate in tabelul urmator:

TABEL COORDONATE DE TRASARE STEREO 70 Turbina Coordonate X Coordonate Y

A1 714.553,289 475.745,014 A2 714.147,962 475.691,403 A3 713.929,286 475.155,714 A4 713.598,958 475.696,473





19

A5 715.563,982 476.392,685 A6 715.837,795 476.377,333 A7 716.128,976 475.992,364 A8 716.409,843 475.988,020 A9 716.692,225 475.983,652 A10 716.980,900 475.979,187 A11 714.483,869 478.017,230 A12 714.818,627 477.998,449 A13 715.091,504 477.983,140 A14 715.364,763 477.967,809 A15 715.636,904 477.952,541 B1 715.083,018 475.124,267 B2 715.154,240 474.430,168 B3 714.733,009 473.691,132 B4 715.005,658 473.679,365 B5 715.278,073 473.667,608 B6 715.400,475 473.023,401 B7 715.779,185 473.478,424 B8 715.958,459 472.921,906 B9 716.057,361 475.284,984 B10 716.328,159 475.279,991 B11 716.599,330 475.274,992 B12 716.872,492 475.269,956 B13 717.111,123 474.886,188 B14 716.906,762 474.164,202 B15 717.182,480 474.148,051

STATII METEO MT 01 715.753,397 476.608,749 MT 02 715.124,840 474.795,295

SUBSTATION 1 714.585,961 478.054,570 2 714.580,920 477.964,711 3 714.670,778 477.959,670 4 714.675,820 478.049,529





20

Fragment din plan pentru ilustrarea pozitionarii substatiei

Centralele eoliene se vor amplasa pe un teren in suprafata totala de 352 ha.

Parcul eolian este compus din mai multe turbine eoliene independente tip

GAMESA G 90 -2 MW. Fiecare generator este independent din punct de vedere

geografic, structural si electric. Totodata este independent in ceea ce priveste

functiile de control si de protectie.

Sunt prevazute amenajarea drumurilor de exploatare existente pentru a

permite transportul echipamentelor de mare tonaj, amenajarea speciala a unor

platforme tehnologice de montaj in jurul fundatiei turbinelor precum si cai de acces

de la drumurile de exploatare existente la turbine. Dupa punerea in functiune a

parcului, utilizarea unor mijloace de interventie se va face numai pentru revizii

periodice si eventuale interventii ocazionale.

Monitorizarea functionarii turbinelor se va face de la distanta prin utilizarea

unor echipamente Audio Video speciale.

Fiecare turbina functioneaza independent una de alta, functie de domeniul de

viteza in care a fost construita, ea fiind actionata independent de vant, functie de

cerintele impuse de beneficiar.

Turbinele sunt prevazute cu cate un post de transformare integrat.





21

Inaltimea turnului este de 100m, iar cu pala ridicata cota maxima de inaltime

este de 145m.

Conectarea grupurilor eoliene intre ele si la statia proprie de transformare

20kV/110kV a parcului eolian se va realiza cu cabluri electrice pozate subteran,

stabilindu-se trasee optime de racordare, corelat cu configuratia retelei de drumuri

de exploatare existente pentru realizarea si intretinerea parcului.

Dupa asezarea cablurilor pe pat de nisip se umplu santurile cu pamant

compact si se reface forma initiala a terenului.

Turnurile turbinelor eoliene se fixeaza in fundatii de beton cu diametrul

maxim de 16,8 m.

Dupa realizarea fundatiei, aceasta se acopera cu pamant pana se obtine cota

initiala a terenului. La suprafata ramane doar inelul din beton in care se fixeaza

turnul turbinei.

Suprafara construita la nivelul solului pentru o turbina este formata din

suprafata inelului suprateran de aproximativ 20 m².

Dupa desfiintarea parcului, pentru aducerea la forma initiala a terenului vor

trebui demolate inelele supraterane din beton, desface drumurile de exploatare noi,

si statia de transformare.

Cabluri de legatura

Racordarea grupurilor generatoare (turbinele eoliene) la reteaua interna se va





22

face printr-un post propriu de transformare (transformatoare ridicatoare de tensiune

pentru fiecare grup generator) care este inglobat in stalpul turbinei.

Cablurile electrice care vor lega turbinele intre ele vor fi subterane.

Se vor stabili trasee optime de racordare, corelat cu configuratia retelei de

drumuri de exploatare amenajate pentru realizarea si intretinerea parcului. Dupa

asezarea cablurilor pe pat de nisip se umplu santurile cu pamant compact si se

reface forma initiala a terenului.

Uzual, dimensiunile si profilul canalelor de cabluri se stabilesc in functie de

numarul de cabluri ca in tabelul de mai jos (exemplu)

Dimensiunile profilului in functie de numarul de cabluri

Numarul de cabluri A B H d C

1 linie 0,40 0,60 1,20 0,25 0,80

2 linii 0,70 0,80 1,20 0,25 1,3

3 linii 1,00 1,10 1,10 0,25 1,10

Exemple de modele de sectiune canalizare in profil normal :

Exemple de modele de sectiune canalizare pentru traversari :





23

Exemple de modele de sectiune canalizare in cazul in care mai sunt si alte retele:

Legenda:

Legenda:

A – pietris

B – nisip

C – pamant compactat manual

D – pamant compactat mecanic

E – beton C 15

Cablul va fi protejat in conformitate cu normele in vigoare:

• cablurile trebuie protejate impotriva interventiilor neautorizate





24

• trebuie asigurate legarile la pamant pentru a reduce riscul aparitiei

accidentelor

• cablurile trebuie sa fie dimensionate corespunzator valorilor de

tensiune si curent care le vor strabate

Liniile de cabluri vor fi protejate impotriva curentilor de suprasarcina si de

scurtcircuit cu sigurante fuzibile sau cu instalatii de protectie prin relee.

In aceleasi transee, deasupra cablului electric si separat de un strat de nisip,

va fi pozat cablul de comunicatii care transmite toate datele asupra functionarii

centralei eoliene, la un calculator de procesare si prin radio la o unitate de control

unde se monitorizeaza buna functionare a instalatiei.

Cablurile variaza in functie de tipul miezului (aluminiu sau cupru) si izolatia

lor. Dimensiunile tipice ale cablurilor sunt in gama de la 75 la 100 mm diametru.

Cablurile dintre turbina si postul de transformare vor fi montate in tuburi

protectoare ondulate din HDPE, in fundatia turnului.

Cablurile de fibra optica vor avea acelasi traseu ca si cele de forta.

Viata normala a cablurilor este de 40 ani. Cablurile care vor fi alese vor fi in

concordanta cu legislatia in vigoare.

Drumuri interioare si platforme

Astfel, accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de

exploatare ce vor fi realizate in amplasament prin lucrari specifice.

Lungimea totala a drumurilor este de 23.697 m.

Caracteristicile de proiectare ale drumurilor de acces catre turbinele eoliene

sunt dictate de operatiile de transport, asamblare, operare si intretinere a turbinelor,

aceste operatii necesitand vehicule speciale, majoritatea agabaritice.

Partea carosabila va avea 4.00 m latime, cu doua benzi de 2,0 m si si santuri

prevazute pentru colectarea si indepartarea apelor pluviale din zona drumului.

Structura rutiera:

• 20 cm piatra sparta,





25

• 30 cm piatra sparta, sort 25-63 mm- 30 cm

• Geogrila+ geotextil

• Umplutura/sapatura pamant

• Sapatura sol vegetal

Drumurile interne ale parcului eolian sunt considerate ca fiind o retea de

drumuri de acces catre fiecare turbina eoliana si substatiile sau centrele de control.

Acestea la randul lor se leaga de drumurile principale din zona.

Aceste drumurile au o functie specifica, cu trafic intens in timpul

constructiei si in faza de ansamblare, redus drastic in timpul fazei de operare iar

pentru mentenanta autovehicule usoare macarale ocazionale sau autocamioane de

transport grele.

Este destul de comun ca reteaua de drumuri creata sa fie folosita de catre

localnici ca sa acceseze parti pentru agricultura sau cresterea animalelor.





26

Lucrarile ce vor fi efectuate pentru construirea de drumuri definite in detaliu,

vor fi incluse caracteristicile materialelor ce vor fi folosite si specificatiile tehnice

ale diferitelor lucrari ce vor fi executate pentru a se obtine rezultate optime, din

punct de vedere tehnic si economic atat pentru faza de constructie, si in faza de

conservare si exploatare.

Configuratia drumurilor, tipul sectiunii si desenul general sunt facute in asa

fel incat sa se obtina cel mai mic impact asupra mediului inconjurator, sa se reduca

miscarile de teren, atat din motive economice cat si pentru o mai buna integrare in

mediul inconjurator.

Din punct de vedere geometric se vor folosi paramatrii ceruti de catre

producatorii de turbine eoliene cat si in tema de proiectare. In general se vor folosi

urmatorii parametrii:

- Lungimea minima a unei linii drepte: 40 m

- Raza minima de cotitura: >25 m (in interiorul curbei)

- Lungimea minima tranzitie: 45 m

- Pante maxime nu mai mult de 10%, crescand pana la 14% in anumite zone

(<300 m)

- Parametrii minimi centru parabola: 300 m

Sectiunile de drumuri vor avea urmatoarele caracteristici:

- Latime minima: 4 m

- Pante transversale: 2%

- Incarcatura: 12 t/ax

- Structura rutiera conform studiilor geotehnice

- Grosimea structurii rutiere conform studiilor geotehnice

- Rigole de pamant panta de 0 % si 0.3%-3%

- Rigole din beton-panta conform STAS - 3% si <0.3%

- Excavari si ramblee pante ca regula generala pentru pante >10%

Vor fi luate in calcul urmatoarele puncte:





27

- Traseele drumurilor sunt determinate in fiecare caz in functie de nevoile

turbinei selectate;

- Pantele longitudinale si transversale ale platformei de drum vor fi schitate

pentru a obtine o scurgere corespunzatoare, dimensiunile santurilor se

dimensioneaza in functie de calculele fluxului iar zonele corespunzatoare sa fie

pavate cu ciment.

Toti acesti parametrii trebuie verificati pentru a corespunde utilajelor si

transportului necesar pentru instalarea turbinelor.

Pentru traversarea canalelor de irigatii se prevad podete tubulare tip Premo.

Taluzurile de rambleu s-au realizat cu pante de 2:3 iar cele de debleu cu 1:2

Profilul longitudinal s-a construit astfel incat sa fie compensate volumele de

terasamente, diferenta dintre volumul de necesar de umplutura si cel de sapatura

dorindu-se a fi cat mai apropiata de zero, cu respectarea temei de proiectare.

Lucrari de drumuri ce se vor efectua pentru a permite accesul utilajelor:

- curatarea si defrisarea zonelor viitoarelor constructii

- decapare teren vegetal, incluzand stocarea acestuia si transportul pentru o

eventuala postutilizare;

- excavare in piatra sau teren stabil cu mijloace mecanice;

- realizarea umpluturilor cu pamant din excavari;

- pozarea geogrilei si a geotextilului

- realizarea celor doua straturi de piatra sparta de 20 cm si 30cm conform

proiectului;

- compactarea tuturor straturilor ;

- amplasare santurilor din beton sau pamant;

- imprastiere sol vegetal;

- insamantare umeda a terenului

- reparatii locale a gropilor rezultate din alte lucrari de terasamente, sau

realizare taluze.





28

In cazul taluzurilor de umplutura cu pante transversale mai mari de 13%,

terenul natural se va taia in trepte. Inaltimea primei trepte va masura 1.00m, pe o

latime de minim 5.00m, pentru accesul utilajelor. Urmatoarele trepte vor masura

minim 3.00m latime.

Panta transversala a drumului este de 2%, suficienta pentru drenarea apelor

de suprafata, in profil mixt spre deal realizandu-se de asemenea santuri

riunghiulare.

In zonele foarte abrupte se iau masuri de prevenire a eroziunilor. Aceste

masuri constau din santuri betonate spre amonte sau tevi de drenaj cu descarcare in

santuri.

Se va realiza un drum cu latimea de 4.00m catre turnul meteorologic, cu

toate lucrarile ce apartin acestei lucrari: curatare teren, decapare teren vegetal,

nivelare, compactare.

Pentru stationarea macaralei de montaj a diferitelor elemente de centrala

eoliana (turbina) este necesara construirea unei platforme langa fundatia

turbinei, de dimensiunile 45 x 35 metri.

Structura aplicata acestor platforme este similara cu structura drumurilor de

acces. Platforma va fi la nivelul de drumurilor.

In zona fiecarei platforme exista doua zone specifice, carora li se aplica grad

inalt de compactare pana la obtinerea unei capacitati portante de 500KPa. Prima,

de dimensiuni 22 x 18 de metri în interiorul platformei, desemnata amplasarii

macaralei principale destinate pentru a ridica piese de turbine eoliene, si a doua în

afara platformei, de dimensiuni 15 x 9 metri, aproape de turbina eoliana,

destinata descarcarii din masina de transport a nacelei, care este elementul cel mai

greu care va fi montat.

Cota superioara a platformei nu este proiectata mai jos decat cota superioara

a fundatiei.

Distanta maxima dintre platforma macaralei principale si centrul fundatiei

va fi de 20m, asa cum este specificat in documentatia furnizorului.





29

Etapele de executie ale platformelor sunt: curatarea terenului, excavarea

pamantului pana la un nivel la care se regaseste un pamant bun de fundare,

umplutura cu pamant bun de compactare, compactarea acestuia, realizarea

structurii rutiere pana la cota rosie proiectata.

Conform temei de proiectare avem :

- Zona macaralei principale: 22m

- Pante longitudinale si transversale: <1%

- Capacitatea suportata: 2,5kg/cm2

- Zona macara derrick: 8m x 18 m

- Zona de depozitare nacela: 14m x 5 m

- Zona de depozitare: in acord cu tipul de turbina si conditiile de ansamblare

De precizat ca, dupa punerea in functiune a parcului, utilizarea unor

mijloace de interventie se va face numai pentru revizii periodice si eventuale

interventii ocazionale.

Se va acorda o atentie deosebita masurilor de protectia mediului si vor fi adoptate solutiile care sa afecteze cel mai putin situl, vegetatia si peisajul

Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de

exploatare nou amenajate pe terenul agricol.

Fundatii Turnurile turbinelor eoliene se fixeaza in fundatii de beton.

Excavatia aferenta radierului se va face la profilul radierului astfel incat

betonarea acestuia sa se faca aderent la peretii sapaturii.

Armarea radierului se va face bara cu bara iar o data cu armarea radierului,

se vor monta si piesele metalice si tuburile PVC aferente suprastructurii eoliene.

Procesul tehnologic de executie a fundatiei consta in principiu din

urmatoarele etape:

– platforma de lucru;

– executia pilotilor forati, acolo unde este cazul;





30

– incercarea unui pilot, acolo unde este cazul;

– executia radierului general;

– sistematizarea terenului din jurul centralei eoliene.

Radierul general are in plan forma circulara cu diametrul de 16.80m.

Inaltimea minima a radierului (exterioara) este de 1.00m, iar cea maxima este de

2.00m. Central exista o suprainaltare de 80cm, cu diametrul de 5.00m, formand un

piedestal pentru fixarea turnului.





31

Pentru varianta fundatiei cu piloti radierul general care solidarizeaza pilotii

la partea superioara are in plan forma circulara cu diametrul de 15.00m. Inaltimea

minima a radierului (exterioara) este de 1.00m, iar cea maxima este de 2.00m.

Central exista o suprainaltare de 80cm, cu diametrul de 5.00m, formand un

piedestal pentru fixarea turnului.





32

Pilotii forati au urmatoarele caractrici constructive:

- Numarul pilotilor = 14 bucati pe fiecare amplasament.

- Diametrul = 1.00m;

- Betonul armat clasa C30/37;

- Armatura Bst500S.

Pilotii sunt situati radial, la 1.00m fata de perimetrul radierului, la o raza de

6.5m fata de centrul acestuia si la interdistante egale.

Umplutura peste radier, in grosime variabila de la 1.50m la 0.30m va fi

realizata din pamant local, ultimii 20-30cm realizandu-se din suprainsamantare.

Aceasta umplutura va fi extinsa pe circa 3.50m in jurul radierului pentru a se

diminua posibilele infiltrari de ape meteorice.

Sistematizarea terenului din amplasament va fi astfel realizat incat apele

meteorice sa fie repede indepartate. Se interzice executia araturilor pe o raza mai

mica de 25,0 – 30,0m in jurul unitatii eoliene.

Constructiile principale care vor desemna in final zonele functionale in

incinta parcului de turbine eoliene sunt fundatiile turbinelor si partea supraterana

care este compusa din turn, rotor si nacela.

In zona turnurilor vor fi luate stricte masuri de prevenire a infiltratiilor de

apa in terenul de fundatie.





33

Dupa realizarea fundatiei, aceasta se acopera cu pamant pana se obtine cota

initiala a terenului. La suprafata ramane doar inelul din beton cu o suprafata

de pana la 20 m2 .

Brunsbütte farm

Surplusul de excavatie, constand in piatra sfaramata, se poate utiliza de catre

administratia publica locala pentru diferite lucrari de constructii si pietruirea

drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile indicate

de catre autoritatile competente.

Sistemul de medie tensiune si substatia electrica In interiorul parcului eolian se vor amplasa 30 turbine eoliene si cablurile

electrice subterane corespunzatoare acestora. Canalizarea trebuie sa fie folosita pentru pozarea cablurilor de medie tensiune dintre turbine si statia electrica precum si pentru cablurile de fibra optica si cablul de legare la pamant. Dimensiunile canalizarilor difera in functie de numarul cablurilor de medie tensiune (1, 2 sau 3 linii) ce pot fi continute in profilul transversal. Pavajele afectate de traseul cablurilor electrice vor fi refacute ca in situatia initiala.

La traversari cablurile vor fi protejate in tuburi din PE Ø 200 mm, inglobate in beton. Intre cablurile de medie tensiune pozate in acelasi profil se vor monta distantiere.

Se vor monta borne de marcare care vor fi amplasate de-a lungul intregului traseu la fiecare 50 m, la schimbarea de directie, de asemenea la ambele capete ale fiecarei subtraversari de drumului si la punctele de derivatie ale conductoarelor subterane.





34

Peste cablurile de medie tensiune pozate in profile tip se vor monta placute prefabricate din PVC care asigura protectia mecanica a acestora. Intre stratul de pamant compactizat manual si stratul de pamant compactizat mecanic se vor monta folii de plastic pentru avertizare. In cazul traversarilor, cablul de comunicatii va fi protejat in tuburi din PE Ø 90 mmm. Cablurile de legatura intre turbinele eoliene si statia de transformare vor fi marcate cu placute de identificare din 5 in 5 m.

Statia de transformare 20kV/110kV va fi construita conform normativelor in vigoare: PE 101/85 “Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1kV” si PE 107 “Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice”.

In amplasarea turbinelor s-a tinut cont de “Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si siguranta aferente capacitatilor energetice – Revizia 1” aprobata prin Ordinul ANRE nr. 4/2007 cu modificarile aprobate prin Ordinul ANRE nr. 49/2007 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.865/18.12.2007).

Cantitatile de pamant si piatra ramase dupa excavatie vor fi transportate si depozitate in locurile indicate de catre autoritatile locale competente. Pe timpul executarii lucrarilor de constructii-montaj vor fi afectate suprafete minime de teren iar dupa terminarea lucrarilor, terenul utilizat pentru organizarea de santier va fi adus la starea initiala. Toate modificarile aduse solului sunt reversibile iar la incetarea activitatii, toate echipamentele vor fi demontate si evacuate iar terenul va fi readus la starea initiala.

Asigurarea distantelor optime pentru evitarea turbulentelor

Asigurarea unui spatiu propice intre turbine are implicatii directe in viata

turbinelor si a componentelor sale. Turbulenta curentilor de aer este un factor care

cauzeaza un stres si o oboseala pentru diferite componente incluzand palele,

lagarele si cutia de viteza. Este vorba de asa numita turbulenta de ambianta aplicata

curentilor de aer de catre asperitatile terenului (vegetatii, cladiri, stanci, etc) si

turbulentele adaugate de catre celelalte turbine ale parcului.

Impactul turbulentei pentru fiecare turbina individuala trebuie sa fie calculat

si analizat prin soft-uri specializate. Media anuala ponderata a turbulentelor pentru

fiecare turbina individuala trebuie sa fie mai mica decat valoarea critica de 16 %





35

intensitate turbulenta pentru IEC turbine Clasa A si 14 % pentru turbine clasa B, la

o viteza a vantului de 15 m/s. Mai mult, media anuala calculata, directia curbei

turbulentei ponderate trebuie sa ramana sub clasa A si B pentru intreaga gama de

viteze care au loc in zona amplasamentului.

Este necesara o consultare a producatorului turbinelor pentru verificarea

impactului turbulentelor.

O regula comuna impune in general:

• spatiu de trei diametre de rotor intre turbine in raza fiecarui rand;

• spatiu de cinci diametre de rotor intre randuri in directia predominanta a

vantului.

Impamantarea

Toate instalatiile, inclusiv turbina transformatorului, structura metalica,

armatura fundatiei, vor fi impamantate.

1.5.2. Durata etapei de functionare

Durata de functionare estimata a unui parc este apreciata la 49 de ani.

Durata normata de functionare a echipamentelor este de 20 – 25 ani, iar prin

retehnologizare se poate relua un ciclu de 25 de ani de functionare.

1.5.3. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati

Functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si materiale sau

utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre FDEE ELECTRICA

DISTRIBUTIE MUNTENIA NORD SA .

Turbina are nevoie de conexiune la reteaua electrica pentru evacuarea

energiei electrice produse si datorita faptului ca la pornire pentru o scurta perioada

de timp functioneaza in regim de consumator.

Principala echipare edilitara, pe amplasament o va reprezenta reteaua

electrica de racordare montata subteran pana in statia de transformare 20 kV /





36

110kV.

Etapele de desfasurare a proiectului supus studiului

a. Etapa de proiectare (studiul de fezabilitate, proiectul tehnic)

b. Etapa de executie

Durata de executie este etapizata. Realizarea obiectivului se imparte in trei

etape (orientative ca perioada, datorita faptului ca nu se pot previziona cu acuratete

durata procedurilor de obtinere a diverselor avize, acorduri).

In aceasta stapa se realizeaza: UM FAZA A FAZA B TOTAL

Nr. turbine eoliene buc 15 15 30

Lungime drumuri m 13.997 9.700 23.697

Sapaturi

Lucrari preliminare mp 158.800 117.500 276.300

Excavatii sol fertil mc 67.700 54.800 122.500

Excavatii pentru drumuri si platforme mc 50.500 23.250 73.850

Structura drum

Aprovizionarea cu roca sparta pentru drumuri in doua straturi de 20 – 30 cm, umezire si compactare

mc 46.100 31.950 78.050

Aprovizionarea cu roca sparta pentru platforme in doua straturi de 20 – 30 cm, umezire si compactare

mc 8.250 8.250 16.500

Geotextil drum si platforme mp 100.450 74.700 175.150

Drenaje

Canale drenaj pamant m 20.600 15.300 36.700





37

Mo - Source : ND





38

Dupa etapele de realizare a parcului urmeaza:

c. Etapa de exploatare – pe o perioada de 49 ani

- operare, mentenanta

d. Etapa de dezafectare

1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in

scopul producerii energiei

Obiectivul este destinat productiei de energie electrica, resursa folosita fiind

energia eoliana. Productie de energie electrica anuala estimata a se obtine in faza I

a proiectului, respectiv 63.940 MWh pentru un numar de 2.664 ore de funtionare.

Aceasta valoare este una estimata. Baza de calcul a productiei de energie

electrica o constituie:

curba de putere;

distributia vitezei vantului in locatia aleasa;

atmosfera standard meteorologica;

izolarea instalatiei prin obstructionare (parcuri eoliene);

marja de siguranta a eolienei.

In continuare sunt prezentate caracteristicile si datele de performanta ale

turbinei analizate.]

Curba de putere (pentru densitatea aerului de 1225 kg/m3)

Parametrii de calcul: frecventa retelei - 50 Hz; intensitatea turbulentei de

10% şi o viteza variabila a rotorului intre 9.0 - 19.0 rpm.





39

Viteza (m/s)

Putere (kW)

3 21.3 4 84.9 5 197.3 6 363.8 7 594.9 8 900.8 9 1274.4 10 1633.0 11 1863.0 12 1960.4 13 1990.4 14 1997.9 15 1999.6 16 1999.9 17 2000.0

18-21 2000.0

Curba de putere

0

500

1000

1500

2000

2500

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Viteza vantului [m/s]

Pute

re [k

W]

Centralele eoliene moderne recupereaza rapid toata energia cheltuita in

timpul constructiei, instalarii si intretinerii. O centrala in mod uzual recupereaza

energia cheltuita in 8 luni de functionare

1.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice

Materialele ce vor fi utilizate pentru realizarea investitiei vor fi aduse pe

amplasament, inclusiv materialele de constructie; ele nu vor suporta procese

tehnologice urmand a fi doar puse in opera conform tehnologiilor de constructie si

montaj aprobate de proiect:

- beton armat in fundatii;

- diferite sorturi de agregate;

- otel in structura (pilonul) generatoarelor

- materiale compozite la nacela si palele generatorului;

- cabluri.

In timpul functionarii nu este necesara utilizarea de materii prime tinand

cont ca functionarea turbinelor se bazeaza pe energie eoliana.

In functionarea turbinelor eoliene se utilizeaza uleiuri de urgere si racire

componente la perioadele de verificare stabilite de producatorul echipamentelor.





40

1.5.6. Descrierea solutiei si regimul tehnic

Un sistem eolian este un dispozitiv care transforma energia vantului in

energie electrica care va fi utilizata pentru alimentarea electrica a unui obiectiv, un

motor sau transmisa in reteaua electrica.

Enegia cinetica a vantului este captata de catre palele aerodonamice ale

turbinelor eoliene care se opun vantului. Cantitatea de energie electrica care se

poate produce de catre o eoliana este functie de cantitatea de energie cinetica care

poate fi recuperata .

Energia de origine eoliana face parte din energiile obtinute din surse

regenerabile. Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a

antrena arborele rotorului sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care

la randul ei este transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat

mecanic la turbina eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca

turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin

intermediul unui multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de

a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este

distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.

Sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un

randament de ordinul a 89 - 90 %.

Generatoarele eoliene se clasifica functie de orientarea axei de rotatie in :

- turbine eoliene cu ax orizontal;

- turbine eoliene cu ax vertical;

- turbine eoliene ce utilizeaza dispozitive mobile (putin utilizate);

- dispozitive statice de recuperare a energiei eoliene .

Cel mai adesea, eoliana cea mai utilizata pentru obtinerea energie electrice

este turbina eoliana cu ax orizontal si cu cu rotorul din pale cu un anumit profil

aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de

putere, cost si viteza de rotatie a captatorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului

estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai





41

utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu

ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost

mai scazut.

Eolienele cu ax orizontal au elicea pozitionata in amonte fata de directia

vantului sau in aval.

Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla si da

cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare, eforturile

de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai

ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Eoliene cu ax orizontal cu rotorul de tip elice

Eolienele moderne sunt echipate cu motor de orientare care permite ajustarea

directiei axei generatorului in functionare, functie de directia vantulu, respective

determina amplasarea rotorului automat pe directia vantului pentru optimizarea

randamentului.

Are loc astfel un proces de aliniere al rotorului fata directia vantului (fig. a):





42

Atunci cand vantul este prea puternic, alinierea rotorului permite reducerea

suprafetei de preluare a vantului, energia produsa este redusa si eoliana este

protejata (figura b).

Turbinele eoliene sunt de asemenea echipate cu un sistem special de control

pentru furtuna, care impiedica functionarea in afara domeniului de lucru al

turbinelor.

Diagrama curbei de putere a turbinei fara sistemul de control pe timp de

furtuna arata ca centrala se opreste la o anumita valoare a vitezei: motivul fiind

acela ca viteza maxima a vantului a fost depasita. Turbina eoliana porneste din

nou, doar daca media vitezelor cade sub viteza de oprire sau poate chiar mai jos

fata de viteza de pornire. In conditii de vant puternic, oprirea poate dura o vreme,

ceea ce inseamna ca se inregistreaza pierderi considerabile de productie. Prin

utilizarea acestor sisteme se previn opririle frecvente si pierderile de productie

rezultate din acestea.

In practica, alinierea clasica a eolienelor tine cont de directia dominanta

avantului, ca in figura urmatoare.





43

Turbinele alese pentru parcul eolian analizat sunt cu ax orizontal astfel incta

se vor detalia caracteristicile tehnice ale acestora.

Turbina eoliana cu ax orizontal

Dintre elementele componente ale unei turbine eoliene amintim:

- palele;

- turnul;

- cutia de viteza;





44

- generatorul;

- arborele; principal;

- arborele secundar;

- sisteme de orientare;

- sisteme de control;

- disc franare;

- dispozitiv de masurare vant.

• Palele reprezinta unele dintre componentele cele mai importante ale turbinei.

Ele practic sunt partea cea mai vizibila a turbinei eoliene. Ele au rolul de a capta

energia vantului si de a o transfera rotorului turbinei. Profilul lor este rodul unor

studii aerodinamice complexe, de el depinzand randamentul turbinei. Astfel:

- diametrul palelor (sau suprafata acoperita de acestea) este in functie de

puterea dorita;

- latimea palelor determina cuplul de pornire, care va fi cu atat mai mare cu

cat palele sunt mai late;

- profilul depinde de cuplul dorit in functionare.

• Arborele primar este arborele rotorului turbinei eoliene. Se mai numeste

arborele lent, deoarece el se roteste cu viteze de ordinul a 20 - 400 rot/min. Prin

intermediul multiplicatorului, el transmite miscarea, arborelui secundar.





45

Arborele principal al unei turbine eoliene

www.windpower.org

• Multiplicatorul mecanic de viteza permite transformarea puterii mecanice,

caracterizata de cuplu mare si viteza mica specifica turbinei eoliene, in putere de

viteza mai ridicata, dar cuplu mai mic. Aceasta deoarece viteza turbinei eoliene

este prea mica, iar cuplul prea mare, pentru a fi aplicate direct generatorului.

Multiplicatorul asigura conexiunea intre arborele primar (al turbinei eoliene) si

arborele secundar (al generatorului).

Exista mai multe tipuri de multiplicatoare, cum ar fi:

- multiplicatorul cu una sau mai multe trepte de roti dintate, care permite

transformarea miscarii mecanice de la 19-30 rot/min la 1500 rot/min. Axele de

rotatie ale rotilor dintate sunt fixe in raport cu carcasa.

- multiplicatorul cu sistem planetar, care permite obtinerea unor rapoarte de

transmisie mari, intr-un volum mic. In cazul acestora, axele rotilor numite sateliti

nu sunt fixe fata de carcasa, ci se rotesc fata de celelalte roti.

Exista si posibilitatea antrenarii directe a generatorului, fara utilizarea unui

multiplicator.

• Arborele generatorului sau arborele secundar antreneaza generatorul electric,

sincron sau asincron, ce are una sau doua perechi de poli. El este echipat cu o frana

mecanica cu disc (dispozitiv de securitate), care limiteaza viteza de rotatie in cazul

unui vant violent. Pot exista si alte dispozitive de securitate.





46

Generator

• Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanica a arborelui de

turatie ridicata al turbinei eoliene, în energie electrica. Spirele rotorului se rotesc în

campul magnetic generat de stator si astfel, în spire se induce curent electric.

• Nacela are rolul de a proteja o parte dintre componentele turbinei: arborele

principal, multiplicatorul de turatie, dispozitivul de franare, generatorul electric,

sistemul de racire al generatorului electric ca si sistemul de pivotare.

• Dispozitivul de franare este un dispozitiv de siguranta si se monteaza pe

arborele primar, între multiplicatorul de turatie si generatorul electric. Viteza de

rotatie a turbinei este mentinuta constanta prin reglarea unghiului de înclinare a

paletelor în functie de viteza vantului si nu prin franarea arborelui secundar al

turbinei. Dispozitivul de franare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este

utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare a unghiului de înclinare a

paletelor nu functioneaza corect, sau pentru franarea completa a turbinei în cazul în

care se efectueaza operatii de întretinere sau reparatii.





47

• Dispozitivele de masurare a vantului sunt de doua tipuri: o girueta pentru

evaluarea directiei si un anemometru pentru masurarea vitezei. Informatiile sunt

transmise sistemului numeric de comanda, care realizeaza reglajele in mod

automat.

Girueta este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta

dupa directia vantului si de a da comanda sistemului de pivotare al turbinei in

functie de directia vantului.

Anemometrul este un dispozitiv de masurare

a vitezei vantului. Prin monitorizarea vitezei

vantului el comanda pornirea turbinei cand

viteza vantului depaseste o anumita valoare,

functie de tipul turbinei, si oprirea ei cand

este depasita o anumita viteza pentru care

turbina ar reprezenta pericol in functionare.

• Turnul turbinei are rolul de a sustine turbina eoliana si de a permite accesul

in vederea relizarii operatiilor de mentenanta si exploatare pe perioada functionarii

turbinei. Cu ajutorul turnului, componentele turbinei sunt pozitionate la o inaltime

optima pentru viteza vantului. Spatiul ocupat este mic in acest caz, majoritatea





48

componentelor find asezate deasupra turnului. In interiorul sau sunt montate

retelele de distributie ale turbinei eoliene si scarile de acces spre nacela.

Limitele tipice de inaltime de constructie sunt cuprinse intre 80 si 150 m.

Racordarea la retea a turbinelor eoliene

Energia electrica produsa de catre eoliana trebuie transmisa in reteaua de

distributie. Uzual, pentru turbine eoliene mai mari de 100 kW, tensiunea de iesire

de la turbina eoliana este de ordinul zecilor de volti. De aceea este necesar un

transformator ridicatior de tensiune care permite racordarea la reteaua electrica .

Legarea la reaua electrica tine cont de particularitatile de functionare ale

eolienelor fata de alte tipuri de obtinere a energiei electrice.





49

Se tine cont de toate fazele tranzitorii de functionare (demarare, oprire,

absorbtia rafalelor), se ofera solutii cum ar fi managementul puterii reactive si

controlul tensiunii pentru situatii normale dar si pentru situatii critice provocate de

scurt-circuite sau gatuiri pe retea.

Comportamentul turbinei este in primul rand comparabil cu cel al

instalatiilor de putere.

Asemanator comportamentului statiei de putere, retelele de transport ale

turbinelor eoliene nu ar trebui sa se deconecteze imediat in cazul unui scurt-circuit.

Pe timpul scaderilor bruste de tensiune datorate problemelor de retea,

turbinele ar trebui sa ramana conectate la retea. Daca este necesar, turbinele pot

suporta asemenea tensiuni cand apar probleme. Aceasta se realizeaza folosind

puterea reactiva. Dupa ce problema este remediata si tensiunea este redresata,

turbina eoliana continua sa se alimenteze.

Sisteme de control si monitorizare a parcului eolian

Sistemul de control al fiecarei turbine este echipat cu componente (hardware

si software) pentru monitorizarea datelor la distanta.





50

Preluarea datelor in vederea monitorizarii se realizeaza prin intermediu unor

senzori montati pe turbina: senzor rotatie arbore, senzor vibratie, senzor viteza

vant, etc.

Toate datele si semnalele sunt transmise printr-o conexiune la un browser

de Internet. Acest fapt face posibila monitorizarea datelor la fel de usoara ca prin

intermediul unei telecomenzi active la distanta (precum inchiderea si deschiderea).





51

La centrul de monitorizare, personal experimentat verifica datele care vin de

la eoliene, precum si alarmele care apar daca datele deviaza de la valorile de

referinta. Flexibilitatea programului permite descoperirea si evaluarea diferitelor

potentiale defectiuni pe fiecare turbina a parcului eolian.

In cazul unei situatii de urgenta exista posibilitatea intreruperii racordului la

energie a turbinelor. Folosind baterii sistemul poate fi inchis in siguranta in cazul

unei intreruperi de energie.

Cererile tipice pentru turbinele eoliene in legatura cu retelele de transmisie

Turbinele eoliene ar trebui sa poata ramane conectate la retea fara reducere

de putere, chiar si in cazul deviatiilor considerabile de frecventa si tensiune.

Daca apar scaderi bruste datorita problemelor din retea, turbinele eoliene ar

trebui sa ramana conectate la retea pentru o perioada definita.

Scurt-circuitul in curentul de alimentare poate fi intalnit in timpul caderilor

de retea.

Dupa ce problema a fost remediata, un parc eolian trebuie sa-si reia

alimentarea cat mai repede posibil fata de timpul maxim prescris.

Parcurile eoliene ar trebui sa fie capabile sa opereze cu putere de iesire

scazuta fara restrictii de timp.





52

Pentru coordonarea distributiei in retea, cresterea puterii de iesire (gradientul

putere), de exemplu cand parcul eolian este pornit, trebuie sa fie capabil sa se

adapteze in concordanta cu specificatiile de operare.

Parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa contribuie cu rezerve de energie

in retea. Daca frecventa in retea creste, puterea de iesire a unui parc va trebui sa se

reduca.

Daca e necesar, parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa mentina o

tensiune stabila in retea prin furnizarea sau primirea de putere reactiva.

Parcurile eoliene ar trebui sa poata fi integrate in sistemul de control al

retelei pentru monitorizarea si controlul de la distanta al tuturor turbinelor din

retea.

1.5.7. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi

achizitionate in vederea implementarii proiectului

Turbina GAMESA G 90 – 2 MW are un rotor cu un diametru de 90 m si este

echipata cu un generator cu o putere nominala de 2,0 MW.

Turbina are un sistem de orientare al rotorului dupa directia vantului in

combinatie cu sistemul de modificare al unghiului palelor pentru a optimiza

puterea generata.

Turnul va avea inaltimea de 100m iar pala lungimea de 45 m. Parametrii

tehnici si functionali au fost calculati pentru o densitate a aerului de 1.225 kg/mc si

un nivel de zgomot de 105,3 dB.





53

Specificatiile generale ale turbinei sunt:

• Putere maxima furnizata: 2000 kW

• Diametru rotor: 90 m

• Numar pale: 3

• Inclinatie rotor: 6º

• Unghi con rotor: -2º

• Consola rotor: 4.5 m

• Directia de rotatie: Sensul acelor

de ceas

• Viteza rotatie variabila: 9-19 rpm

• Aria palelor: 6.362 mp

• Viteza minima de pornire: 4 m/s

• Viteza maxima de oprire: 25 m/s





54





55

1. TURNUL

Turnul este tronconic si este construit din oteluri speciale avand 5 segmente

si 255 tone greutate pentru inaltimea de 100 m. Diametrul la baza este de 4,00 m

iar diametrul la varf este de 2,30 m.

2. NACELA

Carcasa nacelei este fabricata din rasini compozite ranforsate cu fibra de

sticla. Accesul in nacela se face din turn pe la baza nacelei . Spatiul interior oferit

de nacela este suficient de mare pentru realizarea operatiunilor de intretinere.

Acoperisul este prevazut cu doua zone vitrate pentru iluminarea naturala, precum

si cu senzori de vant si lumini de balizaj. In interiorul nacelei se afla o macara de

serviciu care poate ridica componentele principale ale turbinei cu greutati maxime

de 800 kg.

3. GENERATORUL

Turbina este echipata cu un generator asincron dublu alimentat cu 4 poli,

rotor bobina si inele de alunecare (mecanism de unduire). Generatorul are un

randament ridicat si este racit cu un schimbator aer-aer. Sistemul de control al

frecventei rotorului permite turbinei sa opereze la viteze variabile, reduce

fluctuatiile de putere in sistem si reduce incarcarile pe anumite componente ale





56

turbinei. Mai mult, sistemul optimizeaza productia de energie la viteze mici ale

vantului, reducand incarcarile si zgomotul. Tensiunea de lucru 690V, frecventa

50/60 Hz, clasa de protectie IP 54.

Controlul puterii active si reactive se realizeaza prin controlul amplitudinii si

fazei rotorului.

Generatorul beneficiaza si de conectare si deconectare silentioasa de la retea,

protectie impotriva scurt-circuitelor si a supraincarcarilor, monitorizare

permanenta a temperaturii.

4. TRANSFORMATORUL

Transformatorul este localizat intr-un compartiment special in partea din

spate a turbinei. Este un transformator uscat, trifazat, proiectat special pentru

aplicatii in turbine eoliene. Infasurarile sunt conectate in triunghi pe partea de

inalta tensiune si in stea pe partea de joasa tensiune.

Intrerupatoarele de sarcina sunt montate pe partea de inalta tensiune a

transformatorului. Tensiunea furnizata acopera o plaja intre 6,6 kV si 34,5 kV.

Camera transformatorului este echipata cu senzori pentru arc electric si sigurante

de protectie.

5. ROTORUL

Rotorul turbinelor Gamesa G90-2.0MW este format din trei pale care sunt

atasate la turn prin inele de prindere metalice. Turnul are un unghi conic al

rotorului de ‘-2 grade’ si o inclinatie a rotorului de ‘6 grade’, ceea ce permite

mentinerea palelor departate de turn. Diametrul rotorului este de 90 m.

Modelul G90-2.0 MW are lungimea palelor de 44 m si distanta pana la

varful turnului de 1 m, rezultand o lungime totala a palei de 45 m si cu un diametru

de 90 m, care genereaza o suprafata desfasurata de 6.362 mp. Viteza de rotatie este

variabila si este cuprinsa in intervalul 9-19 rpm iar sensul de rotatie este sensul

acelor de ceasornic. In functie de viteza vantului, viteza minima de pornire a

rotorului este 4 m/s iar viteza maxima de oprire este 25 m/s.





57

PALELE

Toate turbinele au cate 3 pale cu lungimi diferite in functie de modelul

turbinei. Palele sunt realizate dintr-un material compozit, ranforsate cu fibra de

sticla sau fibra de carbon, pentru marirea rigiditatii si fara cresterea greutatii lor.

Sunt disponibile mai multe modele de pale, fiecare pala fiind realizata prin lipirea

carcasei pe un schelet central rigid. Baza palei contine o insertie de otel pentru

fixarea cu bolturi pe turn. Fiecare pala are un sistem de protectie la fulgere

conform normelor IEC 61024-1, format din receptori la varful panei si un fir de

cupru la interiorul acesteia. Acest sistem conduce trasnetul pana la baza turbinei,

descarcarea avand loc prin fundatie la impamantarea existenta Palele pot fi

prevazute cu sisteme de evacuare a apei provenita din precipitatii si pentru a evita

astfel acumularea apei in interiorul palelor, situatie care poate duce la defectiuni

sau perturbatii in functionarea turbinei. Greutatea totala a unei pale complet

echipate poate ajunge la 7 tone.

TURNUL

Turnul este montat direct pe cutia de viteze, eliminand astfel axul principal

folosit in mod normal pentru transmiterea puterii la generator prin cutia de viteze.

Este prevazut cu o trapa de acces pentru verificari periodice si intretinere.

SISTEMUL DE ROTIRE

Sistemul de rotatiede la Gamesa este activat prin folosirea etrierilor

hidraulici de frana care actioneaza gradual in functie de conditiile de rotire ale

turbinei.





58

Protectie paratrasnet

Generatorul turbinei eoliene Gamesa foloseste sistemul de „protectie totala

paratrasnet”, in concordanta cu standardul IEC 61024-1. Acest sistem conduce

trasnetul de la ambele parti ale palei la baza articulatiei si de acolo, prin nacela si

structura turnului la sistemul de fundare. Ca rezultat, pala si elementele sensibile

electric sunt protejate de distrugere.

Sistem de control

Generatorul este un aparat dublu alimentat ale carui viteza si putere sunt

controlate prin convertori IGTB si control electronic PWM.

Beneficii:

• Controlul puterii active si reactive

• Continut scazut armonic si pierderi minime

• Eficienta si productivitate mai mari

• Durata de viata prelungita a turbinei

Cand un operator doreste sa acceseze datele operationale ale turbinei , sa

porneasca sau sa opreasca turbina , el poate utiliza panoul de operare de la baza

turbinei sau accesarea panoului de control din nacela.

Diferite moduri de operare panou

(Drawings and Specifications of Gamesa Eolica Wind Turbines)





59

Controlul zgomotului

Palele de tip aerodinamic si designul componentelor mecanice minimizeaza

emisia de zgomot. Suplimentar, Gamesa a dezvoltat sistemul de control al

zgomotului Gamesa NRS® care permite programarea emisiei zgomotului conform

unor criterii precum: data, timp, directie vant.

Legarea la retea

Turbinele eoliene dublu alimentate de la Gamesa asigura respectarea celor

mai pretentioase conditii de conexiune la reteaua electrica.

Curba de putere

Valorile curbei caracteristice de putere se bazeaza pe caracteristica de putere

a turbinei GAMESA G 90 - 2 MW si pe calcule aerodinamice.

La o densitate de 1.225 kg/mc curba de putere este urmatoarea:





60

Date operationale

Turbina este proiectata sa functioneze incepand cu viteze ale vantului de 4

m/s, si este intrerupta in functionare pentru 25 m/s, pentru o rotatie a rotorului

cuprinsa intre 9 si 19 rot/min.

1.5.8. Durata etapei de functionare

Functionarea este estimata la circa 49 ani.

1.5.9. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul,

generati de activitatea propusa

1.5.9.1. Zgomotul

In timpul lucrarilor de constructie

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie utilajele de santier produc

zgomot. Nivelul de zgomot este variabil, valorile mai mari fiind la excavatoare,

buldozere, finisoare, vole si autogredere.

Pentru utilajele folosite in constructii puterile acustice asociate sunt:

buldozer – cca. 115dB(A); incarcatoare Wolla – cca. 112dB(A); excavatoare –cca.

117dB(A); compactoare –cca.105dB(A); basculante- cca. 107dB(A).

Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,

constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea

desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata

de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,

balastului, etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.

Viteza [m/s]

4 5 6 7 8 9 10

11

12

13

14

15

16

17-2

5

Putere [kW] 78

.6

181.

2

335.

4

549.

8

831.

5

1174

.8

1528

.3

1794

.7

1931

.1

1981

.0

1995

.3

1998

.9

1999

.8

2000





61

Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului pe

santier, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.

Ca o analiza a poluarii calculata produsa de activitate si masurile de

eliminare/reducere:

Tipul poluarii : zgomotul

Sursa poluare: motoarele utilajelor de constructi, ; autovehicule

edilitare

Nr. surse poluare: multiple

Poluare maxima: 87 dB(A) conform STAS10009 /88

Poluare de fond: 70dB(A)

Pe zona obiectivului: 85dB(A)

Masuri de eliminare/reducere:

• autoutilitarele de transport materiale rezultate din excavatii, vor fi

indrumate pe sectoarele unde nu exista locuinte sau constructii destinate

cazarilor colective;

• utilajele stationare trebuie sa indeplineasca normele de poluare cu zgomot

impuse de normativele in vigoare;

• utilajele specifice pt. decopertare vor fi actionate, cu prudenta pt. a reduce, la

minimum aparitia varfurilor de nivele de zgomot.

Atat pentru muncitori, cat si pentru trecatorii care se afla la mica distanta,

zgomotul produs de aceste utilaje constituie o sursa de disconfort, dar este

temporara. Se considera ca nu se va inregistra poluare fonica in zonele rezidentiale,

urmare a distantelor dintre zonele pe care se realizeaza lucrarile si localitati.

In timpul functionarii

Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale poluarii mediului, desi

zgomotul chiar si in aceste conditii, poate fi considerat o problema secundara.

Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine

eoliene este, in general, acelasi, datorita faptului ca marii constructori de turbine au





62

optimizat constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu pale

cu extremitati mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale in

extremitatea palelor, respectiv a cresterii randamentului instalatiei de obtinere a

electricitatii.

Nici un loc nu este niciodata complet linistit. Pasarile si activitatile umane

emit sunete, si la viteze ale vantului de 4-7 m/s si sunetul provenit de la tufisuri,

arbori, etc. vor masca gradual orice sunet potential de la turbine.

In acest caz este extrem de dificil de masurat sunetul provenit de la turbinele

eoliene cu acuratete. La viteze ale vantului in jurul valorii de 8 m/s si peste, in

general devine o problema nesemnificativa in dezbaterea problemei emisiilor de

sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca in general complet

orice sunet de turbina.

Reflectiile sunetului sau absorbtia de catre suprafata solului sau cladirilor

poate determina perceptia sunetului diferita in locatii diferite. In general, se percep

sunete foarte slabe dinspre turbine.

Multi oameni gasesc placut sa asculte sunetul valurilor pe tarmul marii si

intr-adevar, cativa dintre noi sunt deranjati de sunetul radioului vecinului, desi

nivelul sunetului real poate fi chiar foarte scazut.

Separat de chestiunea gustului, este in mod clar o diferenta legata de

continutul informatiei. Valurile marii emit haotic zgomote “albe”, in timp ce

radioul vecinului are un continut sistematic pe care creierul nu il poate discerne si

analiza. Expertii in sunete, in lipsa de o definitie mai buna, definesc “zgomotele”

ca fiind “sunete nedorite”.

De cand s-a facut distinctia dintre sunete si zgomote, ca este un fenomen de

psihologie, nu este usor de facut un simplu si universal model satisfacator de

fenomene sonore. De fapt, un studiu recent intocmit de Institutul de Cercetare

Danish DK Teknik pare sa indice faptul ca perceperea oamenilor asupra

zgomotului provenit de la turbine eoliene este mai de graba guvernata de atitudinea





63

lor fata de sursa sunetului, decat sunetul real. Autoritatile din toata lumea folosesc

asa-zisa scala dB(A) sau decibeli (A) pentru a cuantifica masuratorile sunetului.

In figura alaturata sunt indicate Presiunea sunetului si Nivelul presiunii sunetului. Sunt realizate comparatii cu zgomote intalnite in diverse situatii, pentru a intelege mai bine valorile acestei scari. Scala dB(A) masoara intensitatea sunetului cu frecvente diferite auzibile, folosind apoi o schema cu relatarea faptului ca urechea umana are o sensibilitate diferita pentru fiecare frecventa a sunetului. In general, auzim mai bine sunetele de frecventa medie decat pe cele de frecventa ridicata sau mica. Sistemul dB(A) spune ca presiunea sunetului la frecventele cel mai auzibile trebuie multiplicata cu numere mari in timp ce frecventele sunetelor mai putin auzibile sunt multiplicate cu numere mici, dupa care totul este adunat pentru obtinerea unui index.

Schema cantaririi (A) este folosita pentru sunete slabe, cum sunt cele

produse de turbinele eoliene. Exista alte scheme de cantarire a sunetelor puternice

numite (B) si (C), desi sunt putin folosite.

Scala dB este logaritmica, o scala relativa. Asta inseamna ca dubland

presiunea sunetului, indexul creste cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100

dB contine astfel de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru

masurarea sunetului in acest fel este acela ca urechea noastra percepe sunetul mai





64

de graba in termeni de logaritmi ai presiunii sunetului, decat presiunea sunetului

insasi.

Multi vor spune ca, daca creste dB(A) cu 10, se dubleaza taria sunetului.

Energia undelor sunetului va scade cu sfertul distantei de la sursa sunetului.

Cu alte cuvinte, daca te deplasezi 200 m de la turbina eoliana, nivelul sunetului va

fi un sfert din ce inseamna 100 m departare. Dublarea distantei va face nivelul dB

sa scada la 6.

In practica, amortizarea sunetului si reflectia poate avea un rol intr-o

anumita zona si poate modifica rezultatele prezentate aici.

In conformitate cu studii efectuate de Asociatia Americana a Energiei

Eoliene se apreciaza ca zgomotul produs de centralele eoliene se situeaza sub

zgomotul produs in interiorul unui autovehicul, intr-o casa sau birou, la distante

mai mari de 400 m.

Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine

eoliene este, in general, acelasi, datorita faptului ca marii constructori de turbine au

optimizat constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu pale

cu extremitati mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale in

extremitatea palelor, respectiv a cresterii randamentului instalatiei de obtinere a

electricitatii.

Unificarea sunetelor din mai multe surse





65

Daca avem 2 turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi

distanta de urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va

dubla. Aceasta inseamna ca 2 turbine vor creste nivelul sunetului cu 3dB (A). Patru

turbine in loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. E nevoie

de fapt de 10 turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, in ordine pentru

a observa subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul a crescut cu 10 dB).

Informatii despre sunetele produse de turbinele eoliene in practica

In acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un

nivel teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct

central, desi in practica este produsa de intreaga suprafata a masinii si rotorului.

Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-107dB pentru turbinele eoliene

moderne. Figura in sine este neinteresanta din moment ce nu exista un singur punct

in care poti sa experimentezi nivelul sunetului. Mai degraba este necesar pentru

predictia nivelului sunetului la diferite distante de turbinele eoliene. Tonurile

curate in general au fost eradicate complet la turbinele eoliene moderne.

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat

astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor

eoliene, in principal prin reproiectarea elicelor si a componentelor mecanice. Drept

urmare nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.

In conformitate cu studiile efectuate de Daniel J. Alberts, zgomotul

turbinelor este de doua tipuri: aerodinamic si mecanic. Sunetul aerodinamic este

generat de trecerea palelor prin aer. Puterea sunetului aerodinamic este determinat

de relatia dintre viteza palelor si viteza vantului.

In functie de modelul turbinei si de viteza vantului, zgomotul aerodinamic

poate semana cu un bazait, fasait, pulsatie si chiar ca un pocnet. Marea majoritate a

zgomotelor radiaza perpendicular pe directia de rotatie a palelor. Zgomotul de la

doua sau mai multe turbine se poate combina creand o oscilatie sau efectul de

lovitura, efectul „Wa-wa”.





66

Turbinele eoliene genereaza zgomote intr-o banda larga continand frecvente

intre 20-3,600 Hz. Compozitia frecventelor variaza cu viteza vantului, puterea

palelor, si viteza palelor. O parte dintre turbine produc zgomote cu un inalt

procent de sunete de joasa frecventa la viteze mici ale vantului decat la viteze mari

ale vantului.

Puterea are un rol foarte important in functionarea turbinelor, pentru a avea

un regim constant, turbina este programata sa aiba o rotatie constanta a palelor la o

viteza cat mai constanta posibila. Ajustarea schimba puterea zgomotului si

frecventa componentelor sale.

Zgomotul mecanic este generat de angrenajele interne ale turbinei. Utilitatea

scalei puterii sunetului este in mod normal folosita pentru prevenirea zgomotului

mecanic care provine din nacela si turn. Acest zgomot se intalneste des la turbinele

mici datorita proastei izolari fonice. Zgomotul mecanic poate sa contina sunete,

tonuri disticte care pot sa provoace iritari.

La viteze mai mari ale vantului, efectele, din punctul de vedere al

zgomotului, sunt si mai reduse pe masura cresterii zgomotului de fond.

Tipul palelor a fost de asemenea gandit astfel incat sa ia in considerare

intensitatea zgomotului si nivelul de energie produsa. Turbulentele care apar la

nivelul palelor datorita presiunii prea mari sau prea mici sunt indepartate eficient

din planul rotorului. Intreaga lungime a palelor este, ca urmare, utilizata fara

pierdere de energie cauzata de turbulente.





67

Valoarea zgomotului unei turbine depinde de viteza de rotatie:

In continuare sunt prezentate valorile de zgomot ale turbinei Gamesa G 90,

functie de viteza vantului la diferite inaltimi ale turnului (H), furnizate de

producator.





68

Turbinele eoliene nu produc vibratii in timpul functionarii.

Pentru a obtine nivelul sunetului se efectueaza studii de zgomot in baza

datelor puse la dispozitie de producatorul turbinelor si datele fizice specifice

amplasamentului.

Un asemenea studiu preliminar arata ca nivelul de zgomot pentru tubinele

alese a fi utilizate scade sub 45 dB pentru o distanta de aprox. 350 m.





69

Zgomotul produs la nivelul rotorului este de 110 dB dar acesta scade la 45

dB la o distanta de 3,5 diametre fata de sursa.

Avand in vedere amplasamentul (extravilan) precum si distantele fata de

localităţile cele mai apropiate peste 450 m, zgomotul produs nu va avea efect

asupra populaţiei.

1.5.9.2. Interferentele electromagnetice

Undele radio si microundele sunt folosite intr-o gama variata in scopul

comunicarii.

Toate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice.

Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelor

electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atat

semnalul direct cat si cel reflectat.

Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este intarziat din doua

motive: datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor) si datorita lungimii de

unda a frecventelor proprii ale turbinei.

Interferenta este mai puternica in cazul materialelor metalice si mai slaba in

cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibra

de sticla si materiale compozite si sunt partial transparente la undele

electromagnetice.

Insa daca lungimea de unda a emitatorului este de patru ori mai mai mare

decat inaltimea totala a turbinei, frecventele de comunicatie nu sunt afectate

semnificativ.

Pot fi afectate de interferenta electromagnetica semnalele pentru radio,

televiziune, comunicatia radio celulara folosite pentru comunicarea civila si

militara, sau alte sisteme de control ale traficului aerian sau naval.

Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema





70

care prin masuri tehnice nu foarte costisitoare, se poate rezolva usor. Spre

exemplu, se pot folosi mai multi transmitatori sau receptori directionati, sau se

poate folosi tehnologia prin retea de cablu.

In studiul impactului parcurilor eoliene asupra mediului trebuie sa se tina

cont, acolo unde este cazul de faptul ca, in conformitate cu anumite studii (WIND

FARMS AND THEIR EFFECT ON RADIO NAVIGATION AIDS- Simbo A.

Odunaiya) la un numar de turbine de peste 40 turbine se simt efectele asupra

sistemelor de navigatie radio, de aceea este recomandabil ca parcurile eoliene sa nu

fie construite in apropierea aeroporturilor, fiind necesare studii mai aprofundate.

1.5.9.3. Efectul umbririi

Spre deosebire de umbrirea clasica data de un obiect fix, o casa, un arbore,

rotorul in miscare al turbinei va genera o umbra mobila, clipitoare, reprezentand

efectul de licarire.

Efectul de licarire este o obstructionara periodica a luminii. Este ceea ce se

intampla cand palele turbinei in miscare intervin intre soare si ochiul uman,

determinand o miscare a umbrei turbinei.

La turbinele moderne, (600 – 3000 kW), cu trei pale, ale caror miscari de

rotatie sunt in domeniu 26 – 12 rotatii pe minut, daca spre exemplu lumina soarelui

trece printre palele turbinei cu o viteza de 20 rot/min, atunci lumina va licari cu o





71

rata de 3x20=60 umbriri pe minut, respectiv 1 pe secunda. O asemenea frecventa

scazuta nu este nociva sanatatii decat in anumite circumstante. Cand turbina este

apropiata de locuinte, atunci poate exista o inconvenient la citit sau la privitul la

televizor.

Licarirea este cuantificata de catre un numar de ore pe an, perioada in care

locatia va fi expusa licaririi datorata vecinatatiii cu turbinele eoliene. In timp ce

aceasta prima estimare este un efect al geometriei locului fata de turbina, trebuie sa

se tina seama si de alti factori care pot duce la prevenirea efectului de licarire.

De exemplu, nu este posibila aparitia efectului de licarire cand soarele nu

este vizibil, in coditiile de zile innourate sau cetoase sau cand turbina nu este in

miscare.

Obstacolele situate intre turbine si privitorul receptor, ca si copaci, stalpi,

cladiri, vor reduce sau elimina durata sau intensitatea efectului de licarire.

Pe baza raportului efectuat de Mount Wachusett Community College:

Shadow Flicker Analysis (mai 2009) s-a ajuns la concluzia ca la distante mai mari

de 1 km, lumina este suficient de dispersata pentru ca palele sa nu produca umbriri

distincte. In consecinta rotorul turbinei nu va determina aparitia licaririlor peste

aceasta distanta.

Oricum efectul de licarire este luat in considerare doar pe perioada cand

oamenii sunt prezenti, iar turbina este vizibila.

Daca turbine nu este in raza vizuala pe perioada orara in care este estimata

aparitia licaririi, acest efect poate fi neglijat.

Desi in Romania nu exista reglementari in acest sens, in Germania de

exmplu a fost stabilita o perioada de 30 de ore in care poate aparea efectul de

licarire, cand omul este treaz, constient.

In conditiile in care efectul de umbrire este prezent, se poate diminua prin

plantarea unor copaci sau prin oprirea temporara a turbinelor .

Un studiu al Universitatii Delawer (Shadow Flicker Analysis for the

University of Delaware) pentru o locatie in care s-au considerat cele mai





72

defavorabile situatii : zile cu luminozitate maxima, fara ceata, o rotatie a turbinelor

de 10 rotatii/min si turbinele in functionare, pentru 6 receptori situati la distante de

10 rotoare diametru , respectiv 900 m (turbine G 90) , perioada in care efectul de

umbrire apare este unul de scurta durata, asa cum reiese din imaginile de mai jos.

1.5.9.4. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

NU ESTE CAZUL.

1.5.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului

si indicarea alegerii uneia dintre ele

Alternativele studiate in cadrul unui proiect pot viza alternative de

amplasament (din punct al localizarii geografice si administrative), alternative

tehnice/tehnologice viabile pentru atingerea scopului pe care si-l propune proiectul,

alternative la solutiile pentru minimizarea impactului, daca se impun in urma

analizei.

In cazul prezentului proiect este necesar a se mentiona cateva aspecte

importante pentru valoarea si aplicabilitatea alternativelor propuse. Astfel,

amplasamentul vizat de proiect este avizat, pentru destinatie si cu anumiti

indicatori urbanistici, de catre autoritatea pentru protectia mediului dupa

parcurgerea procedurii prevazuta de Directiva SEA. Terenul a fost ales tinand cont





73

inclusiv de aspecte de mediu (arii protejate, cursuri de apa, accesibilitatea

amplasamentului).

In ceea ce priveste alternativele tehnice/tehnologice, se mentioneaza

analizarea unor solutii diferite privind inaltimea turnului turbinelor, astfel incat sa

se poata respecta distantele de siguranta, precum si analizarea unor tipuri de

turbine (functie de randament, de sistemele de control care sa elimine riscurile).

Alternative avute in vedere din punctul de vedere al solutiei tehnice de

obtinere a energiei electrice

In ceea ce priveste alternativele tehnice/tehnologice, se mentioneaza

analizarea unor solutii diferite privind inaltimea turnului turbinelor, astfel incat sa

se poata respecta distantele de siguranta, precum si analizarea unor tipuri de

turbine (functie de randament, de sistemele de control care sa elimine riscurile).

O alternativa care se poate analiza este de amplasare pe aceeasi locatie a

unui numar mai mare de turbine de putere mai mica, respectiv de 1 MW. Aceasta

ar insemna amplasarea unui numar de 60 turbine eoliene pe aceeasi suprafata,

respectiv un impact mai mare asupra mediului prin marirea numarului de fundatii,

al platormelor de montaj ca si al drumurilor de acces la turbine.

In concluzie s-a ales varianta de 30 turbine de 2MW.

1.5.11. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura

existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii

naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara

Terenul pe care va fi amplasat obiectivul are folosinta actuala de teren

agricol. Zona dispune de echipare edilitara, respectiv: energie electrica, telefonie,

cai de comunicatie rutiera si canale de irigatii.

Mentionam ca in zona nu au fost identificate alte tipuri de monumente

istorice, valori ale patrimoniului arheologic care sa ingradeasca promovarea unui

astfel de proiect, mai ales ca in zona se desfasoara activitati agricole.





74

1.5.12. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

Amplasamentul are folosinta actuala de teren arabil, drumuri de exploatare

existente si teren neproductiv, avand o suprafata totala de 352 ha.

1.5.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la

infrastructura existenta

Alimentarea cu apa

In zona amplasamentului propus nu exista retele de apa, dar instalatiile

propuse nu consuma apa, in consecinta nu este necesara racordarea la retelele de

apa.

Evacuarea apelor uzate si pluviale

Avand in vedere ca nu este prevazuta racordarea la retelele de apa, deoarece

instalatiile nu consuma apa, nu vor fi evacuate ape uzate. De asemenea nu este

aplicabila prezentului proiect notiunea de Bilant al apelor uzate.

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza

gravitational in sol, sau se scurg gravitational.

Alimentarea cu energie electrica

Turbina are nevoie de conexiune la reteaua electrica la pornire si pentru

evacuarea energiei electrice produse.

Racordarea Parcului eolian se ve efectua printr-o statie de transformare 20 /

110 kV .

In scopul asigurarii unei functionari selective a instalatiilor de protectie si

automatizare din instalatia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanenta a

reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

Turbinele echipate cu sisteme avansate de legare la retea, sunt astfel

proiectate incat sa tolereze scurtele reduceri de tensiune datorate defectiunilor din





75

reteaua de conexiune.

In concluzie functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si

materiale sau utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre FDEE

ELECTRICA DISTRIBUTIE MUNTENIA NORD SA..





76

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

Procesul de productie consta in generarea de energie electrica utilizand o

turbina care are la baza energia eoliana.

Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero-

generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului

sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este

transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina

eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul

au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui

multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de a utiliza energia

electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin

intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.

Sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un

randament de ordinul a 89 - 90 %. Trebuie luate in considerare, de asemenea,

pierderile generatorului si ale eventualelor sisteme de conversie.

Turbinele in functie de pozitionarea axului sunt de mai multe tipuri, cel

utilizat in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal, se va descrie numai aceasta solutie.

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant.





77

Planul de rotatie al rotorului este controlat astfel ca sa fie perpendicular pe

directia vantului. Fluxul de aer rezultant pe pala rotorului (adica vectorul suma al

vitezei vantului cu viteza locala a rotorului) produce o diferenta de presiune intre

partea palei expusa vantului si cea opusa. (Aerul ce se scurge peste partea opusa

vantului circula la o viteza mai mare si, deci, la o densitate si presiune mai mici).

Aceasta diferenta de presiune produce o forta de impingere perpendiculara pe

rezultanta fluxului de aer. O componenta a acestei forte produce un moment

mecanic de rotatie care roteste rotorul si axul. Puterea la nivelul axului poate fi

utilizata in mai multe moduri. Sute de ani ea a fost folosita pentru macinatul

graului sau pomparea apei, astazi instalatiile mari moderne, cu generatoare

integrate, o convertesc in energie electrica.

Ratele de putere si de eficienta

Masa in miscare are o anumita energie. Aceasta energie variaza in functie de

produsul masei si patratul vitezei.

Raportata la timp, acesta reprezinta putere. Energia cinetica pe secunda este:

P = 21 (mv2)

unde:

P este puterea (Nm/s sau W);

m este masa pe secunda - debitul masic (kg/s);

v este viteza vantului (m/s).

Aceasta lege fizica este de asemenea aplicabila aerului in miscare. Masa

aerului care trece prin rotor este considerata a fi un cilindru. Volumul cilindrului

este dependent de aria suprafetei rotorului si de viteza vantului, adica lungimea

cilindrului care trece prin rotor in unitatea de timp.

Aria masei de aer ce trece prin rotorul turbinei intr-o secunda este:

m = ρAv

unde:





78

ρ este densitatea aerului (kg/m3);

A este aria suprafetei rotorului (m2);

v este viteza vantului (m/s).

Aceasta conduce la o importanta caracteristica: energia rezultata depinde de

viteza vantului la puterea a treia.

P = 21 ρAv3

Ca exemplu, la viteza vantului de 6 m/s energia este de 132 W/m2. Atunci

cand vantul bate cu viteza de 12 m/s energia creste la 1053 W/m2. Dublarea vitezei

vantului conduce la multiplicare cu opt a puterii.

Nu poate fi convertita in energie utila toata energia vantului de la axul

rotorului. Folosind principii fizice, se poate arata ca eficienta teoretica maxima a

puterii vantului este limitata la cca 59 %. Aceasta limita este, de asemenea, numita

coeficient de putere sau valoarea Cp. In consecinta, ecuatia de mai sus devine:

P = 21 Cp ρAv3

unde

Cp este coeficientul mecanic de putere la axul lent (Cp la ‘ax lent’ este

definit ca eficienta conversiei energiei de la puterea vantului (neperturbat) la cea

mecanica de rotatie in raport cu axul principal al turbinei, care este amplasat in

aval fata de rotor si inaintea cutiei de viteze. Viteza de rotatie a axului este egala cu

cea a rotorului turbinei si, din aceasta cauza se refera la ‘ax lent’. Cp poate fi, de

asemenea, definit dupa cutia de viteze, la axul de viteza mare al generatorului,

numit ‘ax rapid’ sau la iesirea transformatorului, Cp din ‘retea’).

Puterea electrica neta la iesirea unei turbine, Pelec, care tine seama de

eficienta mecanica si electrica este data de:

Pelec = 21 Cp ρAv3

unde:

Ce este rata eficientei electrice (a energiei electrice) - %.





79

Astazi, turbinele mari moderne sunt capabile sa realizeze o eficienta neta

totala, Ce , de 42 % la 46 % in raport cu energia vantului neperturbat intr-un tub cu

sectiune circulara a carui arie transversala este egala cu aria bruta a rotorului.

In sfarsit, exista mai multe posibilitati de a utiliza energia electrica produsa:

fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin intermediul unei retele

electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au si

pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de ordinul a 89 - 90 %. Trebuie

luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale eventualelor

sisteme de conversie.

Cantitatea de energie electrica produsa de o instalatie eoliana depinde de

tipul si de dimensiunile turbinei si de amplasamentul instalatiei. In figura de mai

jos este prezentata curba caracteristica ce reprezinta puterea tipica la iesire in

raport cu viteza vantului (Fred Wien KEMA Nederland BV Noiembrie 2006).

La viteze joase nu se produce energie electrica. De la Beaufort 2

(aproximativ 3 m/s) in sus turbina functioneaza si la Beaufort 6 (aproximativ 12-13

m/s) turbine furnizeaza puterea maxima. La o viteza a vantului de peste 25 m/s

turbinele au fost proiectate ca sa se blocheze intr-un mod controlat pentru a se evita

supraincarcarea si avarierea instalatiei turbinei sau a constructiei.





80

Energia furnizata este determinata in primul rand de caracteristicile

echipamentului si caracteristicile vantului:

- puterea nominala a eolienei in kW reprezinta caracteristica randamentului

determinata de producator. Este vorba despre puterea furnizata de eoliana la viteza

nominala a vantului;

- inaltimea stalpului;

- diametrul rotorului: reprezinta diametrul cercului format de rotatia palelor

eoliene;

- suprafata baleiata: aceasta suprafata, este reprezentata de aria perpendiculara pe

directia vantului pe care rotorul o baleaiaza pe parcursul unei rotatii complete;

- sursa curbei de energie: in cazul in care distributia vantului nu este cunoscuta in

calculul energiei furnizate de eoliana se tine cont de curba de energie care se

bazeaza pe distributia vitezei vantului dupa Rayleight;

- factorul de forma, un coeficient dependent de o viteza medie a vantului;

- viteza vantului: este reprezentata de o plaja posibila a vitezei vantului, in m/s,

pentru care curba de putere si curba de energie sunt definite. Pentru curba de

putere, vitezele vantului inscrise sunt vitezele instantanee. In acelasi timp, pentru

curba de energie, vitezele vantului inscrise corespund valorii anuale medii ale

distributiei vitezei vantului;

- curba de putere: este reprezentata de energia instantanee (adica puterea) furnizata

de eoliana si masurata pentru toate vitezele vantului la inaltimea rotorului pentru

care eolienele pot sa functioneza.

Concluzionand, productia de energie a centralei eoliene este determinata de

o serie de pierderi, efectele topografice, disponibilitate, eficienta transmiterii de

electricitate, efectele densitatii aerului si alte potentiale pierderi.





81

Activitati regulate de intretinere si operare

Odata intrat in functiune, mentenanta parcului este asigurata de inspectii

periodice ale turbinelor si substatiilor, vizand in mod special eventualele defectiuni

datorate vandalismului.

Principalele tipuri de activitati care se iau in consideratie sunt:

- controlul automatizarii;

- monitorizarea conditiilor atmosferice;

- strangerea si vizualizarea informatiilor;

- ajustarea puterii;

- urmarirea diagnosticelor de defect;

- urmarirea sistemului de transmitere la distanta a datelor.

Programarea intretinerii depinde de numarul si proiectul parcului eolian.

Activitatea de intretinere programata este in mod uzual in: intretinere lunara,

bianuala, anuala, la patru ani si de cate ori este cazul, la cerere.

Perioada

Activitati de intretinere programata

Lunar Monitorizarea preventiva a turbinelor si a infrastructurii incluzand comunicatiile si echipamentul de control, infrastructura, obtinerea energiei electrice

Bianual

Ungere cutie viteza, lagare si alte sisteme ale turbinelor. Inspectarea sistemelor de intrerupere, a sistemelor de racire. Schimbarea filtrelor de aer si ulei si verificarea nivelului de ulei. Verificare a calitatii uleiului, prelevarea de mostre ulei.

Anual Toate activitatile specifice verificarilor bianuale la care se adauga in plus imbinarile palelor si ale turnului. Se va face si o verificare vizuala a sudurilor

La patru ani

Toate activitatile anuale, in plus verificarea ansamblarilor nedemontabile, cuplarilor, aliniarilor masinilor, verificarea/curatirea sistemului si mecanismului palelor. Inspectia structurii sudurilor pentru descoperirea semnelor de oboseala. Verificarea protectiei anticorozive cum sunt vopsirile si refacerea lor

La cerere Monitorizarea mediului Oprirea instalatiei din cauza unor defectiuni

Activitatea de mentenanta de rutina va avea nevoie de existenta unor

vehicule cu acces la fiecare turbina in parte, substatie si statia de monitorizare.

Durata de viata normata a turbinei: 20-25 ani. Dupa aceasta perioada





82

principalele componente mecanice se apropie de perioada lor proiectata de viata

fiind nevoie de o reinoire majora. Reparatia capitala poate impune inlocuirea

structurilor din nacela sau componente majore ca rotorul, cutia de viteza, ax,

sisteme de ghidare. Este putin probabil ca fundatia existenta ar putea face fata la

noua turbina dupa ce termenul de viata al componentelor turbinei a expirat.

In conformitate cu recomandarile producatorului ungerea componentelor se

face:

- ungerea lagarului palelor se face de la o unitate electrica; reincarcarea cu

ulei se face o data la 12 luni;

- ungerea lagarelor generatorului: automat, cu ajutorul unui sistem de ungere;

- sistemul de transmisie – uleiul este colectat intr-un sistem colector de unde

este pompat la un schimbator de caldura si inapoi in sistemul de transmisie;

- cutia de viteza – sistem de ungere intr-o baie inchisa, care este inspectat la

fiecare 12 luni;

- sistemul hidraulic – nivelul de ulei este inspectat o data la 12 luni.

Uleiul recuperat este transportat in recipiente speciale si dus in centrele de

colectare.

Alte activitati de mentenanta

O alta activitate de intretinere este cea care se realizeaza asupra drumurilor,

incluzand drenaje si controlul eroziunii. Perioada la care se vor efectua aceste

verificari depinde de localizarea turbinelor, de tipul de sol.

Substatia va avea nevoie de operatii de intretinere constand in verificarea si

refacerea izolatiei, inlocuirea contactelor si alte activitati de curatare care se impun

a fi necesare.

Valorile maxime admise prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai

bune tehnici disponibile

NU ESTE CAZUL.





83

2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate

Durata normata de functionare a echipamentelor este de 20 – 25 ani. Dupa

aceasta perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare, sau

dezafectat.

Elementele care urmeaza a fi supuse dezafectarii sunt: turbinele, drumurile,

statiiile de transformare, canalele de drenare, platformele, cablurile subterane si lini

aelectrica aeriana.

2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB)

Singurele substante continute sunt uleiurile minerale (fara compusi

desemnati) care asigura ungerea diferitelor angrenaje din componenta centralei

eoliene, asa cum sunt ele prezentate in fisa tehnica a turbinei de catre producator.

- AeroShell calsium 14

- SKF LGWM1 (149139

- Shell Stamina Grease HDS2

- Arcanol Fag: 515 g

- Mobilgear: 60 l

- Shell Tivela: 8,7 l

- Texaco Merpol 320

2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta

Viata unui parc este in mod normal apreciata la 20 – 25 de ani. Dupa aceasta

perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare, sau dezafectat.

Activitatea de dezafectare in mod normal cuprinde urmatoarele activitati:

- pentru inceput turbinele vor fi izolate fata de substatie;

- rotorul si nacela vor fi coborate pe sol cu ajutorul unor macarale,

fiind transportate in locuri speciale de depozitare sau la centre de

reciclare;





84

- stalpii vor fi dezansamblati, iar partea ramasa va fi sectionata de

fundatie;

- zonele din jurul turbinei vor fi reabilitate;

- zonele posibil contaminate din zona statiei de transformare vor fi

refacute, iar materialele contaminate vor fi prelucrate conform

legislatiei in vigoare;

- va avea loc o dezafectare a fundatiilor, terenul refacandu-se;

2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie

Nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia factorilor de mediu in

timpul dezafectarii parcului eolian. Nu se realizeaza pe amplasament o dezafectare

a centralei in sistemele componente, astfel incat nu este nevoie de masuri speciale

pentru fluidele continute (uleiuri de ungere). Se va avea in vedere o etapizare a

demontarii, astfel incat sa nu fie necesara o depozitare intermediara a

componentelor si, deci, o ocupare pe termen mediu sau lung a terenurilor

adiacente.





85

3. DESEURI Activitatile potential generatoare de deseuri in cazul proiectului propus sunt

urmatoarele:

- Procesul de amenajare a zonei obiectivului;

- Procesul de montaj;

- Procesul de functionare.

Managementul deseurilor

Din procesul de amenajare a zonei obiectivului, sunt generate deseuri ce

rezulta din urmatoarele:

- decopertarea pentru realizarea constructiilor si a zonelor de acces de circulatie

propuse (acces, aprovizionare, parcare);

- excavatii in vederea realizarii fundatiilor;

- pregatirea in vederea instalarii punctelor de transformare si a statiei de

transformare.

Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata si eventual pamant

vegetal se va depozita intr-o zona special amenajata, apoi materialul se va utiliza

de catre administratia publica locala pentru diferite lucrari de constructii si

pietruirea drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate la o groapa

de deseuri inerte sau in locurile indicate de catre autoritatile competente. Se va

avea in vedere ca la aducerea terenului la nivel, dupa realizarea fundatiilor, sa se

utilizeze pamantul vegetal rezultat din decopertare.

Deseurile care pot fi generate in perioada de constructie, codificate conform

prevederilor HG 856/2002, sunt reprezentate de:

- deseuri metalice - cod 17.04.05;

- deseuri de ambalaje de carton si resturi de hartie – 15.01.01;

- lemn – cod 17.02.01;

- resturi de cabluri – cod 17.04.11;

- resturi de legaturi de cabluri – cod 17.06.04;





86

- deseuri de plastic - cod 19.12.04;

- materiale amestecate (pamant, piatra) – cod 17.05.04;

- deseuri menajere – cod 20.01.08;

Pentru colectarea deseurilor rezultate in perioada constructiei va fi amplasat

in zona organizarii de santier un sistem de colectare ce va prelua toate deseurile

rezultate din activitatea de instalare a obiectivului.

Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali. Depozitarea se va

face in pubelele menajere sau in containere amplasate in incita. Acestea vor fi

preluate si depuse la rampa ecologica cea mai apropiata.

Uleiurile uzate vor fi valorificate prin unitati de profil.

Se impune ca toate deseurile reciclabile (hartie, carton, etc.) sa fie colectate

selectiv in cadrul organizarii de santier si sa fie predate catre unitati autorizate in

valorificarea lor.

Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management

de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare

intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.

Din procesul de functionare al centralelor eoliene, deseurile rezultate sunt

sporadice si provin de la intretinerea periodica.

Din moment ce nu se proceseaza nici un material brut sau reciclat, in timpul

functionarii turbinelor eoliene se produc foarte putine deseuri.

Deoarece turbinele au in componenta lor sisteme de transmitere si

transformare a parametrilor energie – cutie de viteze, generator – care necesita

ungere, in procesele de ungere este folosit uleiul hidraulic. Aceasta substanta nu

este consumabila, fiind vehiculata in circuite inchise care impiedica scurgerea in

exterior. Uleiul este vehiculat in instalatii etanse prevazute cu dispozitive de

identificare a scaparilor accidentale si de oprire in conditii de siguranta a

echipamentelor. Pentru o turbina rezulta o cantitate de 100 l de ulei care se

consuma in decursul a 5 ani. In cazul in care este necesar, atunci cand conditiile





87

tehnice de exploatare o impun, se realizeaza schimbul de ulei, conform unor

proceduri tehnice prestabilite si utilizand echipamente speciale.

Tot la 5 ani, rezulta o cantitate de vaselina de aproximativ 100 kg pentru

fiecare turbina.

Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, mare parte din

materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi

reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate,

valorificate energetic.





88

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE

REDUCERE A ACESTORA Parcul studiat se afla pe teritoriul admnistrativ al comunei Cudalbi. La

nivelul comunei Cudalbi se afla in diferite faze de reglementare si alte obiective de

investitii.

Pentru analiza impactului cumulat al parcurilor eoliene, se va considera, datorita pozitionarii acestora, ca exista un singur parc – Ansamblul Eolian Cudalbi cu caracteristicile cumulate a urmatoarelor parcuri eoliene aflate in diferite faze de reglementare:

Amplasarea aproximativa a ansamblului eolian





89

S.C CORNI EOLIAN S.R.L - 31 turbine

S.C BUJORI EOLIAN S.R.L - 5 turbine

S.C ZEFIR EOLIAN S.R.L - 5 turbine

S.C ALIZEU EOLIAN S.R.L - 5 turbine

S.C BRIDGE CONSTRUCT S.R.L - 5 turbine

S.C SUHURLUI EOLIAN S.R.L - 33 turbine

S.C.CUDALBI EOLIAN S.R.L - 39 turbine

S.C WIND PRO EOLIAN S.R.L 5 turbine

S.C. GENERACION EOLICA DACIA S.R.L - 30 turbine

S.C POWER PARK EOLIAN S.R.L - 5 turbine

S.C CUSTOMLINE ENERGY S.R.L - 3 parcuri a cate 2 turbine

Toate cele 169 turbine ale ansamblului eolian sunt situate inafara Ariilor

Protejate, la distante considerabile fata de acestea:

- Est - 10 km pana la SCI Padurea Mogos Matele

- 23,3 km pana la limita comuna a SCI Lunca Joasa a Prutului si SPA

Luca Prutului Vladesti Frumusita

- Vest – 20 km pana la ROSCI Padurea Torcesti

- 13,7 km pana la ROSPA Lunca Siretului Inferior





90

4.1. APA

4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului

Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a judetului Galati - constituita de cursul inferior al

raurilor Siret (cu afluentii principali: Barlad, Geru si Suhu), Prut (cu principalii

afluenti: Elan-bazinul inferior, Liscov si Chineja), precum si de bazinul hidrografic

al fluviului Dunarea ( de la Km 155 - confluenta cu raul Siret si pana la Km 134 -

confluenta cu raul Prut), se inscrie, in totalitatea ei, intr-un profil hidro- economic

complex, care cuprinde alimentari pentru centre urbane si rurale, acumulari pentru

irigatii, masuri antierozionale, lucrari de aparare contra inundatiilor si desecari.

Aceste cursuri de apa, impreuna cu afluentii lor, au generat o lungime de

retea hidrografica codificata de 1524 Km (din care 110 Km frontiera de stat - rau

Prut), cu o suprafata de 4465 Km.p., in cele trei bazine hidrografice: Dunare, Siret

si Prut.

Fluviul Dunarea, curge pe o distanta de 22 km si colecteaza apele raurilor

Siret si Prut. Siretul are afluent important raul Barlad, care la randu-i colecteaza

Corozelul. Prutul are ca afluenti Elanul si Horincea. Paraul Chineja se varsa in

Lacul Brates.

In bazinul hidrografic Siret, nivelurile maxime istorice la statiile

hidrometrice sunt:

- rau Barlad - 90,6 mc/s, in anul 1988, fata de capacitatea de transport a

albiei minore de 224 mc/s la statia hidrometrica Tecuci

- rau Tecucel - 99,4 mc/s, in anul 2005, fata de 56 mc/s - debitul capabil al

albiei minore, la statia hidrometrica Tecuci

- rau Geru - 76,1 mc/s, in mai 1996, fata de 40,0 mc/s - debit capabil, la

statia hidrometrica Cudalbi

- rau Suhurlui - 49,0 mc/s, in august 1997, fata de 3,70mc/s - debitul capabil

al albiei, la statia hidrometrica Pechea





91

Suprafata totala ocupata de ape si balti la nivelul judetului Galati este de

13019 ha.

Principalele cursuri de apa

Curs de apa Lungime totala (km) Lungime in judetul Galati (km)

Dunare 1075 20 Prut 742 121 Siret 559 163

Barlad 207 55 Chineja 79 79 Berheci 92 92 Zeletin 83 83 Geru 62 62 Suhu 72 72

Principalele lacuri naturale si balti

Denumirea Suprafata (ha) Denumirea Suprafata (ha)

Lacul Brates 2400 Balta Lozova 145 Balta Mata Radeanu 605 Balta Tudor Vladimirescu 101

Balta Sovarca 274 Balta Potcoava 49 Balta Malina 154 Balta Vlasca 42

Pe amplasament nu exista cursuri de apa cu caracter permanent. Reteaua

hidrografica in zona de studiu este formata din cursuri de apa temporare, afluenti ai

raului Siret. Cei mai importanti sunt: Calmatui, Geru si Suhu. Panta longitudinala a

acestora este de 3‰ si coeficientul de sinuozitate variaza intre 1,15 si 2,13.

Alimentarea din izvoare si prezenta panzelor freatice sunt cu totul

insuficiente ceea ce duce in anii deosebit de secetosi la aparitia fenomenului de

secare.





92

Localizarea parcului eolian fata de cursurile de apa din zona

Ape subterane

Directia Apelor Prut a facut o identificare si delimitare a corpurilor de ape

subterane pe baza urmatoarelor criterii: geologic, hidrodinamic, starea corpului de

apa: calitativa si cantitativa.

Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a facut numai pentru zonele in

care exista acvifere semnificative ca importanta pentru alimentari cu apa si anume

debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. In restul arealului, chiar daca exista

conditii locale de acumulare a apelor in subteran, acestea nu se constituie in

corpuri de apa, conform prevederilor Directivei Cadru 60 / 2000 / EC.

In continuare este prezentata delimitarea corpurilor de apa subterana

administrate de Directia Apelor Prut.





93

Harta cu delimitarea corpurilor de apa subterana atribuite Directiei Apelor Prut

Zonei analizate ii corespunde corpul de apa subterana ROPR06 / Campia

Covurlui.

Caracteristicile corpului de apa subteran ROPR06 / Campia Covurlui:

Caracteriz. geol/hidrogeol. Risc Supraf.

Tip Sub pres.

Strate acop.

Utilizare apa Poluatori

Grad de protectie globala Calitate Cantitate

Transfrontalier / tara

785 P Nu 0-40 PO, I, Z PM B* B Nu Tip predominant: P-poros; K-carstic; F-fisural. Sub presiune: Da/Nu/Mixt. Straturi acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitor. Utilizarea apei: PO- alimentari cu apa populatie; IR - irigatii; I - industrie; P - piscicultura; Z -106 zootehnie. Poluatori: I-industriali; A-agricoli; M-menajeri; Zzootehnici Gradul de protectie globala: PVG - foarte buna; PG - buna; PM - medie; PU - nesatisfacatoare; PVU - puternic nesatisfacatoare





94

Stare calitativa si cantitativa: Buna (B)/Slaba (S) Transfrontalier: Da/Nu. * posibil sa fie stare buna

Acviferul freatic este acumulat, in general, in nisipurile si pietrisurile din

alcatuirea teraselor cu altitudinea relativa de 2-5 m (de varsta holocen-inferioara),

15-20 m si 30-40 m (de varsta pleistocen-superioara), in nisipurile argiloase (de

varsta pleistocen mediu-pleistocen superioara) din baza depozitelor loessoide

prezente la partea superioara a campului inalt, precum si in nisipurile si

pietrisurile (de varsta holocensuperioara) din alcatuirea luncilor vailor Suhurlui,

Lozova, Malina, Catusa si afluentii lor.

Nivelurile hidrostatice oscileaza de la 0 m in luncile principale pana la

adancimi de peste 20 m, acolo unde depozitele loessoide sunt mai groase (pe

campul inalt).

Datele privind caracteristicile hidrogeologice ale freaticului provin din

cartarile de suprafata si din forajele hidrogeologice executate. Astfel, s-a constatat

ca, in unele sectoare, ale podisului (campului inalt), exista 2-3 strate acvifere

freatice suprapuse, pana la circa 40-50 m adancime, care comunica hidraulic intre

ele, precum si cu apele de suprafata, datorita naturii rocilor si lucrarilor de

hidroamelioratii.

Capacitatea de debitare a acviferului freatic oscileaza intre 0,272 l/s (foraj

Sendreni, la o denivelare de 7 m) si 4,2 l/s (foraj Branistea, la o denivelare de 1,8

m). Valorile transmisivitatii sunt cuprinse intre 4,45 m2/zi (foraj Vanatori) si 35,3

m2/zi (foraj Pechea), indicand un potential acvifer slab.

Pe hartile hidrogeologice, acviferul freatic a fost redat prin hidroizohipse si

hidroizobate. Izohipsele descriu linii foarte sinuoase si au valori cuprinse intre 120

m, la vest de Frumusita si 5 m, la Sendreni-Barbosi-Galati, prezentand o directie

generala de curgere a apei de la nord la sud, catre Siret si Dunare. Se remarca si

drenari locale exercitate de vaile Calmatui, Gerul, Suhurlui, Lozova, Malina,

Catusa si afluentii lor.





95

Rezultatele analizelor fizico-chimice au aratat ca pH-ul este cuprins intre

6,3 (fantana Tudor Vladimirescu) si 7 (fantana Barbosi), mineralizatia totala intre

698,3 mg/l (fantana est Tudor Vladimirescu) si 3692,05 (fantana Odaia

Manolache), iar duritatea totala, intre 9,6 grade germane (fantana Valea Calmatui)

si 181,4 grade germane (fantana Schela). Caracterul hidrochimic al apelor freatice

este predominant bicarbonato-sulfatic si magnezio-calco-sodic.

Avand in faptul ca tipul de obiectiv studiat nu implica utilizarea de apa

subterana si nici injectarea in subteran a oricarui tip de substante ce ar putea afecta

calitatea panzei freatice, consideram ca nu se vor cuantifica efecte asupra calitatii

apei subterane in zona amplasamentului.

4.1.2. Alimentarea cu apa

In zona amplasamentului propus nu exista retea de apa.

Instalatia propusa nu consuma apa, pe perioada de functionare a parcului

eolian.

Protectia calitatii apelor

Investitia nu este sursa de poluare pentru ape.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa


Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa

NU ESTE CAZUL.

Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa

NU ESTE CAZUL.





96

Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie, daca

este cazul

NU ESTE CAZUL.

Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii

propuse

NU ESTE CAZUL.

4.1.3. Managementul apelor uzate

Ape menajere

In zona nu exista retea de canalizare.

In ceea ce priveste turbinele, nu vor exista evacuari de ape uzate, deoarece

nu exista consum de apa in timpul functionarii acestora.

Nu vor exista deversari de ape pe amplasamentul analizat.

Canalizarea pluviala

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza sau se

scurg gravitational.

Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti, etc.


Sistemul de colectare a apelor uzate

Functionarea obiectivului nu se constituie in sursa de ape uzate.

Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a

altor obiective economice

NU ESTE CAZUL.





97

Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti

NU ESTE CAZUL.

Instalatii de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si

metoda de epurare folosita

NU ESTE CAZUL.

Gospodarirea namolului rezultat

NU ESTE CAZUL.

4.1.4. Prognoza impactului

In timpul lucrarilor de constructii

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructii se pot considera surse de

poluare ale apelor doar posibilele scurgeri de lubrefianti sau carburanti care ar

putea rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de

transport folosite in timpul constructiei parcului eolian.

Aceste scurgeri, datorate unor cauze accidentale, pot fi evitate prin utilizarea

unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat

intr-un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de obtinere a mixturilor

astfaltice, astfel incat sa nu se polueze nici solul si nici eventual apele subterane.

Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport se vor

executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin

recuperarea integrala a uleiului uzat, care va fi predat pentru reutilizare/

valorificare / eliminare.

Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita

orice contact cu ambientul vor fi precolectate in recipienti etansi si transportati in

spatii special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat. Un alt posibil

impact asupra apei subterane, l-ar putea constitui activitatea de executare a

lucrarilor de constructii: drumuri, fundatii turbine eoliene, transformatoare, dar





98

prin respectarea normelor de constructie in vigoare, riscul de contaminare este

aproape nul.

Obiectivul analizat nu implica utilizarea de apa subterana si nici injectarea in

subteran a oricarui tip de substante ce ar putea afecta calitatea panzei freatice astfel

incat se apreciaza ca nu se vor cuantifica efecte asupra calitatii apei subterane in

zona amplasamentului.

Nu va exista un impact cumulat semnificativ asupra apelor de suprafata

provocat de realizarea lucrarilor de executie a parcului eolian analizat, deoarece

metodele de lucru sunt practic de tip uscat (exceptie facand doar betonul turnat la

fundatiile eolienelor, dar care se realizeaza doar punctual), iar locatia turbinelor

eoliene nu se suprapune cu luciuri sau cursuri de apa.

In ceea ce priveste impactul rezidual consideram ca acesta nu va exista la

nivelul ansamblului eolian tinand cont de faptul ca specificul investitiei nu

presupune utilizarea unor surse de apa de suprafata sau subterane, evacuarea de ape

uzate sau deseuri de orice fel in apa de suprafata sau subterana, etc.

In timpul functionarii

In timpul functionarii, turbinele nu vor avea impact asupra factorului de

mediu apa. Investitia nu este sursa de poluare pentru ape, nu utilizeaza apa in

perioada de functionare, nu necesita personal permanent pe amplasamentul

analizat, nu necesita existenta facilitatilor igienico-sanitare. Nu va exista impact

direct, pe termen mediu sau lung asupra factorului de mediu apa.

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza

gravitational in teren, sau se scurg gravitational. In zona nu exista retea de

canalizare.

In concluzie se pot considera poluante doar posibilele scurgeri accidentale

de lubrefianti si carburanti rezultate din activitatile de transport aferente

indeplinirii sarcinilor obiectivului in discutie. Insa impactul produs de aceste





99

scurgeri va fi evitat prin masurile expuse anterior, si anume utilizarea patului de

nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile.

In ceea ce priveste impactul cumulat al parcurilor eoliene din zona Cudalbi,

mentionam ca in timpul functionarii, parcul eolian analizat nu va contribui la

realizarea unui impact cumulat asupra factorului de mediu apa, deoarece investitia

nu genereaza surse de poluare pentru apa.

4.1.4.1. Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de

schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale

amplasamentului

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.2. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate,

comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.3. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si

asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate si evacuate

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.4. Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone protejate,

alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor

uzate

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.5. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile

de apa (descrierea pagubelor potentiale)

Posibilele descarcari accidentale de carburanti si lubrifianti, (spre exemplu:

spargeri de conducte de alimentare a motoarelor mijloacelor de transport) se vor





100

evita prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care

ulterior va fi colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de

obtinere a mixturilor astfaltice, in asa fel incat sa nu se polueze nici solul si nici

eventual apele subterane.

4.1.4.6. Impactul transfrontiera

NU ESTE CAZUL.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

In timpul constructiei obiectivului

Este interzisa deversarea de ape rezultate pe perioada constructiei in spatiile

naturale existente in zona.

Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri

special amenajate.

In perioada de functionare

Date fiind cantitatile mici de deseuri din timpul perioadei de functionare si

gestionarea corespunzatoare in timpul reviziilor tehnice periodice, pericolul ca

functionarea turbinelor sa aiba un impact asupra apei subterane este inexistent.

4.1.5.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor

cantitative ale corpurilor de apa

NU ESTE CAZUL.

4.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si

a zonelor de mal ale acestora

NU ESTE CAZUL.





101

4.1.5.3. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in

jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al constructiilor si instalatiilor

de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate

pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice, conform

Hotararii de Guvern nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale

privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara

NU ESTE CAZUL.

4.1.6. Harti si desene la capitolul “APA”

NU ESTE CAZUL.

4.1.6.1. Plan de situatie, cu indicarea surselor de alimentare cu apa, retele

de alimentare, statii de tratarea apelor uzate, lovul de evacuare a apelor

uzate, centuri si zone de protectie a corpurilor de ape de suprafata, zone de

protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica

NU ESTE CAZUL.

4.1.6.2. Pentru obiectivele/proiectele din agricultura – amplasamente ale

utilizarii de namoluri si ingrasaminte naturale, amplasamente propuse

pentru prelevarea de probe si efectuarea de masuratori asupra apelor de

suprafata

NU ESTE CAZUL.

4.2. AERUL

4.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament / zona

Teritoriul judetului Galati apartine in totalitate sectorului cu clima

continentala (partea sudica si centrala insumand mai bine de 90% din suprafata, se

incadreaza in tinutul cu clima de campie, iar extremitatea nordica reprezentand

10% din teritoriu, in tinutul cu clima de deal). In ambele tinuturi climatice, verile





102

sunt foarte calde si uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar si

cu intreruperi frecvente provocate de advectiile de aer cald si umed din S si SV

care determina intervale de incalzire si de topire a stratului de zapada. Pe fundalul

climatic general, luncile Siretului, Prutului si Dunarii introduc in valorile si

regimul principalelor elemente meteorologice, modificari care conduc la crearea

unui topoclimat specific de lunca, mai umed si mai racoros vara si destul de umed

si mai putin rece iarna.

Circulatia generala a atmosferei are ca trasaturi principale frecventa relativ

mare a advectiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai ales in sezonul

cald), frecventa de asemenea mare a advectiilor de aer temperat - continental din

NE si E (mai ales in anotimpul rece), precum si advectiile mai putin frecvente de

aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.

Vantul predominant bate din directia Nord - Nord - Est cu o frecventa de

18,4%, iar intensitatea medie anuala este de 3 grade Beaufort, corespunzand la o

viteza medie de 8 m/s.

Frecventa medie anuala a vanturilor din directia Nord - Est este de 18,6%,

iar intensitatea medie anuala de 2,3 grade Beaufort. Vantul se intensifica incepand

din octombrie si ajunge la apogeu in aprilie, cand se inregistreaza in medie 5,5 zile

cu vanturi de intensitate depasind 6 grade Beaufort pana la 8,7 grade Beaufort.





103

Harta climatica a Romaniei

Temperatura medie anuala la nivelul judetului Galati este calculata pe o

perioada de 70 de ani, la 10 0C si la Tecuci de 9,8 0C. Temperatura medie a verii

este de cuprinsa intre 21 0C la Tecuci si 21,3 0C la Galati.

In timpul iernii, deasupra judetului Galati vin din nord si nord-est mase de

aer rece care produc scaderi de temperatura care oscileaza intre 0,2 0C -3 0C.

Temperatura medie lunara este mai scazuta in ianuarie cand are valori de -3 -4 0C.

Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 0C. In timpul anului sunt cca.210 zile

cu temperaturi de peste 10 0C. Repartitia anuala a precipitatiilor este neuniforma,

cele mai mari cantitati de apa cad in anotimpul de vara, sub forma de averse.

Clima zonei analizate se caracterizeaza prin veri foarte calde cu precipitatii

ce cad mai ales sub forma de averse si prin ierni relativ reci, marcate uneori de

viscole puternice.





104

4.2.2. Surse de poluare stationare si mobile in zona

Activitatile desfasurate in zona sunt in general activitati agricole si

agrozootehnice.

Traficul este definit de circulatia pe DJ 253, DJ 251 precum si pe drumurile

de exploatare. Acidifierea atmosferei este provocata, in principal, de compusii ce

contin sulf si azot, iar acestia se formeaza in urma emisiilor in atmosfera, de dioxid

de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) si amoniac (NH3), una din surse fiind traficul /

transportul rutier.

Tinand cont de ariditatea zonei, in timpul lucrarilor agricole se dizloca o

cantitate apreciabila de pulberi ce se transfera catre atmosfera, situatie vizibila pe

durata campaniilor agricole.

Se adauga si efectele naturale datorate climei secetoase, vanturilor de

intensitate medie si mare, fenomenului de eroziune avansata.

In zona studiata, calitatea aerului este influentata de traficul auto, de

activitatile desfasurate de utilajele agricole. Nu sunt date disponibile rezultate din

monitorizarea efectuata de autoritarile publice privind calitatea aerului in zona

analizata. Se poate trage concluzia ca pe perioada lucrarilor agricole se intensifica

generarea de pulberi sedimentabile si pulberi respirabile precum si a poluantilor

caracteristici arderii combustibililor, in restul anului calitatea aerului este

influentata de pulberile generate de eroziunea naturala, avand in vedere ca este o

zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare

atmosferica.

4.2.3. Surse si poluanti generati

In timpul executiei lucrarilor de constructie

Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt

surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si

prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane - emisii de poluanti). Toate

aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata.





105

O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in

surse de emisie a prafului.

Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor

balastoase si a cimentului sau astfaltului, precum si despre cele aferente perturbarii

suprafetei terasamentului.

Acestea sunt:

• sapaturi, incluzand:

- excavarea si strangerea pamantului si balastului in gramezi;

- incarcarea pamantului in basculante;

• umpluturi, care includ procese ca:

- descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante;

- imprastierea materialului;

- compactarea materialului;

• infrastructura - lucrari suplimentare.

Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate anterior este

constituit de particule cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu

dimensiuni aerodinamice echivalente de 10μm (pulberi respirabile).

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,

depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile

meteorologice.

O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului,

fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita

existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite

expuse actiunii vantului.

Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a

lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se

efectueaza lucrarile:

• buldozere;

• excavatoare;





106

• sisteme de transport.

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de

esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific

arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili

nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),

particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice

policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se

vor desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele

elemente:

• categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;

• cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment sau astfalt) manevrate pe

categorii de lucrari;

• intensitatea lucrarilor;

• numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;

• durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei;

• tehnologia de fabricatie a motorului;

• puterea motorului;

• consumul de carburant pe unitatea de putere;

• capacitatea utilajului;

• varsta motorului sau utilajului.

Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in

marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.

Particulele cu diametre ≤ 15 μm se regasesc in atmosfera ca particule in

suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.

In general, sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului

sunt surse la sol sau in apropierea solului, deschise (cele care implica manevrarea





107

pamantului) si mobile. Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu

amplasamentul, in ansamblu, in categoria surselor de suprafata si liniare.

In ceea ce priveste nivelul de zgomot, pentru utilajele folosite in constructii

puterile acustice asociate sunt: buldozer - cca. 80- 115dB(A); incarcatoare Wolla -

cca. 80-112dB(A); excavatoare -cca. 80-117dB(A); compactoare -cca.105dB(A);

basculante- cca. 80- 107dB(A).

Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,

constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea

desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de

circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,

balastului etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.

Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului in

zona, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.

In timpul functionarii obiectivului

NU EXISTA surse de poluare a aerului in timpul functionarii obiectivului.

4.2.4. Prognozarea poluarii aerului


In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie calitatea factorului de mediu

“aer” va fi influentatat de utilajele si mijloacele de transport, care functioneaza cu

motorina. Acestea vor emite in timpul functionarii SOx, CO, NOx, particule si

hidrocarburi.

Nivelul emisiilor de poluanti al utilajelor si mijloacelor de transport de pe

santier este sub maximele admise, acesta fiind verificat periodic prin inspectiile

tehnice obligatorii. Concentratia emisiilor de gaze de esapament ca urmare a

functionarii simultane a mai multor utilaje se apreciaza ca nu va atinge valori

ridicate datorita dispunerii geografice si topografiei amplasamentului si a regimului

eolian intens ce caracterizeaza zona analizata.





108

In conformitate cu Ordinul nr. 462/1993 al MAPPM, factorii de emisie

pentru motoarele Diesel sunt, in kg/1000 l, urmatoarele:

SOx CO NOx particule hidrocarburi 3,24 27,00 44,40 1,56 4,44

Pentru un consum de motorina specific de 30 l/h, au rezultat emisii pe care

le-am comparat cu limitele maxim admise prin sus-mentionatul Ordin: SOx CO NOx particule hidrocarburi

97,20 g/h fata de 5.000 g/h

810,00 g/h fata de limita nespecificata

1.322,20 g/h fata de 5.000 g/h

6,80 g/h fata de 500 g/h

133,20 g/h fata de 3.000 g/h

Rezulta ca aceste concentratii sunt foarte mici in comparatie cu

concentratiile maxim admise.

Lateral cailor de circulatie si fronturilor de lucru, concentratiile de poluanti

scad pe masura departarii de sursa, la 20 - 30 m distanta reprezentand 50% si la 50

m circa 30% din cele emise. La circa 100 m distanta concentratiile de poluanti in

aer sunt neglijabile (sub 10% din cele de la sursa).

Aceste utilaje pot functiona in cateva loturi, grupate cate 2-3 la o pozitie de

lucru (dar lucrand alternativ), deci dispersate in diferite zone. Exista asadar un

decalaj in spatiu.

Dar exista si un decalaj in timp, lucrarile fiind atacate dupa un grafic care

tine cont de multi factori (de exemplu posibilitatea de a face sapaturi in anumite

zone doar in perioadele aprobate de municipalitate, existenta materialelor si a fortei

de munca, intreruperea circulatiei in anumite zile din saptamana si la anumite ore

etc.).

Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf,

dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate

substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului.

Se mentioneaza ca surselor de emisie deschise, nedirijate nu li se pot asocia

concentratii in emisie si nu pot fi evaluate in raport cu normative referitoare la

emisii.





109

In ceea ce priveste zgomotul, STAS-ul nr. 10009-88 (Acustic urbana) -

tabelul nr. 3 - admite un nivel de zgomot intre 60 db(A) - pentru strazi de categoria

IV- si de 75- 85 db(A) - pentru strazi de categoria I.

Pentru muncitori si pentru trecatorii care se afla la mica distanta, zgomotul

produs de aceste utilaje este poluant.

In ceea ce priveste vibratiile, desi exista motiv ca ele sa se produca urmare a

folosirii utilajelor grele, urmare a geologiei amplasamentului, tipului lucrarilor de

constructie (inclusiv amenajare de drumuri ale caror straturi pot avea rol de

intrerupere a vibratiilor utilajelor) si distantei pana la receptor (zona rezidentiala),

se poate considera ca nu se vor inregistra niveluri importante de intensitate a

vibratiilor.

Daca se vor respecta tehnologia de construire impusa prin proiect, respectiv

legislatia in domeniu, in perioada executarii lucrarilor impactul asupra factorului

de mediu aer va fi nesemnificativ.

Pe termen scurt, pe perioada excavarilor in vederea realizarii fundatiilor se

va inregistra impact pe termen scurt asupra calitatii aerului prin inregistrarea la

punctul decopertarii a emisiilor de pulberi generate de managementul pamantului

excavat, cat si gaze de esapament generate de utilajele folosite. Zona vantoasa

asigura o dispersie buna a acestor poluanti, iar distanta pana la cea mai apropiata

zona locuita (Suhurlui – 2,3 km), coroborata cu viteza predominanta a vantului

(dinspre nord-nord-est) sunt factori care pot confirma faptul ca la nivelul populatiei

nu exista riscul inregistrarii unei deteriorari a calitatii aerului. Nu se cuantifica

efecte pe termen mediu sau lung asupra factorului de mediu aer urmare a

perioadei de constructie a obiectivelor propuse prin proiect.

Avand in vedere conditiile de dispersie din zona amplasamentului

consideram ca la finalizarea obiectivului, nu va exista un impact rezidual asupra

calitatii aerului din zona, urmand sa se pastreze factorii de presiune existenti

inainte de realizarea parcului eolian.





110

Nu exista un impact cumulat semnificativ provocat de realizarea lucrarilor

de constructie a ansamblului eolian asupra factorului de mediu aer. Faptul ca

ansamblul de parcuri eoliene are beneficiari diferiti si termene de realizare a

lucrarilor de constructii diferite, reprezinta un avantaj prin faptul ca utilajele de

constructii folosite in aceasta perioada nu vor functiona simultan pentru toate

parcurile, iar modul de lucru punctual pentru fiecare turbina in parte nu cumuleaza

pe unitate de timp efectele lucrarilor de constructie.


Dupa construire functionarea obiectivului nu reprezinta sursa de emisii

poluante pentru aer.

In ceea ce priveste nivelul de zgomot, turbina eoliana utilizata este o eoliana

putin zgomotoasa la viteze nominale, si mult mai putin zgomotoasa la viteze

scazute comparativ cu alte tipuri de turbine. Poate fi construita sa functioneze in

diferite regimuri configurabile in functie de cerintele de zgomot ale zonei. Turbina

are un sistem automat de orientare al rotorului dupa directia vantului in combinatie

cu sistemele OptiTip si OptiSpeed de modificare a unghiului palelor pentru a

mentine constanta (la viteze mari ale vantului) si optimiza (la viteze mici ale

vantului) puterea generata. De asemenea, cele doua sisteme ajuta la minimizarea

nivelului de zgomot al turbinei.

La viteze ale vantului in jurul valorii de 8 m/s si peste, in general devine o

problema nesemnificativa in dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor

eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca in general complet orice sunet de

turbina.

Nu exista un impact cumulat asupra factorului de mediu aer, provocat de

functionarea parcurilor eoliene datorita specificului acestora. De asemenea, in

timpul functionarii obiectivelor, interventiile pentru verificarea turbinelor au loc la

intervale mari de timp si se realizeaza pe drumurile amenajate.





111

4.2.5.Masuri de diminuare a impactului


Masurile pentru emisiile de particule sunt masuri de tip operational,

specifice acestui tip de surse.

Excavarea pentru realizarea fundatiei si a santurilor pentru cabluri electrice

se va executa cu mijloace mecanice, depozitarea materialului efectuandu-se in zone

special amenajate;

Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in

conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea acestuia,

etc.

Pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica

poluarea factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile.

Etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (de exemplu

umpluturile de pamant) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va

realiza o umectare mai intensa a suprafetelor.

Drumurile vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru

a se reduce praful. In cazul transportului de pamant, in special la realizarea

drumurilor, se vor prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii,

astfel incat pe de-o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta

parte pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament.

De asemenea manipularea materialelor de constructie pulverulente, in timpul

lucrarilor de constructie, se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie

minime.

Se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru

utilajele si mijloacele de transport implicate in lucrarile de constructie, astfel incat

acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise. Se

recomanda folosirea de utilaje si echipamente moderne, tinand cont de tendinta

mondiala de fabricare a unor motoare cu consum redus de carburant pe unitatea de

putere si control restrictiv al emisiilor.





112


NU ESTE CAZUL

4.2.6. Harti si desene la capitolul „Aer”

4.2.6.1. Harta potentialului eolian al Romaniei





113

4.3. SOLUL

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante

Suprafata totala a judetului Galati este de 446.632 ha. Potentialul productiv

al agriculturii este constituit din 351.373 ha, din care 289.172 ha suprafata arabila,

40.275 ha pasuni, 639 ha pajisti si fanete naturale, 19.568 ha patrimoniu viticol,

1.716 ha patrimoniu pomicol.

Factorii fito-climatici in continua schimbare si stadiile diferite de evolutie,

au determinat aparitia unei cuverturi de soluri, diversa si bine reprezentata,

dominata de solurile zonale de tip cernoziom, soluri azonale, soluri aluviale,

coluviale, neevoluate sau trunchiate, psamosoluri, lacovisti, etc.

Tipurile de sol caracteristice judetului Galati sunt urmatoarele:

Tipuri de sol

Suprafata (ha)

Procentual (%)

Protisoluri 68875,29 21,01 Cernisoluri 233342,14 71,18 Hidrisoluri 7307,90 2,23

Salsodisoluri 3,00 0,001 Antrisoluri 18308,32 5,58

Suprafata agricola a judetului Galati este ocupata astfel:

68,32 % - clasa cernisoluri

31,68 % - soluri de tipul –protisoluri, hidrisoluri, salsodisoluri, antrisoluri.

Solul vegetal din zona analizata este sensibil influentat de climatul

predominant secetos, astfel in sezonul cald particulele fine de sol pot fi transportate

de vant. Din acest punct de vedere, nivelul calitativ al solului nu este unul foarte

ridicat, fiind necesar un aport suplimentar de apa si nutrienti pentru dezvoltarea

culturilor agricole.





114

Harta distributiei solurilor in zona studiata

Ceornoziomuri levigate

Ceornoziomuri levigate si ceornoziomuri in depresiuni Ceornoziomuri (inclusiv castanii si ciocolatii)

Solonceacuri, soloneturi

Soluri aluviale

Terenul vizat pentru realizarea parcului eolian are folosinta de teren arabil,

drumuri de exploatare existente si teren neproductiv. Calitatea terenurilor agricole

cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de manifestare a celorlalti factori de

mediu fata de plante.

In zona calitatea solului este influentata de factori naturali (eroziune eoliana,

zona arida) si de factori antropici (lucrari agricole, aplicare de substante de uz

agricol etc.)





115

Gruparea terenurilor pe clase de calitate s-a realizat luandu-se in considerare

natura si intensitatea factorilor limitativi: textura, panta terenului, eroziuni ale

solului, alunecarile de teren, excesul de umiditate freatica, excesul de umiditate de

suprafata, saraturarea, neuniformitatea terenului, etc. In urma aplicarii principiilor

si criteriilor de grupare pe teritoriul judetului Galati, s-au identificat 5

clase de calitate:

- clasa I: 1,3% - terenuri cu pretabilitate buna pentru cultura de camp;

- clasa II: 18,42%– terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitari reduse pentru

cultura de camp ;

- clasa III: 43,35%–terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitari moderate pentru

cultura de camp ;

- clasa IV: 27,03% – terenuri cu pretabilitate slaba, cu limitari severe pentru

cultura de camp ;

- clasaV: 9,86% – terenuri cu limitari foarte severe nepretabile pentru cultura de

camp, vii, livezi.

Solurile din perimetrul sistemului de irigatii Campia Covurlui, predominant

cernoziomice, cu clasa III si IV de pretabilitate slaba pentru agricultura.

4.3.2. Conditii chimice din sol

In judetul Galati sunt soluri cernoziomice, cu profil normal sau

cernoziomuri degradate, deci cu profil de la moderat pana la puternic erodat, soluri

coluviale sau aluvionare de panta si vale precum si regosoluri.

In partea de sud a Campiei Covurluiului se intalneste cernoziomul

carbonatic format in partea cea mai uscata a stepei de pajisti xerofile cu graminee.

Vegetatia specifica acestor soluri este padurea de stejar, tei, frasin si carpen.

Cercetarile geologice au scos la iveala unele structuri de hidrocarburi in

zona Schela si Slobozia Conache.





116

4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante

Pentru activitatile din agricultura judetul Galati dispune de 358.456 ha, din

care 289.800 ha arabil, 42.771 ha pasuni, 548 ha fanete, 23.050 ha vii si pepiniere

viticole si 2.287 ha livezi si pepiniere pomicole. Judetul mai dispune de 44.881 ha

paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera, 13.047 ha luciu de ape si balti

precum si 30.278 alte suprafete.

Eroziunea si alunecarile de teren au impus amenajari specifice pe cca.80.000

ha in bazinele hidrografice Chineja, Suhurlui s.a.

Datorita conditiilor de silvostepa cu soluri saraturoase, nisipoase, perioade

de seceta, care alterneaza uneori cu inundatii mai cu seama in interiorul judetului,

s-au amenajat sisteme de irigatii pentru 141.391 ha, ceea ce reprezenta 39,4 % din

suprafata agricola totala.

4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva

In judetul Galati sunt cultivate peste 10.000 de hectare de cerale precum si

aproximativ 5.000 de hectare de pomi fructiferi si vita de vie.

Cea mai mare parte din podisul Covurluiului, este acoperita de terenuri

agricole si de pajisti puternic modificate, sub raport antropic cu paiusi, colilie sau

barboasa.

Campia Covurluiului este dominata de terenuri agricole si de pajisti puternic

modificate de firuta cu bulb, pelinita, alior, barboasa.

La nivelul zonei in care se incadreaza amplasamentul au fost observate

culturi de porumb, floarea soarelui, grau.





117

Imagine din zona amplasamentului

4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii

Nu s-au inregistrat fenomene vizibile de poluare a solului in zona

amplasamentului vizat, aici desfasurandu-se cu preponderenta activitati agricole.

Singura sursa posibila de poluare identificata este traficul de pe drumurile de

exploatare din zona si de pe drumurile judetene. Conform studiilor de specialitate,

din totalul emisiilor poluante rezultate din trafic, cca. 40% se depun pe o distanta

de pana la 100m pe solul de pe ambele margini ale drumului. Trebuie amintit ca

plumbul datorat valorilor de trafic se acumuleaza in sol si persista timp indelungat,

dar debitele masice de plumb au scazut considerabil datorita implementarii

normelor europene privind utilizarea benzinei fara plumb. Solubilitatea si atasarea

metalelor grele in soluri sunt influentate de conditiile de oxidare, mai ales de

reactiile de adsorbtie si desorbtie, ca si de procesele de formare a compusilor din

care rezulta compusi complexi organici si minerali.

4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale

activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice,

microbiologice, radiatii), tipuri si cantitati/concentratii estimate de

poluanti

In timpul executiei lucrarilor de constructii

Sursele de poluare a solului in faza de constructie sunt reprezentate de:





118

tehnologiile de constructie propriu-zise;

utilajele terasiere si cele de transport;

activitatea umana.

Tehnologiile de constructie propriu-zise.

Executia lucrarilor de realizare a obiectivelor date, constituie principalele

tipuri de activitati cu impact direct asupra solului si subsolului.

O executie neingrijita a lucrarilor poate antrena pierderi de materiale si

poluanti (ex: pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele de

constructii si transport) care pot migra in sol.

Trebuie mentionat ca toate obiectele din componenta obiectivului necesita

executie in situ, pentru care se fac excavatii si sapaturi pentru fundatii, santuri

pentru pozare cabluri, turnari beton pe loc, executare drumuri, etc.

Lucrarile prevazute au in vedere excavarea si depozitarea unor cantitati

importante de sol vegetal si steril. Aceste depozite pot fi antrenate de apa

meteorica si vant. Ca urmare a precipitatiilor, scurgerile de suprafata spala si

antreneaza fractiuni de material sau mase de pamant.

Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton,

agregate etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii

de constructie, emisii care se pot depune pe sol si pot fi antrenate de apele

meteorice.

Utilajele terasiere si de transport.

Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care

pot provoca in timpul constructiei poluari ale solului si subsolului.

Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse.

Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea solului si subsolului prin:

pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si

utilajele implicate in lucrarile de constructie;

repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate;

stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente improprii.





119

Traficul greu, specific perioadei de constructie, determina diverse emisii de

substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice motorinei -

particule in suspensie etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si

uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi astfel

incat poluantii din aer sunt transferati catre ceilalti factori de mediu (apa de

suprafata si subterana, sol, etc.).

Activitatea umana.

Activitatea salariatilor ce desfasoara lucrarile de constructie este la randul ei

generatoare de poluanti cu impact asupra solului, deoarece:

produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi

antrenate de ape si pot sa afecteze solul si subsolul;

evacuarile fecaloid-menajere aferente, pot si ele sa afecteze calitatea apelor,

daca grupurile sanitare sunt improvizate;

manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora

in locuri de unde pot fi antrenate in sol si subsol;

manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele

necesare sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la

producerea unor deversari accidentale de poluanti in acestea.

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori

printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor

dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul

negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar,

generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor

fiziologice si biochimice ale plantelor.

In timpul constructiei obiectivului se poate inregistra impact asupra

factorului de mediu sol si prin:

deteriorarea profilului solului pe amplasamentul platformelor tehnologice





120

aferente turbinelor;

scoaterea terenului din folosintele sale naturale pe suprafetele ocupate

permanent;

pierderea caracteristicilor patului de sol fertil prin depozitarea neadecvata a

pamantului rezultat din decopertari;

izolarea unor suprafete de sol din circuitele naturale prin betonare.

Impactul pe care il poate avea activitatea de constructie a obiectivului,

asupra solului si subsolului, va avea o perioada limitata in timp.


Ca posibile surse de poluare in timpul functionarii turbinelor se pot

considera posibilele deversari accidentale ale substantelor utilizate pentru

intretinerea turbinelor: ulei de transformator, ulei de ungere.

Acestea sunt in cantitati mici, si conform protocoalelor de lucru impuse in

colectarea si eliminarea uleiurilor, pericolul aparitiei unor asmenea poluari este

redus. Beneficiarul va urmari in mod obligatoriu evitarea prin orice mijloace a

posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei.

Umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinate grave

asupra fundatiei si implicit a zonei din jurul acesteia.

4.3.7. Prognoza impactului


Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea studiata asupra solului

si subsolului, se reaminteste faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie

limitata in timp.

Cel mai important efect care se resimte asupra solului si subsolului este

acela al tasarilor in special a solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare

drumurilor de acces si a fundatiilor, si in cadrul zonei de actiune a macaralei, insa

pe adancimi reduse. Intreaga suprafata de sol fertil de pe zonele specificate mai sus





121

va fi decopertata inainte de inceperea fiecarei interventii si depozitata separat, de

unde solul fertil va fi folosit pentru refacerea suprafetelor la starea initiala.

Singurele suprafete de sol vegetal care vor fi expuse unor tasari temporare

vor fi cele corespunzatoare zonelor de depozitare a elementelor componente ale

turbinelor eoliene, inainte de a fi montate. Acest efect nu este considerat ca va

afecta proprietatile solului vegetal, acesta putandu-si reveni in scurt timp la

caracteristicile initiale, tinand cont si de faptul ca solul este arat periodic.

Efecte negative asupra solului se resimt si in urma activitatii de decopertare

a stratului fertil, insa acestea au un caracter temporar, cu exceptia suprafetelor

decopertate definitiv. Odata cu decopertarea acestuia, cu depozitarea lui partiala, se

scot din circuitul natural, o serie de elemente nutritive (azot, potasiu, fosfor, etc.).

Cea mai mare parte va fi reintegrata acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de

sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului inclusiv a invelisului

de sol, acolo unde aceasta se va preta.

In timpul constructiei, impactul asupra solului va fi determinat de:

- degradarea solurilor ca urmare a depunerilor particulelor in suspensie rezultate pe

parcursul excavarilor si a constructiilor. Vor fi afectate solurile ramase in cadrul

amplasamentului in stare naturala, dar probabil si cele din zona de tampon;

- diversele metale, uleiurile si lubrifiantii pot contamina solul din jurul zonei

afectate si solul de-a lungul drumurilor;

Eroziunea se produce datorita actiunii vanturilor. Acest fenomen insoteste,

in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul este de intensitate mica si apare

datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren

neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de eroziunea vantului este, in

principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori

printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor

dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul





122

negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar,

generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor

fiziologice si biochimice ale plantelor.

Impact direct se va inregistra asupra zonelor in care vor actiona utilajele de

constructii si care vor suferi decopertari, tasari, amenajari etc. In aceste zone se vor

inregistra pierderi temporare sau definitive de sol vegetal, functie de destinatia

fiecarei zone in parte.

Impactul pe termen scurt asupra factorului de mediu sol va fi generat de

lucrarile ce vizeaza suprafetele de teren ocupate temporar. Aceste zone vor fi

scoase din circuitul natural pe perioada constructiei obiectivului, urmand sa fie

renaturate la finalizarea lucrarilor.

In ceea ce priveste impactul rezidual consideram ca dupa adoptarea tuturor

masurilor recomandate (inclusiv recopertare), acesta va fi reprezentat de

suprafetele de teren scoase definitiv din circuitul natural.

Se considera ca impactul cumulat asupra solului al parcurilor eoliene din

cadrul ansamblului eolian se manifesta in special pe perioada de constructie,

amintindu-se faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie limitata in timp,

precum si faptul ca lucrarile vor fi decalate in timp, prin etapizarea acestora.

Astfel, impactul cumulat va fi nesemnificativ avand in vedere ca se vizeaza

amplasamente diferite, cu distante intre ele, iar impactul asupra solului se

inregistreaza punctual, la locul decopertarii.


Un posibil impact este cel datorat unor posibile deversari accidentale ale

substantelor utilizate pentru intretinerea turbinelor: ulei de transformator, ulei de

ungere. Acestea sunt in cantitati mici, si conform protocoalelor de lucru impuse in

colectarea si eliminarea uleiurilor, pericolul aparitiei unor asemenea poluari este

redus.





123

Beneficiarul va urmari in mod obligatoriu evitarea prin orice mijloace a

posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei.

Umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinte grave asupra

fundatiei si implicit a zonei din jurul acesteia.

Impactul cumulat asupra factorului de mediu sol este nesemnificativ in

timpul functionarii parcurilor eoliene, singurele surse de poluare fiind reprezentate

de cantitatile de deseuri sau hidrocarburi rezultate in timpul reviziilor tehnice

periodice; acestea sunt insa minime si gestionate corespunzator.

4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este

decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului; locul

depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul

prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului.

Cand se realizeaza decopertarea stratului fertil si depozitarea lui partiala, se

scoate din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. Insa, cea mai mare

parte a acestora va fi reintegrata acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de sol

depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului, inclusiv a invelisului de

sol, acolo unde aceasta se va preta.

La realizarea proiectului sunt posibile decopertari minime, fara impact

semnificativ asupra mediului, cu conditia depozitarii corespunzatoare a solului

fertil si reutilizarea lui la amenajarile finale.

4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in considerare

tipurile dominante de sol; acumulari si migrari de poluanti pe sol

NU ESTE CAZUL.





124

4.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea

propusa (proiect).

Impactul fizic asupra solului se manifesta in special in perioada de

constructie si consta in excavatii si sapaturi pentru fundatii, executarea santurilor

pentru pozarea cablurilor, executarea drumurilor. Lucrarile prevazute au in vedere

excavarea si depozitarea unor cantitati importante de sol vegetal si steril.

Cel mai important efect care se resimte asupra solului si subsolului este

acela al tasarilor in special a solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare

drumurilor de acces si a fundatiilor, si in cadrul zonei de actiune a macaralei, insa

pe adancimi reduse.

Intreaga suprafata de sol fertil de pe zonele specificate mai sus va fi

decopertata inainte de inceperea fiecarei interventii si depozitata separat, de unde

va fi folosit pentru refacerea suprafetelor la starea initiala.

4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor

Eroziunea se produce datorita actiunii vanturilor. Acest fenomen insoteste,

in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul este de intensitate mica si apare

datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren

neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de eroziunea vantului este, in

principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

In zona geografica in care se situeaza perimetrul cercetat diversitatea cat si

intensitatea proceselor actuale este in general redusa, activitatea maxima avand loc

in timpul ploilor torentiale. Ca specifice, se remarca eroziunea de suprafata si

procesele fluvio-torentiale.

4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor

de sol, schimbarea densitatii solurilor

Efectul de tasare se resimte asupra solului si subsolului, in special asupra

solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare drumurilor de acces si a fundatiilor,





125

dar si in cadrul zonei de actiune a macaralei si a platformei tehnologice de montaj a

turbinelor, insa pe adancimi reduse si pe o perioada de timp limitata.


NU ESTE CAZUL.


Se recomanda respectarea cu strictete a urmatoarelor masuri, pentru a

minimiza pe cat posibil efectele asupra factorului de mediu sol-subsol.


Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de

constructie trebuie sa se desfasoare pe cat posibil pe terenurile utilizate in mod

definitiv/temporar de proiect, pentru a se evita cat mai mult efectul de tasare a

solului asupra unor suprafete suplimentare si pentru a se diminua riscul producerii

de accidente.

Pe amplasament sunt interzise spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de

intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta

santierului.

Sistemul de colectare a deseurilor pe perioada lucrarilor de constructie de pe

durata executarii lucrarilor se va face in spatii special amenajate, iar evacuarea lor

va fi asigurata periodic de serviciul de salubritate.

Deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de instalare a turbinelor,

indiferent de natura acestora au prevazut un management performant.

Scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor

fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile,

care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati

specializate.





126

Imediat inainte de inceperea sapaturilor necesare realizarii proiectului, se

recomanda decopertarea separata a solului fertil si depozitarea separata a acestuia,

de unde va fi folosit la recopertarea zonelor afectate temporar.

Mijloacele de transport si utilajele de executie vor folosi doar traseele

drumurilor de acces. Acest lucru va elimina riscul tasarii solului fertil.

Excesul de material nefertil excavat, va fi transportat la o groapa de deseuri

inerte sau la alte locuri indicate de primarie, fiind interzisa depozitarea permanenta

pe amplasamenul analizat.


Activitatea de intretinere a turbinelor trebuie sa se desfasoare corespunzator,

pentru a se evita posibilitatea unor deversari accidentale de ulei de transformator,

ulei de ungere.

Beneficiarul va urmari evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a

terenului din apropierea constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea

apei in teren poate avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii

ulterioare pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si

subsolului din timpul constructiei.

Se recomanda monitorizarea modului de functionare a turbinelor eoliene,

depistarea si reabilitarea de urgenta a celor cu probleme tehnice (scurgeri de

lubrifianti).

Se va avea in vedere intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare

ce vor deservi parcul eolian, evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul

acestora.

Alte masuri

NU ESTE CAZUL.

4.3.9. Harti si desene la capitolul „SOL”

NU ESTE CAZUL.





127

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Caracterizare generala

Prin pozitia sa la exteriorul arcului carpatic, judetul Galati ocupa zona de

intrepatrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeana, sud-

europeana si, in parte, central-europeana, ceea ce se reflecta fidel atat in

conditiile climaterice, in invelisul vegetal si de soluri, cit si in structura

geologica a reliefului.

Relieful se caracterizeaza prin unitate de campie (Campia Covurlui, cu

inaltimi intre 60 - 200 m, etajata si inclinata spre sud, Campia Tecuciului, Campia

Siretului inferior, cu lunca joasa si umeda) si podis (in nord, prelungirea Podisului

Moldovei - Podisul Covurlui, culmi deluroase prelungite, paralele, cu altitudini de

600 m, Colinele Tutovei).

Regiunea in sine prezinta un relief tabular cu o fragmentare mai accentuata in

nord si mai slaba in sud, distingandu-se, dupa altitudine, pozitie si particularitati de

relief, cinci unitati geomorfologice: Podisul Covurluiului, Campia Tecuciului,

Campia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior si Lunca Prutului de Jos.

• Podisul Covurluiului ocupa cea mai mare parte a teritoriului

judetului, alcatuit din pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile, caracterizat prin

paralelismul dealurilor si vailor cu directia nord-sud. Vaile au fundul plat, destul

de larg si mlastinos. Se remarca si vai cu versanti abrupti ce sunt supusi puternic

degradarii la torente.

• Campia Tecuciului este o campie subcolinara de terase care apartin

Campiei Romane, slab fragmentata si alcatuita dintr-un complex de alte patru

terase. Vaile care fragmenteaza campia Tecuciului sunt paralele si orientate de la

nord la sud si nu au apa decat la viituri. Albia raului Barlad este mai joasa decat

cea a raului Siret, ceea ce face sa fie impotmolita mereu de aluviunile carate de

Siret, ca urmare provoaca inundatii la cele mai mici viituri.





128

• Campia Covurluiului se intinde la sud de culmile deluroase ale

podisului Covurluiului si se desfasoara pana la lunca Prutului. Este o zona de

terase cu podisuri largi, acoperite cu straturi de loess, nisipuri si luturi argiloase.

• Lunca Siretului inferior este o unitate individualizata ce se

desfasoara din dreptul localitatii Marasesti pana la confluenta raului Siret cu

fluviul Dunarea, formata dintr-un ses larg si terase locale de lunca. Este un relief

tipic de acumulare format din raul Siret si afluentii lui de pe ambele maluri, bogat

in aluviuni. In lungul luncii Siretului se afla zona de subzistenta unde miscarile de

lasare ocupa o arie intinsa, avand o maxima intensitate tocmai pe cursul lui la

contactul dintre podis si campie ce corespunde in aval de Namoloasa cu linia

tectonica Pascani-Namoloasa-Galati.

• Lunca Prutului se intinde de la confluenta raului Prut cu fluviul

Dunarea, pana la nordul judetului Galati, in depresiunea Horincea. Are inaltimi ce

variaza intre 4-6 m si o latime ce variaza de la 1,5 - 10-11 km.

Formatiunile geologice vechi sunt prea putin importante din punct de vedere

al resurselor minerale. Au fost identificate si se exploateaza hidrocarburi – titei si

gaze naturale in zonele Schela – Independenta, Munteni – Berheci si Brates.

Amplasamentul este situat in Campia Covurluiului, la limita cu podisul

Covurluiului.

Toate formatiunile mai vechi sunt acoperite in partea de S a Podisului

Covurluiului de o patura de depozite loessoide reprezentate prin nisipuri prafoase

galbui cu o grosime de pana la 70 m cu pleistocene. In Podisul Covurlui sub

depozitele loessoide se gaseste formatiunea de Barbosi alcatuita din argile si

nisipuri de varsta intre Guntz si Mindle.





129

4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compozitie,

origini, conditii de formare

Podisul Covurlui este incadrat in zona central estica (Podisul Barladului) a

Podisului Moldovei. Acesta din urma este situat intre obcinele Bucov, Subcarpatii

Moldovei,N-E Carpatilor Romaniei si Prut. Suprafata- 22 200 km². Contactul cu

Obcina Mare se face printr-o denivelare clara de 300-500 m. Mai spre S limita este





130

de asemenea clara urmarind Valea Moldovei si Valea Siretului. Culoarul Moldova-

Siret apartine podisului si nu subcarpatilor pt. ca este adancit exclusiv in

sedimentarul sarmato-pliocen al Podisului Moldovei.

In era precambriana-proterozoic, ca urmare a orogenezei balkaliene, apare

ca uscat Platforma Est-Europeana constituita din sisturi cristaline. Aceasta se

prelungea in nordul podisului Moldovei, coborand in trepte spre Carpatii Orientali.

In era mezozoica-cretacic, ca urmare a orogenezei alpine, partea sudica a Podisului

Moldovei sufera un proces lent de scufundare, fiind invadata de apele marii. De-a

lungul erelor mezozoica si neozoica s-au produs regresiuni si transgresiuni repetate

care au dus la depunerea unor strate groase de roci sedimentare.

Podisul pare ca uscat la sfarsitul erei neozoice si inceputul erei cuaternare

treptat, de la nord la sud. In a doua parte a erei cuaternare-holocen, agentii exogeni,

in principal apele curgatoare, au definitivat aspectul actual al Podisului Moldovei.

In S extrem Podisul se margineste cu Campia Tecuciului. Intre Barlad si

Prut problema stabilirii limitei este si mai delicata. Aici limita este data de limita

de N a extensiunii pietrisurilor de Balabanesti de varsta pleistocena, care prin

urmare apartin campiei ( Campia Covurlui ). Geologic,Podisul Moldovei apartine

la doua unitati structurale majore: Platforma Moldovei in centru si N respectiv

Depresiunea Barladului in S separate de falia Falciu- Plopan ( Bacau – Vaslui ).

Platforma Moldovei are un fundament proterozoic rigid care inclina spre

Carpati si cade in trepte spre S. Foarte important este sarmatianul – corespunde in

platforma Moldovei unei faze de retragere a apelor marii, depozitele avand aceeasi

varsta, se esaloneaza N-S, cele mai vechi aflorand in N, iar mai noi in S. In

ansamblu sarmatianul din Podisul Moldovei este reprezentat prin grezocalcare,

calcare ( calcarele eolitice constituie un element frecvent si specific ), argile,

nisipuri.Meotianul ( cel mai vechi etaj al pliocenului ) este reprezentat de cinerite

de Nutasca – Ruseni, ( cinerite – tufuri vulcanice consolidate ). Meotianul

afloreaza dar pe unele interfluvii din Podisul Central Moldovenesc.





131

Grosimea cuverturii Platformei Moldovenesti creste de la E la V.

Depresiunea Barladului a luat nastere la inceputul mezozoicului din fracturarea

fundamentului de platforma E european si cel hercinic nord – dobrogean, astfel ca

fundamentul este mixt .adica E european in jumatatea N si N- dobrogean in cea

S.Cele doua compartimente vin in contact in lungul faliei Trotusului. Uscatul s-a

realizat in aceasta zona treptat de la N la S : la finele besanabianului ( sfarssitul

sarmatianului pana la linia Buhus – Negresti. La inceputul dacianului la linia

Adjud – Barlad, iar in pleistocenul mediu la contactul Podisului Covurlui –

Campia Covurlui.

Toate formatiunile mai vechi sunt acoperite in partea de S a Podisului de o

patura de depozite loessoide reprezentate prin nisipuri prafoase galbui cu o

grosime de pana la 70 m cu pleistocene. In Podisul Covurlui sub depozitele

loessoide se gaseste formatiunea de Barbosi alcatuita din argile si nisipuri de

varsta intre Guntz si Mindle. In Cuaternar in partea de N la Dereca – Lozna si

Poiana – Zboristea (Suceava) s-au format turbarii.

Formatiunile ce apar la zi in Podisul Moldovei prezinta o imbinare slaba sub

un grad ( 2-4 m la km ) de la N –V spre S-E. Aceasta usoara inclinare in medie de

4 m/ km afecteaza inclusiv pietrisurile de Balabanesti. Ea este efectul unei miscari

de bascula produsa dupa depunerea pietrisurilor de Balabanesti in Romanian

Superior in faza Valaha.

4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea

seismologica

Romania sta pe trei placi tectonice continentale, al caror punct de intalnire este zona Vrancea: placa Est-Europeana (practic, coltul de Sud-Vest a marii placi Est-Europene - in zona de Nord-Est a Romaniei, cu granita sub Carpatii Orientali), subplaca Intra-Alpina (cea care ocupa Transilvania si este parte componenta a placii Vest-Europene) si subplaca Moesica, cea din sudul Romaniei, care reprezinta zona frontala a microplacii Marii Negre. Fiecare dintre aceste placi





132

tectonice continentale este direct influentata de miscarile sau presiunile la care este supusa "placa-mama", cea din care face parte.

Model geotectonic al teritoriului Romaniei cuprizand trei placi tectonice. Cifrele marcheaza grosimea

litosferei (EEP – Placa Est Europeana, Mo – microplaca Moesica; IaP – Microplaca Intra Alpina; PCF – Falia Peceneaga Camena, TGF – Falia Trans Getica; TTZ - Zona Tornquist Teissseyre)

Din punct de vedere seismic, zona studiata se incadreaza in zona de

macroseismicitate l=81 pe scara MSK (unde indicele 1 corespunde unei perioade

medii de revenire de 50 ani), conform SR 11100/1-93.

Conform normativului P100/1-2006 valoarea acceleratiei terenului pentru

proiectare este ag = 0,24g.





133

4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterana

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor

La fel ca la capitolul care trateaza factorul de mediu sol, sursa de poluare

care va fi activa pe toata perioada de constructie si amenajare, o reprezinta

posibilele scurgeri accidentale de produse petroliere de la functionarea sau

alimentarea utilajelor de constructie sau a mijloacelor de transport.

Daca se respecta tehnologia de constructie subsolul nu va fi afectat de

poluare.

4.4.1.5. Calitatea subsolului

Terenul vizat pentru realizarea parcului eolian are folosinta de teren arabil,

drumuri de exploatare existente si teren neproductiv. Calitatea terenurilor agricole





134

cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de manifestare a celorlalti factori de

mediu fata de plante.

In zona calitatea solului este influentata de factori naturali (eroziune eoliana,

zona arida) si de factori antropici (lucrari agricole, aplicare de substante de uz

agricol etc.)

Terenurile agricole se grupeaza in 5 clase de calitate, diferentiate dupa nota

de bonitare (clasa I; 81-100 puncte, clasa V-a; 1-20 puncte). Clasele de calitate

stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinte agricole.

4.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si comprehensiv,

preconizate, detectate

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de

recreere sau peisaj

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.10. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone carstice,

zone predispuse alunecarilor de teren

Procesele geomorfologice actuale sunt in general reduse atat ca diversitate

cat si ca intensitate, datorita reliefului relativ uniform, slab fragmentat si cu

inclinari moderate. Activitatea maxima are loc in timpul ploilor torentiale din





135

lunile de vara. Ca procese specifice se remarca “eroziunea in suprafata” si

“procesele fluviotorentiale”.

Eroziunea in suprafata afecteaza practice toate suprafetele cu folosinta

agricola, o extindere mai mare, remarcandu-se pe vesanti.

4.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate

NU ESTE CAZUL.

4.4.2. Impactul prognozat

Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea studiata asupra

subsolului, se reaminteste faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie

limitata in timp si, gestionate corespunzator, nu vor avea impact asupra calitatii

subsolului din zona amplasamentului studiat.

4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice

NU ESTE CAZUL.

4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra elementelor de

mediu – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotipuri, etc.

produse de proiectul propus

NU ESTE CAZUL.


NU ESTE CAZUL.

4.4.3. Masuri de diminure a impactului

NU ESTE CAZUL.





136

4.4.3.1. Diminuarea impactului asupra subsolului – alegerea

amplasamentului, recultivare, renaturalizare, etc.

NU ESTE CAZUL.

4.4.4. Harti si desene la capitolul “SUBSOL”

4.4.4.1. Harta geomorfologica





137

4.4.4.2.Localizarea resurselor subterane

NU ESTE CAZUL.

4.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului

NU ESTE CAZUL.

4.4.4.4. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor geologice

sau a altor zone problematice

NU ESTE CAZUL.

4.5. BIODIVERSITATE 4.5.1. Caracterizare generala Conditiile geografice, climatice, hidrologice specifice teritoriului judetului

Galati au dus la formarea unei bogate diversitati biologice floristice si faunistice.

Fauna judetului cuprinde 230 specii de pasari, 26 specii de mamifere, 13 specii de

reptile, 14 specii de amfibieni, 35 specii de pesti. Lista floristica cuprinde 1442 de

specii si 305 de subspecii, apartinand la 502 genuri si 108 familii de plante

superioare; dintre acestea, noua specii sunt ferigi, doua specii sunt gimnosperme

cultivate, iar 1431 specii sunt angiosperme dintre care 49 specii sunt hibride, iar 19

specii sunt subspontane.(Raport privind starea mediului in judetul Galati-2007)

Din pacate, habitatele naturale din judetul Galati, prielnice activitatii vitale a

speciilor, au fost puternic deteriorate in ultimele decenii, prin practicarea unor

masuri excesive de desecare masiva a importantelor suprafete acvatice din bazinele

inferioare ale Prutului si Siretului, a defrisarilor padurilor, a practicarii pasunatului,

braconajului etc. Astfel, in prezent un numar tot mai mare de plante si animale,

candva intalnite din abundenta in zonele respective, au devenit rare, unele fiind

amenintate cu disparitia, iar altele nu au mai fost inregistrate in ultimele decenii. In

acelasi timp habitatele naturale influentate de conditiile mediului abiotic constituie

un important cadru pentru hranirea, reproducerea si adapostirea speciilor de fauna





138

protejata. Astfel conform Directivei Europene 92/43 a Consiliului din 21 mai

1992 privind conservarea habitatelor naturale fauna si flora salbatica

(Directiva Habitate – DHFF), fiecare stat membru si-a luat angajamentul sa

asigure mentinerea sau refacerea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora

salbatica de interes comunitar, intr-un statut de conservare favorabil, pentru a

contribui la mentinerea biodiversitatii.

Habitatele de interes comunitar sunt acele habitate naturale de pe teritoriul

Uniunii Europene care indeplinesc cel putin una din urmatoarele conditii:

• sunt in pericol de disparitie in arealul natural;

• au un areal natural redus;

• sunt esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai

multe regiuni biogeografice.

La nivelul judetului Galati intalnim urmatoarele zone biogeografice:

- Zona stepei se intinde in partea sudica a judetului, pe cca 60% din teritoriu,

cuprinzand Campia Covurluiului, Campia Tecuciului si Campia Siretului

Inferior, aici predomina terenurile de cultura, iar din vegetatia naturala se

intalnesc, pe cernoziomuri, asociatiile ierboase: Madicagini-Festucetum

valesiacae, Bothriochloetum ischaemi, Stipetum capillatae, iar pe nisipuri,

Festucetum vaginatae, Euphorbio-Festucetum glaucae, Molluginetum

cervianae.

- Zona silvostepei cuprinde cca 30% din teritoriu si este situata in partea

nordica, pe relieful Podisului Covurluiului si al Colinelor Tutovei, unde se

intalnesc, frecvent, amestecuri de stejar pufos si brumariu (Quercetum

pubescentis-pedunculiflorae, Quercetum pedunculiflorae, Lathyro-

Quercetum pubescentis, Cotino-Quercetum pubescentis) sau sleauri de deal

cu gorun (Quercetum robori-petraeae si Quercetum frainetto-petraeae).

- Zona nemorala a padurilor de foioase este foarte redusa si reprezentata doar

prin etajul padurilor de gorun, adesea in amestec cu fag si carpen (Carpio-

Fagetum, Querco robori-Carpinetum, Querco petraeae-Carpinetum si Tilio





139

tomentosae-Quercetum dalechampii) formate pe soluri brune de padure sau

brune-cenu�ii, cu dealuri cu peste 300 m altitudine din nordul judetului.

- Vegetatia intrazonala este reprezentata prin putine zavoaie si arinisuri

(Salicetum triandre-viminale, Alnetum glutinosae, Fraxino-Ulmetum) mai

ales in luncile Siretului, Barladului si Prutului, unde predomina si pajisti de

Trifolio-Lolietum.

La nivelul judetului Galati au fost identificate urmatoarele tipuri de habitate

pentru care s-au declarat siturile de importanta comunitara, prin Ordinul nr.

1964/2007.

SCI Tipuri de habitate

Dunele de nisip de la

Hanul Conachi

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri;

91AA Vegetatie forestiera pontosarmatica cu stejar pufos

Lunca Joasa a

Prutului

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din

Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea;

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition;

3160 - Lacuri distrofice si iazuri;

3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si

Bidention;

6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul

campiilor, pana la cel montan si alpin;

6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba

officinalis);

91F0 – Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor auri (Ulmenion

minoris);

92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

Padurea Balta-

Munteni

91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion

minoris)

Padurea Breana- 62C0* - Stepe ponto-sarmatice;





140


Roscani

91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos;

91I0 - Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

Padurea Garboavele

40C0* - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice;

91AA - Vegetatie forestiera pontosarmatica cu stejar pufos;

91I0 - Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

Padurea Merisor -

Cotul Zatuanului

3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu

vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion;

6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii

Padurea Mogos-

Matele


91AA - Vegetatie forestiera pontosarmatica cu stejar pufos

Padurea Poganesti


91Y0 - Paduri dacice de stejar si carpen

Padurea Talasmani 91Y0 - Paduri dacice de stejar si carpen

Padurea Torcesti



minoris)

Raul Prut


Hydrocharition;

3160 - Lacuri distrofice si iazuri;


Bidention;




officinalis);



minoris)

Delta Dunarii

1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de

mare;

1150* -Lagune costiere;





141


1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului;

1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza

terenurile umede si nisipoase;

1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi);

1530* - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice;

2110 - Dune mobile embrionare (in formare);

2130* - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri);

2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides;

2190 - Depresiuni umede intradunale;

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din

Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea;

3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de

Chara;


Hydrocharition;

3160 -Lacuri distrofice si iazuri;

3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu

vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion;


Bidention;


6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri;

62C0* - Stepe ponto-sarmatice;

6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase

(Molinion caeruleae);

6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-

Holoschoenion;



6440 – Pajisti aluviale din Cnidion dubii;


officinalis);





142


7210* - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus ;




minoris);

92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba;

92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion

tinctoriae)

Nota: Un asterisc inaintea numelui habitatului semnifica faptul ca este un habitat prioritar. Suprafata ocupata de SCI-uri si SPA-uri la nivelul judetului Galati este de

aproximativ 9% din teritoriu.

Incadrarea ariilor naturale protejate in teritoriul administrativ al judetului Galati:

Cod sit

Denumirea sitului

Suprafata unitatii

administrativ teritoriale cuprinsa in

sit (pe teritoriul jud. Galati, in

procente)

ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanu Conachi Fundeni (5%)

ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului Cavadinesti (11%), Foltesti (3%),

Frumusita (5%), Galati (7%), Mastacani

(3%), Oancea (15%), Suceveni (6%),

Tulucesti (1%), Vladesti (9%)

ROSCI0134 Padurea Balta-Munteni Negrilesti (2%)

ROSCI0139 Padurea Breana-Roscani Baneasa (2%)

ROSCI0151 Padurea Garboavele Tulucesti (4%)

ROSCI0162 Padurea Merisor – Cotul Zatuanului Movileni (1%)

ROSCI0163 Padurea Mogos-Matele Scanteiesti (1%)

ROSCI0165 Padurea Poganesti Suceveni (2%)

ROSCI0175 Padurea Talasmani Beresti (1%)

ROSCI178 Padurea Torcesti Umbraresti (2%)

ROSCI0213 Raul Prut Cavadinesti (<1%)





143

ROSCI0065 Delta Dunarii Galati (<1%)

Cod sit Denumirea sitului Suprafata unitatii administrativ teritoriale

cuprinsa in sit (pe teritoriul jud. Galati, in

procente)

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul

Razim-Sinoe

Galati ( <1%)

ROSPA0070 Lunca Prutului – Vladesti -

Frumusita

Cavadinesti (11%), Foltesti (3%), Frumusita

(5%), Galati (15%), Mastacani (3%), Oancea

(15%), Suceveni (6%), Tulucesti (1%),

Vladesti (9%)

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior Branistea (58%), Cosmesti (28%), Fundeni

(79%), Independenta (46%), Ivesti (4%), Liesti

(5%), Movileni (30%), Namoloasa (40%),

Nicoresti (15%), Piscu (33%), Poiana (39%),

Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%),

Sendreni (3%), Tudor Vladimirescu (59%),

Umbraresti (15%)

4.5.1.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri

Parcul eolian este situat in judetul Galati, pe un teren cu folosinta actuala de

teren arabil, drumuri de exploatare existente si teren neproductiv.Certificatului de

Urbanism nr. 79/1944 din 01.04.2011.

Pe amplasamentul parcului eolian nu sunt prezente specii de plante sau

habitate prioritare, aspect justificat si prin faptul ca amplasamentul nu face parte

dintr-un Sit de Importanta Comunitara.





144

Vedere asupra amplasamentului

Amplasamentul face parte dintr-o zona agricola majora ce prezinta o

uniformitate de conditii biotice si abiotice. Inlocuirea ecosistemelor naturale cu

ecosisteme antropice si trecerea de la agricultura traditionala la cea intensiva a dus

la schimbarea calitativa a biodiversitatii. Astfel pe amplasament nu au fost

identificate habitate propice de reproducere si odihna pentru diversitatea faunistica,

cu atat mai putin cuiburi/galerii/vizuini ale speciilor pentru care au fost declarate

Arii Naturale de Interes Comunitar.

Elaboratorul a analizat zona imediat invecinata, observand faptul ca

amplasamentul este inconjurat de terenuri arabile, iar speciile observate in imediata

vecinatate nu difera semnificativ fata de cele observate in cadrul amplasamentului

intrucat nu difera conditiile de habitat. Astfel echipa de specialisti nu a identificat

raritati floristice sau habitate prioritare in imediata vecinatate a

amplasamentului parcului eolian.

4.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia pe specii

Vegetatia pe amplasament este dominata peisagistic de culturile agricole ce

acopera cea mai mare parte a suprafetei aferente parcului. Alaturi de culturile

agricole pe suprafetele de teren neproductiv, de-a lungul drumurilor de exploatare





145

si in canalele de irigatii dezafectate se dezvolta o vegetatie ruderalizata cu o

valoare conservativa redusa. In compozitia floristica ale acestor fitocenoze domina

speciile carcateristice clasei Stellarietea mediae.

Starea actuala a habitatelor identificate pe amplasament se datoreaza

activitatilor antropice din zona fiind prezente urmatoarele asociatii vegetale:

Salsoletum ruthenicae Philippi 1971 (Chaenorrhino - Chenopodietum

botryos Sukopp 1971). Asociatia a fost identificata pe solurile din apropierea

canalelor de irigatie precum si in apropierea cursurilor temporare de apa.

Specia dominanta/edificatoare: Salsola ruthenica, Chenopodium botryos

Specii insotitoare: Xanthium spinosum, Xanthium italicum, Eragrostis minor,

Setaria viridis, Polygonum aviculare, Bromus tectorum, Chenopodium album,

Cirsium arvense, Datura stramonium, Cichorium intybus, Verbascum phlomoides.

Aspect al asociatiei Salsoletum ruthenicae Philippi 1971

Amarantho-Chenopodietum albi Morariu 1943

Subasociatia: Xanthietosum italici Burduja et Horeanu 1976. Asociatia este

raspandita pe marginea culturilor unde solul este bogat in substante azotoase. In

fitocenozele sale participa un numar insemnat de specii segetale fiind cunoscute

numeroase subasociatii. In cadrul subasociatiei Xanthietosum italici specia

dominanta este Xanthium italicum care poate patrunde in interiorul culturilor

agricole stanjenind dezvoltarea acestora.

Specii dominante/edificatoare: Xanthium italicum, Amaranthus albus





146

Specii insotitoare: Tribulus terestris, Hibiscus trionum, Eragrostis minor,

Chenopodium album, Artemisia annua, Stachys annua, Setaria pumila

Aspect al subasociatiei Xanthietosum italici Burduja et Horeanu 1976

Setario pumilae-Sorghetum halepensi Stefan et Oprea 1997

Aociatia de plante segetale a fost observata in culturile de porumb. Speciile

de Setaria (in special Setaria lutescens) fac parte dintre buruienile dominante in

culturile de prasitoare. Uneori, la capatul culturilor sau in apropierea santurilor de

irigatii, apar si unele buruienisuri specifice pentru terenurile ruderale (din

Artemisietea).

Speciile caracteristice/edificatoare: Setaria pumila, Setaria lutescens,

Sorghum halepense.

Specii insotitoare: Setaria viridis, Convolvulus arvensis, Xanthium

italicum, Cirsium arvense.

Artemisio austriacae-Poetum bulbosae Pop 1970

Reprezinta pajisti secundare cu vegetatie degradata in urma proceselor

erozionale si a pasunatului intensiv. Conditiile austere si gradul de degradare al

fitocenozelor sunt reflectate si in bioformele asociatiei, efemerele depasind

jumatate din numarul total de specii.

Speciile caracteristice/edificatoare: Artemisia austriaca, Poa bulbosa

Specii insotitoare: Cynodon dactilon, Botriochloa ischaemum, Chondrilla juncea,

Agropyron repens, Eryngium campestre, Setaria viridis.





147

Aspect al asociatiei Artemisio austriacae-Poetum bulbosae Pop 1970

Asociatiile identificate Salsoletum ruthenicae, Setario pumilae-Sorghetum

halepensi si Amarantho-Chenopodietum albi apartin habitatului 87.2

Comunitati de plante ruderale (conform clasificarii Palearctice) prezentand o

vegetatie cu valoare conservativa redusa. Asociatia Artemisio austriacae-Poetum

bulbosae este incadrata in habitatul 34.92 Stepe ponto-sarmatice (conform

clasificarii palearctice) datorita existentei unor subasociatii ce pot contine o serie

de specii rare (ramasite ale pajistilor naturale initiale) precum: Allium saxatile,

Coronilla scorpioides, Helianthemum salicifolium, Ononis pusilla. Aceste specii

de plante nu au fost identificate pe amplasament asociatia fiind una extrem de

ruderalizata datorita presiunilor antropice constante din aceasta zona cum ar fi

pasunatul intensiv.

Fostul complex zootehnic Pasunatul in zona studiata





148

Aspect cu suprafete de teren suprapasunate

In cazul de fata, in agroecosistemul ce caracterizeaza zona amplasamentului,

interventiile antropice modifica si simplifica relatiile trofice dintre populatii,

favorizand o parte dintre producatorii autotrofi (planta cultivata) si controland

consumatorii si producatorii autotrofi inutili omului (buruienile). Astfel, se

intervine si in privinta legaturilor chorologice, cautand sa asigure fiecarui individ

spatiul necesar in mod uniform (distante de plantare) si avand tendinta de a ocupa

terenul cu o populatie ce apartine unei singure specii. Competitia dintre populatiile

ce formeaza comunitatea si chiar dintre indivizi, este in acest caz dirijata de om. Ca

urmare, conexiunile ce se instaleaza intre componentii biocenozei se caracterizeaza

prin complexitate redusa si sunt relativ stabile. In acest caz, agroecosistemul este

mai putin stabil decat cel natural, mai sensibil la actiunea unor factori negativi si

poate fi mentinut numai prin lucrari agricole.

Nu au fost identificate specii lemnoase la nivelul amplasamentului parcului

eolian.





149

4.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale;

specii de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate, vanat, specii rare

de pesti

In cadrul observatiilor din teren efectuate la nivelul amplasamentului si a

vecinatatilor acestuia, colectivul eolaborator a identificat o serie de specii de fauna

din urmatoarele clase: Insecta (cu preponderenta reprezentantilor ordinului

Orthoptera), Reptilia (Ordinul Sauria), Aves (cu preponderenta reprezentantilor

ordinului Passeriformes), Mammalia.

Prezentam in continuare speciile de fauna identificate pe suprafata

amplasamentului si a vecinatatilor acestuia:

Clasa Insecta

Entomofauna este dominata de reprezentantii ordinului Orthoptera, fiind

observate specii caracteristice agroecosistemelor si biocenozelor ruderalizate.

Acestea, la randul lor, sunt specii euribionte, la care preferintele de habitat sunt

laxe.

Ordinul Orthoptera: Acrida ungarica, Acrida turrita, Sphingonotus

caerulans, Decticus albifrons, Decticus verrucivorus, Dociostaurus maroccanus,

Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Gryllus campestri, Gryllotalpa

gryllotalpa. Nici una din speciile de Orthoptere identificate nu este mentionata

in OUG 57/2007 modificata si completata de ORD 154/2008.





150

Gryllotalpa gryllotalpa - coropasnita

Speciile de ortoptere sunt puternic influentate de factorii fizici si chimici ai

mediului atat in ceea ce priveste structura taxonomica, dimensiunile populatiilor

cat si activitatea lor fiziologica. In acest fel diversitatea taxonomica, morfologica,

fiziologica si genetica a populatiilor apar ca raspuns la variatii ale factorilor de

mediu.

Conform capacitatii lor de inmultire rapida, pot destabiliza biocenozele din

care fac parte, determinand invazii constante, boli cu urmari de cele mai multe ori

imprevizibile si chiar catastrofale pentru celelalte specii din biocenozele din care

fac parte.

Exista o serie de factori care contribuie la mentinerea populatiilor de

Orthoptere in limita capacitatii de suport a a habitatului, precum micozele si

pasarile (ciocarlia, ciorile, graurii, etc). Din punct de vedere economic ortopterele

sunt considerate printre cele mai importante insecte si acest lucru se datoreaza, nu

valorii vreuneia sau alteia dintre specii, ci mai ales daunelor produse de-a lungul

istoriei. Una din speciile importante din punct de vedere al invazivitatii,

considerate daunatoare in Romania este lacusta marocana (Dociostaurus

marocanus).

Ordinul Heteroptera: Eurygaster integriceps. Specie oligofaga, foarte des

intalnita, dezvoltandu-se in principal pe culturile de grau, dar ataca si alte graminee





151

cultivate sau spontane. Plosnita cerealelor, cum este denumita popular, ataca mai

ales in perioada de seceta si este un daunator frecvent intalnit in agricultura care

afecteaza grav productia si calitatea culturilor de grau.

Ord. Coleoptera: Anisoplia austriaca, Anisoplia segetum, Anisoplia

agricola - carabusi ai cerealelor; Ceutorhynchus assimilis - gargarita semintelor de

crucifere; Coccinella septempunctata.

Anisoplia austriaca - carabuselul cerealelor Coccinella septempunctata - buburuza Ordinul Lepidoptera: Colias crocea, Pontia edusa, Vanesaa atalanta,

Pieris rapae, Pieris napi. Nici una dintre speciile de Lepidoptere identificate nu

este prezenta in OUG 57/2007 modificata si completata de ORD 154/2008.

*In cadrul deplasarilor pe teren nu au fost identificate specii endemice de

insecte.





152

Pieris rapae Colias croceus

Clasa Reptilia:

Ordinul Sauria: Lacerta agilis - este prezenta in anexa 4A din OUG

57/2007 modificata si completata de ORD 154/2008

Un numar redus de exemplarele de Lacerta agilis au fost observate la nivelul

canalului de irigatii dezafectat si in vecinatatea parcului eolian.

Lacerta agilis – soparla de camp

Date biometrice: L.(lungimea capului si trunchiului): 6,0 – 8,4 cm Status - Distributie

- specie politipica, cu un areal de distributie larg in Europa Habitat - specie higrofila, legata de regiunile de ses, de dealuri si montane din interiorul





153

arcului carpatic, precum si de regiunea precarpatica-montana din Oltenia, Muntenia, Moldova - traieste in diferite biotopuri, in culturi, livezi, pe liziera padurilor de fag sau conifere, in vai, portiuni stancoase - urca la mari altitudini, pana la 1000 – 1500 m - uneori, traieste in biotopuri foarte umede, in terenuri mlastinoase sau pe malul unor torenti, alaturi de Zootoca vivipara; Biologie - intra in hibernare la sfarsitul lui septembrie, ingropandu-se in pamant in galerii de 40 – 60 cm adancime; juvenilii continua sa fie activi pana la racirea vremii; primavara ies din hibernare, la inceputul lui aprilie – mai intai juvenilii, apoi masculii - reproducerea are loc in mai – iunie; ponta consta in 5 – 21 oua si este ingropata in pamant; juvenilii eclozeaza in august - dieta consta in diferite artropode, in special coleoptere, ortoptere si aranee - la nevoie se poate refugia in apa si inoata destul de bine - subspecia L.a.chersonensis este polimorfa, avand 2 faze de colorit – una verde pentru populatiile din Muntenia, Moldova si Oltenia si una bruna pentru Dobrogea; cele 2 faze se pot observa la masculi, femelele avand acelasi colorit pentru ambele faze Amenintari - intensificarea agriculturii reprezinta principala amenintare, concretizata prin pierderea habitatului acestei specii (inlocuirea vegetatiei de stepa cu plante de cultura si ruderalizarea pajistilor stepice) Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: conservarea habitatului natural si asigurarea coridoarelor de legatura intre acestea pentru a permite schimburile naturale de indivizi intre diversele populatii.

Implementarea si functionarea obiectivului nu va conduce la afectarea

statutului de conservare al speciei, respectiv integritatii populatiilor sau a dinamicii

acestora, data fiind etologia speciei (specie este bine adaptata la diferite biotopuri

si la activitatea antropica) precum si a faptului ca lucrarile nu vor afecta suprafete

suplimentare de teren fata de cele prevazute prin proiect.





154

Clasa Mammalia Talpa europaea - cartita

Dimensiuni - lungime: 11,5 - 15,5 cm - greutatea corpului: 80 - 120 g Status - specie nepericlitata (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN; Distributie - raspandita in Eurasia, din Marea Britanie si pana in Rusia Asiatica, in zona

raurilor Ob si Irtysh, mai slab reprezentata in zona sudica a continentului; raspandita de la nivelul marii pana la altitudini de maxim 2400 m;

- in tara noastra, este larg raspandita, lipsind din zona lantului carpatic; - densitatea populatiilor poate atinge pana la 16 indivizi/ha in habitate propice; Habitat - in habitate din regiunile de campie, dealuri si mai rar la munte; - paduri, maracinisuri, uneori in gradini - habitate cu sol care permite saparea extensiva a galeriilor; - prefera pasunile, pajistile, in general terenurile deschise, fiind rar intalnita in

regiuni impadurite, habitate nisipoase/pietroase sau cu soluri umede (hrana putina)

Biologie - solitara, cu exceptia perioadei de reproducere; - perioada de reproducere debuteaza primavara, astfel incat la sfarsitul lunii mai se

incheie gestatia care dureaza 30 -40 zile; puii, in numar de 3 - 4, parasesc culcusul la varsta de 5 luni;

- dieta este variata; consuma, in general, anelide, melci, paianjeni, insecte, broaste, soareci; prezinta fenomene de canibalism;

- hrana poate fi depozitata in galerii, pentru a fi consumata mai tarziu; in vederea depozitarii, micile nevertebrate sunt decapitate;

Amenintari - utilizarea pesticidelor





155

Conservare - specia nu necesita deocamdata masuri de protectie legislative - masuri de conservare recomandate: practici agricole ecologice

In ceea ce priveste specia Talpa europea, mentionam faptul ca

implementarea obiectivului nu va conduce la afectarea populatiei avand in vedere

capacitatea acestora de detectare a vibratiilor din sol ce se vor datora actiunii

utilajelor si a interventiilor din cadrul punctelor de lucru. Reteaua de galerii

subterane creata de acestea permite indepartarea temporara a exemplarelor din

locurile in care se executa sapaturi necesare fundatiilor si ingroparii cablurilor,

urmand ca la finalizarea lucrarilor acestea sa reutilizeze amplasamentul.

Microtus arvalis - soarece de camp - observat de colectivul elaborator pe terenuri arabile.

Dimensiuni - lungime corpului: 8.3 -12 cm - lungimea cozii: 2.3- 4.0 cm - greutate: 14-51 g Status - specie nepericlitata (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie





156

Habitat - prefera terenurile intelenite si culturile cu ierburi furajere (pasuni), unde isi sapa galerii de 25- 30 cm Biologie - specie coloniala, dar poate trai si izolat; in anii cu inmultire in masa coloniile intrunesc cate 60-80 de indivizi; in conditii de suprapopulare, se ucid intre ei, mai ales masculii; victimele sunt mancate - reproducere: martie- aprilie - femela naste de 5-6 (10) ori pe an cate 4-6 pui; gestatia dureaza 19-21 zile; femelele redevin capabile de reproducere dupa 8 saptamani - evita zonele pietroase - vizuinile sunt de regula amplasate la baza ierburilor inalte; sapa galerii simple, pana la 30 cm sub pamant, cu 2-3 iesiri - consuma graunte, legume, ierburi proaspete, trifoi, lucerna, diferite radacini, fructe, tuberculi; vara, dieta poate fi completata cu insecte si larve ale acestora; pentru iarna aduna rezerve in cuib; rezervele de hrana pot ajunge chiar si la 4 kg - hiberneaza prin sirele de paie, patule, stoguri de fan - durata de viata este in medie de 18-24 luni Amenintari - specia nu este considerata amenintata in prezent Conservare - masuri de conservare recomandate: nu sunt considerate necesare; specia este considerata daunator agricol Apodemus agrarius - sobolan de camp

Aceasta specie nu este mentionata in anexele OUG 57/2007 cu modificarile

si completarile ulterioare. Terenurile agricole din cadrul amplasamentului

reprezinta zona de hranire pentru specia Apodemus agrarius.





157

Dimensiuni - lungime corpului: 8.1-11 cm - lungimea cozii: 6 - 9.8 cm - greutate: 18-30 g Status - specie nepericlitata (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie

Habitat - populeaza habitele umede de pe langa malurile apelor cu vegetatie bogata si zavoie, insa patrunde si in paduri sau terenuri cultivate Biologie - formeaza mici colonii (4-6 indivizi), din membrii aceleiasi familii - perioada de reproducere tine din martie pana in octombrie, perioada in care o femela da nastere la 2-3 generatii de puii - gestatia dureaza 21- 32 de zile, dupa care femelele nasc 4-9 pui; - consuma atat hrana vegetala cat si de origine animala - durata medie de viata este de 2 ani Amenintari - specia nu este considerata amenintata in prezent Conservare





158

- masuri de conservare recomandate: nu sunt considerate necesare; specia este considerata daunator agricol.

Pentru speciile Microtus arvalis si Apodemus agrarius nu se impun masuri

speciale in timpul implementarii si functionarii parcului eolian, avand in vedere

caracterul prolific al speciilor precum si capacitatea de adaptare a acestora la

activitatile umane.

Clasa AVES

In ceea ce priveste compozitia specifica a avifaunei, au fost observate in

total 20 de specii de pasari pe amplasament si in vecinatatea acestuia.

Prezentam centralizat, in tabelul urmator, speciile de avifauna intalnite in

timpul observatiilor in teren la nivelul amplasamentului si vecinatatilor, precum si

statutul de conservare al acestora:

Nr. Crt

Denumire stintifica

OUG

57/2007

Categorie

SPEC

Catgori

e IUCN

Pop. Cuibaritoare

in Romania (perechi)

Tendinta popultati

ei la nivelul tarii

1 Alauda arvensis Anexa 5C 3 LC 460,000-850,000 - 2 Buteo buteo - Non Spec LC 28,000-34,000 0 3 Corvus corone cornix Anexa 5C Non Spec LC 240,000-320,000 + 4 Corvus frugilegus Anexa 5C Non-Spec LC 350.000-420.000 + 5 Corvus monedula Anexa 5C Non-SpecE LC 250.000-400.000 + 6 Columba livia

domestica - Non Spec LC 400,000-600,000 ?

7 Calandrella brachydactyla Anexa 3 3 LC 10.000-12.000 0

8 Falco tinnunculus Anexa 4B 3 LC 10000-14000 - 9 Galerida cristata - 3 LC 220,000-312,000 + 10 Hirundo rustica - 3 LC 800.000-1.000.000 0 11 Passer montanus - 3 LC 1.354.000-2.873.000 0 12 Merops apiaster Anexa 4B 3 LC 15.000-20.000 - 13 Melanocorypha

calandra Anexa 3 3 LC 85.000-105.000 0

14 Miliaria calandra Anexa 4B 2 LC 940,000-1,200,000 + 15 Riparia riparia - 3 LC 55.000-80.000 0 16 Motacilla alba Anexa 4B Non Spec LC 1,500,000-1,900,000 0 17 Pica pica Anexa 5C Non Spec LC 624,0000-780,000 0 18 Passer domesticus - 3 LC 1,200000-3,400000 0





159

19 Perdix perdix Anexa 5C, 5D

SPEC 3 LC 120,000-180,000 +

20 Sturnus vulgaris Anexa 5C 3 LC 840,000-1,224,000 0

OUG 57/2007: - ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - ANEXA 4 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale si de plan care necesita o protectie stricta - ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 5 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de plante si de animale de interes comunitar, cu exceptia speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror vanatoare este permisa - ANEXA 5 D - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa - ANEXA 5 E - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa in conditii speciale

Categorie SPEC: SPEC 1 - (specii Europene, periclitate la nivel global) SPEC 2 - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) SPEC 3 - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) Non-SPECE - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Non-SPEC - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Eruropa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Not Evaluated - neevaluate

Categorie IUCN:

• Disparute (EX) • Disparute in salbaticie (EW) • Amenintate critic (CR) • Amenintate (EN) • Vulnerabile (VU) • Usor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC) • Date insuficiente (DD) • Neevaluate (NE)

Tendinta populatiei la nivelul tarii:

“-” populatie in scadere; “0” populatie constanta; “+” populatie in crste





160

Prezentam in continuare speciile de fauna identificate pe amplasament

si in vecinatate, inclusiv date despre ecologia/biologia speciilor observate.

Falco tinnunculus - vinderel, vanturel rosu

Dimensiuni - marime: 31- 37 cm - anvergura aripi: 68 - 78 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 25% din arealul sau

global de reproducere - populatia globala este foarte mare; a fost estimata la cca. 5 milioane indivizi Habitat - specie bine adaptata la procesele de antropizare; intalnita intr-o gama larga de

habitate - parcuri, livezi, regiuni impadurite restranse, ravene, chei, zone urbane, stepe aride si semi-aride, regiuni cultivate

Biologie - de regula cuibareste in perechi izolate dar pot forma si colonii laxe cuibaritoare - cuibaresc in cuiburi parasite, in scorburi, stancarii sau chiar in structuri realizate

de om - ponta cuprinde 3 - 5 oua si este depusa in aprilie-mai; ouale sunt depuse la

intervale de 2 zile - incubarea dureaza 26 -30 zile si este relizata de femela; rata de crestere a puilor

este rapida; hrana este asigurata de mascul - dieta cuprinde mamifere mici - rozatoare, pasari si nevertebrate - ortoptere si

anelide, uneori resturi - pot vedea si in spectrul UV - migratoare sau partial migratoare; migreaza spre sud si sud-vest Amenintari - persecutia Conservare





161

- legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Buteo buteo - sorecar comun

Dimensiuni - marime: 46 - 58 cm - anvergura aripi: 110 - 132 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din arealul sau

global de distributie - populatia europeana este mare; a fost estimata la cca. 710 000 perechi Habitat - ocupa habitate variate, dat intotdeauna cu vegetatie arbustiva (cu diferite grade de

acoperire) - prefera lizierele si regiunile unde zonele cultivate, pasunile, pajistile, mlastinile

alterneaza cu zone impadurite sau palcuri arbustive (conifere/ foioase) - ierneaza pe terenuri deschise, stepa sau zone umede; prefera terenurile fara

denivelari sau cu pante usoare den zone de altitudine joasa sau moderata Biologie - depunerea pontei se realizeaza in martie - mai - cuibareste in arbori mari, in special in zona lizierelor - cuibul consta intr-o platforma de ramurele/ bete, captusite cu verdeata si este

construit la bifurcatia ramurilor sau pe ramuri, aproape de trunchi - ponta consta in 2 - 4 oua incubate 35 -38 zile de catre femela, hrana fiind

asigurata de mascul - maturitatea sexuala este atinsa la 3 ani - dieta este adaptata in functie de prada disponibila local sau sezonier si consta in

principal din rozatoare, mici mamifere, reptile, dar si nevertebrate – insecte (lacuste, greieri) si oligochete (rame); cand stocul de mamifere mici scade, pot





162

trece pe pasari - vaneaza in terenuri deschise, luminisuri de padure, in apropierea stancariilor,

lizierelor; de regula, prada este capturata la sol; nevertebratele sunt capturate mergand pe sol

- partial migratoare - populatiile din centrul Europei - acestea ierneaza in Africa, Israel si Arabia

Amenintari - vanatoarea, persecutia, distrugerea habitatelor Conservare - masuri de conservare recomandate: protectia cuiburilor, constientizare sociala Calandrella brachydactyla - ciocarlie de stol

Dimensiuni

- marime: 13 - 14 cm - anvergura aripi: 25 - 30 cm

Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern -

LC) conform Listei Rosii IUCN Distributie

- larg distribuit in regiunile Mediteraneene din Europa si Africa de N pana spre centrul Asiei

- populatia europeana a fost estimate la 2.3 - 3.6 milioane perechi, din care 97% se regasesc in Peninsula Iberica

Habitat - regiuni aride cu covor vegetal scund, rasfirat, pe terenuri pietroase sau

nisipoase, terenuri neprelucrate, pasuni xerofile Biologie

- migreaza (cu exceptia populatiilor din Grecia); ierneaza in principal in regiunea Sahel din Africa

- in Europa de SE, ponta este depusa incepand cu mijlocul lui Aprilie; zborul nuptial este insotit de cantece ale masculului la inaltimi de 30 -50 m;

- cuibul este construit de catre femela din vegetatie erbacee, radacini, captusit, asezat direct pe sol, intr-o mica adancitura, de regula sub arbusti, tufarisuri sau smocuri de vegetatie inalta

- Sunt depuse 2 ponte ce variaza intre 2 -5 oua, rar 6; - cloceste numai femela, incepand cu ultimul ou depus, 11 -13 zile;





163

- puii sunt ingrijiti de catre ambii parinti; principala amenintare consta in pradarea cuibului de catre serpi si distrugerea acestuia de catre turmele de animale domestice

- maturitatea sexuala atinsa la 1 an - hrana: in principal nevertebrate (Coleoptere, Hemiptere, melci) pe timp de

primavara, dar si seminte si alte vegetale in alte sezoane; isi culege hrana de pe sol.

Amenintari - intensificarea agriculturii, pierderea habitatului

Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

Melanocorypha calandra - ciocarlie de baragan

Dimensiuni




- nordul Africii, sudul Europei, Orientul Apropiat si Mijlociu - populatiile din S-SV Europei sunt sedentare, dar cele din Est ierneaza in

regiunile mediteraneene - populatia UE a fost estimata la 1 -1.3 milioane perechi, din care 95% sunt

localizate in Spania Habitat

- stepa, culturi de cereale, campii deschise, platouri inalte, in zone cu tufarisuri, arbusti, arbori imprastiati; evita terenurile aride, saraturate, pietroase, dar tolereaza bine temperature ridicate pana la 32 °C

Biologie - cuibareste pe sol, sub movilite de vegetatie; cuibul este construit de catre





164

ambele sexe, intr-o mica adncitura, captusita cu Frunze si tulpinite - depunerea pontei: martie-iunie; de doua ori pe an: 4 -5 oua, rar 3 - 6 - clocitul: 16 zile, de catre femela; puii sunt hraniti in cuib cca. 10 zile - vara, se hranesc in principal cu insecte, mai putin cu vegetale; iarna se

hranesc mai mult cu vegetale: seminte, lastari. Se hraneste in timp ce alearga pe sol; sapa dupa larve si pupe

- migratoare Amenintari

- pierderea habitatului, utilizarea insecticidelor Conservare


- Masuri de conservare recomandate: protectia habitatului Alauda arvensis - ciocarlie de camp

Dimensiuni

- lungime: 18 - 19 cm - anvergura aripi: 30 - 36 cm

Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listelor Rosii IUCN Distributie

- comuna, raspandita pe continentul european, acesta reprezentand sub 50% din arealul global de distributie al speciei

- populatia UE a fost estimata la cca. 15 -20 milioane perechi Habitat

- specie de stepa, bine adaptata si la regiunile cultivate - prefera terenurile inierbate, fara prea multa vegetatie arbustiva; habitatul

optim pentru cuibarit consta in vegetatie inalta de 15 pana la 40 cm, din zona dunelor nisipoase, coline si margini de coline

- in regiunile joase cultivate si pasunate, apar in densitati mai mici Biologie





165

- perechile se formeaza in februarie - teritoriile sunt ocupate de stoluri mari si sunt de regula aceleasi de la an la an - dansurile nuptiale ating climax-ul in martie-aprilie, in special dupa ploaie; in

perioada de reproducere, masculii devin teritoriali - reproducerea dureza din aprilie pana in iulie, cu 2 -3 ponte a cate 3 - 5 oua - cuibul este o cupa putin adanca alcatuita din material vegetal si uneori

blana/par, direct pe sol, uneori adapostit de smocuri de vegetatie, uneori in mici depresiuni

- incubarea dureaza 11 zile, puii pot parasi cuibul dupa 10 zile, dar nu pot zbura decat dupa 20

- insectivore vara, in general granivore iarna - in principiu este o specie sedentara, dar in iernile grele, populatiile nordice

se pot alatura celor rezidente in regiunile sudice ale Europei - daca iernile sunt prea geroase, pot muri

Amenintari - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive


regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000

- masuri de conservare recomandate: practici agricole neinvazive - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind


Passer montanus – vrabie de camp

Dimensiuni - Marime: 14 – 15 cm - Anvergura aripi: 20-22 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - rezidenta, cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei si in Asia





166

Habitat - terenuri deschise, regiuni agricole, cu arbori; evita terenurile impadurite, si

pasunile Biologie - pentru cuibarit folosesc cuiburile altor specii, spetiile formate in ziduri, stanci,

scorburile din arbori, gramezi de paie, acoperisurile, tufarisurile; - sezonul de reproducere: aprilie - august - pot depune pana la 3 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 2-7 oua; ponta este

incubata de catre ambii parinti, timp de 11- 14 zile - dieta este omnivora: seminte, fructe, legume, nevertebrate mici, etc.. - isi cauta hrana pe sol, in teren deschis, dar si pe scoarta arborilor sau in vegetatie Amenintari - nu se cunosc Conservare - specia nu este protejata legisativ masuri de conservare recomandate: nu sunt considerate necesare in prezent

Pica pica - cotofana

Dimensiuni

- marime: 43 -46 cm - anvergura aripi: 48 -58 cm



- rezident cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducer

- populatia la nivel global este mare si a fost estimata la 3 400 000 indivizi Habitat

- zone agricole, hatisuri, regiuni usor impadurite sau terenuri deschise, pajisti, parcuri si gradini, zone urbane

Biologie - nu migreaz





167

- specie monogama, formeaza perechi pe termen lung - perechea se formeaza toamna sau iarna - cuibaresc adesea in mici colonii - ambii parteneri participa la construirea cuibului - cuibaresc pe ramurile arborilor de foioase; cuibul este insusi imbracat intr-un

invelis mare, sferic, cu 2 intrari, alcatuit din bete; in interior, cuibul propriu-zis este alcatuit din pamant sau gunoi de grajd - la baza, captusit cu material vegetal, par/ blana, iarba

- ponta cuprinde 6 -7 oua incubate de femela cca. 18 zile; masculul asigura hrana

- omnivore, dar se hranesc in principal cu insecte; consuma si seminte de conifere, mai ales dupa perioada de reproducere; dieta cuprinde si fructe de padure, alune si alte seminte in timpul iernii; consuma si carcase, pui si oua de pasari dar si mici rozatoare

Amenintari - persecutie, utilizarea pesticidelor



- masuri de conservare recomandate: constientizare sociala

Corvus corone cornix - cioara griva

Dimensiuni

- marime: 44 -51 cm - anvergura aripi: 84 - 100 cm



- raspandita in N si E Europei - migreaza din S pana in V Europei, S Iranului si Afganistanului, V

Pakistanului si V Chinei pentru iernat (Sibley Charles G. 1996) - populatia europeana este imensa si a fost estimata la 14 000 000 - 34 000





168

000 indivizi Habitat

- se reproduce in regiunea vest - palearctica, din zona sub-arctica, boreala si temperata, pana in cea mediteraneana, stepica, desertica si pana la inaltimi de 1000 m in Carpati si Urali

Biologie - depunerea pontei incepe din martie, pana in mai; este depusa o singura

ponta, de 2 -7 oua, incubatia durand 18 -19 zile - cuibul este construit in arbori inalti, la marginea padurilor, pe stalpi LEA,

piloni, rar pe stanci, cladiri sau la sol; daca nu sunt arbori disponibili, se pot folosi de arbusti, tufarisuri sau vegetatie joasa si densa

- cuibul este pozitionat in partea superioara a arborelui, aproape de trunchi sau la bifurcatia ramurilor

- cuibul este o structura masiva dar elastica, tipica, din 4 straturi: fundatia din ramuri rigide, uneori cu tot cu frunze, unite cu un strat de muschi si iarba, urmat de un alt strat, din ramurele, tulpini, radacini, fasii de scoarta, iarba, lana, pene, blana, materiale moi artificiale; adesea sunt incorporate oase de animale si cabluri de telefon, pentru fundatie

- dieta: nevertebrate si seminte de cereale, dar si mici vertebrate, oua de pasari, resturi, carcase, in functie de disponibilitatea hranei din teritoriul ocupat

- se hraneste la sol, in culturi agricole, pajisti, pasuni, terenuri inierbate - in primavara si vara; toamna si iarma - in culturi, in apropierea padurilor, asezarilor umane(ferme, orase)

Amenintari - nu este cazul



- masuri de conservare recomandate: nu este cazul Riparia riparia –lastun de mal

Dimensiuni





169

- Marime: 12-14 cm - Anvergura aripi: 25-29 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - specia este raspandita in cea mai mare parte a Europei, aceasta regiune

reprezentand mai putin de 50% din arealul sau global de distributie - populatia globala este mare, fiind estimata la cca. 46 milioane de indivizi (Rich et

al. 2003) - migratoare pe distante mari; majoritatea parasesc Europa pentru a ierna in Africa Habitat - zone deschise, pajisti, in apropierea apelor, pe maluri abrupte de rauri Biologie - specie monogama - in perioada de migratie, innopteaza in stoluri imense in stufarisuri - perioada de reproducere incepe in mai - iunie - specie coloniala - cuiburile sunt adapostite in galerii sapate in maluri de pamant sau nisip; cuibul

este construit din argila si fire de iarba - camera in care este amplasat cuibul se afla la capatul unui tunel de cca 100 cm

lungime; - ponta: 4-7 oua incubate de catre ambii parinti, 14-16 zile - puii sunt hraniti de ambii parinti - juvenilii parasec cuibul dupa 18-24 zile de la eclozare - dieta consta din insecte (capturate in zbor) Amenintari - distrugerea siturilor de cuibarire, utilizarea insecticidelor Conservare - specia nu este protejata legislativ masuri de conservare recomandate: protejarea zonelor de cuibarit

Corvus frugilegus - cioara de semanatura

Dimensiuni

- marime: 41 - 49 cm





170

- anvergura aripi: 81 - 94 cm Status

- specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN

Distributie - comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din

arealul sau global de distributie - populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 20 - 35 000 000

indivizi Habitat

- se reproduce doar in zonele boreale si temperate ale regiunii vest - palearctice; este prezenta doar iarna in regiunile mai calde

- nu patrunde in regiunile montane - in regiunile joase continentale si oceanice

Biologie - reproducerea are loc in martie- aprilie - cuibareste in varfutile arborilor, in coronament, in grupuri izolate - cuibul este o semisfera, uneori usor aplatizata; fundatia este alcatuita din

ramuri si bete mari, iar golurile formate de acestea sunt captusite cu ranuri elastice – salcie, mesteacan, frunze, radacinute, lipite cu argila si captusit cu un alt strat de muschi, tulpini, pene, iarba, uneori hartie

- ponta cuprinde 2 -6 oua; incubarea dureaza 16 -18 zile si este realizata doar de femela

- isi cauta hrana in principal pe sol, rar in arbori; ca areal de hranire prefera pasunile si culturile agricole; primavara se hraneste pe culturi cu seminte si cu insectele descoperite in timpul lucrarilor agricole, in special larve;

- prefera zonel cu nuci si culturi agricole, in special cerealiere; - evita zonele cu tufarisuri si impadurite; prefera sa se hraneasca cu insecte,

rame si nuci, iar cand aceste resurse se epuizeaza, pasarile se aduna in stoluri mari si se hranesc cu porumb, grau, orz, mazare sau fasole

- au obiceiuil sa stranga nuci; acestea sunt culese din copaci si ingropate sau ascunse la anumite distante, in vegetatie, sol sau intre bucati de pamant arat. Pasarea se intoarce toamna sa se hranesca cu nucile ingropate/ ascunse

- migratoare in iernile aspre, in Eurasia; migreaza ziua in stoluri Amenintari

- nu este cazul Conservare

- legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 200

- masuri de conservare recomandate: nu este cazul





171

Sturnus vulgaris - graur Foto original

Dimensiuni




- raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere

- populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 45 - 110 000 000 indivizi

Habitat - specie asociata cu habitatele disturbate de avtivitatile antropice - pot fi gasiti practic in toate tipurile de habitate, cu exceptia padurilor masive

sau a regiunilor alpine virgine Biologie

- au tendinta de a ramane sedentare in regiunile urbane; populatiile migratoare ierneaza in Europa de V si S si in Africa de N

- isi cauta hrana in regiuni agricole, terenuri deschise, gazon si alte zone dezvoltate antropic, dar necesita zone cu cavitati pentru cuibarire, in apropiere

- cuibaresc in scorburi sau alte cavitati, dar prefera cavitatile naturale, cum ar fi vechile cuiburi de ciocanitoare

- cuibul este o structura laxa de bete, ramurele, material vegetal, pene, iarba, cu o mica adancitura centrala

- ponta consta in 4 -6 oua incubate de ambii parinti pentru cca. 12 zile - omnivore, prefera insectele, dar si fructe, graunte si seminte; pot fi frecvent

observati hranindu+se din hranitoare artificiale Amenintari

- nu se cunosc





172



- masuri de conservare recomandate: nu se cunosc/ nu se considera necesare Merops apiaster - prigoria

Dimensiuni




- oaspete de vara raspandit in sudul si estul Europei, aceasta reprezentand mai putin de 50% din arealul sau global de distributie

- populatia globala este mare; a fost estimata la cca. 950 000 - 2 000 000 indivizi

- ierneaza in Africa Habitat

- versanti de deal insoriti, pasuni, pajisti si terenuri cultivate cu centuri arbustive (pentru adapost), arbori imprastiati, campii, stepe, vai largi de rauri, maluri de rauri cu tufarisuri

Biologie - coloniala si migratoare - populatiile sosesc in teritoriile de reproducere la inceputul lui mai si le

parasesc pana la sfarsitul lui august - intervalul intre primul ou depus si pana la inceputul incubarii este de cca. 28

zile - ponta consta in 4 -7 oua, depuse la intervale de 2 zile, intr-o galerie - camera in care este amplasat cuibul se afla la capatul unui tunel de cca. 1 m

lungime, construit intr-un mal de nisip sau pamant sau la nivelul solului; - unele galerii sunt folosite mai multi ani la rand, dar majoritatea perechilor isi

sapa noi galerii anual





173

- aproximativ o cincime din cuiburile cu pui au ajutoare - 1 - 2 indivizi ajutatori, ocazional 3 - 4

- indivizii ajutatori contribuie la aprovizionarea cu hrana a cuibulu - dieta consta in principal din bondari si albine, dar si orice alte insecte

zburatoare diurne - isi pandesc prada dintr-un punct inalt, o urmaresc in zbor si apoi o aduc in

punctul de pnservatie pentru a o ucide Amenintari

- deranjarea sau distrugerea arealelor de cuibarire, utilizarea insecticidelor Conservare


- masuri de conservare recomandate: protejarea arealelor de cuibarire Miliaria calandra - presura sura

Dimensiuni




- specie cuibaritoare raspandita in cea mai mare parte a Europei, mai putin in nordul acesteia, aceasta reprezentand mai mult de 50% din aria globala de distributie

- populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 16 - 44 000 000 indivizi

- in principal rezidenta Habitat

- in principal regiuni joase, deschise, cu usoare denivelari, de preferat in apropierea coastelor marine

- evita padurile, zonele umede, terenurile abrupte, pietroase, muntii sau





174

platourile inalte, precum si zonele construit - necesita structuri inalte pentru observarea teritoriului si cantec

Biologie - reproducerea: mai- iulie - cuibareste pe sol, in vegetatie deasa sau tufarisuri, in adancituri din

terenurile arabile, pasuni, buruieni - cuibul este mare, are o structura laxa, alcatuit din tulpini, radacini si iarba,

captusit cu iarba fina, uneori par sau blana - ponta: 4 - 6 oua incubate 12 -14 zile doar de catre femela - dieta: seminte, vegetale, nevertebrate, in special in sezonul de reproducere;

se hraneste la sol, in culturi, pajisti, vegetatie pitica; toamna se hraneste in miristi, pe terenurile recoltate, printre mormane de gunoaie - in iernile grele

Amenintari - practici agricole agresive, utilizarea insecticidelor sau pesticidelor



- masuri de conservare recomandate: managementul corect al terenurilor agricole si practici agricole ecologice

Perdix perdix - potarniche

Dimensiuni

- marime: 28-32 cm - anvergura aripi: 53- 57 cm



- larg raspandita in Europa Centrala si de Vest si Asia - populatia la nivel global este mare, insa nu a putut fi inca estimata

Habitat - intalnita in zonele de campie si deal, in apropierea terenurilor arabile





175

- prefera zonele inierbate, cu tufarisuri dese Biologie

- sedentara - specie monogama, perechile mentinandu-se pe tot parcursul vietii, pana la

disparitia unuia din parteneri - maturitatea sexuala este atinsa la 10 luni - cuiburile se construiesc pe pamant, in mici adancituri captusite cu fire de

iarba uscata - perioada de reproducere: mai - iunie - ponta consta din 10-20 de oua; incubatia dureaza 24 - 25 de zile, fiind

realizata doar de femela - puii sunt hraniti cu larve de insecte - dieta adultilor consta din seminte, fructe, frunze, muguri dar si insecte si

larvele lor Amenintari

- distrugerea habitatului, utilizarea insecticidelor/ pesticidelor, braconajul Conservare


- masuri de conservare recomandate: managementul corect al terenurilor agricole si practici agricole ecologice, masuri legislative

Corvus monedula - stancuta

Dimensiuni


Status

- specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listei Rosii IUCN

Distributie - raspandita in majoritatea Europei, reprezentand peste 50% din arealul sau

global de distributie





176

- populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 10 - 29 000 000 indivizi

Habitat - se reproduce in zonele boreale, temperate, se stepa ale regiunii vest -

palearctice si in regiunile joase mediteraneene, continentale si oceanic - evita caldura excesiva, inghetul si zapada

Biologie - reproducerea are loc in aprilie - mai - cuibareste in scorburi, gauri, structuri artificiale, cuiburi vecgi de

ciocanitoare; cuibul variaza ca structura si dimensiune, in functie de natura scorburii sau cavitatii;

- cuiburi sunt adesea reutilizate - ponta cuprinde 4 - 6 oua incubate 17 - 18 oua doar de catre femela - dieta: nevertebrate, fructe, carcase, resturi, uneori mici vertebrate si oua de

pasari; puii sunt hraniti in principal cu nevertebrate - se hranesc in perechi sau mici stoluri, aproape intotdeauna pe sol; uneori pot

cauta hrana prin arbori - omizi defoliatoare, carabusi, chiar ghinda Amenintari

- persecutia, utilizarea insecticidelor Conservare


Motacilla alba - codobatura alba

Dimensiuni


Status

- specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listei Rosii IUCN

Distributie - areal de raspandire larg





177

- populatia la nivel global este mare, insa nu a putut fi inca estimata - specie comuna in cea mai mare parte a arealului de distributie - populatiile nordice din regiunea vest-paleractica migreaza in sudul regiunii

medeiteraneene sin regiunile tropicale si subtropicale ale Africii; populatiile estice migreaza pentru iernat in India peninsulara si SE Asiei

- intoarecerea la teritoriile de cuibarit are loc in martie-aprilie Habitat

- prefera habitatele din apropierea apelor, maluri de rauri sau lacuri - culturi agricole, terenuri mlastinoase, parcuri si gradini, zone urbane, ferme

Biologie - reproducerea: specie teritoriala, isi apara arealul de cuibarit - cuibul este construit sub acoperisuri (sub tigla), in crapaturile din ziduri,

printre comunitatile de iedera, sau sub bolovan - ponta cuprinde 5 - 6 oua incubate 11 -16 zile - hrana consta din insecte vanate la sol, de regula in camp deschis

Amenintari - nu se cunosc



Columba livia domestica - porumbel domestic

Dimensiuni

- marime: 30-35 cm - anvergura aripi: 62-68 cm



- este intalnit in special in zonele populate sia glomerate ale localitatilor Habitat

- se intalneste intr-o varietate de habitate, in special suburban, urban si in zone





178

agricole, Biologie

- cuiburile sunt construte pe o varietate larga de suprafete de la cele plane, margini si grinzi de case, poduri si alte constructii

- cuibul este construit de ambii parinti, masculul aduce materialele necesare care constau in iarba si crengi, iar femela construieste cuibul

- pe timp ce puii eclozeza si se dezvolta, margiile cuibului sunt ridicate pentru a mari siguranta puilor. Se aduce material nou pentru fiecare pui eclozat

- perechile se formeaza pentru toata, reusind sa depune cinci ponte pe an - incubarea dureaza intre 16 si 19 zile si este realizata de ambii parinti, de

asemeni, continua amandoi sa hraneasca puii cu “lapte de porumbel” - o substanta bogata in proteine si grasimi

- numarul puilor depusi in ponta este de 2, iar dupa patru saptamani de la eclozare puii parasesc cuibul

- se hranesc cu seminte si graunte, insa porumbeii din zonele populate de oameni se hranes aproape cu orice gasesc sau ramene de la cetateni

Amenintari - nu are amenintari

Conservare - nu este protejat prin legislatia romana

Galerida cristata - ciocarlan

Dimensiuni




- rezident cu larga raspandire in Europa (mai putin in Nord), aceasta reprezentand mai putin de jumatate din arealul de distributie la nivel mondial

- populatia europeana a fost estimata la peste 3 600 000 perechi





179

Habitat - ocupa o varietate de habitate,in zonele de campie, in special terenuri

deschise cu vegetatie risipita, zone cultivate, cai de comunicatie, terenuri virane

Biologie - cuibareste pe sol, in camp deschis sau la adapostul arbustilor, vegetatie

deasa, etc. - cuibul consta intr-o adancitura in sol, fiind captusit cu vegetatie; - un cuib nou este construit pentru fiecare ponta; construirea cuibului dureaza

2 - 4 zile; - ponta: 3 -5 oua; clocirea: 11 -13 zile; cloceste doar femela, dar ocazional si

masculul - hrana: vegetale si nevertebrate, iarna; insectele sunt vanate in zbor si le sunt

smulse aripile inainte de a fi consumate Amenintari

- deistrugerea habitatelor, utilizarea insecticidelor Conservare

- masuri de conservare: protectia habitatului, practici agricole ecologice

Hirundo rustica - randunica

Dimensiuni




- oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, aceasta reprezentand mai putin de 50% din arealul sau global de distributie

- populatia globala este mare; a fost estimata la cca. 190 000 000 indivizi (Rich et al. 2003)





180

Habitat - terenuri deschise pentru vanat, iar pentru cuibarit - constructii, poduri sau

alte structuri construite de om - evita padurile dese si zonele foarte aride - habitatele originale erau constituite cel mai probabil din regiuni muntoase si

tarmuri marine cu pesteri, crevase, arbori putrezi; in prezent, specia este adaptata la traiul alaturi de oameni si se gasesc in regiuni agricole, suburbii, in lungul autostrazilor, in apropierea apelor, oriunde sunt terenuri deschise si structuri unde pot cuibari

Biologie - cuibul este construit de ambii parteneri si consta intr-o structura din pamant,

paie, pene si bete; - ponta consta in 4 - 5 oua, incubate de catre ambii parteneri, 12 -17 zile; - puii sunt hraniti de catre ambii parinti; - juvenilii parasesc cuibul la 20 -21 zile de la eclozare - dieta: in principal insecte zburatoare, mai ales muste; ocazional se hranesc

cu fructe de padure, seminte si insecte moarte de pe sol Amenintari

- deranjarea sau distrugerea cuiburilor Conservare

- masuri de conservare recomandate: protejarea cuiburilor Passer domesticus - vrabia de casa

Dimensiuni




- rezidentcu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere

- populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 130 - 270 000 000





181

indivizi Habitat

- specie antropofila, asociata asezarilor umane - zone urbane si suburbane, terenuri agricole - evita terenurile impadurite, padurile, pasunile, desertul - densitati mari in regiunile unde o zona urbana se intretaie cu o zona agricola

Biologie - nu migreaza - folosesc cuiburile lastunilor, gaurile din ziduri, stanci, arbori, gramezi de

paie, acoperisurile, tufarisurile; pot alunga alte pasari din cuiburile lor, motiv pentru care cuiburile artificiale sunt construite in asa fel incat vrabiile sa nu poata patrunde in ele!

- pot depune pana la 4 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 4 -5 oua, ce pot fi depuse din martie pana in august

- traiesc in medie 3 ani, cu toate ca pot atinge si varsta de 12 ani - dieta consta din materiale vegetale, graunte si insecte, fructe, legume; regim

omnivor - isi cauta hrana la sol, in teren deschis, dar si pe scoarta arborilor sau in

vegetatie, dar si in gramezile de gunoi Amenintari

- specia nu este considerata amenintata in prezent Conservare

- masuri de conservare recomandate: nu sunt considerate necesare in prezent, vrabia de casa este considerata o specie comuna.

4.5.1.4. Habitate ale speciilor de plante si animale incluse in Cartea Rosie; specii locale si specii aclimatizate; specii de plante si animale cu importanta economica, resursele acestora; zone verzi protejate; pasuni.

In ceea ce priveste caracteristicile de mediu ale zonei amplasamentului si a

celei imediat invecinate, folosinta actuala a terenului este de teren arabil, drumuri

de exploatare si teren neproductiv (fapt constatat si in urma vizitelor pe

amplasament).

In cadrul agroecosistemelor (ecosisteme antropizate bine reprezentate in

zona analizata) nu se regasesc caracteristicile unui habitat stabil si prielnic

cuibaririi si odihnei speciilor de avifauna si fauna terestra incluse in OUG 57/2007

sau in Cartea Rosie.





182

In plus, mentionam faptul ca distantele masurate in linie dreapta de la parcul

eolian la cele mai apropiate Arii Protejate sunt foarte mari, de peste 11 km:

- 11,8 km pana la ROSCI 0163 Padurea Mogos Matele

- 14,8 km pana la ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

- 20 km pana la ROSCI 0178 Padurea Torcesti

- 26 km pana la limita comuna a ROSCI 0105 Lunca Joasa a Prutului si

ROSPA 0070 Lunca Prutului – Vladesti – Frumusita

Incadrarea parcului de turbine eoliene intre cele mai apropiate Arii Naturale Protejate de

Interes Comunitar

Elaboratorul a considerat ca nu este necesara prezentarea speciilor pentru

care au fost declarate aceste arii Protejate (conform Formularului Standard),

deoarece amplasamentul nu constituie zona de cuibarire, adapost pentru acestea

atata datorita distantei mari pana la Ariile Protejate cat si datorita conditiilor locale

de mediu.





183

4.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana, odihna, iernat.

Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza

sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau

superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai ostile si mai sigure pentru

reproducere. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte mult din

energia si timpul animalului, expunandu-l la pericole, cum ar fi pradatorii sau

epuizarea.

Primavara, pasarile zboara din zonele cu ierni mai calde si cu cantitati mari

de hrana inspre zonele mai reci unde isi depun ouale si-si cresc puii. Aceste regiuni

mai reci au hrana indestulatoare numai primavara si vara. Unele specii migreaza

oricum in zone cu mai putina hrana, dar care ofera mai multa protectie in perioada

reproducerii si cresterii puilor. Pasarile se intorc in fiecare an in aceste locuri de

reproducere. Cea mai lunga distanta este parcursa de chira polara. Ea zboara din

locul in care depune ouale, din zona arctica pina in Antartica si inapoi, in fiecare an

o calatorie dus intors de aproximativ 36000 km.

Pentru ca majoritatea speciilor de pasari isi repereaza hrana folosindu-si

vazul, durata scurta a zilei limiteaza perioada in care se pot hrani, iar aceasta poate

fi o problema foarte mare in special pentru parintii care incearca sa adune hrana

pentru puii lor. Deplasandu-se catre nord sau catre sud, inspre zone cu clima mai

calda, pasarile migratoare se asigura ca pot gasi hrana pe tot parcursul anului,

profitand in acelasi timp de zilele mai lungi din zonele mai apropiate de poli.

Multe specii de rate, gaste si lebede migreaza spre sud, din regiunile arctice

spre Europa, Asia si America de Nord, in timpul iernii, revenind in regiunile

nordice primavara, pentru a se inmulti.

Mecanismele care declanseaza migratia pasarilor nu sunt inca pe deplin

intelese de oamenii de stiinta, desi durata zilei, directia vantului si modificarile

hormonale par sa fie elemente determinante esentiale. De asemenea, nu se stie inca

sigur cum isi gasesc drumul inapoi pasarile care migreaza pe distante foarte mari.





184

Anumite studii sugereaza ca aceste specii se ghideaza dupa soare si dupa stele,

precum si dupa anumite detalii ale peisajului. Alte specii se pare ca folosesc

campul magnetic al Pamantului, care le ajuta sa isi gaseasca drumul atunci cand

zboara pe deasupra unui peisaj foarte monoton sau pe deasupra oceanului.

Romania se afla pe un culoar mare de migratie. Culoarul principal urmat de

pasarile migratoare este cel care urmeaza Prutul si Siretul spre Delta Dunarii, de

unde pasarile pleaca catre stramtorile Bosfor si Dardanele. Un alt culoar este cel

Vestic, care atinge tangential tara noastra, in zona Oradea-Arad, si merge catre

Campia Panonica, in Ungaria. Exista insa mai multe culoare care traverseaza

central Romania, prin Transilvania. Stolurile pot traversa tara de la Nord fie pe

Valea Oltului, fie pe traseul Zalau-Cluj-Mures - partial Harghita-Sibiu-Brasov,

pasarile facand popas pe baltile Iernut, Cipau, Dumbravita, Rotbav si pe lacurile de

acumulare de pe Olt din zona Fagarasului.

Din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si

se indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile

RucarDin Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si se

indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar,

Bran, Buzaului sau Valea Prahovei, iar de aici spre lacurile din Bucuresti si apoi se

indreapta catre Dunare.

Migratia de primavara incepe in lunile februarie-aprilie, cand sosesc pasarile

din Africa Centrala si de Vest si bazinul Marii Mediterane. Acestea raman la noi

peste vara, isi depun ouale si le clocesc, apoi isi invata puii sa zboare sau sa se

hraneasca singuri. In luna septembrie, aceste pasari pleaca din nou spre zona

Africii, urmand a reveni in Delta Dunarii in primavara urmatoare. Migratia de

iarna incepe in luna noiembrie si se incheie in luna martie. In acest interval

ierneaza in Delta Dunarii specii de pasari care isi petrec vara dincolo de Cercul

Polar de Nord, in regiunea Siberiei.

Pasarile migratoare din tara noastra pleaca toamna, in general, in sudul

Africii, parcurgand astfel intre 7000 si 10.000 de kilometri. Berzele au nevoie de





185

trei luni pentru a parcurge distanta dintre locul de cuibarit si cel de iernat,

randunelele - de doua. Partea cea mai grea a calatoriei o reprezinta traversarea

Marii Mediterane. Berzele, de exemplu, prefera sa o ocoleasca prin Asia Mica si

Gibraltar, pentru ca ele nu se pot odihni pe suprafata apei. Cocorii, desi foarte

asemanatori ca structura cu berzele, rezista sa traverseze Mediterana, pentru ca ei

folosesc falfaitul aripilor alternat cu planarea, si astfel consuma mai putina energie.

Plecarile si sosirile pasarilor sunt in continuare in stransa legatura cu

temperatura, cu dezvoltarea vegetatiei si posibilitatile de hranire. Majoritatea

pasarilor migreaza toamna, iar zilele calde si existenta hranei le poate intarzia

plecarea.

Pasarile care migreaza noaptea (randunelele, ratele, lisitele, ciocarliile) se

descurca si atunci cand stelele nu se vad din cauza norilor. Deci, astrele nu sunt

singurele ajutoare ale pasarilor. Ele au nevoie si de o harta, si atunci se orienteaza

dupa relief. Cand acest peisaj se schimba brusc, pot aparea chiar accidente. De

exemplu, in orase, daca un bloc se construieste de toamna pana primavara si

pasarile nu au apucat sa se familiarizeze cu prezenta lui, ele vor fi atrase de lumina

geamurilor in care se reflecta soarele si se intampla deseori sa se loveasca de

ferestre. Acestea sunt insa accidente. Cu toate acestea, relieful joaca un rol

mult mai scazut in orientare decat soarele sau stelele.

S-a constatat ca pasarile migreaza mai degraba noaptea decat ziua. De

exemplu, uliul pasarar pleaca la drum cu o precizie de ceasornic, la 30-40 de

minute dupa apusul soarelui. Explicatia este urmatoarea: migratoarele se folosesc

de lumina zilei ca sa se hraneasca, sa mai recupereze din energia consumata; si

apoi, intunericul noptii le protejeaza de pradatorii diurni. Punctul culminant este

atins intre orele 22:00-23:00, ne spun observatiile facute prin radare specializate.

Majoritatea migratorilor nocturni zboara mult deasupra turbinelor

eoliene, pana la 1000 m deasupra solului. Si in afara migratiilor, pasarile pot

atinge inaltimi considerabile, ratele urcand pana la 800 m, berzele la 900 m, cocorii

si randunelele la 2.000 m, acvilele la 3.000 m, in timp ce in regiunile muntoase





186

condorii si vulturii plesuvi zboara la o inaltime de 7.000 m deasupra nivelului

marii.

Sunt pasari care prefera sa calatoreasca singure, altele merg in familie, altele

se impart pe sexe sau pe varste. Privighetoarea si pupaza migreaza singure; lisitele,

ratele si randunelele prefera grupurile mici; gastele, pelicanii si cocorii se

organizeaza in grupuri oranduite perfect, aerodinamic; graurii si pescarusii

migreaza in grupuri mari si dezorganizate, schimbandu-si mereu forma, fara a gresi

directia; berzele migreaza in formatiuni mari (200 - 500 de pasari), dar nu foarte

organizate, in schimb calatoresc intotdeauna "in familie", care este gata formata

inainte de imperecherea propriu-zisa, ele fiind niste vietuitoare foarte fidele.

Cintezele cuibaresc in Europa Centrala si de Nord, dar calatoresc doar femelele,

masculii fiind pasari sedentare. In cazul mierlelor, numai "tinerii" migreaza, adica

pasarile din primul an de viata. Ciocarliile migreaza o data in viata.

Pasarile rapitoare, ca si alte specii, migreaza deoarece hrana se imputineaza

odata cu sfarsitul verii. Cele mai multe pasari din Europa ierneaza in Africa sau in

Sudul Europei, dar unele exemplare ajung chiar si in Orientul Apropiat.

Cele mai cunoscute trasee de migratie sunt:

• Ruta Scandinaviei de Sud

• Ruta Baltica

• Ruta Trans Iberica

• Ruta Central Mediterana

• Via Pontica (partea vestica a Marii Negre)

• Ruta Trans Caucaziana

Pe parcursul migratiei, rapitoarele diurne utilizeaza coloanele de aer cald

pentru a castiga inaltime, procedeu folosit in special de acvile si pasari de tip

Buteo, respectiv curentii ascendenti creati de impactul vantului cu versantii

abrupti. Aceast ultim procedeu este folosit mai adesea de ulii si soimi.

Din perspectiva migratiei rapitoarele diurne se impart in trei categorii:





187

• migratoare (acele specii unde 90% din indivizii unei populatii

migreaza);

• partial migratoare (acele specii unde mai putin de 90% din indivizii

unei populatii migreaza);

• sedentare (acele specii unde miscarile indivizilor sunt ocazionale si

neregulate).

In Romania pasarile rapitoare migreaza pe un front larg, totusi sute, sau

chiar mii, de exemplare se aduna pe rute bine stabilite. Carpatii reprezinta un

obstacol natural si influenteaza directia migratiei, la fel ca Marea Neagra al carei

tarm este utilizat de rapitoarele care vin din nordul Europei sau vestul Asiei.

Mentionam faptul ca la nivelul amplasamentului nu se inregistreaza rute

principale de migratie atat din datele bibliografice existente cat si din observatiile

efectuate in teren de colectivul elaborator. In plus, amplasamentul studiat nu face

parte dintr-un Sit de Protectie Avifaunistica ba mai mult este situat la distante

considerabile fata de acestea – la peste 14 km, neputandu-se atribui zonei studiate

nici unul din criteriile Birdlife ce stau la baza declararii SPA.

Prezentam in continuare date privind migratia pasarilor observate pe

amplasament si in vecinatate:

Migratie (de primavara si de toamna)

Categoria avifenologica

Denumire stiintifica (denumire populara)

Reproducere (perioada de

cuibarire) MP MT Cuibarit

oare Necuibaritoare

Buteo buteo (sorecar comun)

Martie - Iunie

B.buteo vulpinus:M

artie -

B.buteo vulpinus:

SeptembrieS OI, P

Calandrella brachydactyla (ciocarlie de stol) Mai-Iulie Martie Octombrie OV -

Columba livia domestica (porimbel domestic)

Tot anul – 3 ponte - - S -

Corvus corone cornix (cioara griva) Martie - Mai - - S -





188

Corvus frugilegus (cioara de semanatura)

Martie - Iunie - - S -

Corvus monedula (stancuta) Apr - Iulie - - S -

Falco tinnunculus (vanturel rosu, vinderel) Martie-Iulie Martie Noiembrie OV OI

Galerida cristata (ciocarlan) Aprilie-Iunie - - S -

Hirundo rustica (randunica) Aprilie-August Aprilie Septembrie OV -

Merops apiaster (prigorie) Mai-Iunie - -

OV Melanocorypha calandra

(ciocarlie de Bragan) Aprilie-Iunie Martie Octombrie PM OI

Motacilla alba (codobatura alba)

Aprilie-August Martie Noiembrie OV

-

Passer domesticus (vrabie de casa)

Aprilie-August (1-4

)- - S -

Passer montanus (vrabie de camp) Aprilie-Iulie - - S -

Perdix perdix (potarniche) Aprilie-Iunie - - S -

Pica pica (cotofana) Aprilie-Iunie - - S -

Sturnus vulgaris (graur comun) Aprilie-Iulie - - PM -

Riparia riparia (lastun de mal)

Aprilie-Iulie

Aprilie

Septembrie-

O b i

OV

-

Alauda arvensis (ciocarlia de camp)

Martie – A ili

Februarie-

M i

Noiembrie-

D b i

PM

-

Miliaria calandra (presura sura)

Aprilie-Iunie

-

-

PM

-

Legenda:

Migratie

MP - migratia de primavara

MT - migratia de toamna

Categoria avifenologica

OV - oaspete de vara (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru reproducere)

OI - oaspete de iarna (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru iernat)

RI - rar iarna

PM - partial migrator





189

Ac - accidental (specii ce pot fi observate in mod exceptional, majoritatea avand arealul raspandirii foarte indepartat,

iar aparitia lor este mai mult intamplatoare)

P - pasaj (specii ce pot fi observate numai in timpul migratiei lor spre siturile de cuibarit - primavara, sau spre

teritoriile de iernat – toamna, fara a avea reprezentanti cuibaritori)

E - eratic (specii observate in afara perioadei de cuibarit, fie in cautarea hranei, fie cu ocazia unor deplasari in afara

limitelor lor obisnuite de raspandire)

S - sedentar (specii a caror prezenta este semnalata in toate lunile anului)

In ceea ce priveste rutele de migrare din zona analizata s-au avut in vedere

datele si hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (precum „Migratia

Pasarilor” - Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si migratia

pasarilor” - Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica).

Riscul de coliziune a fost luat totusi in considerare in cadrul Raportului ca

posibil efect negativ asupra speciilor de avifauna si s-au facut recomandari

concrete.

Concluzia la care a ajuns colectivul elaborator, in urma consultarii

bibliografiei sus-mentionate si a analizelor de teren, este ca parcul eolian este

pozitionat intr-o zona geografica fara importanta din punct de vedere al

migratiei pasarilor prin urmare, impactul obiectivului analizat asupra

activitatii de migratie a pasarilor, este considerat nesemnificativ.

4.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase

specii care se recolteaza in mod obisnuit, resursele acestora NU ESTE CAZUL.

4.5.2. Impactul prognozat Analiza efectelor asupra biodiversitatii s-a realizat pe intreaga suprafata

aferenta obiectivului, avandu-se in vedere toate elementele propuse prin proiect.

S-a insistat asupra zonelor unde se vor desfasura lucrarile necesare realizarii

obiectivului (infrastructura parcului eolian si a turbinelor eoliene) deoarece





190

interventiile antropice aferente acestor zone pot genera efecte asupra factorilor de

mediu din cadrul intregii suprafete aferente parcului (si implicit asupra biodiversitatii).

Subliniem ca utilizarea energiei verzi in detrimentul celei furnizate de

combustibili fosili se promoveaza in colaborare cu ingrijorarile globale privind

schimbarile climatice generate de emisiile de CO2. In perspectiva, astfel de

schimbari vor afecta ireversibil nu numai oamenii, ci orice componenta vie a

ecosistemului. Privind pe termen lung, in perspectiva, utilizarea energiei verzi

poate genera un efect indirect pozitiv asupra oricarei specii de fauna si flora. Este

oricum greu de apreciat la momentul actual gradul in care incalzirea globala va

influenta starea de conservare unei specii sau a unui habitat.

Zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul

fiecarei zone de lucru in parte (element component al proiectului) si nu va

exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru

realizarea investitiei.

Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor

suprafete de teren prin efectuarea lucrarilor de decopertare, respectiv recopertare.

Data fiind folosinta actuala a terenului – arabil, drumuri de exploatare si teren

neproductiv, ce implica prezenta in mare parte a unui agroecosistem cu elemente

de biodiversitate specifice, influentate de rotatia periodica a culturilor si de

interventiile utilajelor agricole (inclusiv utilizarea de pesticide si ingrasaminte

chimice), se apreciaza un efect nesemnificativ in timpul implementarii proiectului

si in timpul functionarii obiectivului asupra biodiversitatii locale.

Tinand cont de specificul obiectivului analizat si de faptul ca acesta nu

reprezinta sursa de poluare pentru factorii de mediu, consideram ca nu va exista

un impact indirect asupra biodiversitatii.

Impactul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de

implementare a proiectului, prin disturbarea punctiforma a habitatului in cadrul

organizarii de santier ce implica decopertari si recopertari, precum si depuneri de

praf pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea





191

lucrarilor de constructie propriu-zisa si de reabilitare ecologica a zonelor afectate,

urmand o perioada de regenerare naturala a ecosistemului. Mentionam in acest

sens ca, datorita conditiilor de mediu locale, nu se pune problema existentei unui

impact pe termen mediu si lung. Aceste aspecte reies si din experienta acumulata

prin studierea parcurilor eoliene existente in tara (mai ales in Dobrogea) si cele din

strainatate.

In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii

parcului eolian, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative, dar vor

exista o serie de efecte secundare pozitive ce contribuie la imbunatatirea conditiilor

de mediu la nivel local.

Efecte pozitive

Atat la nivel global cat si regional, principala activitate umana responsabila

de saracirea biodiversitatii o constituie transformarea terenurilor pentru agricultura,

respectiv pierderea si degradarea habitatelor in favoarea culturilor intensive. In

momentul de fata, un numar mare de specii de plante si animale se confrunta cu

problema restrangerii arealelor de distributie. Utilizarea terenurilor deja

transformate de agricultura intensiva pentru implementarea unor activitati precum

obtinerea “energiei verzi” reprezinta un plus pentru conservarea diversitatii

specifice, atat din punct de vedere al economiei de teren ce va fi afectat de

constructia agregatelor, cat si a tehnologiei nepoluante utilizate; nu trebuie

omis faptul ca odata cu finisarea lucarilor de constructie a parcului,

interventiile antropice implicate sunt minime. Mai mult decat atat,

implementarea unui astfel de obiectiv, implica urmatoarele beneficii pentru

biodiversitatea zonala:

eliminarea riscului de producere a incendiilor pe suprafata parcului

eolian ofera un plus de protectie pentru speciile de avifauna si fauna terestra

ce utilizeaza amplasamentul pentru hranire;

interzicerea vanatorii pe suprafata parcului eolian are ca rezultat

suprafete de protectie pentru fauna protejata si neprotejata;





192

interzicerea imprastierii pesticidelor cu avionul utilitar, va reduce

semnificativ posibilitatea ca substantele chimice sa se disperseze pe

suprafete suplimentare de teren si sa afecteze speciile locale de flora si fauna

din afara culturilor agricole;

zona afectata de implementarea obiectivului va fi monitorizata de catre

biologi sau ecologi, astfel incat posibilitatea afectarii populatiilor de fauna

este redusa semnificativ.

Efectul temporar consta in afectarea unor suprafete de teren prin

decopertari si recopertari (necesare pozarii LES, realizarii fundatiilor, etc.),

respectiv indepartarea speciilor de fauna ce utilizeaza amplasamentul pentru

hranire, catre zonele invecinate pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie.

Dat fiind faptul ca realizarea parcului eolian nu presupune afectarea

semnificativa a factorilor de mediu, iar in zona nu se mai desfasoara alte tipuri de

activitati exceptandu-le pe cele agricole, consideram ca nu va exista un efect

sinergic asupra biodiversitatii.

Impactul asupra vecinatatilor (inclusiv asupra ariilor protejate din

vceinatate) va fi nesemnificativ ca urmare a amplasarii la distante suficient de

mari fata de acestea - peste 11 km si a specificului investitiei ce implica lucrari

locale cu efecte la nivelul parcului eolian, inclusiv in timpul functionarii

obiectivului.

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam

faptul ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin

schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de elementele

obiectivului. Avand in vedere ca suprafetele scoase definitiv din circiutul agricol

sunt reprezentate preponderent de teren arabil (unde nu s-au intalnit specii de

flora protejata si adaposturi/ cuiburi/ vizuini) apreciem ca impactul rezidual

asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ.

In timpul perioadei de constructie a obiectivului

Impactul asupra biodiversitatii locale in timpul implementarii proiectului se





193

manifesta in special datorita decopertarilor pentru constructia fundatiilor turnurilor

si a drumurilor de acces, a prafului produs de lucrarile de santier si datorita

zgomotului produs de utilajele folosite.

In timpul constructiei parcului eolian, efectul zgomotului asupra

biodiversitatii se rezuma la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se manifesta in

principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor de constructie,

dar si a celorlalte activitati din cadrul lucrarilor de constructie. Zgomotul produs si

prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determina reorientarea

exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata pentru hranire, in zonele

invecinate ce prezinta conditii de habitat asemanatoare. Datorita etapizarii

lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la

nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se

realizeaza interventii si, la nivelul drumurilor principale de acces.

Transportul materialelor de constructii precum si lucrarile necesare largirii

drumurilor pot constitui surse de zgomot si de poluare cu praf a aerului atmosferic

cu efecte asupra speciilor de fauna si flora din vecinatate. Avand in vedere ca

este o zona vantoasa se asigura o buna dispersie pentru orice tip de poluare

atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor

fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care au fost identificate

suprafete cu vegetatie spontana. In plus, transportul pe structura de drumuri

existenta nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent,

ci doar o intensificare temporara a acestora, prin urmare efectele asupra speciilor

din vecinatate sunt nesemnificative, similare situatiei actuale.

Consideram ca prin prezenta configuratie a parcului eolian, nu se va afecta

desfasurarea celor trei activitati esentiale mentinerii la nivel populational a

speciilor identificate: adapost, hrana si reproducere.

Pentru a se evita perturbarea populatiilor de Lacerta agilis intalnite in zona

canalului de irigatii cu flora spontana si in vecinatatea parcului, se va avea in

vedere respectarea intocmai a proiectului, astfel incat sa nu fie afectate fizic si alte





194

suprafete suplimentare de teren. Trebuie mentionat faptul ca soparla de camp este o

specie cu o plasticitate ecologica mare, fiind foarte bine adaptata la prezenta si

activitatea antropica.

In timpul lucrarilor de constructie consideram ca exemplarele de Talpa

europea se vor indeparta temporar de suprafetele agricole ocupate de parcul eolian

ca urmare a detectarii vibratiilor produse de utilajele implicate in constructia

parcului.

Dat fiind faptul ca in zona analizata nu au fost identificate specii de plante

de interes conservativ, flora locala fiind reprezentata de culturile agricole si specii

ruderale, apreciem un impact nesemnificativ asupra vegetatiei.

Pe perioada lucrarilor de santier si ca urmare a zgomotului produs se

apreciaza o dislocare a faunei din cadrul arealului initial ce utilizeaza

amplasamentul ca zona de hranire, urmand ca in timp sa fie in mod natural

repopulat/reutilizat odata cu incetarea lucrarilor si refacerea terenului.

Din experienta colectivului elabortor in analiza altor parcuri eoliene a

rezultat ca majoritatea reprezentantilor Ordinului Passeriformes nu sunt

deranjate de lucrarile de santier si lucrarile aferente, acestea fiind frecvent

intalnite in cadrul parcurilor eoliene in proces de implementare.

Dupa incheierea lucrarilor, nu vor exista suprafete construite in afara celor

prevazute prin proiect. Zonele destinate implementarii obiectivelor propuse

prin proiect sunt reprezentate preponderent de teren arabil, unde nu au fost

observate cuiburi ale speciilor de avifauna protejata sau neprotejata.

Mentionam ca accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta

o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o

intensificare a acestora, referindu-ne la drumurile de exploatare deja existente si

traficul, care au sectionat arealul initial, fara a putea vorbi de o fragmentare

propriu-zisa a habitatului (cum se intampla in cazul in care intr-un habitat apar

structuri de genul gardurilor, zidurilor sau carosabilelor extrem de circulate).

Se face mentiunea ca majoritatea drumurilor de acces pentru obiectivul





195

studiat vor fi realizate pe structura deja existenta a drumurilor, care reprezinta,

dupa cum bine se cunoaste, o formatiune continua lipsita de o biocenoza stabila.

Singurul aspect important referitor la posibilitatea fragmentarii habitatului in cazul

de fata, va fi reprezentat de circulatia utilajelor ce se manifesta pe perioada de

implementare a proiectului. Tinand cont ca suprafata la care se face referire

este un teren antropizat asupra caruia se intervine periodic, consideram ca

efectele drumurilor de acces asupra biodiversitatii locale nu sunt

semnificative in cazul de fata.

Singurele efecte sunt temporare si se datoreaza prezentei utilajelor si

zgomotului produs in timpul decopertarilor, putand conduce la indepartarea

temporara a speciilor de avifauna si fauna terestra de la nivelul punctelor de lucru,

in zonele imediat invecinate, urmand ca dupa terminarea lucrarilor sa reutilizeze

amplasamentul.

Toate elementele constitutive ale parcului eolian sunt situate in afara Ariilor

Naturale Protejate de Interes Comunitar. Efectele pozarii subterane a cablurilor

electrice sunt nesemnificative, mentinandu-se integritatea Ariilor Protejate de

Interes Comunitar, avand in vedere caracterul temporar al lucrarilor necesare si

masurile propuse, subliniind necesitatea ca lucrarile sa se realizeze din aproape in

aproape, pe lungimi de lucru care pot fi recopertate in aceeasi zi, cu utilizarea

solului decopertat initial si tinand cont de stratificarea acestuia. Facem precizarea

ca in acest fel efectul asupra habitatelor va fi minim, evitandu-se fragmentarea

acestora si permitand refacerea rapida pe cale naturala a covorului vegetal, acolo

unde este cazul.

In ceea ce priveste speciile de fauna protejata si neprotejata precizam ca in

timpul implementarii proiectului va exista o inlaturare temporara a acestora din

cadrul zonelor afectate direct, in imediata vecinatate, urmand ca la finalizarea

lucrarilor, acestea sa reutilizeze amplasamentul. Reamintim faptul ca in zonele

vizate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect, folosinta terenului este

de teren arabil, nefiind prezente cuiburi sau galerii ale speciilor de fauna terestra.





196

Populatiile speciilor de fauna nu vor fi astfel afectate in timpul implementarii

proiectului, deoarece nu va fi afectat semnificativ habitatul acestora si perioada de

executie are o durata limitata.

Structura propusa a parcului este destul de rarefiata fiind alcatuita din

eoliene dispuse la distante suficient de mari una fata de alta ceea ce va permite

zborul nestingherit al pasarilor in vederea hranirii pe amplasamentul studiat.

Se apreciaza ca nu va exista un impact asupra liliecilor, cauzat de

implementarea si functionarea parcului eolian, in timpul deplasarilor in teren,

nefiind identificate specii de lilieci sau elemente caracteristice care pot fi folosite

de acestia in vederea orientarii.

O mare parte din efectele asupra biodiversitatii locale au un caracter

temporar si sunt reversibile, manifestandu-se doar pe perioada de constructie.


In timpul functionarii obiectivului propus prin proiect nu va exista un impact

asupra biodiversitatii, neexistand emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite.

De asemenea este bine cunoscut faptul ca energia eoliana, folosita ca “materie

prima” face parte din categoria energiilor din surse regenerabile. Singurele riscuri

care se pun in discutie sunt posibilele coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor,

acest aspect fiind tratat pe larg in cadrul evaluarii.

Distanta aproximativa masurata in linie dreapta de la parcul eolian pana la

pricipalele zone de interes biogeografic sunt:

- 25 km – pana la lunca Prutului

- 22,5 km – pana la Siret

Biodiversitatea locala nu va suferi modificari semnificative deoarece

procentul de ocupare a terenului este de este mic in raport cu totalul suprafetei

aferente.

De asemenea este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din

energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in





197

aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei

vantului poate duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a

aerului, favorizand dezvoltarea vegetatiei in aceste zone.

Data fiind interdictia privind vanatoarea in interiorul parcurilor eoliene, se

apreciaza efecte directe si indirecte pozitive asupra speciilor de fauna.

Integritatea ariilor naturale de interes comunitar nu va fi afectata nici in

timpul implementarii proiectului si, nici in timpul functionarii obiectivelor

proiectului, date fiind in primul rand distanta foarte mare pana la acestea (peste 11

km) precum si masurile de reducere a efectelor asupra factorilor de mediu,

recomandate in cadrul raportului.

Aceste aspecte vor putea fi probate in urma monitorizarii efectelor asupra

biodiversitatii in timpul functionarii parcului eolian, conform Planului de

Monitorizare propus.

La analiza efectelor asupra speciilor de pasari, colectivul elaborator a avut in

vedere toate aspectele pe care le implica implementarea si functionarea

obiectivului inclusiv suprafata palelor turbinelor, insa consideram ca acestea nu

reprezinta un aspect semnificativ, avand in vedere urmatoarele:

- modul de functionare al turbinelor de ultima generatie (ex: viteza mica de

rotatie a palelor);

- suprafetele de pasune si teren arabil din vecinatate ce ofera speciilor

rapitoare posibilitatea de a se orienta catre aceste zone in vederea hranirii;

- numarul redus de turbine si dispunerea distantata a turbinelor in cadrul

parcului contribuie, de asemenea, la reducerea riscului de aparitie a coliziunilor.

In urma analizei calitative si cantitative a biodiversitatii, pe baza

observatiilor si a cunostintelor referitoare la biologia si ecologia speciilor

componente, elaboratorul apreciaza ca evolutia numerica a populatiilor din

cadrul amplasamentului si a vecinatatilor (inclusiv din cadrul ariilor naturale

protejate de importanta comunitar din vecinatate) nu va fi afectata negativ de

implementarea obiectivelor proiectului, apreciindu-se reducerea factorilor de stres





198

(de origine antropica) pe raza parcului eolian cu efecte benefice asupra speciilor

pentru care au fost declarate. Precizam de asemenea ca procentul de ocupare a

terenului este nesemnificativ in raport cu zona analizata, neafectand astfel

mentinerea speciilor pe termen lung.

Consideram ca nu vor fi afectate populatiile speciior de fauna intalnite pe

amplasamentul analizat si cele din vecinatatea acestuia, apreciindu-se cel putin

mentinerea structurii si dinamicii acestor populatii, creandu-se conditii mai

bune de habitat decat cele existente inaintea implementarii parcului eolian.

In timpul implementarii obiectivelor propuse prin proiect se apreciaza o

indepartare temporara a speciilor de avifauna din cadrul amplasamentului spre

zonele din vecinatate ce ofera conditii similare de habitat, datorita prezentei

elementelor straine - utilaje, componentele turbinelor, a zgomotului si activitatilor

desfasurate in cadrul lucrarilor de santier. La terminarea lucrarilor de constructie se

apreciaza reutilizarea amplasamentului de speciile de avifauna, la fel ca inainte de

implementarea obiectivelor. Prin setul de masuri elaborate si implementate odata

cu realizarea parcului eolian se apreciaza chiar imbunatatirea conditiilor locale de

habitat cu efecte pozitive asupra tuturor lanturilor trofice si implicit asupra

populatiior de avifauna din zona.

Aproximarea efectivelor si predictia asupra evolutiei acestora la nivelul

amplasamentului si a vecinatatilor: Predictie asupra evolutiei

populatiilor

Nr. Crt

Denumire stiintifica Denumire populara Aproximarea efectivelor speciilor

In timpul perioadei de implement

tare

In timpul perioadei

de functionare

1 Alauda arvensis ciocarlie de camp a = > 2 Buteo buteo sorecar comun a < = 3 Corvus corone cornix cioara griva b = =

4 Calandrella brachydactyla ciocarlie de stol a < >

5 Corvus frugilegus cioara de semanatura b = =

6 Corvus monedula stancuta b = = 7 Columba livia porumbel domestic b = =





199

domestica 8 Passer montanus vrabie de camp c = = 9 Falco tinnunculus vinderel a < = 10 Riparia riparia lastun de mal b = = 11 Galerida cristata ciocarlan c = = 12 Hirundo rustica randunica b = >

13 Melanochorypha calandra ciocarlie de baragan b < >

14 Miliaria calandra presura sura a < > 15 Motacilla alba codobatura alba a = = 16 Meropps apiaster prigorie a = = 17 Pica pica cotofana b = = 18 Passer domesticus vrabie de casa b = = 19 Perdix perdix potarniche a < > 20 Sturnus vulgaris graur c = =

Legenda: Intervale:” -“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600 “>>” Se va inregistra o crestere substantiala a efectivelor care folosesc amplasamentul si implicit

a populatiilor acestora; “>” Se va crea posibilitatea unor usoare cresteri ale efectivelor care folosesc amplasamentul,

existand posibilitatea unor usoare cresteri ale populatiilor; “=” Populatia se va mentine, neexistand presiuni suplimentare care sa influenteze etologia

speciei; “≈” Populatia se va mentine, conditionat de respectarea masurilor de reducere a impactului; “<” Se apreciaza o prezenta scazuta pe amplasament, indivizii orientandu-se catre alte zone,

existand posibilitatea unor usoare scaderi ale populatiilor acestora; “<<” Se apreciaza o scadere substantiala a populatiilor, ca urmare a impactului provocat de

implementarea obiectivului;

In ceea ce priveste rutele de migrare din zona analizata s-au avut in vedere

datele si hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (precum „Migratia

Pasarilor” - Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si migratia

pasarilor” - Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica) realizandu-se o

trasare cu caracter orientativ a acestora.





200

Principalele rute de migratie fata de zona obiectivului analizat ( toamna)

Principalele rute de migratie fata de zona obiectivului analizat ( primavara)





201

Riscul de coliziune a fost luat in considerare in cadrul evaluarii ca posibil

efect negativ asupra speciilor de avifauna si s-au facut recomandari concrete.

Colectivul elaborator a avut in vedere toate aspectele pe care le implica

functionarea obiectivului, inclusiv suprafata palelor turbinelor, insa consideram ca

acestea nu reprezinta un aspect semnificativ, avand in vedere urmatoarele:

- amplasamentul analizat nu este cunoscut ca fiind un loc permanent de

hranire (in functie de sezon si de tipul culturilor) pentru speciile de avifauna

rapitoare fata de care acestea sa fie dependente;

- modul de functionare al turbinelor de ultima generatie (ex: viteza mica de

rotatie a palelor);

- suprafetele intinse de teren arabil din vecinatate ce ofera speciilor

rapitoare posibilitatea de a se orienta catre aceste zone in vederea hranirii.

Concluzia la care a ajuns colectivul elaborator, in urma consultarii

bibliografiei sus-mentionate, este ca parcul eolian este pozitionat intr-o zona

geografica fara importanta din punct de vedere al migratiei pasarilor; prin

urmare, impactul obiectivului analizat asupra activitatii de migratie a

pasarilor, este considerat nesemnificativ.

In ceea ce priveste relatia dintre nivelul de zgomot si avifauna, conform

datelor de specialitate („Avian hearing and avoidance of wind turbines”, Midwest

Research Institute, Colorado, 2002”) in comparatie cu acuitatea auditiva umana,

pasarile percep zgomotul cu o intensitate redusa la jumatata fata de perceptia

umana, la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, in speta, nu vor fi afectate

pasarile cuibaritoare din vecinatatea zonei analizate, tinand cont ca la o distanta de

300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant, iar pe

amplasamentul analizat nu s-au identificat cuiburi.

Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, mare parte din

materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi





202

reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate sau

incinerate.

In ceea ce priveste perioada de dezafectare a parcului eolian apreciem ca

impactul asupra biodiversitatii va fi minim, perioada de dezafectare fiind mult mai

scurta decat cea de constructie si implica lucrari de o amplitudine mai mica. In

acelasi timp, dezafectarea parcului eolian, se va efectua cu respectarea stricta a

masurilor impuse pentru perioada de constructie a parcului eolian si cu efectuarea

lucrarilor de ecologizare a tuturor suprafetelor ocupate initial. Subliniem ca

desfiintarea parcului eolian, va insemna implicit incetarea restrictiilor si masurilor

din timpul existentei acestuia (interzicerea vanatorii, supravegherea in privinta

incendiilor, etc.), ajungandu-se in final la actualul nivel calitativ existent la nivelul

amplasamentului.

Analize si comentarii privind impactul centralelor eoliene

asupra populatiilor de pasari

Tinand cont ca in Romania exista doar cateva turbine eoliene in functiune si

deci, nu exista o baza de date care sa permita analize personalizate la specificul

tarii noastre, s-a considerat oportuna utilizarea experientei dobandite de alte state

europene in acest domeniu, in conditiile in care detin parcuri de eoliene

functionale, monitorizate.

Din cercetarile facute de echipe de ornitologi in Spania si Olanda, s-a

observat ca este important ca amplasarea centralelor sa fie facuta in apropierea

unei localitati, mai precis la marginea acesteia, astfel ca drumul de acces si

constructia statiei sa nu afecteze habitatul pasarilor. In cazul amplasarii fermei de

eoliene intr-o zona nepopulata de oameni, defrisarea si amenajarea fermei de

eoliene poate produce modificari in comportamentul pasarilor. Pasarile isi

modifica comportamentul cand se apropie de asezari omenesti, fiind mai vigilente

si multe dintre ele folosind aceasta zona mai mult pentru tranzit. Tot odata pentru

multe dintre ele zonele populate nu sunt potrivite pentru cuibarit.





203

Precizam o serie de date bibliografice din strainatate care prezinta

exemplificat impactul inregistrat asupra avifaunei in diferite locatii cu parcuri

eoliene in functiune (ASPECTE PRIVIND ENERGIA EOLIANA SI PASARILE -

American Wind Energy Association; FERMELE EOLIENE SI PASARILE: O

analiza a efectelor fermelor eoliene asupra pasarilor, ghidul criteriilor de

evaluare ale mediului inconjurator si controverse in alegerea amplasamentului -

Raport intocmit de Bird Life. Din partea Conventiei de la Berna (RHW Langston

& JD Pullan), 2002; STUDIUL INTERACTIUNILOR DINTRE ENERGIA

EOLIANA SI PASARI: Ghid de Documentare - Subcomitetul Aviar si NWCC,

Comitetul National de Coordonare Eoliana, 1999; Impacts on biodiversity of

exploitation of renewable energy sources: the example of birds and bats -

Hermann Hotker, Kai-michael Thomsen, Heike Jeromin, 2005 etc.). In acest sens

dorim sa mentionam doar o parte din concluziile unor studii efectuate pe parcuri

eoliene din strainatate care scot in evidenta capacitatea de adaptare a avifaunei fata

de acest gen de structuri antropice, precum si nivelul scazut sau absent al

coliziunilor:

“- La Port-la-Nouvelle in sudul Frantei, cinci turbine sunt plasate intr-o

importanta rezervatie de pasari, prin care trec mii de pasari, inclusiv pradatoare,

mai ales in timpul migratiilor. Studiul, intocmit de Liga Franceza pentru Protectia

Pasarilor a constatat ca majoritatea pasarilor mai mari zburau in mod deliberat in

jurul turbinelor. In cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la liga

nici o pasare ranita sau omorata.

- Dovezi ca pasarile pot sa creasca nederanjate in apropierea turbinelor

eoliene provin dintr-un studiu facut la Nasudden - insula Gotlan din Suedia. S-a

gasit o densitate mare de pasari care cresteau in apropierea unui mare parc

eolian (35 cuiburi din 6 specii diferite au fost gasite in aria respectiva). Un studiu

de control a gasit densitati similare la pasari care cresteau in habitate apropiate

dar fara turbine.





204

- In aria parcului eolian de la Nasudden primavara, in timpul perioadei de

migratie se gaseste un numar semnificativ de gaste. Nici acestea nu au parut sa fie

deranjate de turbine, singura modificare importanta fiind faptul ca gastele nu

pasteau la distante mai mici de 25 m de turnurile turbinelor.”

Conform extraselor din studiul “Migration of birds ”, U.S Fish and Wildlife

Service, precizam urmatoarele informatii ce prezinta o serie de aspecte legate de

migratia nocturna si posibilitatea foarte redusa a afectarii acesteia de catre

functionarea parcurilor eoliene, raportandu-ne la cazul de fata:

“Observatiile nocturne cu ajutorul radarului arata ca pasarile migreaza la

diferite altitudini in diferite momente ale noptii. Pasarile isi incep zborul imediat

dupa apusul soarelui si ajung in scurt timp la altitudinea maxima. Aceasta

inaltime este mentinuta in jurul miezului noptii pentru ca odata cu apropierea

rasaritului, altitudinea de zbor sa scada. Astfel exista mari diferente de altitudine

ale zborului insa s-a observat faptul ca cele mai multe pasari de talie mica zboara

la o altitudine cuprinsa intre 100 si 1500m. Unele pasari nocturne (pasari de

coasta) zboara deasupra marilor si oceanelor la 4500 - 6000 m. Pasarile nocturne

zboara deasemenea la inaltimi mai mari decat pasarile migratoare de zi. Deoarece

marea majoritate a pasarilor sunt diurne, pare remarcabil faptul ca foarte multe

aleg perioada noptii pentru migratie. Pasarile de talie mica precum cristeii,

muscari, grangurii, vrabiile, pitulicele, sturzii sunt migratori nocturni. Se

presupune faptul ca pasarile de talie mica migreaza noaptea pentru a evita

pradatorii. In plus migratia pe timp de noapte presupune consum energetic mai

mic. Digestia se petrece foarte rapid in stomacul pasarilor iar pentru a inlocui

energia necesitata de zborurile lungi, este esential fie ca hrana sa fie obtinuta la

intervale mici de timp fie ca depozitele de grasime sa fie inmagazinate in prealabil.

Daca pasarile mici ar face drumuri lungi pe timp de zi, ar ajunge la destinatie pe

timp de noapte, epuizate. Din moment ce sunt pasari diurne, nu ar fi capabile sa

obtina noi resurse de hrana decat dimineata zilei urmatoare. Imposibilitatea

hranirii ar duce la intarzierea zborului, la epuizare sau chiar moartea daca





205

aceasta situatie coincide cu conditii climatice violente (furtuni). Calatorind

noaptea, pasarile se pot odihni la rasarit si pot dedica intrega zi pentru a alterna

hranirea cu odihna. Acest program le permite o recuperare fizica completa si o

reluare a calatoriei in urmatoarea seara dupa ce depozitele de grasime au fost

refacute.

S-a presupus de asemenea ca migratia pe timp de noapte este avantajoasa

deoarece temperatura este mai scazuta. Efortul pe care il presupune migratia

genereaza caldura iar modul principal prin care pasarile pierd caldura pentru a

obtine un optim de temperatura la nivelul corpului este prin evaporatia apei la

nivelul sacilor respiratori. Intr-adevar, deshidratarea necesara reglarii

temperaturii corpului, limiteaza probabil distanta pe care o pasare poate zbura

non-stop. Astfel, prin zborul in aer mai rece, care scade pierderea de caldura

datorita evaporatiei, se pot parcurge distante mai mari.”

In cazul in care pasarile rapitoare de zi din Ariile de Protectie Avifaunistica

ajung in aceasta zona pentru a se hrani sau din alte motive, acuitatea vizuala si

abilitatile deosebite in zbor reduc riscul coliziunilor cu elicele turbinelor eoliene.

Datorita prezentei culturilor agricole, in special cereale si floarea soarelui, cu

cantitati considerabile de fructe, seminte, zona atrage stoluri de ciori de

semanatura, bogate in numar de indivizi considerati a produce pagube insemnate

fondului cinegetic.

Este binecunoscuta existenta legaturii dintre Vanturelul de seara si Cioara de

semanatura, fiind dat faptul ca vantureii cuibaresc colonial, in cuiburile parasite de

ciori. Aceasta este o specie oportunista, hranindu-se indeosebi cu insecte.

O analiza a factorilor ce pericliteaza aceasta specie in Campia de Vest, arata

ca o influenta majora in scaderea numarului de indivizi este data de degradarea

habitatelor prin distrugerea cuiburilor, taieri ilegale de arbori, aratul pajistilor,

astfel disparand lacustele, situatie care nu a fost observata in arealul studiat.

Cresterea ratei de mortalitate se datoreaza si electrocutarii, in cazul

coloniilor de Falco sp, in apropierea carora sunt linii electrice de medie tensiune,





206

exista un risc sporit, ca unele exemplare sa fie electrocutate mortal. Acest lucru

datorandu-se faptului ca exemplarele tinere, proaspat avantate in zbor folosesc

acesti stalpi pentru a se odihni; si vantureii adulti prefera aceste obiecte pe timp de

vanatoare pentru a sta la panda, sau in perioada migratiei.

Zgomotul de fond si zgomotul turbinelor eoliene

Intr-o vizita in parcul eolian din Altamond, California in anul 1999, s-a

masurat zgomotul ambiental si cel generat de diferite tipuri de turbine. In ziele de

analiza, vantul a suflat moderat, iar nivelul mediu de zgomot era in jur de 70 dB,

+/- 5 dB. Zgomotul produs de vant si de pale este de frecventa mica. Pentru cateva

din turbinele eoliene din esantion, masuratorile indica faptul ca deplasarile palelor

turbinei in aer nu cresc semnificativ nivelul presiunii suntelului in intregul spectru.

In cazul spectrului de zgomot asociat unei turbine cu ax vertical, la o

inaltime de 10 m de la baza turbinei, zgomotul palelor este cu aproximativ 10 dB

mai mare decat nivelul zgomotului ambiental. Nivelul de presiune acustica scade

cu 6 decibeli la fiecare dublare de distanta. Cand zgomotul datorat palelor

turbinelor scade cu 1,5dB fata de zgomotul ambiental al vantului, palele nu pot fi

auzite de pasari (desi pot fi auzite de oameni).

o Distanta minima pana la care pasarile se apropie de

centralele eoliene

Studiile efectuate in tarile cu traditie in constructia de parcuri eoliene au

relevat faptul ca pasarile in perioada de reproducere, zboara la distante mari fata de

fermele eoliene.

Pasarile caracteristice unor habitate deschise ca de exemplu: gastele, ratele,

pasarile de coasta, au evitat in general turbinele pe distante destul de mari (sute de

metri); speciile mai sensibile cuibaresc la cel putin 400-500 m fata de turbine.

Din motive tehnice de evaluare, studiile efectuate au luat ca subiecti un

numar redus de specii si anume: sorecarul comun (Buteo buteo), vanturelul rosu





207

(Falco tinnunculus), graurul (Sturnus vulgaris) si cioara griva (Corvus corone).

Rezultatele acestor studii sunt sintetizate in graficele urmatoare:

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale sorecarului comun in afara perioadei de

reproducere. Pe verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale vanturelului rosu in afara perioadei de

reproducere. Pe verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.





208

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale graurelui in afara perioadei de reproducere. Pe

verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale ciorii grive in afara perioadei de reproducere. Pe

verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.

In afara perioadei de reproducere pasarile se comporta diferit si anume: cu

cateva exceptii (starcul cenusiu, ratele scufundatoare), cu cat turbina este mai mare

cu atat distanta de apropiere este mai mare. Pasarile cantatoare nu sunt afectate de

functionarea turbinelor eoliene deoarece ele evolueaza mult sub nivelul acestora.





209

S-a observat ca unele specii de pasari, singure sau in formatii de zbor

(stoluri) mai sensibile la obstacole, se dezorganizeaza in zbor atunci cand intalnesc

un parc eolian; dar pasarile de dimensiuni mari (rate, pasari de prada, graurii,

ciorile) sunt mai putin dispuse sa-si modifice directia de zbor sau locurile de

cuibarire.

Efectele de bariera ale fermelor eoliene asupra pasarilor

Un alt impact cunoscut al fermelor eoliene este ca acestea pot constitui

bariere in calea pasarilor migratoare sau pentru pasarile ce se deplaseaza in diferite

zone (zone de cuibarire, hranire sau zone de odihna).

In unele cazuri s-a observat ca unele pasari se intorc sau ca formatia de zbor

a stolului se dezorganizeaza cand intalnesc un parc eolian.

Pasari de dimensiuni mai mari (cormorani si starci), rate, pasari de prada

(uliul pasarar, sorecarul comun, vanturel rosu), pescarusi si chire, grauri si ciori

sunt mai putin sensibile sau mai putin dispuse sa isi schimbe directia initiala de

migrare, cand se apropie de fermele eoliene. Aceste specii sau grupuri de specii

evita destul de rar fermele eoliene si populatiile lor locale sunt mai putin deranjate

de fermele eoliene.

Evitarea fermelor eoliene inseamna un consum mai mare de energie pentru

pasari in timpul migratiei sau in timpul zborului obisnuit zilnic.

Populatiile de pasari din zona arealului studiat, de regula ocolesc asemenea

dispozitive aflate in calea rutelor de migrare, fiind adaptate si dotate cu sisteme de

orientare complexe in mod natural. Observatiile stiintifice arata ca pasarile

migratoare evita zonele locuite, iar cuibaritul are loc in habitate de maxima

siguranta. Zonele cu retele electrice de inalta/medie tensiune sunt bine memorate

de pasari si ocolite in consecinta in timpul migratiei. In cazul pasarilor rapitoare de

zi acestea ajung in zonele fermelor eoliene pentru a se hrani cu animale mici

rozatoare al caror habitat este reprezentat de zona de la baza turnurilor de sustinere

a turbinelor.





210

Acuitatea vizuala, abilitatile lor deosebite in zbor, ca si altitudinea zborului

pe care il executa la peste 200 m, face ca aceste pasari sa evite impactul cu

turbinele.

Amplasarea centralelor eoliene in apropierea localitatilor beneficiaza de

drumurile de acces atat in timpul executiei lucrarilor cat si in timpul functionarii

acestora, fara a afecta semnificativ zonele de cuibarit de la nivelul solului ale

pasarilor.

Impactul centralelor eoliene asupra populatiilor de pasari a generat multe

dezbateri, studii, analize in randul specialistilor de profil.

Un studiu efectuat in Germania, care a analizat cca 20.000 de turbine, a

concluzionat ca o turbina omoara 0,037 de pasari/an, ceea ce inseamna de 20 ori

mai putin decat un km de linie de inalta tensiune.

Rata de coliziune a pasarilor cu turbinele eoliene este foarte redusa, dupa

cum arata graficul de mai jos:

Datele culese pana in prezent din literatura de specialitate indica faptul ca

impactul pasarilor cu paletele turbinelor eoliene este foarte scazut. Mortalitatea in

randul pasarilor provocata de impactul cu paletele turbinelor este variabila de la un

parc eolian la altul, variind de la 0 pana la 37 de pasari moarte/an/turbina,





211

(Howell & Noone (1992). In astfel de coliziuni sunt implicate atat specii

migratoare cat si sedentare. Datele sunt specifice pentru parcurile eoliene din SUA

care cuprind intre 3500-4000 de turbine, parc eolian, instalate pe o suprafata de mii

de hectare, in zone fara importanta majora in migratie.

Coliziunea migratoarelor nocturne cu turbinele de vant poate avea loc in

primele ore dupa caderea intunericului cand pasarile sunt inca la altitudini mici si

migratia este mai intensa.

Dintre pasarile sedentare majoritatea studiilor arata ca se pot inregistra

mortalitati mai ales in randul rapitoarelor (falconiforme si strigiforme).

Exista cateva cauze care determina ciocnirea pasarilor de turbine, cea mai

importanta fiind imposibilitatea pasarilor de a detecta turnurile. Exista doua

posibile explicatii pentru acest fenomen in cazul pasarilor rapitoare:

1. - vizibilitatea slaba a paletelor datorata miscarii foarte rapide a acestora in

perioadele cu vant intens dar atunci peletele se blocheaza automat,

2. - incapacitatea pasarilor de a-si distribui eficient atentia intre explorarea

terenului pentru hrana si monitorizarea obstacolelor, cum ar fi generatoarele

de energie ale turbinelor eoliene (Hoods & col. 2001).

Rata mortalitatii la pasari datorata coliziunilor cu turbinele eoliene este insa

neglijabila (Erickson et al.,2001), putand preciza ca altele sunt cauzele mortalitatii

la pasari precum trafic, cladiri si ferestre, retele electrice etc.

Concluzia a fost aceea ca impactul dintre turbinele eoliene si pasari este cu

mult mai mic decat s-a afirmat initial si in orice caz mult mai redus decat impactul

altor activitati umane ca vanatoarea, transportul rutier si aerian sau chiar a unor

structuri statice precum stalpii si liniile electrice ori a cladirilor inalte, de care

pasarile se lovesc.





212

IMPACTUL CUMULAT ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU

BIODIVERSITATE Pentru analiza impactului cumulat al parcurilor eoliene, se va considera,

datorita pozitionarii acestora (vezi prezentarea grafica cu pozitionarea eolienelor), ca exista un singur parc – Ansamblul Eolian Cudalbi cu caracteristicile cumulate ale parcurilor jos mentionate.

Precizam faptul ca desi la nivelul ansamblului exista situatii in care acceasi

suprafata de teren este vizat pentru implementarea mai multor parcuri, efectele

cumulative nu sunt proportional accentuate de eventuala realizare a mai multor

parcuri in cadrul aceleiasi suprafete, intrucat in urma studiilor de vant pentru

optimizarea parcurilor din punct de vedere al eficientei energetice, precum si prin

implementarea indicatorilor urbanistici si implicit a distantelor de siguranta dintre

obiective, in cadrul zonei va fi posibila realizarea efectiva in situ a unui numar de

turbine echivalent cu componenta fireasca a unui parc in cadrul suprafetei de teren

data.

Mentionam faptul ca ulterior obtinerii avizului/acordului de mediu pentru un

parc eolian, pentru celelalte solicitari de investitii similare va fi necesara o analiza

privind posibilitatea de amplasare din punct de vedere al mediului, tinand cont de

prezenta parcului eolian aprobat.

Ansamblu eolian format prin cumularea parcurilor eoliene din zona va fi alcatuit din 169 centrale eoliene avand puteri cuprinse intre 2 si 3 MW.

De asemenea, daca se ia in consideratie o suprafata aproximativa aferenta

fiecarei turbine de 256 mp, pentru cele 169 de turbine rezulta o suprafata ocupata

de 43.264 mp. Raportat la suprafata teoretica (17km x 8 km), luata in considerare

pentru parcul eolian de 169 turbine, deci cca. 13600 ha, rezulta ca procentul de

ocupare a terenului este de 0,031%.

Amplasarea turbinelor este prevazuta in extravilanul comunei Cudalbi, intr-o

zona lipsita de constructii, caracterizata de prezenta terenurilor agricole si de o

vegetatie ruderala, in afara siturilor istorice, de arhitectura, cu respectarea





213

distantelor minime prevazute in avizele detinatorilor de retele (electrica si

telefonica).

Toate cele 169 turbine ale ansamblului eolian sunt situate inafara Ariilor

Protejate, la distante considerabile fata de acestea:

- Est - 10 km pana la SCI Padurea Mogos Matele

- 23,3 km pana la limita comuna a SCI Lunca Joasa a Prutului si SPA

Luca Prutului Vladesti Frumusita

- Vest – 20 km pana la ROSCI Padurea Torcesti

- 13,7 km pana la ROSPA Lunca Siretului Inferior

Vedere generala asupra pozitionarii ansamblului eolian fata de Ariile Protejate

Natura 2000





214

Detaliu

Ansamblul eolian analizat are o dispunere usor nord- sud, iar dimensiunile

acestuia sunt: 17 km lungime si 8 km latime.

Este important de mentionat faptul ca cele 169 turbine eoliene, sunt

amplasate preponderent pe teren arabil, asa cum reiese si din imaginea

satelitara.





215

Amplasarea aproximativa a ansamblului eolian

S.C CORNI EOLIAN S.R.L - 31 turbine

S.C BUJORI EOLIAN S.R.L - 5 turbine

S.C ZEFIR EOLIAN S.R.L - 5 turbine

S.C ALIZEU EOLIAN S.R.L - 5 turbine

S.C BRIDGE CONSTRUCT S.R.L - 5 turbine

S.C SUHURLUI EOLIAN S.R.L - 33 turbine

S.C.CUDALBI EOLIAN S.R.L - 39 turbine

S.C WIND PRO EOLIAN S.R.L 5 turbine

S.C. GENERACION EOLICA DACIA S.R.L - 30 turbine

S.C POWER PARK EOLIAN S.R.L - 5 turbine

S.C CUSTOMLINE ENERGY S.R.L - 3 parcuri a cate 2 turbine





216

S-a avut in vedere amplasarea ansamblului intr-o zona antropizata, ca

urmare a existentei culturilor agricole, drumurilor de acces, a infrastructurii de

retele electrice aeriene existente in perimetrul analizat, canalelor de irigatii

dezafectate.

Impactul prognozat in timpul lucrarilor de implementare a obiectivelor

Este important de mentionat ca realizarea lucrarilor de constructie a

unitatilor eoliene din cadrul ansamblului de eoliene analizat, precum si

infrastructura de drumuri si retele de cabluri necesara, se va realiza etapizat.

Etapizarea se va realiza pe de-o parte in ceea ce priveste realizarea lucrarilor pentru

fiecare parc eolian in parte, dar si in ceea ce priveste executia lucrarilor pentru

fiecare unitate eoliana din cadrul ansamblului analizat. Astfel, impactul cumulat

provocat de realizarea ansamblului eolian va fi nesemnificativ, ocupandu-se

suprafete nesemnificative in raport cu locatia vizata.

De asemena nu va exista un impact cumulat din punct de vedere al

zgomotului asupra biodiversitatii, constructia turbinelor si a infrastructurii aferente

fiind realizata etapizat.

Realizarea retelei de drumuri de acces din cadrul ansamblului de parcuri

eoliene, va viza in special imbunatatirea drumurilor existente, dar si crearea de noi

drumuri, ceea ce nu presupune un impact cumulat semnificativ, data fiind

biodiversitatea scazuta a zonei precum si posibilitatea tranzitarii zonei de catre

populatiile speciilor de fauna, nefiind prezente structuri ce ar putea bloca accesul

acestora.

Trebuie mentionat de asemenea, ca realizarea ansamblului eolian presupune

reducerea suprafetei habitatului initial, insa ansamblul este situat inafara zonelor cu

valoare conservativa, iar parcurile eoliene sunt cunoscute ca avand efecte minime

asupra habitatelor naturale si cu atat mai putin asupra celor antropizate, prin faptul

ca suprafata la sol afectata definitiv prin constructiile necesare este extrem de

redusa in raport cu suprafata totala a parcurilor. Acest gen de investitie se bazeaza





217

pe folosirea zonelor inalte (zona de actiune a palelor turbinelor) si nu necesita

lucrari de amploare la nivelul solului, ce ar putea avea efecte semnificative asupra

habitatului existent.

In ceea ce priveste dislocarea temporara a mamiferelor, reptilelor si a

pasarilor de pe amplasament, mentionam ca nu va exista un impact cumulat,

deoarece intreaga zona analizata, cat si zonele invecinate prezinta conditii de

habitat asemanatoare (preponderent teren agricol), fauna putandu-se temporar

orienta catre zonele unde nu se realizeaza lucrari de executie pentru realizarea

unitatilor eoliene, dupa care ulterior, vor putea ocupa suprafetele initiale. Mai mult,

datorita executiei etapizate, vor fi suprafete restranse si temporare asupra carora se

va interveni prin lucrari de santier, oferind astfel posibilitatea exemplarelor din

fauna locala sa foloseasca inclusiv interiorul zonei ce vizeaza amplasarea

ansamblului de eoliene.

De asemenea, mentionam ca in urma deplasarilor pe teren efectuate de

reprezentanti de specialitate (biologie si ecologie) din cadrul colectivului

elaborator, nu au fost observate cuiburi sau galerii ale exemplarelor de specii din

fauna protejata.

In timpul implementarii obiectivelor, efectul zgomotului asupra

biodiversitatii se rezuma la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se manifesta in

principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor de constructie,

dar si a celorlalte activitati din cadrul organizarii de santier si determina

indepartarea temporara a exemplarelor de fauna in zonele invecinate ce prezinta

conditii de habitat asemanatoare. Indepartarea speciilor de fauna din zonele unde

se realizeaza lucrari de santier se datoreaza in primul rand prezentei fizice a

elementelor noi din cadrul arealului. Datorita etapizarii lucrarilor de constructie se

apreciaza ca efectul zgomotului nu se va se manifesta la nivelul suprafetei

intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii,

si la nivelul drumurilor principale de acces. Se va inregistra un efect direct pe

termen scurt asupra speciilor din zona de hranire, urmand ca la momentul in care





218

se va finaliza lucrarea si toate suprafetele ocupate temporar vor fi redate circuitului

initial, fauna sa poata reutiliza zona aferenta.

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam

faptul ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat (culturi

agricole) prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de

realizarea ansamblului eolian.

Impactul prognozat in timpul functionarii obiectivelor

In timpul functionarii ansamblului de turbine eoliene nu vor exista emisii de

poluanti datorita tehnologiei folosite, prin urmare nu va exista un impact cumulat

asupra biodiversitatii din acest punct de vedere.

In ceea ce priveste refacerea ecosistemelor la stadiul initial, s-a recomandat

folosirea pentru recopertare a stratului de sol decopertat initial si interzicerea

aportului de sol sau plante alohtone, pentru a mentine totodata compozitia floristica

caracteristica zonei.

In ceea ce priveste relatia dintre nivelul de zgomot si avifauna, conform

datelor de specialitate („Avian hearing and avoidance of wind turbines”,

Midwest Research Insittute, Colorado, 2002”) in comparatie cu acuitatea

auditiva umana, pasarile percep zgomotul cu o intensitate redusa la jumatate fata

de perceptia umana, la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, nu va exista un

impact semnificativ asupra avigaunei tinand cont ca la o distanta de 300 m

zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant.

Avand in vedere ca intensitatea maxima a zgomotului se inregistreaza la

nivelul rotorului (la nivelul zonei de actiune a palelor) se apreciaza un impact

nesemnificativ asupra speciilor de fauna terestra.

Riscul producerii de coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor eoliene

si posibilul efect de bariera in calea migratiei reprezinta principalele aspecte





219

care au fost luate in calcul in vederea evaluarii efectelor cumulate in timpul

functionarii ansamblului de turbine eoliene.

Prezentam rezultatele primei monitorizari realizate pentru centralele eoliene

functionale, instalate in zona Baia (Doua Cantoane), intrucat acestea ofera

informatii privind comportamentul speciilor de pasari fata de prezenta si

functionarea turbinelor eoliene. Astfel pentru parcul eolian de la Baia s-a realizat

„Monitoringul speciilor de pasari din zona centralelor eoliene de la Baia – Doua

Cantoane” de catre Biolog drd. Gabriel BANICA, pe perioada 2006-2009 din

care precizam:

- „Pasarile au trecut in zbor la diferite distante si inaltimi fata de turbine,

au trecut printre acestea, au stationat langa ele, au trecut pe sub pale sau pe

deasupra lor si nici macar o singura pasare nu a fost observata lovindu-se de

turnul turbinelor sau sa fie lovita de palele acestora;

- Avifauna clocitoare nu este, deocamdata, influentata de prezenta

centralelor eoliene;

- Pasarile au cuibarit aproximativ in aceleasi locuri si aproximativ in

aceleasi efective.

- Se pare ca viteza palelor este bine perceputa de pasari, acestea avand

posibilitatea de evitare a acestora.

- Inaltimea de zbor este de 30 m, deci mult sub zona de actiune a palelor

turbinelor eoliene.

- Deosebite sunt observatiile din data de 25.01.2009, cand ceata a fost

foarte deasa. Nici cu aceasta ocazie nu au fost observate coliziuni cu turbinele

eoliene.

- Impreuna, graurii si ciorile de semanatura reprezinta 73,94% din totalul

exemplarelor de pasari observate zburand in zona centralelor de la Baia.”

Este important faptul ca in urma monitorizarilor sus mentionate

concluziile au fost similare observatiilor colectivului elaborator, evidentiind un

impact nesemnificativ al functionarii turbinelor eoliene asupra avifaunei. In





220

urma monitorizarii nu s-au observat modificari de comportament ale speciilor de

pasari din zona.

Analizand intreaga locatie a ansamblului de turbine eoliene analizat se

apreciaza un impact cumulat nesemnificativ, in ceea ce priveste posibilitatea

aparitiei coliziunilor sau a crearii unui efect de bariera stanjenitor in calea rutelor

de zbor ale pasarilor, date fiind aspectele prezentate mai sus si mai ales

urmatoarele argumente:

- distanta foarte mare pana la Siturile de Protectie Avifaunistice din estul si

vestul parcului de peste 13,7 km.

- turbinele ce se intentioneaza a fi montate, sunt de dimentiuni mari, iar

inaltimea de siguranta pentru zborul de la sol pana la nivelul zonei de actiune a

palelor va fi de aproximativ 60 m;

- dispunerea generala a turbinelor in cadrul ansamblului analizat este pe

directia nord-sud, fiind astfel aproximativ paralela cu presupusa directie a rutelor

de migrare, diminuand astfel posibilitatea crearii unui efect de bariera in calea

posibilelor rutelor de migrare. Din datele detinute, migratia se realizeaza cu

precadere de-a lungul cursurilor de apa Prut, Siret, acestea aflandu-se la peste 23

km fata de amplasament.

- Zona analizata este caracterizata printr-un relief domol, cu aspect de podis.

Speciile migratoare folosesc ca repere de orientare si elementele peisagistice

reprezentate de formele de relief pozitive si negative absente in vecinatatea

ansamblului eolian. De asemenea, in zona amplasamentului nu exista corpuri de

apa stagnante care ar putea favoriza orientarea pasarilor migratoare spre acest

amplasament.

- in ceea ce priveste rutele de migrare din zona Cudalbi, alaturi de

observatiile colectivului elaborator s-au analizat inclusiv datele si hartile prezentate

in lucrarile de referinta in domeniu (precum „Migratia Pasarilor” – Rudescu L.,

Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si migratia pasarilor” – Ciochia V.,





221

Editura Stiintifica si Enciclopedica). Acestea au insa un caracter general, fiind

prezentate principalele rute ale pasarilor marcate la nivelul tarii. La nivelul zonei

analizate nu sunt specificate rute precise de migratie.

Principalele directii de migratie urmate de pasari in perioada pasajului de

Toamna pe teritoriul Romaniei





222

Principalele directii de migratie urmate de pasari in perioada pasajului de

primavara pe teritoriul Romaniei

- pentru diminuarea posibilelor accidente/coliziuni ale pasarilor cu centralele

eoliene, in cadrul evaluarilor de mediu s-au propus o serie de masuri dintre

care amintim: vopsirea varfurilor palelor in culori vii si semnalizarea pe

timp de noapte a turnurilor centralelor eoliene cu lumina intermitenta rosie

cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive. Respectarea

acestor masuri la nivelul intregului ansamblu de turbine eoliene le va face

mai usor de observat de catre pasari, chiar si in conditii meteo extreme.

Analizand in ansamblu zona Cudalbi consideram ca nu se pune problema

crearii unui efect de bariera stanjenitor in calea rutelor cunoscute de zbor ale

pasarilor.

Mentionam de asemenea ca monitorizarea efectelor ansamblului eolian

asupra pasarilor este recomandat a se realiza cel putin in primii sase ani de

functionare pentru fiecare parc eolian. Elaboratorul considera necesara

implementarea unui program de monitorizare a intregului ansamblu de





223

centrale eoliene, dupa finalizarea lucrarilor de constructie a parcurilor

componente. Astfel se va putea realiza o baza de date concludenta si, impreuna cu

cea existenta, vor conduce acolo unde va fi cazul, catre luarea unor masuri

suplimentare cum ar fi: oprirea temporara a functionarii turbinelor eoliene pe

anumite perioade din timpul migratiei de toamna sau primavara, in cazul in care se

constata efecte semnificative in ceea ce priveste mortalitatea pasarilor ca urmare a

coliziunilor cu turbinele eoliene sau devieri ale rutelor de migrare cu efecte

negative asupra populatiilor de pasari.

CONCLUZII REZULTATE IN URMA ANALIZEI EFECTELOR CUMULATE

ASUPRA BIODIVERSITATII

• Realizarea etapizata a lucrarilor de constructie in cadrul ansamblului

eolian contribuie la diminuarea efectelor cumulate asupra populatiilor

locale de flora si fauna;

• Prin realizarea ansamblului eolian se va permite in continuare libera

circulatie a exemplarelor de fauna salbatica;

• Realizarea ansamblului eolian presupune suprafete reduse de habitat

afectat, ca urmare a suprafetelor construite foarte mici necesare

centralelor eoliene;

• Prin realizarea ansamblului eolian nu vor exista efecte negative asupra

siturilor Natura 2000, acestea fiind situate la peste 10 km fata de

amplasamentul ansamblului.

• Intreaga zona analizata, cat si zonele invecinate prezinta conditii de

habitat asemanatoare, existand posibilitatea ca fauna sa se orienteze

temporar catre zonele unde nu se realizeaza lucrari de executie;

• In timpul functionarii ansamblului de turbine eoliene nu vor exista

emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite;





224

• Recomandam recopertarea cu sol fertil autohton a zonelor afectate

temporar si eliminarea oricaror resturi de materiale folositei in timpul

constructiei turbinelor eoliene, pentru a permite accelerarea pe cale

naturala a procesului de refacere a covorului vegetal;

• Dispunerea generala a turbinelor din cadrul ansamblului eolian

analizat este pe directia Nord-Sud, paralela cu presupusa directie

rutelor de migrare a pasarilor si in concordanta cu recomandarile din

bibliografia de specialitate;

• Monitorizarea efectelor turbinelor asupra pasarilor este recomandat a

se realiza cel putin in primii sase ani de functionare pentru fiecare parc

eolian.

4.5.2.1. Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri, etc.) si plaje, produse de proiectul propus

NU ESTE CAZUL. 4.5.2.2. Modificarea suprafetei zonelor impadurite (%ha) produsa din

cauza proiectului propus; schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a tipurilor de padure, impactul acestor schimbari asupra mediului

NU ESTE CAZUL. 4.5.2.3. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in

Cartea Rosie Nu este cazul, zona analizata nu este inclusa intr-un Sit de Importanta

Comunitara, iar terenul are folosinta de teren arabil, drumuri de exploatare si

teren neproductiv.

4.5.2.4. Modificarea/ distrugerea populatiilor de plante Terenul pe care se vor amplasa centralele eoliene are folosinta de teren

arabil, drumuri de exploatare si teren neproductiv conform Certificatelor de





225

Urbanism; prin urmare vor fi afectate definitiv doar suprafete restranse de teren

agricol, nefiind afectata vegetatia spontana.

4.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale sau aclimatizate,

raspandirea speciilor invadatoare NU ESTE CAZUL. 4.5.2.6. Modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta

economica NU ESTE CAZUL. 4.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii,

compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc.) si impactul potential asupra mediului

In timpul functionarii turbinelor, imediat in aval de turbine viteza vantului

scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei vantului duce la cresterea

locala cu cateva procente a umiditatii relative a aerului, favorizand dezvoltarea

vegetatiei/culturilor in aceste zone. Aceeasi influenta pozitiva asupra umiditatii

locale este data si de efectul de umbrire al parcului eolian.

4.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Rosie

Nu este cazul. Prin respectarea masurilor si recomandarilor din Raport

privitor la refacerea terenului afectat pe perioada de constructie a turbinelor, se

apreciaza mentinerea conditiilor initiale de biotop.

4.5.2.9. Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti,

amfibii, reptile, nevertebrate Pe amplasamentul studiat nu s-au evidentiat cuiburi de specii de pasari sau

animale protejate, care ar putea fi afectate de construirea sau functionarea

obiectivului.





226

Pe perioada lucrarilor de constructie se apreciaza o indepartare a

mamiferelor, reptilelor si partial a pasarilor ce ar putea ajunge pe suprafata

amplasamentului in vederea hranirii, urmand ca in timp sa fie in mod natural

repopulat dupa incetarea lucrarilor si refacerea terenului.

Astfel, avand in vedere conditiile locale de biotop si biocenoza (teren arabil)

precum si limitarea in timp a interventiei antropice necesara constructiei, se

apreciaza ca nu se va pune problema alterarii exemplarelor sau populatiilor de

pasari, mamifere, amfibieni, reptile sau nevertebrate.

4.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de pesti;

dinamica resurselor animale In interiorul parcurilor eoliene, este stiut faptul ca se interzice vanatoarea,

ceea ce va duce la amplificarea gradului de protectie si conservare a speciilor de

vanat, si nu numai, care pot ajunge in zona amplasamentului. De asemenea, prin

supravegherea/monitorizarea parcului eolian va fi diminuat pericolul producerii

incendiilor, putandu-se interveni prompt.

4.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare Mentionam faptul ca la nivelul amplasamentului nu se inregistreaza rute

principale de migratie atat din datele bibliografice existente cat si din observatiile

efectuate in teren de colectivul elaborator. In plus, amplasamentul studiat nu face

parte dintr-un Sit de Protectie Avifaunistica, neputandu-se atribui zonei studiate

nici unul din criteriile Birdlife ce stau la baza declararii SPA.

Se recomanda monitorizarea avifaunei conform planului de monitorizare

prezentat in cadrul CAP. 6, acordandu-se atentie perioadelor de migratie si a celor

ulterioare conditiilor meteo nefavorabile.





227

4.5.2.12. Modificarea /reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna, hrana, crestere, contra frigului

Amplasarea obiectivului nu va avea un efect semnificativ asupra

biodiversitatii terestre (inclusiv pasarile), iar in cadrul zonei analizate, nu sunt

conditii prielnice pentru cuibarit, odihna si adapost.

Impactul parcului eolian asupra pasarilor care folosesc zona pe care se va

dezvolta proiectul, pentru procurarea hranei se va manifesta in timpul perioadei de

constructie, cand prezenta utilajelor, zgomotul si lucrarile de santier vor conduce la

indepartarea temporara si punctuala (in functie de durata de executare a fiecarei

operatiuni si in functie de locatia afectata) a faunei din cadrul amplasamentului si

reorientarea acesteia in vederea hranirii catre zonele invecinate ce ofera conditii de

habitat similare amplasamentului. Odata incheiate lucrarile de constructie, speciile

de fauna terestra si avifauna vor reutiliza in totalitate zona studiata.

4.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilor de ciuperci / fungi; modificarea celor mai valoroase specii de ciuperci

NU ESTE CAZUL. 4.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident NU ESTE CAZUL. 4.5.2.15. Impactul transfrontiera NU ESTE CAZUL deoarece distanta minima masurata in linie dreapta, de la

parcul eolian la cea mai apropiata granita depaseste 25 km - pana la granita cu

Republica Moldova si 50 km – pana la granita cu Ucraina

4.5.3. Masuri de diminuare a impactului In timpul perioadei de constructie a parcului eolian

1. recomandam ca toata perioada de implementare a proiectului, sa fie asistata de o

persoana/firma/institutie specializata si acreditata in domeniul biodiversitate,





228

contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a

elementelor parcului eolian;

2. evitarea pe cat posibil a utilizarii canalului de irigatii in diferite scopuri;

3. locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata pentru a diminua cat mai

mult efectul antropic la nivelul zonei analizate;

4. inspectarea in prealabil a suprafetelor unde urmeaza a se desfasura lucrari de

decopertare a solului fertil, de catre persoane specializate in domeniul

biodiversitate;

5. prelevarea, daca va fi cazul, a exemplarelor de fauna din zona punctelor de lucru

si transportarea acestora in zone sigure din vecinatate ce ofera conditii de habitat

similare;

6. decopertarea stratului de sol vegetal se va face cu depozitarea si protejarea

acestuia;

7. de asemenea se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se interveni

sa se realizeze numai imediat inaintea inceperii propriu-zise a lucrarilor de

constructie, iar recopertarea sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca acest lucru

impune costuri suplimentare;

8. pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete

utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial;

9. dupa realizarea montajului, platforma de fundatie si platforma tehnologica se

acopera cu pamantul vegetal decopertat initial, astfel incat sa se pastreze

proprietatile initiale ale solului vegetal si ale habitatului;

10. depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de

constructie trebuie sa se realizeze cat mai eficient, pe platformele destinate acestor

scopuri, evitandu-se astfel afectarea unor suprafete de teren suplimentare;

11. locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata, intrucat deseurile

menajere atrag dupa sine prezenta rozatoarelor si a insectelor si implicit a pasarilor

pradatoare, omnivore si insectivore (inclusiv rapitoare). Prin atragerea unor





229

aglomerari de pasari in raza de actiune a parcului, se mareste posibilitatea aparitiei

de coliziuni cu turbinele in functiune;

12. pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj,

amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta

calitatea solului fertil.

In timpul perioadei de functionare a parcului eolian

1. in timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va realiza

pe o durata de 6 ani, cu posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce reies

din interpretarea datelor din observatii directe corelate cu datele bibliografice

existente.

2. nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona fundatiilor turbinelor,

deoarece pot provoca defectiuni de ordin tehnic (inclinarea turnului) ce necesita

noi interventii neprevazute in cadrul zonelor aferente, pentru remedierea

problemelor, ceea ce inseamna implicit un impact suplimentar, necuantificat,

asupra biodiversitatii;

3. in plus formarea de mlastini sau zone umede (chiar si cele temporare) nu este

permisa in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari

iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu,

amfibieni);

4. se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte in

preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze

de date concludente;

5. monitorizarea pe o perioada bine stabilita asigura constanta observatiilor,

iar culegerea de date in momentele optime ofera date cu privire la

surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor (reproducere, migratie),

relatia acestora cu diferite categorii de habitate etc., oferind totodata

posibilitatea interventiilor rapide si eficiente in cazul observarii de efecte

neprevazute;





230

6. daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian

(conform Planului de Monitorizare propus) se inregistreaza mortalitati

semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda

oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe

anumite perioade de timp (ex perioadele de varf ale migratiei, sau inaintea

previziunilor meteo extreme de furtuni, ceata etc.). Tot in acelasi sens, rezultatele

monitorizarilor pot impune achizitionarea sistemelor de radare care pot

intervenii direct in managementul parcului si pot opri din timp activitatea,

daca se constata ca zona afectata va fi traversata de stoluri de pasari pentru

migratie;

7. trebuie sa se aiba in vedere, in timpul perioadei de monitorizare, eficienta

procesului de refacere a portiunilor cu vegetatie spontana afectate de decopertari-

recopertari, pana la compozitia calitativa corespunzatoare nivelului calitativ initial.

8. turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie

cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va

face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt

mai usor de recunoscut de catre pasarile migratoare, in cazul folosirii luminii

alternative in defavoarea celei continue;

9. se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii la cel putin 20%

din cele aflate intr-un parc, pentru a evita lovirea acestora de catre pasari;

10. interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS

10009/88.

4.5.3.1. Masuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbari ale

suprafetelor impadurite, mlastinilor, zonelor umede – deltei, corpurilor de apa (lacuri, rauri, etc.) si plajelor

NU ESTE CAZUL. 4.5.3.2. Protectia si reconstructia resurselor biologice NU ESTE CAZUL.





231

4.5.3.3. Protectia si reconstructia speciilor incluse in Cartea Rosie NU ESTE CAZUL 4.5.3.4. Masuri de protectie si restaurare a rutelor de migrare NU ESTE CAZUL unor masuri de restaurare a rutelor de migratie,

insa recomandam monitorizarea functionarii parcului eolian conform Planului de Monitorizare propus.

4.5.3.5. Masuri de protectie si reducerea degradarii florei Se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se interveni sa se

realizeze numai imediat inaintea inceperii propriu-zise a lucrarilor de constructie,

iar recopertarea aceluiasi sol sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca aceste lucrari

impun costuri suplimentare. In acest fel, proprietatile solului agricol nu vor fi

afectate de procesul de decopertare-recopertare.

4.5.3.6. Masuri de protectie sau reconstructie a adaposturilor pentru

animale NU ESTE CAZUL. 4.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii NU ESTE CAZUL. 4.5.3.8. Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevarii apei NU ESTE CAZUL. 4.5.3.9. Alte masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii

In timpul perioadei de constructie a parcului eolian

- recomandam ca toata perioada de implementare a proiectului, sa fie asistata de o








232

- inspectarea in prealabil a suprafetelor unde urmeaza a se desfasura lucrari de


biodiversitate;

- prelevarea, daca va fi cazul, a exemplarelor de fauna din zona punctelor de lucru


similare;

- decopertarea stratului de sol vegetal se va face cu depozitarea si protejarea

acestuia;

- de asemenea, se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se interveni




- pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete


- dupa realizarea montajului, atat platforma de fundatie si platforma tehnologica se

acopera cu pamantul vegetal decopertat initial, astfel incat sa se pastreze

proprietatile initiale ale solului vegetal si ale habitatului;

- depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie

trebuie sa se realizeze cat mai eficient, pe platformele destinate acestor scopuri,

evitandu-se astfel afectarea unor suprafete de teren suplimentare;

- locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata, intrucat deseurile





- pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul

se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului

fertil.





233

- respectarea intregului set de masuri propuse asigura mentinerea si/sau

imbunatatirea conditiilor locale de mediu cu efecte benefice asupra populatiei de

Lacerta agilis prezenta in zona canalului de irigatie si in vecinatatea parcului.


- in timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va realiza



existente;

- monitorizarea pe o perioada bine stabilita asigura constanta observatiilor, iar

culegerea de date in momentele optime ofera date cu privire la surprinderea

perioadelor cheie ale ecologiei speciilor (reproducere, migratie), relatia acestora cu

diferite categorii de habitate etc., oferind totodata posibilitatea interventiilor rapide

si eficiente in cazul observarii de efecte neprevazute;

- nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona fundatiilor turbinelor,





- in plus formarea de mlastini sau zone umede (chiar si cele temporare) nu este

permisa in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari

iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu,

amfibieni);

- se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte in


de date concludente;

- daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian







234





interveni direct in managementul parcului si pot opri din timp activitatea,


migratie.

- trebuie sa se aiba in vedere, in timpul perioadei de monitorizare, eficienta


recopertari, pana la compozitia calitativa corespunzatoare nivelului calitativ initial;

- turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie




alternative in defavoarea celei continue;

- se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii la cel putin 20% din

cele aflate intr-un parc, pentru a evita lovirea acestora de catre pasari;

- interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS

10009/88;

4.5.4. Harti si desene la capitolul “BIODIVERSITATE” 4.5.4.1. Harta retelei Natura 2000 in judetul Galati





235

Siturile SPA sunt hasurate cu mov, siturile SCI au hasura roz

4.6. PEISAJUL

4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,

diversitatea acestuia

Informatii generale

Chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii,

binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului,

precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.

In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale

astfel:

-efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea

acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului);





236

-efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul

asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei;

Adoptata la Florenta (Italia) la 20 octombrie 2000 si intrata in vigoare la 1

martie 2004, Conventia Europeana a Peisajului are ca obiectiv promovarea

protectiei, gestiunii si amenajarii peisajelor europene si organizarea cooperarii

europene in acest domeniu. Conventia este primul tratat international consacrat

exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului european. Ea se aplica pe tot

teritoriul Partilor semnatare si vizeaza spatiile naturale, rurale, urbane si

periurbane. Ea are in vedere nu numai peisajele ce pot fi considerate remarcabile,

dar si peisajele cotidiene sau cele degradate. Statul roman a ratificat Conventia prin

adoptarea Legii nr. 451/2002.

Conventia Europeana asupra Peisajului a definit peisajul ca “o zona sau un

areal, asa cum este el perceput de localnici sau de vizitatori, ale carui insusiri si

caracter sunt rezultatul actiunilor factorilor naturali si/sau culturali (deci, umani)”.

Aceasta definitie reflecta ideea ca peisajele evolueaza in timp, ca un rezultat al

actiunii fortelor naturale si a vointei umane. Se subliniaza, de asemenea, si faptul

ca peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt

luate impreuna, nu separat.

Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:

-factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;

-factori culturali sau sociali: utilizarea terenului, asezari umane;

-factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte,

amintiri.

Prin semnarea Conventiei si adoptarea Legii 451/2002 Romania s-a angajat

la respectarea prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi in vederea unei mai

bune cunoasteri a peisajelor proprii, respectiv: identificarea peisajelor din

ansamblul teritoriului propriu, analizarea caracteristicilor acestuia, precum si a

dinamicii si a factorilor perturbanti, urmarirea transformarilor peisajelor. De

asemenea, un pas important este evaluarea peisajelor identificate la nivel national,





237

tinand seama de valorile particulare atribuite lor de catre partile interesate si de

populatia implicata.

Incadrarea in regiune

Judetul Galati, cu o suprafata de 4.466,3 km2, reprezentand 1,9% din

suprafata Romaniei, se inscrie in aria judetelor pericarpatice, dunarene, fiind situat

relativ aproape de Marea Neagra, la confluenta a trei mari ape curgatoare -

Dunarea, Siret, Prut si la incrucisarea unor mari drumuri comerciale.

Asezat in sud-estul tarii intre 45o25' si 46o10' latitudine nordica, 27o20' si

28o10' longitudine estica, se margineste in partea de nord cu judetul Vaslui si

judetul Vrancea, spre sud cu judetul Braila si judetul Tulcea la est cu Republica

Moldova iar la vest cu judetul Vrancea.

Judetul Galati are 2 municipii, 2 orase si 61 comune, printre care si comuna

Cudalbi.

Cudalbi este o localitate in judetul Galati, Moldova, Romania, situata la 55

km nord fata de municipiul Galati si la aproximativ 200 km fata de capitala

Bucuresti.

Comuna Cudalbi este traversata de un drum judetean, ca varianta ocolitoare

dintre drumurile nationale DN 26 si DN 25, totodata face legatura cu DN 2B

aproape de municipiul Galati.

Localitati invecinate: comunele Valea Marului Nord-Est la 3 km, Costache

Negri Sud-Est la 12 km, Baleni Est la 7 km si Umbraresti Sud Vest la 27 km.





238

4.6.1.1. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament

Relieful zonei in care se incadreaza amplasamnetul se caracterizeaza prin

unitate de campie (Campia Covurlui, cu inaltimi intre 60 - 200 m, etajata si

inclinata spre sud, Campia Tecuciului, Campia Siretului inferior, cu lunca joasa si

umeda) si podis (in nord, prelungirea Podisului Moldovei - Podisul Covurlui,

culmi deluroase prelungite, paralele, cu altitudini de 600 m, Colinele Tutovei).

Regiunea in sine prezinta un relief tabular cu o fragmentare mai accentuata

in nord si mai slaba in sud, distingandu-se, dupa altitudine, pozitie si particularitati

de relief, cinci unitati geomorfologice: Podisul Covurluiului, Campia Tecuciului,

Campia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior si Lunca Prutului de Jos.

4.6.1.2.Caracteristicile retelei hidrologice

Pe amplasament nu exista cursuri de apa cu caracter permanent. Reteaua

hidrografica in zona de studiu este formata din cursuri de apa temporare, afluenti ai

raului Siret. Cei mai importanti sunt: Calmatui , Geru si Suhu. Panta longitudinala

a acestora este de 3‰ si coeficientul de sinuozitate variaza intre 1,15 si 2,13.





239

Alimentarea din izvoare si prezenta panzelor freatice sunt cu totul

insuficiente ceea ce duce in anii deosebit de secetosi la aparitia fenomenului de

secare.

4.6.1.3. Zone impadurite in arealul amplasamentului

NU ESTE CAZUL.

4.6.2. Impactul prognozat

In timpul perioadei de constructie

In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului este unul

temporar si se poate datora lucrarilor de constructii.

In aceasta perioada, ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de

lucrari (muncitori, utilaje, mijloace de transport etc).

De asemenea caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele de

transport ale constructorilor pot avea un aspect neplacut pe perioada de executie a

lucrarilor.


In ceea ce priveste peisajul, se poate considera ca modificarea acestuia,

urmare realizarii investitiei, nu va avea efect negativ. Desi aprecierea din punct de

vedere estetic al unui peisaj este un proces subiectiv, ce difera de la individ la

individ, consideram ca aportul adus peisajului de siluetele centralelor eoliene este,

in ansamblu, unul placut si induce ideea de ecologism si energie verde.

Orice investitie noua, inclusiv un parc eolian, contribuie la modificarea

caracterului si a calitatii peisajului, intr-o masura mai mica sau mai mare.

Amplasarea parcului in zona se realizeaza fara dislocarea unor valori naturale

notabile (nu au loc defrisari, nu sunt afectate formatiuni geomorfologice etc.).

Tinand cont de nevoile de dezvoltare a comunitatilor, de modul in care s-au





240

integrat in peisaj parcurile eoliene functionale din alte tari europene, de actuala

utilizare a terenului (teren arabil, drumuri de exploatare si teren neproductiv), dar

si in absenta unei caracterizari si evaluari nationale a peisajelor, se poate considera

ca aportul adus peisajului de siluetele centralelor eoliene este, in ansamblu, unul

placut si induce ideea de ecologism si energie verde.

Analiza calitatii unui peisaj prezinta caracter subiectiv, iar comunitatea fata

de care proiectul este vizibil are un rol important in definirea efectelor schimbarii

rezultate in peisaj.

4.6.2.1. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea

terenului; implicarea acestor schimbari asupra peisajului; explicarea

utilizarii terenului pe amplasamentul propus

Suprafetele de teren pe care se vor amplasa turbinele eoliene au folosinta

actuala de teren arabil, drumuri de exploatare si teren neproductiv.

Nu exista nici o dovada in literatura de specialitate ca centralele eoliene au o

influenta negativa asupra culturilor agricole existente in zona locala a turnului de

sustinere.

4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si cel din

zonele urbanizate (drumuri, suprafete construite), schimbari ale acestui

raport

NU ESTE CAZUL.

4.6.2.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii

biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel de transfrontiera

NU ESTE CAZUL





241

4.6.2.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri

naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra acestor zone,

stadiul de protectie si stadiul folosirii lor

Parcul eolian este amplasat inafara Ariilor Protejate, la distante considerabile

fata de acestea:

- 11,8 km pana la ROSCI 0163 Padurea Mogos Matele

- 14,8 km pana la ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

- 20 km pana la ROSCI 0178 Padurea Torcesti

- 26 km pana la limita comuna a ROSCI 0105 Lunca Joasa a Prutului si

ROSPA 0070 Lunca Prutului – Vladesti – Frumusita

Incadrarea parcului de turbine eoliene fata de cele mai apropiate Arii Protejate Natura 2000

Nu va exista un impact asupra Ariilor Protejate datorita distantei suficient de

mari pana la acestea (peste 11 km), a specificului investitiei precum si a

caracteristicilor amplasamentului ce nu prezinta atractii ecologice pentru speciile

de fauna (avand in vedere folosinta terenului, gradul de antropizare).





242

4.6.2.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ

(paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de

apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor

NU ESTE CAZUL.

4.6.2.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de

observare

Vizibilitatea amplasamentului va fi deosebita, imbunatatind aspectul

peisagistic al zonei.

4.6.2.7. Numarul (abundenta) si diversitatea punctelor de observare si

rezistenta acestora la un numar mare de vizitatori; stabilirea punctelor de

observare

Se pot amenaja puncte de observare in apropierea amplasamentului. Dat

fiind caracterul de noutate in Romania si dimensiunile impresionante ale turbinelor

eoliene, ne putem astepta chiar la dezvoltarea turismului in zona.





243


4.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de recultivare sau

renaturalizare a terenului degradat din interiorul si din afara

amplasamentului

NU ESTE CAZUL.

4.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in scop recreativ

NU ESTE CAZUL

4.6.3.3. Masuri de evitare a impactului – alegerea amplasamentului

obiectivului, planificarea pe amplasament, alegerea proiectului potrivit, a

materialelor si tipului de constructie, modelarea interactiunii dintre relief

si cladiri, zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic

Nu este cazul impunerii unor masuri pentru diminuarea impactului,

deoarece, impactul prognozat asupra peisajului este unul pozitiv dat fiind faptul ca

prin aspectul lor, acolo unde au fost montate, centralele eoliene au atras turistii,

crescand numarul de vizitatori.

Obiectivul este amplasat pe un teren cu folosinta actuala de teren arabil,

drumuri de exploatare si teren neproductiv.

4.6.4. Harti si desene la capitolul “PEISAJ”

4.6.4.1. Harta cu indicarea impactului produs de proiect asupra cadrului

natural si asupra zonelor protejate

NU ESTE CAZUL.

4.6.4.2. Harta/schita cu indicarea impactului asupra resurselor estetice si

care asigura recreerea

NU ESTE CAZUL.





244

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor

demografice

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.1. Numarul de locuitori in zona de impact, schimbari de populatie

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.2. Locuitori permanenti si vizitatori; tendinte de migrare a

locuitorilor

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.3. Caracteristicile populatiei in zona de impact (distributia dupa

varsta, sex, educatie, dimensiunea familiei, grup etnic)

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.4. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice

locale, piata de munca, dinamica somerilor

Impactul asupra conditiilor economice este unul pozitiv dat de virarea catre

Consiliile Locale, a unei contributii la bugetul local. Asadar, infiintarea parcului

eolian va avea efecte benefice asupra comunitatilor locale atat prin contributia

semnificativa la bugetul local cat si prin crearea de noi locuri de munca.

4.7.1.5. Investitii locale si dinamica acestora

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.6. Pretul terenului in zona aflata in discutie si dinamica acestuia

NU ESTE CAZUL.





245

4.7.1.7. Impactul potential asupra activitatilor economice (agricultura,

silvicultura, piscicultura, recreere, turism, transport, minerit, constructia

de locuinte cu unul sau mai multe etaje, comert en gross si en detail)

Parcul eolian va influenta pozitiv activitatea economica a zonei,

constatandu-se in cazul altor tari, ca acolo unde exista asemenea obiective exista si

un interes pentru vizitarea zonei. Ca urmare, va creste afluenta numarului de turisti

in zona ceea ce va determina un impact pozitiv asupra comunitatilor locale.

4.7.1.8. Public posibil nemultumit de existenta proiectului

Impactul dat de realizarea acestui obiectiv, din punct de vedere al conditiilor

de viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului produs.

Distantele fata de cele mai apropiate locuinte sunt suficient de mari, si pe

masura ce tehnica evolueaza, centralele eoliene devin suficient de silentioase

pentru a nu deranja locuitorii din satele invecinate parcului.

4.7.1.9. Informatii despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor

Cu peste 68.000 turbine montate in intreaga lume, unele mai vechi de 20 ani,

au existat posibilitati de depistare a unor eventuale imbolnaviri, dar nu a existat

nici o dovada referitoare la acest aspect sau la natura cancerigena a acestei

tehnologii.

4.7.1.10. Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale

locuitorilor (schimbari asupra calitatii mediului, zgomot, scaderea calitatii

hranei)

In timpul constructiei parcului eolian

In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului este unul

temporar si se poate datora realizarii lucrarilor de constructii. In aceasta perioada,





246

ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de lucrari (muncitori, utilaje,

mijloace de transport etc).

De asemenea, prin prelucrarea si transportul acestor materiale utilizate la

realizarea fundatiilor si drumurilor de acces pot fi eliminate in atmosfera pulberi

sedimentabile ducand astfel la o depreciere a calitatii aerului in zona. Datorita

distantei mari de aproximativ 2,3 km pana la cea mai apropiata locuinta rurala,

localnicii nu vor resimti efectele derularii activitatilor necesare construirii parcului

eolian.

Realizarea parcului eolian nu determina efecte negative asupra sanatatii

oamenilor din zona, in conditiile respectarii cerintelor legislative in vigoare

referitoare la lucrarile de executie a constructiei, la desfasurarea activitatii de

ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare.

Atat pe perioada de executie a lucrarilor, cat si in timpul exploatarii parcului

eolian se vor crea locuri de munca pentru localnici, ceea ce contribuie la

imbunatatirea conditiilor de trai si dezvoltarea economica a zonei.

Realizarea obiectivului nu implica efecte negative asupra sanatatii oamenilor

din zona, in conditiile respectarii cerintelor legislative in vigoare referitoare la

organizarile de santier, la desfasurarea activitatii de ridicare a turbinelor eoliene, la

normele de poluare in vigoare.

Exista si un efect pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca,

pe santierele de constructie, dar si pentru activitati conexe ce se vor efectua in afara

santierelor.

Impactul cumulat asupra asezarilor umane este nesemnificativ datorita

distantei suficiente dintre turbinele eoliene si asezarile umane cele mai apropiate

(peste 500 m) si are un caracter limitat in timp, fiind cauzat de zgomotul utilajelor

de pe santierele de constructie si a pulberilor sedimentabile.





247

In timpul functionarii parcului eolian

Atat pe perioada de executie a lucrarilor, cat si in timpul exploatarii parcului

eolian se vor crea locuri de munca pentru localnici, ceea ce contribuie la

imbunatatirea conditiilor de trai si dezvoltarea economica a zonei.

Presiunea sunetului la o distanta de 40 metri de la o centrala uzuala este de

50- 60 dB(A), adica aproximativ acelasi nivel cu o conversatie. Pentru o locuinta

aflata la 500 metri de turbina, in cazul in care vantul bate dinspre centrala inspre

locuinta, presiunea sunetului va fi de 35 dB(A), echivalent cu sunetul de fond

dintr-o locuinta linistita. Insa, deoarece in zona analizata si in vecinatatea

amplasamentului nu exista locuitori, acest impact nu va fi resimtit de catre acestia.

Exista posibilitatea perceperii efectului de licarire al palelor daca sunt batute

direct de soare, care ar putea deranja, si care se poate percepe si de la distante mai

mari. Insa acest fenomen nu este foarte des intalnit, producandu-se doar in zilele

senine de la rasaritul soarelui pana la pranz doar daca vantul bate dinspre directia

privitorului.

Conform studiului „The Health Effects of Magnetic Fields Generated by

Wind Turbines” realizat in ONTARIO, CANADA, privind efectul electromagnetic

al turbinelor asupra sanatatii populatiei, a rezultat faptul ca la o distanta de

aproximativ 3 m, campul electromagnetic este mai mic decat cel generat de un

uscator de par obisnuit. La o distanta de 7 m fata de turbine nu a fost inregistrat

nici un camp electromagnetic generat de transportul curentului eletric prin

cablurile electrice (masuratorile au inregistrat 0,4 mG in dreptul turnului iar

valoarea acceptata este de 833 mG).

Exista 3 surse potentiale de generare a campului electromagnetic in cazul

turbinelor eoliene:

- generatorul turbinei eoliene

- transformatorul

- sitemul de cabluri subterane





248

In acelasi studiu se concluzioneaza faptul ca prin ingroparea cablurilor

electrice nu se inregistreaza nici un camp magnetic la nivelul solului, tensiunea in

cablurile electrice fiind de 27 kV similar cu voltajul unei retele dintr-o casa

obisnuita.

Analizand impactul cumulat al ansamblului de eoliene din zona Cudalbi,

mentioanam ca infiintarea acestuia va avea efecte benefice asupra comunitatii

locale atat prin contributia semnificativa la bugetul local cat si prin crearea de noi

locuri de munca.

Ansamblul de parcuri eoliene nu va avea impact asupra sanatatii oamenilor

deoarece activitatile desfasurate nu prezinta pericole pentru populatie. Aceasta

afirmatia are la baza experienta generata de functionarea unor astfel de parcuri atat

in Uniunea Europeana, cat si in America de Nord.


Se recomanda folosirea centralelor in conditii normale de exploatare.

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat

astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor

eoliene, in principal prin reproiectarea palelor si a componentelor mecanice. Drept

urmare, nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.

Daca totusi previziunile acustice indica valori putin mai mari decat cele

admisibile se vor lua masuri de reducere a zgomotului prin modificarea vitezei de

rotatie, posibilitate pe care turbinele moderne posesoare a asa-numitului sistem

“pitch” o au.

4.7.2.1. Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului

natural si economic

Pentru fiecare din factorii de mediu analizati s-au propus masuri de

diminuare a impactului, in capitolele in care acestia sunt tratati. Tinand cont de

aceste masuri si recomandari, se evalueaza impactul pe care activitatea propusa il





249

are asupra mediului atat in perioada de executie a constructiilor cat in perioada de

functionare, iar concluzia Raportului la Studiul de Impact este aceea ca mediul este

supus activitati umane in limite admisibile.

In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de

producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai

importanta reducerea dependentei de acesti combustibili. Energia eoliana in special

este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara

redusa. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante

poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili. Nu se

produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea nici unui fel

de deseuri.

In ceea ce priveste mediul economic, efectele pozitive pe care proiectul le

genereaza asupra comunitatii locale se datoreaza sumelor importante adaugate la

bugetele locale si aparitia unor locuri de munca pentru locuitorii din zona.

4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si

culturale

NU ESTE CAZUL.

4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu

cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice

In timpul perioadei de constrcutie

In perioada de constructie nu se va inregistra un impact asupra obiectivelor

de patrimoniu arheologic, asupra monumentelor istorice, deoarece acestea se vor

delimita in urma investigatiilor arheologice realizate de persoane de specialitate.

Lucrarile de constructie se vor realiza sub supraveghere arheologica astfel incat sa

fie eliminat riscul afectarii siturilor identificate precum si a celor ce pot fi

descoperite in timpul lucrarilor.





250

Din punct de vedere arhitectural, pe amplasament nu s-au identificat

obiective valoroase carora sa se poata contoriza un eventual impact.

In ceea ce priveste impactul cumulat asupra patrimoniului arheologic, in

ceea ce priveste obiectivele arheologice, va fi realizat un Raport de Diagnosticare

arheologica de catre persoane/institutii de specialitate, prin care se vor stabili

masurile de conservare ale obiectivelor arheologice. De asemenea lucrarile pentru

constructia parcurilor din cadrul ansamblului se va face sub supraveghere

arheologica.

In tmpul functionarii parcului eolian

Nu va exista o presiune antropica suplimentara asupra siturilor arheologice

prin functionarea parcului eolian studiat precum si prin functionarea ansamblului

de parcuri eoliene din zona analizata.





251

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR, AMPLASAMENTUL

ALTERNATIV, ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA LUCRARILOR

ALTE SOLUTII TEHNICE SI TEHNOLOGICE, MASURI DE

AMELIORARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ETC., CU

INDICAREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA ALEGEREA

FACUTA

Terenul a fost ales tinand cont inclusiv de aspecte de mediu (arii protejate,

cursuri de apa, accesibilitatea amplasamentului), iar locatia actuala a parcului

eolian a fost stabilita in urma analizei mai multor zone.

In ceea ce priveste amplasamentul obiectivului, s-a avut in vedere

amplasarea parcului eolian pe terenuri cu folosinta actuala de teren arabil,

drumuri de exploatare existente si teren neproductiv - lipsit de elemente cu

valoarea conservativa (evitandu-se pozitionarea in apropierea sau in interiorul

Ariilor Protejate Natura 2000).

Trebuie sa subliniem faptul ca s-au studiat alternativele de amplasament

astfel incat sa se pastreze competenta teritoriala a titularului de plan pe zona vizata

de alternative.

S-a luat in calcul alternativa amplasarii unui numar mai mare de turbine de

putere mai mica, respectiv de 1 MW. Aceasta ar insemna amplasarea unui numar de

60 de turbine pe aceeasi suprafata, respectiv un impact mai mare asupra mediului

prin marirea numarului de fundatii, al platormelor de montaj ca si al drumurilor de

acces la turbine si printr-o perioada de executie a lucrarilor mai mare.

In concluzie s-a ales varianta unui parc format din 30 turbine de 2 MW, pe

teren cu folosinta de teren arabil, drumuri de exploatare si teren neproductiv in afara

siturilor de importanta comunitara.





252

5.2. ANALIZA MARIMII IMPACTULUI, DURATA REVERSIBILITATII,

VIABILITATEA SI EFICIENTA MASURILOR DE AMELIORARE

PENTRU FIECARE ALTERNATIVA A PROIECTULUI SI PE FIECARE

COMPONENTA DE MEDIU

Dupa cum s-a mentionat anterior, prezenta alternativa de amplasament a fost

considerata optima. In ceea ce priveste varianta amplasarii unui numar mai mare de

turbine de putere mai mica, rezulta un impact mai mare asupra mediului prin

marirea numarului de fundatii, ca si al drumurilor de acces la turbine, deci in

special efecte asupra factorilor de mediu sol si biodiversitate (suprafete

suplimentare ocupate definitiv), asupra factorilor de mediu aer si (suplimentarea

numarului de ore de functionare a utilajelor si dislocarea/manipularea unei cantitati

mai mari der sol vegetal - pulverulent). In concluzie s-a ales varianta de 30 turbine

de 2 MW. Din punct de vedere calitativ si al sigurantei, alternativele studiate

pentru tipul de turbine si furnizor a condus la alegerea finala (turbine moderne, cu

sisteme de degivrare, de control al vitezei, etc.).





253

6. MONITORING Se va asigura o supraveghere permanenta a perimetrului parcului eolian

pentru sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenta populatia, fauna sau

flora si raportarea imediata a acestora pentru luarea masurilor de corectie si

prevenire.

Monitorizarea functionarii parcului eolian se face, de la distanta prin

utilizarea unor echipamente speciale de tele si radio transmisie sau local prin

personalul angajat.

Toate functiile turbinei eoliene sunt monitorizate si controlate de numeroase

unitati de comanda si control pe baza de microprocesoare.

Din punct de vedere al biodiversitatii, inainte de inceperea constructiei

obiectivului, mentionam ca in vederea realizarii evaluarii de mediu, elaboratorul a

studiat zona aferenta parcului eolian incepand cu anul 2010, cu o periodicitate de

2 deplasari/luna, acordand atentie tuturor factorilor de mediu, si relatiei

amplasamentului cu vecinatatile. Intregul set de observatii, obtinute din

monitorizarea si analizarea zonei si zonelor invecinate, au condus la elaborarea

capitolului de biodiversitate din prezentul Raport la Studiul de Impact asupra

Mediului.

S-au urmarit cu precadere: speciile de fauna (mentionate in Formularul

Standard al Ariilor Protejate de Interes Comunitar din vecinatate) si

carcateristicilor floristice ale zonei

S-au efectuat deplasari pe teren in care s-au folosit materiale precum harti

ale locatiei, planuri, carti de specialitate pentru indentificarea avifaunei si florei,

atlase, aparat GPS precum si o serie de instrumente de observatie dintre care:

binocluri BAIGISH, NIKON; BUSHNELL, luneta MEADE; aparate foto Fujifilm

F50 12 MP, Fujifilm A800 8MP, SONY DSLR Alpha 200 10,2 MP obiectiv 18-70

mm; NIKON D3000 10,2 MP obiectiv 70-300 mm. In vederea studierii faunei

terestra s-a urmarit cu precadere identificarea cuiburilor sau galeriilor de pe

amplasament.





254

Procedura de lucru presupune utilizarea aparatelor foto, colectari de

exemplare atunci cand este cazul, folosirea atlaselor si determinatoarelor botanice

(Ex:“Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; Ciocarlan V.,

2004: Flora segetala a Romaniei, “Habitatele din Romania”, Nicolae Donita,

Aurel Popescu, Mihaela Pauca-Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu Adrian Biris,

2005).

In urma constatarii folosintei terenului, elaboratorul a acordat atentie si

zonelor imediat invecinate in vederea unei evaluari cat mai complete, materializata

prin recomandarea de masuri corespunzatoare, adaptate situatiei din teren, precum

si prin elaborarea unui plan de monitorizare optim pentru obiectivul analizat.

Activitatea de monitorizare a parcului eolian, implica activitati

specifice, impartite in doua etape, respectiv:

1. Plan de Monitorizare in perioada de constructie si amenajare a

obiectivului

In perioada constructiei obiectivului se recomanda asistarea activitatii de

constructii-montaj (in toate fazele pe care le presupune) de catre specialisti in

domeniul biodiversitatii si protectiei mediului, care sa se implice activ in timpul

lucrarilor de constructie, astfel incat sa se respecte masurile impuse in capitolele

anterioare pentru reducerea impactului asupra tuturor factorilor de mediu.

Respectarea masurilor impuse decurg din implementarea unui management

judicios al lucrarilor de constructie si dintr-o relatie bine stabilita intre constructor

si beneficiar in ceea ce priveste responsabilitatile privind protejarea mediului in

timpul implementarii proiectului. Se propune o monitorizare cantitativa si

calitativa a urmatorilor parametrii si/sau factori de mediu, iar raportarile

lunare/trimestriale ce vor cuprinde rezultatele monitorizarii vor fi inaintate

autoritatilor competente pentru protectia mediului.





255

Calitatea Aerului:

- analiza trimestriala pentru pulberi sedimentabile, cu prelevare continua de

30 zile/trimestru de raportare;

- prelevare trimestriala de pulberi respirabile;

- raport cu numarul mediu de utilaje active saptamanal in perioada de

raportare, cantitati de combustibil utilizate lunar;

Zgomot:

- masuratori lunare sau de cate ori este nevoie (la momentul desfaurarii

activitatii cu utilaje grele ale nivelului de zgomot la limita amplasamentului, in

timpul desfasurarii lucrarilor de constructii;

Deseuri:

- raportul lunar privind gestiunea deseurilor generate in timpul lucrarilor de

constructie va contine: tipurile de deseuri codificate conform HG 856/2002,

cantitatile rezultate din activitate, destinatia finala a acestora. La prima raportare

catre autoritatea de mediu se vor prezenta contractele incheiate cu unitati autorizate

pentru preluarea fiecarui tip de deseu in vederea tratarii / eliminarii / reciclarii.

Sol:

- raport preliminar privind cantitatile de sol vegetal decopertat, modul de

depozitare in vederea reutilizarii;

- raport final prezentat autoritatii de mediu dupa terminarea lucrarilor de

constructie, care sa cuprinda modalitatile implementate pentru reintroducerea in

circuitul natural al suprafetelor de teren ocupate temporar de elementele

proiectului; procentul de sol vedetal reutilizat, precum si modul de valorificare a

surplusului (daca va exista);





256

Biodiversitate:

Se recomanda beneficiarului o monitorizare a carcaselor de pasari

incepand din timpul perioadei de constructie a parcului eolian, chiar daca marea

majoritate a posibilelor efecte perturbante se inregistreaza in mod normal in timpul

perioadei de functionare. In perioada de constructie frecventa observatiilor la fata

locului pentru avifauna trebuie sa se realizeze la un interval de 7 zile, concretizate

prin completarea tabelului de monitorizare.

Completarea rubricilor mentionate in tabel va oferi posibilitatea realizarii

unei baze de date referitoare la: compozitia in specii a zonei analizate si alternanta

de specii in functie de sezon, densitatea si distributia populatiilor, directia

dominanta de zbor, inaltimea medie de zbor, incadrarea zonei in functie de

afinitatea pasarilor pentru habitat (pasaj, cuibarit, migratie) sau absenta acestora.

Mentionam ca tabelul la care se face referire poate fi folosit cu succes in

cazul in care pe amplasament sunt intalnite si alte specii de fauna (mamifere,

reptile, amfibieni).

Efectele asupra populatiilor de pasari, se vor observa ca urmare a

prezentei/absentei reprezentantilor speciilor observate de catre evaluator si

prezentate in prezentul Studiu, precum si ca urmare a analizelor asupra carcaselor

(daca acestea vor exista in timpul functionarii obiectivului). De asemenea, va fi

necesara o comparatie intre speciile intalnite in timpul constructiei parcului eolian,

cu cele din timpul functionarii, coroborate cu cele observate inainte de inceperea

lucrarilor de executie.

Mentionam ca numai in urma unor observatii directe in timpul constructiei si

functionarii obiectivului, se vor putea trage concluzii certe referitoare la efectele

parcului eolian (inclusiv efectele secundare).

Recomandam ca toata perioada de executie a lucrarilor de constructie sa

fie asistata de un specialist/grup de specialisti in domeniul biodiversitate,

implicandu-se activ in realizarea lucrarilor de executie, prin:





257

- inspectarea locatiilor necesare lucrarilor de constructie si daca este

cazul colectarea exemplarelor de animale, transportarea lor in zone

sigure;

- asigurarea integritatii habitatelor si speciilor protejate din cadrul ariilor

protejate din zona amplasamentului, in ceea ce priveste efectuarea

lucrarilor de constructie astfel incat sa nu fie afectate alte suprafete de

teren inafara de cele prevazute prin proiect;

- colaborarea stransa cu echipele implicate in procesul de executie in

vederea respectarii masurilor impuse de catre Agentia pentru Protectia

Mediului prin Acordul de Mediu.

Trebuie sa se realizeze catre autoritatea de mediu o raportare trimestriala si

una funala, la terminarea lucrarilor de executie.

2. Plan de Monitorizare pentru perioada de functionare a obiectivului

Zgomot:

- masuratori trimestriale ale nivelului de zgomot la limita amplasamentului

efectuate in timpul functionarii a cel putin 95% din turbinele parcului eolian,

in functie de intervalul 4-10 m/s al vitezei vantului, la o inaltime de 10 m.

Monitorizarea zgomotului in timpul perioadei de functionare a obiectivului,

inceteaza dupa minimum 6 luni de la punerea in functiune a acestuia, in

functie de rezultatele obtinute;

Aer:

- masuratori trimestriale ale umiditatii aerului la limita sudica a parcului

eolian si in centrul acestuia, la o distanta de 10 m de pilonul turbinei, in

comparatie cu monitorizari ale umiditatii efectuate la momentul zero (inainte

de punerea in functiune a parcului eolian;





258

Biodiversitate:

Se vor monitoriza cu precadere: speciile de pasari protejate prezentate in

OUG 57/2007, ce pot ajunge pe amplasament in vederea hraniri.

Avand in vedere varful perioadelor de migratie, se recomanda ca in lunile

martie-mai respectiv intervalul august-octombrie observatiile sa se realizeze

continuu timp de 3 zile pe saptamana;

in tot restul anului monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de o

saptamana;

in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau

viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene (dupa

ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor conditii ce

implica o vizibilitate redusa.

In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele

pasarilor, iar in perioadele de migratie prezentate mai sus trebuie sa se aibe in

vedere starea conditiilor meteo si comportamentul pasarilor fata de prezenta si

functionarea parcului eolian, cum sunt:

inaltimea de zbor in comparatie cu intervalul de actiune al

palelor turbinelor;

distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele

eoliene;

observarea modificarilor rutelor de migrare in cazul in care

acestea intersecteaza parcul eolian;

De asemenea, trebuiesc determinate speciile de pasari ce cuibaresc (daca

este cazul) in zona cu scopul de a masura abundenta speciilor in zona respectiva si

a evalua cat mai corect impactul parcului eolian asupra pasarilor.

Mentionam ca durata perioadei de monitorizare va fi de minim 6 ani, cu

posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea

datelor din observatii directe corelate cu inregistrarile video si datele bibliografice

disponibile la acel moment.





259

Raportarea catre autoritatea de mediu trebuie sa se realizeze trimestrial si

anual.

Fiecare zi de observare la fata locului trebuie sa se materializeze prin

completarea urmatorului tabel: Denumire locatie:........................................................................ Nume observator:………………………………………….…… Data:…….......... Date despre parcul eolian: Tip turbina/putere....………………….. Inaltime turn….................................… Numar turbine…………...................…

Ora

Denumire stiintifica

(populara) a speciei

Numar

exemplare

Cuibarit

Pasaj

Observatii

Nota: Tabelul va fi completat la rubrica “Observatii” cu date despre conditiile meteo, parametrii fizici ai biotopului, inaltimea de zbor la care au fost observate pasarile fata de turbinele eoliene; stadiul de dezvoltare al pasarilor (juvenil, matur) identificate pe amplasament, in relatie cu nivelul de zgomot masurat la momentul observatiilor. De asemenea trebuie specificat daca au fost intalnite carcase, motivul decesului precum si gradul de descompunere. In cazul in care se observa pasari in pasaj se vor nota detalii despre forma stolului, directia si inaltimea de zbor, perioada si locul de popas.

Rubrica “Cuibarit” se va completa in cazul in care sunt identificate cuiburi, cu numarul acestora pentru fiecare specie in parte.

Rubrica “Pasaj” se va bifa daca este cazul. De asemenea specificarea exacta in tabel a orei poate furniza date despre perioadele de

vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei (dimineata, seara).





260

7. SITUATII DE RISC Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi

umane si pagube materiale pe o perioada de referinta si intr-o zona data, pentru un

anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produs intre probabilitatea de

producere a fenomenului generator de pierderi umane sau pagube materiale si

valoarea pagubelor produse.

Riscurile pot fi clasificate:

- naturale

- tehnologice

- biologice

Un risc de tip special, prin frecventa si consecinte, il reprezinta cel de

incendiu.

Din punct de vedere al ariei de manifestare riscurile pot fi transfrontaliere,

nationale, regionale, judetene si locale.

In functie de frecventa si de consecintele situatiilor de urgenta generate de

tipurile de riscuri specifice, riscurile pot fi principale sau secundare. Elementele

caracteristice ale principalelor tipuri de riscuri sunt prezentate in continuare.

7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA,

ALUNECARI DE TEREN, ETC.)

Riscurile naturale se refera la evenimente in cadrul carora parametrii de stare

se pot manifesta in limite variabile de la normal catre pericol, cauzate de fenomene

meteo periculoase, in cauza ploi si ninsori abundente, variatii de temperatura -

inghet, seceta, canicula - furtuni si fenomene distructive de origine geologica,

respectiv cutremure, alunecari si prabusiri de teren.

In ultima perioada s-a constatat o crestere ingrijoratoare, atat in lume, cat si

in Romania, a manifestarii riscurilor naturale si in special a inundatiilor,

alunecarilor si prabusirilor de teren, fapt ce a condus la pierderi de vieti omenesti,

precum si pagube materiale importante.





261

Desi aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi impiedicata,

efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare corecta a situatiei la nivel local,

regional, central.

Riscurile naturale in cazul parcurilor eoliene sunt formate din urmatoarele

fenomene:

- inghetul;

- fenomene meteorologice extreme: furtuni, tornade;

- fenomene electrice atmosferice: fulger, trasnet;

- cutremure;

- alunecari de teren;

- inundatii.

Un risc natural care nu este foarte des intalnit dar care poate avea consecinte

nedorite este cutremurul.

Cutremurele de magnitudini variabile sunt destul de frecvente in lume. Cele

mai multe sunt de intensitati mici, neperceptibile fara instrumentar special.

Cutremurele mari, pot prezenta un risc semnificativ asupra structurii si lucrarilor

de constructii. Timpul mediu intre cutremurele mari este adesea masurat in zeci sau

sute de ani. Dat fiind perioada medie de viata a unei turbine, in mod normal de 20

ani, cea mai mare parte a turbinelor nu au fost supuse efectelor unor cutremure

mari, devastatoare.

Este important sa se inteleaga toate caracteristicile riscului seismic pentru a

fi luate toate masurile necesare pentru inlaturarea, diminuarea acestor riscuri.

Pe plan international exista ghiduri care impun masuri ce trebuie respectate

de catre producatori in privinta riscului seismic la turbinele eoliene. S-au efectuat

de asemenea investigatii privind comportarea turbinelor la cutremure.

Zona analizata este stabila din punct de vedere al cutremurelor, si de

asemenea, nu se pune problema alunecarilor de teren sau a inundatiilor datorita

caracteristicilor solului si subsolului.





262

Fenomenele meteorologice extreme, in contextul actual al schimbarilor

climatice poate aparea mai frecvent in ultima perioada de timp. Turbinele eoliene

sunt echipate cu sisteme de protectie care sa impiedice aparitia unor defectiuni la

cresterea peste anumite limite a vitezei vantului sau la aparitia unor fenomene de

”freezing” in conditii speciale de umiditate si temperatura sau sa impiedice

incendierea turbinelor in cazul actionarii fulgerelor.

7.2. ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC)

Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au

drept cauza depasirea masurilor de siguranta impuse de reglementari, ca urmare a

unor actiuni umane voluntare sau involuntare, defectiuni ale componentelor

sistemelor tehnice, esecul sistemelor de protectie.

Riscurile tehnologice sunt asociate activitatilor industriale.

Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat si redus pe

mai multe cai, necesitand insa un management mult mai elaborat si personalizat pe

fiecare categorie in parte.

Dintre evenimentele generatoare de accidente in perioada de executie a

parcului eolian sunt:

a) incendii;

b) accidente de transport;

c) accidente de munca;

d) prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari;

e) esecul utilitatilor publice (retele electrice) - avarii;

f) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos;

g) periclitare intentionata





263

7.3. ANALIZA POSIBILITATILOR APARITIEI UNOR ACCIDENTE

INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV CU IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV DINCOLO DE

GRANITELE TARII

La inceputul anilor 90, ECN Wind Energy au fost abordati pentru a raspunde

la intrebarea daca sunt sigure turbinele eoliene intr-o anumita locatie. In figura de

mai jos este desenat cazul turbinelor eoliene plasate in apropiere de diferite

obiective si care trebuie luate in calcul in analiza riscului.

In fapt se pun doua intrebari:

1. Reprezinta turbinele eoliene un pericol pentru obiectele si activitatile din

imediata vecinatate?

2. Daca da, insumarea cu riscurile deja existente indeplinesc criteriile privind

limita de risc asumata?

Pentru a raspunde la aceste intrebari este necesar sa se raspunda la urmatoare

intrebare:

1. Ce fel de riscuri cauzeaza turbinele eoliene mediului inconjurator?

2. La ce distanta trebuie plasate obiectele vulnerabile pentru a fi analizat

riscul?





264

3. Care ar trebui sa fie probabilitatea ca o persoana sau obiect sa fie lovite

de un fragment de turbine eoliana?

4. Care sunt criteriile de risc si siguranta de care trebuie sa se tina seama ?

In graficul urmator este prezentata situatia riscurilor individuale pentru

turbinele eoliene cu trei pale, in cazul mai multor scenarii.

.

Pentru analizarea tuturor acestor aspect se recomanda intocmirea unui studiu

de risc privind amplasarea si functionarea turbinelor eoliene.

Conform statisticilor, prima cauza a incidentelor datorate turbinelor eoliene

sunt incidentele datorate pierderii partiale sau totale a unei pale determinate de

slabirea structurii palei sau a mijlocului de fixare fie de cresterea peste limitele

admise a vitezei de rotatie.

.





265

Accidentele datorate palelor se pot limita la aruncarea unei bucati de pala

sau datorita vibratiilor violente ansamblul format din pale si turbine se poate

dezechilibra si poate antrena distrugerea eolienei, asa cum sunt prezentate cazurile

din figurile urmatoare.

Accident la Pleber-Christ en Bretagne

O alta cauza a accidentelor turbinelor eoliene este incendiul, fie provocat de

o supraincalzire a unor mecanisme fie datorat trasnetului. Desi, eolienele sunt in

cea mai mare parte confectionate din materiale neinflamabile, exista cateva

componente care sunt supuse riscului de incendiu:





266

palele rotorului si o parte a nacelei care sunt fabricate din materiale plastice si fibra de sticla;

- cablurile si micile piese electrice; - uleiurile de ungere, de transformator si hidraulice;

- furtunuri si alte mici piese din plastic

Incendiul poate fi datorat accidental fulgerelor care pot provoca incendierea

turbine.

Un alt posibil pericol il poate constitui caderea bucatilor de gheata de pe

palele turbinei. In anumite conditii atmosferice, de exemplu de „freezing rain”

diferite parti ale turbinei sunt incarcate de gheata. Aceasta gheata poate fi aruncata

la o anumita distanta fata de turbina prin miscarea rotorului putand duce la

accidente.





267

7.4. PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC

NU ESTE CAZUL.

7.5. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR

Se recomada realizarea unor studii de risc si elaborarea unor planuri de minimizare a posibilelor riscuri care pot aparea in perioada de functionare a turbinelor eoliene.

7.6. Masuri de prevenire a accidentelor Pentru a diminua posibilitatea aparitiei unor accidente in zona parcului

eolian beneficiarul va lua masuri de atentionare a existentei unor riscuri posibile.

In tarile cu energetica eoliana dezvoltata, avertizarile sunt generale si sunt

montate doar la intrarea in parcul eolian, fara impunerea unor restrictii de utilizare

a terenului. Restrictiile de utilizare a terenului trebuie sa tina cont de toate tipurile

de riscuri existente: incendiu, explozie, desprindere parti eoliana, desprindere

bucati de gheata.

Diminuarea pericolelor determinate de fulgere se face cu ajutorul unor

sisteme de protectie speciale, paratrasnete, care protejeaza diverse parti ale turbinei

eoliene asa cum se vede in figura de mai jos.





268

Pentru diminuarea pericolelor la incendii se va proceda la adoptarea unor

masuri de detectare a acestora. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unor sonde de

temperatura care masoara temperatura in interiorul nacelei si in diverse alte locuri

expuse acestui pericol. In cazul depasirii anumitor valori limita, este emis un mesaj

de avertizare si automat centrala eoliana este oprita. Centralele eoliene sunt dotate

si cu echipamente precum detector de fum si sistem de stingere a incendiului in

nacela.

Pentru evitarea pericolelor datorate bucatilor de gheata care se pot desprinde

de pe turbina este necesar a preintimpina formarea straturilor de gheata prin

implementarea unor sisteme de incalzire a palelor, care impiedica formarea





269

straturilor de gheata care se pot despinde o data cu incalzirea aerului si prin

curatarea periodica a acestora .

Pentru preantimpinarea pericolului la riscul de cutremur, este necesar ca atat

producatorul turbuinelor eoliene cat si constructorul si proiectantul sa respecte

legislatia comunitara si romaneasca in vigoare.





270

8. DESCRIEREA DI FICULTATILOR

La intocmirea prezentului Raport privind Impactul asupra Mediului poate fi

considerata ca dificultate lipsa experientei nationale specifice pentru parcuri

eoliene mari.





271

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. DESCRIEREA ACTIVITATII

Se propune amplasarea unui parc eolian ce produce energie din surse

regenerabile, alcatuit din 30 centrale eoliene tip GAMESA G 90 - 2 MW cu o

putere totala de 60 MW, cu instalatiile auxiliare aferente.

Amplasamentul analizat este situat in extravilanul comunei Cudalbi, pe un

teren cu suprafata de 352 ha.

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de

vant.

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil

aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de

putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului

estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai

utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu

ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost

mai scazut.

Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei.

Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia

vantului.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai

simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare,

eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.

Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de

directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe

directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.

Pe scurt procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin

miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare

un generator electric asincron.





272

9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI SI

DACA EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT

SI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI

Pentru evaluarea impactului global al realizarii proiectului asupra mediului

inconjurator, s-a utilizat metoda propusa de V. ROJANSCHI.

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu care au rezultat ca

potential cei mai afectati: apa, aer, sol, flora si fauna (biodiversitate) si asezarile

umane.

Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de

impact calculat cu relatia: IP = CE / CMA

unde:

CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza

mediul inconjurator, sau in unele cazuri concentratia maxima

calculata(Cmax).

CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor

stabilita prin acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu valori

recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.

Impactul asupra mediului se apreciaza pe baza indicelui de impact Ip din

Scara de Bonitate.

Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii

actuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin vizibile,

pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie diminuate,

astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai mici posibile.

9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI

Impactul asupra fiecaruia dintre ei s-a evaluat printr-o nota in intervalul

1...10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu respectiv, iar

nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de mediu din cei cinci

considerati s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare Ip.





273

SCARA DE BONITATE

Luand in considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si

situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de

bonitate, care pune in evidenta efectul poluantilor asupra mediului inconjurator.

Nota de bonitate

Valoarea Ip Ip=Cmax/C.M.A. Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10 Ip=0 – calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru – starea de sanatate pentru om naturala

9 Ip=0,0 – 0,25 – fara efecte

8 Ip =0,25 – 0,50 – fara efecte decelabile cazuistic – mediul este afectat in limite admise – nivel 1

7 Ip = 0,50 – 1,0 – mediul este afectat in limite admise – nivel 2 – efectele nu sunt nocive

6 Ip = 1,0 – 2,0 – mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1 – efectele sunt accentuate

5 Ip = 2,0 – 4,0 – mediul este afectat peste limitele admise – nivel 2 – efectele sunt nocive

4 Ip = 4,0 – 8,0 – mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3 – efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 8,0 – 12,0 – mediul degradat – nivel 1 – efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip =12,0 – 20,0 – mediul degradat – nivel 2 – efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip =peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viata

Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata

servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului

sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost analizati cinci factori de

mediu, figura geometrica va fi un pentagon. Starea ideala este reprezentata printr-

un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund valorii 10 a notei

de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala, se

obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura

geometrica ce corespunde starii ideale.

Indicele starii de poluare globala – IPG – reprezinta raportul dintre suprafata

reprezentand starea ideala Si si suprafata reprezentand starea reala SR, IPG = Si/SR





274

Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu

exista poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va

capata valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei

figurii ce reprezinta starea reala. Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara

de la 1 la 6 pentru indicele poluarii globale a mediului, astfel:

SCARA DE CALITATE

IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2…3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata

IPG = 3…4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata

IPG = 4…6 - mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata

IPG = > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata

Valorile Ip calculate sunt:

• pentru factorul de mediu apa:

• Ip = 0,00 nota 10

• pentru factorul de mediu aer:

• Ip = 0,15 nota 9,50

• pentru factorul de mediu sol-subsol:

• Ip = 0,35 nota 9,50

• pentru factorul de mediu biodiversitate:

• Ip = 0,25 nota 9,50

• pentru factorul de mediu asezari umane:

• Ip = 0,15 nota 10,00





275

0123456789

10APA

AER

SOL-SUBSOLBIODIVERSITATE

ASEZARI UMANE

Starea reala Starea ideala

suprafata ce corespunde starii ideale a mediului Si = 237,764

suprafata ce corespunde starii reale a mediului Sr= 223,736

IPG = Si/Sr => IPG = 1,063

Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la

urmatoarea valoare: IPG = 1,063

In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,063 rezulta ca

prin realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in

limite admisibile.

9.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE

IMPACTUL

In perioada de constructie trebuie tinut cont de zgomot si vibratii, ce pot

afecta zona limitrofa.





276

Consideram ca impactul cel mai pronuntat se manifesta asupra factorului de

mediu sol-subsol, prin decopertari si tasari, si asupra factorului de mediu

biodiversitate prin afectarea permanenta a unor suprafete minime de teren in

vederea montarii pilonilor.

Impactul se va resimti la nivelul suprafetei parcului eolian, prin realizarea

lucrarilor de executie necesare.

9.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE

MEDIU

Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii

actuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin

vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie

diminuate, astfel incat efectele lor asupra mediului sa aibe consecinte cat mai mici.

In ceea ce priveste activitatea luata in discutie, in vederea diminuarii sau

eliminarii impactului asupra mediului, se prezinta un rezumat al recomandarilor

principale. Se face mentiunea ca pentru fiecare componenta de mediu sunt

prezentate detaliat masurile propuse in cadrul Cap. nr.4.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa:

Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri

special amenajate.

Se vor folosi WC-uri ecologice.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer:

1. excavarea pentru realizarea fundatiei si a santurilor pentru cabluri electrice

se va executa cu mijloace mecanice, depozitarea materialului efectuandu-se

in zone special amenajate;





277

2. materialele de constructie si solul excavat se vor transporta in conditii care sa

asigure impiedicarea poluarii cu particule sedimentabile prin stropirea

materialului si/sau acoperirea acestuia, etc;

3. etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (de exemplu

umpluturile de pamant) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va

realiza o umectare mai intensa a suprafetelor;

4. drumurile ce vor deservi parcul eolian vor fi permanent intretinute prin

nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce praful;

5. pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica

poluarea factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile;

6. manipularea materialelor de constructie pulverulente, in timpul lucrarilor de

constructie, se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie minime.

7. in cazul transportului de pamant, in special la realizarea drumurilor, se vor

prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii, astfel incat

pe de-o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte

pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament;

8. se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru

utilajele si mijloacele de transport implicate in lucrarile de constructie, astfel

incat acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele

admise.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol-subsol:

1. depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de

constructie precum si zona de actiune a utilajelor trebuie sa se desfasoare pe

cat posibil pe terenurile utilizate in mod definitiv/temporar de proiect, pentru

a se evita cat mai mult efectul de tasare a solului asupra unor suprafete

suplimentare si pentru a se diminua riscul producerii de accidente;

2. pe amplasament se interzice spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de

intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite;





278

3. scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor

fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai

vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si

valorificat de unitati specializate;

4. colectarea deseurilor de pe durata executarii lucrarilor de constructie se va

face in spatii special amenajate;

5. imediat inainte de inceperea sapaturilor pentru fiecare lucrare de constructie

se recomanda decopertarea solului fertil care va fi ulterior folosit pentru

recopertarea zonelor afectate, in cel mai scurt timp posibil din punct de

vedere tehnic;

6. mijloacele de transport si utilajele de executie sa foloseasca doar drumurile

de acces;

7. evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea

constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate

avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii ulterioare

pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si subsolului

din timpul constructiei;

8. intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare ce vor deservi parcul

eolian, evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul acestora;

9. excesul de material nefertil excavat va fi transportat la o groapa de deseuri

inerte sau la alte locuri indicate de primarie, fiind interzisa depozitarea

permanenta pe amplasamenul analizat;

Pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii:

1. montarea avizata a componentelor instalatiilor eoliene;

2. efectuarea de masuratori ale zgomotului produs de parcul eolian in functiune

pentru a se asigura respectarea limitei legale.





279

Pentru reducerea impactului asupra vegetatiei si faunei:

- recomandam ca toata perioada de implementare a proiectului, sa fie asistata de o




- inspectarea in prealabil a suprafetelor unde urmeaza a se desfasura lucrari de


biodiversitate;

- prelevarea, daca va fi cazul, a exemplarelor de fauna din zona punctelor de lucru


similare;

- decopertarea stratului de sol vegetal se va face cu depozitarea si protejarea

acestuia;

- de asemenea se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se interveni




- pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete


- dupa realizarea montajului, platformele de fundatie se acopera cu pamantul

vegetal decopertat initial, astfel incat sa se pastreze proprietatile initiale ale solului

vegetal si ale habitatului;

- depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie

trebuie sa se realizeze cat mai eficient, evitandu-se astfel afectarea unor suprafete

de teren suplimentare;

- locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata, intrucat deseurile







280



- pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul

se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului

fertil.

- respectarea intregului set de masuri propuse asigura mentinerea si/sau

imbunatatirea conditiilor locale de mediu cu efecte benefice asupra populatiei de

Lacerta agilis prezenta in zona canalului de irigatie si in vecinatatea parcului

eolian.


- in timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va realiza



existente. Monitorizarea pe o perioada bine stabilita asigura constanta

observatiilor, iar culegerea de date in momentele optime ofera date cu privire la

surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor (reproducere, migratie),

relatia acestora cu diferite categorii de habitate etc., oferind totodata posibilitatea

interventiilor rapide si eficiente in cazul observarii de efecte neprezvazute.

- nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona fundatiilor turbinelor,





- in plus formarea de mlastini/zone umede (chiar si cele temporare) nu este permisa

in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de

apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).

- se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte in






281

de date concludente.

- daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian







intervenii direct in managementul parcului si pot opri din timp activitatea,


migratie.

- trebuie sa se aiba in vedere, in timpul perioadei de monitorizare, eficienta


recopertari, pana la compozitia calitativa corespunzatoare nivelului calitativ initial.

- turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie




alternative in defavoarea celei continue.

- se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii la cel putin 20% din

cele aflate intr-un parc, pentru a evita lovirea acestora de catre pasari.

- interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS

10009/88.

Pentru reducerea impactului asupra asezarilor umane si a altor obiective

de interes public

Lucrarile de construire la drumuri, platforme si fundatii pentru turbinele

eoliene si orice alte lucrari de constructi se vor efectua cu obligativitatea cercetarii





282

arheologice preventive in vederea descarcarii de sarcina arheologica in zonele de

protectie ale siturilor arheologice, conform prevederilor legii.

Sunt valabile recomandarile facute pentru reducerea impactului activitatii

asupra factorilor de mediu aer, apa si pentru reducerea nivelurilor de zgomot si

vibratii.

9.6. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI DE

VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE

AFECTATE DE IMPACT

Prezenta parcului eolian in zona poate afecta in mod pozitiv comunitatea din

zona, atat prin marirea sumelor care vor ajunge in bugetul local cat si prin

implicarea membrilor comunitatii la activitatea de ridicare, intretinere si exploatare

a parcului.

9.7. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Principalele concluzii ale acestei evaluari sunt ca proiectul este benefic

pentru mediu datorita generarii efective a energiei eoliene. Pe langa evitarea

emisiilor gazelor de sera si epuizarea resurselor naturale, proiectul valorifica

folosirea terenului care, in alta situatie, ar fi considerat ca avand o valoare

economica scazuta. In plus, functia de generare a energiei eoliene nu este in

conflict cu planificarea existenta pentru acea zona. Valoarea demonstrata a acestui

proiect de energie eoliana este mare si ar putea facilita proiecte similare in viitor.

Impactul local asupra mediului din timpul constructiei si operarii sunt

limitate.

Interferenta cu undele radio, tv, telecom si alte unde electromagnetice nu

poate fi apreciata datorita lipsei de date legate de traiectoriile existente ale

radiatiilor, dar se apreciaza ca nu vor cauza probleme. De asemenea, in urma

evaluarii impactului cumulat al parcurilor eoliene din zona Cudalbi, s-a ajuns la





283

concluzia ca impactul cumulat va fi nesemnificativ.

Impactul asupra vegetatiei, solului si faunei este redus. Riscurile de mediu

sunt mentinute la un nivel scazut prin calitatea si designul potrivit al centralelor

eoliene si prin proceduri de siguranta pe durata instalarii, operarii si intretinerii

parcului eolian.

Este recomandat ca operatorii sa realizeze o monitorizare detaliata si

profesionala asupra functionarii ansamblurilor eoliene si depistarea/evitarea

oricaror efecte negative asupra mediului.

Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la

urmatoarea valoare: IPG = 1,,063.

In conformitate cu „Scara de calitate” pentru IPG = 1,063 rezulta ca

prin realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in

limite admisibile.





284

CONSIDERATII FINALE

In urma studiului efectuat, a consultarii unei bibliografii impresionante,

a datelor statistice, etc., s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

A. Efectul benefic al producerii de energie electrica prin metode nepoluante nu poate fi contestat, deoarece aceasta metoda asigura producerea de energie eliminand emisiile poluante specifice altor metode.

B. Turbinele eoliene nu produc nici un fel de poluare asupra factorilor de mediu in perioada de functionare deoarece energia eoliana este o energie verde.

C. Parcul eolian este situat inafara Ariilor Protejate de Interes Comunitar, pe un teren cu folosinta actuala conform Certificatului de Urbanism de teren arabil, drumuri de exploatare si teren neproductiv.

D. Turbinele eoliene au un impact peisagistic pozitiv si vor contribui la

dezvoltarea economiei locale.





285

Elaboratorul recomanda emiterea de catre autoritatea de mediu a

Acordului de Mediu pentru obiectivul

„CONSTRUIRE PARC EOLIAN – turbine, drumuri de acces,

modernizare drumuri de exploatare, platforme tehnologice, racord

electric aferent, organizare de santier”,

Extravilan Comuna Cudalbi, judetul Galati

deoarece impactul asupra factorilor de mediu este in limite admisibile.





286

10. BIBLIOGRAFIE 1. Alberts Daniel J.: Adressing Wind Turbine Noise 2. Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania /2008 - Liliecii si

Evaluarea Impactului asupra Mediului – Ghid Metodologic 3. Bavaru A., Godeanu S./2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii 4. Banica G./2007: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele

eoliene de la Baia asupra avifaunei; 5. Bica loan/ 2000: Elemente de impact asupra mediului; 6. British Wind Energy Association/2000: Noise from wind turbines. The

facts; 7. British Wind Energy Association / 2005: Studiu - Low Frequency Noise and

Wind Turbins Technical Annex 8. Bruun B., Delin H., Svensson L./ 2009: Determinator ilustrat Pasarile din

Romania si Europa, 9. Chinery M., Jung I., Jung D./ 2002: Pareys Buch der Insekten. Ein

Feldfuhrer der Europaischen Insekten; 10. Ciocarlan V./ 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; 11. Ciocarlan V./ 2004: Flora segetala a Romaniei; 12. Ciochia V./1984: Dinamica si migratia pasarilor; 13. Cogalniceanu D./2007: Ecologie si Protectia mediului 14. Cogalniceanu D., Tudor M/ 2007: Amfibieni si Reptile din Parcul National

Muntii Macinului – Raport de activitate pentru herpetofauna 2006-2007 15. Cuzic M., Murariu D./ 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din

Romania 16. Danish Wind Industry Association - Know How Wind Power 17. Dihoru G./2004: Plante invazive in flora Romaniei; 18. English Nature, RSPB, WWF, British Wind Energy Association / 200l:

Wind farm development and nature conservation 19. EREC : Renewable Energy Scenario to 2040 20. European Wind Energy Association : European Best Practice Guideline for

Wind Energy Development 21. Eurobats, Nr. 3 “Indrumari de luat in consideratie pentru lilieci, in proiectele

de instalare a fermelor de vant”





287

22. Fuhn I. E.,Vancea St./ 1961: Fauna R. P. R..- Reptilia 23. Godeanu S./ 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat; 24. Godeanu S./ 2004: Ecotehnie; 25. Grecescu D./ 1898: Conspectul florei Romaniei; 26. Grupul Milvus Raport de activitate - Evaluarea populatiilor de pasari din

Parcul National Muntii Macinului 2006-2007 (Grupul Milvus); 27. Hotker H., Thomsen K.M., Jeromin H./ 2005: Impacts on biodiversity of

exploitation of renewable energy sources: the example of birds and bats 28. INCDD Tulcea/ 2007: Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si

parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea

29. Ionescu A./1982: Ecologie si protectia ecosistemelor; 30. Iowa Energy Center : Wind Energy Manual 31. Liliecii si Evaluarea Impactului asupra Mediului – Ghid Metodologic –

Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania, 2008

32. Midwest Research Institute, Colorado/ 2002: Avian hearing and avoidance of wind turbines

33. Lafranchis T./2004: Butterflies of Europe 34. Moldoveanu A. M./2005: Poluarea aerului cu particule; 35. Petrescu M./2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si

habitatelor; 36. Popescu Maria, Popescu Miron/ 2005: Ecologie aplicata; 37. Pumnea O./ 1994: Protectia mediului ambiant; 38. Renewable Energy Research Laboratory /2002: Wind Turbine Acoustic

Noise 39. Rudescu L. /1958: Migratia Pasarilor; 40. Sanda V., Öllerer K. & Burescu P./2008: Fitocenozele din Romania.

Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie; 41. Savescu A. si colab./1982: Tratat de Zoologie Agricola – Daunatorii

plantelor cultivate, Vol.II 42. Skolka M., Fagaras M., Cogalniceanu D./ 2008: Biodiversitatea zonei

costiere a Dobrogei dintre Capul Midia si Capul Kaliakra;





288

43. State Energy Resources Conservation and Development Commission - Sacremento California : Avian Monitoring and Risk assessment at the San Gorgonio Wind Resource Area

44. Skolka M. “Evaluarea biodiversitatii populatiilor de insecte din Parcul National Muntii Macinului” – Raport de activitate final pentru Entomofauna iulie 2006-noiembrie 2007

Bibliografie electronica

www.windpower.org www.anpm.ro www.arpmgl.anpm.ro www.arkive.org www.avibirds.com www.birdlife.org www.iucnredlist.org www.natura2000.ro www.avibirds.com www.out4walk.com www.bird.cz www.chestofbook.com www.naturephoto-cz.eu www.flickr.com www.naturspesialisten.no www.birding.in

La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din

domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram: Legi

Legea Protectiei Mediului nr. 265 din 29.06.2006 din M. Of. 586 din

06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu

modificarile si completarile ulterioare;

Legea Energiei Electrice nr.13 din 09.01.2007 (actualizata pana la

18.05.2007);

Legea 655/2001 -pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia

atmosferei , publicata in MO, Partea I , nr. 773/04.12.2001;





289

Legea Apelor nr. 107/ 1996; Publicata in MO Partea I nr. 244/08.10.1996,

cu modificarile si competarile ulterioare;

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul

deseurilor, publicat in MO, Partea I nr. 411 din 25 iulie 2001, cu


Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.

458/2002 privind calitatea apei potabile; Publicat in Monitorul Oficial,

Partea I nr. 582 din 30 iunie 2004;

Legea nr. 316 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.

98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale

de igiena si sanatate publica; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 592

din 1 iulie 2004;

Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substantelor si preparatelor

chimice periculoase, publicat in MO, Partea I nr. 635 din 05/09/2003, cu


Legea 84/2006 de aprobare a OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul

integrat al poluarii, publicata in MO, Partea I nr. 327/11.04.2006;

Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Hotarari de guvern HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si

private asupra mediului in M. Of. nr. 481 din 13.07.2009

HG 443/10.04.2003 privind promovarea productiei de energie electrica din

surse regenerabile de energie, modificat de HG 958/2005;

H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din

surse regenerabile de energie;





290

HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor; Publicat in M. Of.

394 din 10.05.2005;

HG 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

HG 173/13.03.2000 cu privire la gestiunea si controlul bifenililor

policlorurati si ale altor compusi similari; Publicat in MO, Partea I nr. 131

din 28 martie 2000; modificat de HG 291/2005 (MO , Partea I nr

330/19.04.2005);

HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare

in mediul acvatic al apelor uzate, publicat in MO, Partea I nr.

187/20.03.2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si

marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica , publicat in MO,

Partea I nr. 800/02.09.2005;

HG 1061/2008 -privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase

pe teritoriul Romaniei, publicat in MO , Partea I nr. 672/30.09.2008;

HG 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de

ambalaje, publicat in M. Of. 639 din 20.07.2005;

HG 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Publicat in MO, Partea

I nr. 118 din 23 august 1999;

HG 1470/2004 -privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a

deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor;

HG 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de

baterii si acumulatori; Publicat in MO, Partea I nr. 667 din 25.09.2008;

HG 470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi,

publicat in MO, Partea I nr. 365/29.05.2007;

HG 1097/25 octombrie 2001 privind constituirea si functionarea Comitetului

interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului





291

in politicile si strategiile sectoriale la nivel national; Publicat in MO, Partea I

nr. 707 din 7 noiembrie 2001;

HG 459 din 19.05.2005 infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei

Nationale pentru Protectia Mediului, publicat in M. Of. Nr. 462 din

31.05.2005;

HG 1143 din 18.09.2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;

HG 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala

avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania;

Ordonante de Urgenta OU nr. 16 din 26.01.2001 privind gestionarea deseurilor industriale

reciclabile, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

OU nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea si controlul

integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005;

OU nr.78 din 16.06.2000 privind regimul deseurilor; Publicat in Mo, Partea

I nr. 283 din 22 iunie 2000;

OU nr. 196 din 22.12.2005 pentru modificarea si completarea Legii nr.

73/2000 privind fondul pentru mediu, publicata in M. Of. Nr. 1193 din

30.12.2005;

OU nr. 195 din 22.12.2005 privind protectia mediului , publicat in M.Of. nr.

1196 din 30.12.2005 aprobata de Legea 265/2006;

OUG nr 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, modificata si

completata de OUG 154/2008 (MO , Partea I nr. 787/25.11.2008);

Ordine ORDIN nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de

organizare si functionare a pietei de certificate verzi;





292

Ordin ANRE nr. 33/2005 - Regulament de organizare si functionare a pietei

de certificate verzi - cote obligatorii pentru distribuitori;

ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si

private

Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului;

Ordinul MAPPM nr. 462/1993 - Conditii tehnice privind protectia

atmosferei;

Ordinul MAPPM nr. 184/1997 - Procedurile de realizare a studiilor de

impact si a bilanturilor de mediu;

Ordinul MAPPM nr. 756/1997 - Reglementari privind evaluarea poluarii

mediului;

Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea “Metodologiei de

gestionare si furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile

publice pentru protectia mediului”; publicat in MO Partea I nr. 331 din 15

mai 2003;

Ordinul MAPPM nr. 1018 din 19.10.2005 privind infiintarea Secretariatului

tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, in cadrul

Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase,

publicat in M. Of. nr. 966 din 01.11.2005;

Ordinul MAPM nr. 95 din 12.02.2005 privind definirea criteriilor care

trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui

depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit

de deseuri, publicat in M. Of. nr. 194 din 08.03.2005;

Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;





293

Ordinul nr. 56/25 martie 2004 (CNCAN) privind aprobarea Normelor

fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive;

Ordinul nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de

arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

STAS-uri STAS 12574/1988 - Aer din zonele protejate - Conditii de calitate;

STAS 10009/1988 - Acustica urbana;

Conventii Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la

informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in

probleme de mediu Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000.





294

ANEXA

ECHIPA DE SPECIALITATE IN TEREN





295





296





297

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - ANPMapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM Galati... · RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru ... Legea Energiei

Documents