Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management” RAPORT PRIVIND CALITATEA AERULUI ȘI RADIOACTIVITATEA MEDIULUI ÎN JUDEŢELE CĂLĂRAŞI, DOLJ, GIURGIU, MEHEDINŢI ŞI OLT - PROIECTUL “DANUBE WATER INTEGRATED MANAGEMENT”, PENTRU ANUL 2012 Evaluarea calității aerului înconjurător este reglementată prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător ce transpune Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa şi Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător. Poluanţii atmosferici luaţi în considerare în evaluarea calităţii aerului înconjurător sunt: dioxid de sulf (SO 2 ); dioxid de azot (NO 2 ); oxizi de azot (NOx); particule în suspensie (PM 10 şi PM 2,5 ); plumb (Pb); benzen (C 6 H 6 ); monoxid de carbon (CO); ozon (O 3 ); arsen (As); cadmiu (Cd); nichel (Ni); hidrocarburi aromatice policiclice - (HAP)/Benzo(a)piren (BaP); mercur (Hg). La nivelul anului 2012, evaluarea calităţii aerului înconjurător în România s-a realizat permanent prin intermediul a 138 staţii automate ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (R.N.M.C.A.) repartizate pe întreg teritoriul
49
Embed
RAPORT PRIVIND CALITATEA AERULUI ȘI …danube-water.eu/wp-content/uploads/2015/07/Raport-DANUBE-romana... · Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
RAPORT PRIVIND CALITATEA AERULUI ȘI RADIOACTIVITATEA MEDIULUI
ÎN JUDEŢELE CĂLĂRAŞI, DOLJ, GIURGIU, MEHEDINŢI ŞI OLT -
PROIECTUL “DANUBE WATER INTEGRATED MANAGEMENT”, PENTRU ANUL
2012
Evaluarea calității aerului înconjurător este reglementată prin Legea 104/2011 privind
calitatea aerului înconjurător ce transpune Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European
şi a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa şi
Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind arsenul, cadmiul,
mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător.
Poluanţii atmosferici luaţi în considerare în evaluarea calităţii aerului înconjurător
Concluzii Din analiza evoluţiei calităţii aerului din judeţele Călăraşi, Dolj, Giurgiu, Mehedinţi şi Olt, pe baza măsurărilor la poluanţii SO2, NO2, O3 şi pulberi în suspensie PM10, se constată următoarele:
Pentru poluanţii SO2, NO2 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită.
Pentru O3 s-au înregistrat depăşiri, la pragul de informare pentru 1 ora (DJ-3) şi
la valoarea ţintă (DJ-3, DJ-4).
Pentru particule în suspensie PM10 depăşirile valorilor limită zilnice s-au situat sub
numărul maxim admis, la toate staţiile luate în considerare.
0
5
10
15
20
25
OT
-1
ng/
m3
Nickel (Ni)- annual average values for 2012
medii anuale
valoarea tinta
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
Poluarea aerului – efecte locale
Poluanţii atmosferici emişi din activităţi antropice sunt subiectul unor transformări
ce au loc în atmosferă cum ar fi transportul atmosferic la distanţă, transformări fizice şi
chimice. Poluarea aerului este o problemă locală, regională sau chiar la nivelul emisferei
nordice, de vreme ce schimbările privind calitatea aerului pot avea loc atât în apropierea
surselor de emisie cât şi mult mai departe, în funcţie de transportul maselor de aer.
Topografia aşezărilor umane şi condiţiile climatice de calm atmosferic sau
inversiune termică pot împiedica dispersia poluanţilor atmosferici, ducând la acumularea
acestora pe perioade scurte de timp.
În zonele cu importante surse de emisii provenite de la activităţi economice sau în
zonele cu poluare istorică calitatea aerului se evaluează suplimentar folosind rezultatele
măsurărilor indicative în puncte de prelevare aflate în apropierea surselor de emisii.
Concentraţiile maxim admisibile ale substanţelor chimice poluante din aerul
înconjurător sunt stabilite conform STAS 12574-87 „Aer din Zonele Protejate. Condiţii de
calitate”, iar principalii poluanţi la care se referă acest normativ sunt: amoniac, hidrogen
sulfurat, fluor şi formaldehidă ca poluanţi gazoşi şi cadmiu şi plumb metale grele
prelevate din pulberi totale în suspensie depuse pe vegetaţie.
Pentru concentraţia de plumb în aerul înconjurător, normativul prevede o
concentraţie maxim admisibilă de 0,7µg/m3 pentru valoarea mediei zilnice.
Pentru concentraţia de cadmiu în aerul înconjurător, normativul prevede o
concentraţie maxim admisibilă de 20ng/m3 pentru valoarea mediei zilnice.
Pentru concentraţia de amoniac în aerul înconjurător, normativul prevede o
concentraţie maxim admisibilă de 0,1mg/m3 pentru valoarea mediei zilnice şi o valoare
de 0,3mg/m3 pentru media la 30 minute.
Pentru concentraţia de formaldehida în aerul înconjurător normativul prevede o
concentraţie maxim admisibilă de 0,012 mg/m3 pentru valoarea mediei zilnice şi 0,035
mg/m3 pentru valoarea mediei la 30 minute.
Pentru concentraţia de hidrogen sulfurat (H2S) în aerul înconjurător normativul
prevede o concentraţie maxim admisibilă de 0,008 mg/m3 pentru valoarea mediei zilnice
şi 0,015 mg/m3 pentru valoarea mediei la 30 minute.
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
Poluări accidentale , accidente majore de mediu
Pe parcursul anului 2012 următoarele evenimente au condus la poluări accidentale
ale aerului înconjurător:
Tabel 1.
Comisariate
judeţene
Poluări
acciden-
tale AER
Nr. sancțiuni Valoare
amenzi Nr. amenzi Nr.
avertismente
Complemen
tare
Regiunea 3 Sud-Muntenia
Giurgiu 1 0 0 0 0
Teleorman 2 0 0 0 0
Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia
Dolj 0 0 0 0 0
Mehedinți 0 0 0 0 0
Olt 2 1 0 0 10000
Accidente majore de mediu
Pe parcursul anului 2012 nu au fost înregistrate accidente majore de mediu la
amplasamentele ce se încadrează sub prevederile H.G. nr. 804/2007, conform criteriilor
de notificare specificate în Anexa nr.6 a H.G. nr. 804/2007 privind controlul asupra
pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, modificată
prin H.G. nr. 79/2009.
Presiuni asupra stării de calitate a aerului din România
TRANSPORTUL
Presiunile activității de transport asupra mediului se traduc, la nivelul
factorilor de mediu atmosferă, prin poluarea aerului, ca efect al emisiilor rezultate din
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
procesele de combustie ale motoarelor cu ardere internă și prin poluare fonică și vibrații
- în marile intersecții, de-a lungul şoselelor, în apropierea nodurilor feroviare și a
aeroporturilor.
În domeniul transporturilor, România deține o poziție-cheie la frontiera estică a
Uniunii Europene lărgite, ca zonă de tranzit, atât pe direcția est-vest (racordul cu Asia
prin Marea Neagră), cât și nord-sud (de la Marea Baltică, la Marea Mediterană).
Construcţia reţelei de Transport Transeuropeană TEN-T reprezintă un factor major
pentru stimularea competitivităţii economice şi dezvoltării durabile a Uniunii Europene la
care România poate contribui prin modernizarea sectorului de transporturi, în special
prin implementarea măsurilor care ţin de proiectele de dezvoltare şi modernizare a
infrastructurii, de gestionare inteligentă a traficului.
Tipurile de transport din România sunt:
transport rutier;
transport feroviar;
transport naval (pe căi navigabile interioare și maritim);
transport aerian;
transport nemotorizat;
transporturi speciale (prin conducte și transport electric aerian).
Din punct de vedere al impactului asupra mediului, există o gamă largă de factori
care influențează variația emisiilor de poluanți rezultați din activitățile de transport, cum
ar fi:
cererea și oferta de autoturisme;
necesitățile de mobilitate individuală;
disponibilitatea/lipsa disponibilității serviciilor publice de transport în comun;
costurile asociate deținerii unui autoturism proprietate personală;
costul combustibililor.
Referitor la transportul rutier, din datele furnizate de către Registrul Auto Român,
se pot observa creşteri numerice ale flotei auto pe toate cele 4 sectoare mari de
inventariere a emisiilor generate de acestea, respectiv: autoturisme, vehicule uşoare,
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
vehicule grele și autobuze și mopede și motociclete, creşterea fiind semnificativă în
sectoarele autoturismelor și vehiculelor uşoare.
Figura 1. Evoluția flotei auto în perioada 2005 – 2011
Sursa: Registrul Auto Român
Deşi eficiența autovehiculelor și cea a catalizatorilor a fost și este în continuă
îmbunătățire, acest lucru este contrabalansat în sens negativ de creşterea lungimii
medii a unei călătorii, creşterea numerică a parcului auto, precum și de alte variabile,
cum ar fi stilul de condus, ambuteiajele din trafic, lipsa unei infrastructuri adecvate de
transport, fapt care se traduce printr-o creştere a intensității emisiilor de oxizi de azot.
0
200,000
400,000
600,000
800,000
1,000,000
1,200,000
1,400,000
1,600,000
1,800,000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Nu
măr
veh
icu
le
AN
Autoturisme (x10) Vehicule uşoare Vehicule grele şi autobuze Motociclete şi mopede
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
Figura 2. Evoluția emisiilor de NOX în funcție de evoluția numărului total de
vehicule, în perioada 2005-2011
Sursa: Registrul Auto Român/Inventarul național de emisii de poluanți
atmosferici
Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene, în ceea ce priveşte
transportul, este „de a se asigura că sistemele actuale de transport îndeplinesc nevoile
economice, sociale și de mediu, minimizând în acelaşi timp efectele nedorite asupra
economiei, societății și mediului".
Pentru diminuarea impactului asupra mediului produs de transportul rutier se pot
lua în considerare următoarele situații:
„nici-o schimbare de politică" – strategia comunitară de reducere a emisiilor de
CO2 provenite de la autoturisme și de îmbunătățire a eficienței consumului de
combustibil rămâne neschimbată, în sensul că ținta trebuie să fie atinsă
prin punerea în aplicare combinată a celor trei piloni deja existenți ai strategiei,
și anume acorduri voluntare din partea asociațiilor producătorilor de
autoturisme, informarea consumatorilor prin etichetarea vehiculelor și măsuri
fiscale pentru a promova eficiența consumului de combustibili;
„doar măsuri care vizează tehnologia vehiculelor" – ținta se atinge
prin îmbunătățiri aduse tehnologiei de fabricație a autoturismelor;
0
20
40
60
80
100
120
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Ton
e N
ox
AN Autoturisme Vehicule uşoare Vehicule grele şi autobuze Mopede şi motociclete
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
abordarea „integrată" – obiectivul comunității europene în privința limitării
emisiilor de CO2 la 120g/km, pentru flota de automobile noi este realizat printr-
o abordare integrată ce implică producătorii de autoturisme, dar și alte părți
interesate cum ar fi producătorii de anvelope, autoritățile competente din
statele membre etc.
În România, politica în domeniul transporturilor urmăreşte alinierea continuă a
sistemului național de transport la principiile Politicii Comunitare de Transport definite în
Cartea Albă a Transporturilor (cu actualizările aferente) și cerințele de dezvoltare
durabilă a României.
Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național (programul “Rabla”) a fost
instituit în baza O.U.G. nr. 217 din 4 decembrie 2008, cu modificările şi completările
ulterioare și are următoarele obiective:
diminuarea efectelor negative a poluării aerului asupra sănătății populației și a
mediului, în aglomerările urbane, ca urmare a emisiilor de gaze de eşapament de
la autoturisme, cu nivel de poluare foarte ridicat;
încadrarea emisiilor în valorile limită admise la nivel european pentru aerul
ambiental;
prevenirea formării deşeurilor, ca urmare a abandonării autoturismelor uzate și
atingerea țintelor prevăzute de aquis-ul comunitar de mediu privind recuperarea
și reciclarea deşeurilor provenite din vehicule uzate.
O modalitate de reducere a presiunii exercitate de activitățile de transport de
mărfuri asupra calității aerului o reprezintă eficientizarea traseelor și a consumului de
combustibili în transportul de marfă, prin dezvoltarea și utilizarea sistemului de
transport intermodal.
În „Strategia de transport intermodal în România 2020” (mai 2011), se regăseşte
ideea de mai sus, lucrarea menționând faptul că: „Obiectivul general este dezvoltarea
sistemului național de transport intermodal de mărfuri în scopul eficientizării
transportului de marfă și al îmbunătățirii impactului transportului asupra mediului și a
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
siguranței traficului în România.” Pentru atingerea acestui obiectiv general, strategia
propune următoarele obiective specifice:
modernizarea şi/sau construirea unor terminale intermodale și a infrastructurii
aferente;
realizarea unor servicii intermodale de calitate;
implementarea unui sistem de urmărire, planificare și management a
transportului intermodal de marfă, utilizând sistemele inteligente de transport
disponibile pe piață;
stimularea promovării sistemului național de transport intermodal.
Având in vedere impactul semnificativ al transporturilor asupra calității aerului,
este necesar a se acționa rapid si eficient, in sensul reducerii acestuia, prin alinierea la
standardele Uniunii Europene, atât in ceea ce privește infrastructura de transport, cât si
normele de reglementare tehnologice în privința emisiilor autovehiculelor, toate acestea
împreună cu programe de stimulare a înnoirii parcurilor auto.
TENDINŢE
Tendinţele concentraţiilor medii anuale pentru principalii poluanţi din aerul
înconjurător NO2, SO2, CO, particule în suspensie, metale grele şi benzen în perioada
2008-2012 sunt reprezentate în graficele următoare, pe tipuri de staţii :
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
Grafic 12. NO2 - dinamica mediilor anuale pe tipuri de stații în perioada 2008-
2012
Grafic 13. SO2 - dinamica mediilor anuale pe tipuri de stații în perioada 2008-
2012
0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
35.00
40.00
45.00
2008 2009 2010 2011 2012
mic
rog/
mc
medii anuale statii FR
medii anuale statii FSUB
medii anuale statii FU
medii anuale statii I
medii anuale statii T
valoarea limita anuala
0
2
4
6
8
10
12
14
2008 2009 2010 2011 2012
mic
ogr
/mc
medii anuale statii FU
medii anuale statii I
medii anuale statii T
medii anuale statii EMEP
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
Grafic 14. CO - dinamica mediilor anuale pe tipuri de stații în perioada 2008-
2012
Grafic 15. PM10 - dinamica mediilor anuale pe tipuri de stații în perioada
2008-2012
Deşi s-au înregistrat reduceri semnificative ale concentraţiilor particulelor în
suspensie provenite de la emisiile din trafic şi din sectorul energetic, cea mai importantă
0.00
0.10
0.20
0.30
0.40
0.50
0.60
2008 2009 2010 2011 2012
mic
rog/
mc
medii anuale statii FU
medii anuale statii I
medii anuale statii T
medii anuale statii FR
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2009 2010 2011 2012
mic
rog/
mc
concentratii medii anuale statii FU
concentratii medii anuale statii I
concentratii medii anuale statii T
concentratii medii anuale statii EMEP
valoarea limita anuala
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
sursă de emisii este în continuare arderea combustibililor fosili pentru generarea
energiei termice/electrice şi încălzirea domestică.
Grafic 16. Benzen - dinamica mediilor anuale pe tipuri de stații în perioada 2008-
2012
Grafic 17. Pb – evoluția concentrațiilor medii anuale pe tipuri de stații în perioada
2008-2012
0
1
2
3
4
5
6
2009 2010 2011 2012
mic
rog/
mc
concentratii medii anuale statii FU
concentratii medii anuale statii I
concentartii medii anuale statii T
valoarea limita anuala
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
2009 2010 2011 2012
mic
rog/
mn
c
concentratii medii anuale statii FU
concentratii medii anuale statii I
concentratii medii anuale statii T
concentratii medii anuale statii EMEP
valoarea limita anuala
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
Grafic 18. Ni - evoluția concentrațiilor medii anuale pe tipuri de stații în perioada 2008-
2012
Grafic 19. Cd - evoluția concentrațiilor medii anuale pe tipuri de stații în perioada
2008-2012
0
5
10
15
20
25
2009 2010 2011 2012
ng/
mc
concentratii medii anuale statii FU
concentratii medii anuale statii I
concentratii medii anuale statii T
concentratii medii anuale statii EMEP
valoarea tinta
0
1
2
3
4
5
6
2009 2010 2011 2012
ng/
mc
concentratii medii anuale statii FU
concentratii medii anuale statii I
concentratii medii anuale statii T
concentratii medii anuale statii EMEP
valoarea tinta
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
Grafic 20. As - evoluția concentrațiilor medii anuale pe tipuri de stații în perioada
2008-2012
RADIOACTIVITATEA MEDIULUI
Radioactivitatea este proprietatea nucleelor unor elemente chimice de a emite prin
dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi electromagnetice. Aceasta este un
fenomen natural ce se manifestă în mediu.
Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive de origine
terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă substanţele
radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc.) şi radiaţia cosmică. Substanţele
radioactive de origine terestră există în natură din cele mai vechi timpuri, iar abundenţa
lor este dependentă de conformaţia geologică a diferitelor zone, variind de la un loc la
altul. Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile
de origine cosmică provenite din spaţiul cosmic și de la Soare. Substanţele radioactive
de origine cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia
radiaţiei cosmice cu elemente stabile. Rezultă astfel că toate organismele vii sunt
0
1
2
3
4
5
6
7
2009 2010 2011 2012
ng/
mc
concentratii medii anuale statii FU
concentratii medii anuale statii I
concentratii concentratii medii anuale statii T
concentratii medii anuale statii EMEP
valoarea tinta
Legendă
FU – fond urban FSUB – fond suburban FR – fond rural T – trafic I – industrial
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
expuse la radiaţiile ionizante de origine naturală, care toate la un loc formează fondul
natural de radiaţii.
Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul natural
de radiaţii care acţionează asupra organismelor vii.
Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în
mediu pe diferite căi:
intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii
nucleare;
accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (exemplu: accidentele
nucleare de la Cernobîl, Fukushima).
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte
din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din
cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC).
Coordonarea ştiinţifică, tehnică și metodologică a RNSRM este asigurată de
Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LNRR) din cadrul Agenţiei
Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).
La nivelul anului 2012, RNSRM a funcţionat cu un număr de 37 de Staţii de
Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura
organizatorică și administrativă a Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, precum
şi cu 88 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer (harta
1).
La nivelul anului 2012, evaluarea radioactivității mediului înconjurător de-a lungul
fluviului Dunărea, în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi, s-a
realizat prin intermediul a 4 laboratoare SSRM-uri aflate în structura organizatorică şi
administrativă a Agenţiilor pentru Protecţia Mediului județene, precum şi cu 18 staţii
automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer.
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
Harta 1. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului
Dintre cele 4 SSRM-uri, unul a funcţionat cu program de lucru de 24 ore/zi
(SSRM Bechet), iar restul cu program de lucru de 11 ore/zi.
Sub coordonarea LNRR - ANPM, RNSRM a
desfăşurat, în anul 2012, două tipuri de programe de
monitorizare a radioactivităţii mediului. Acestea au fost:
Programul naţional standard de monitorizare a
radioactivităţii factorilor de mediu, desfăşurat în mod
unitar de către toate SSRM din cadrul RNSRM; acest
program se desfăşoară permanent şi urmăreşte
evoluţia în timp a radioactivităţii factorilor de mediu;
Programul de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic – este
specific fiecărei zone; la nivelul anului 2012 s-a desfăşurat în paralel cu
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de
mediu.
Analizele efectuate pentru factorii de mediu monitorizaţi (aer - prin aerosoli,
depuneri atmosferice umede şi uscate, ape - prin ape de suprafaţă şi freatice, sol
necultivat, vegetaţie spontană) au fost: beta globale, beta spectrometrice şi gama
spectrometrice, precum şi determinarea debitului de doză gama.
Obiectivele monitorizării radioactivităţii mediului sunt:
detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică a nivelurilor de
radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional;
notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică și
susţinerea, cu date din teren, a deciziilor de implementare a măsurilor de
protecţie în timp real;
controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului,
în acord cu cerinţele legale, și limitele autorizate la nivel naţional;
evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la
radiaţii, datorate practicilor sau accidentelor radiologice;
urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în
evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică;
furnizarea de informaţii către public.
PROGRAMUL NAŢIONAL STANDARD DE
MONITORIZARE A RADIOACTIVITĂŢII FACTORILOR DE
MEDIU
RADIOACTIVITATEA AERULUI
Monitorizarea calităţii aerului din punct de vedere al
radioactivităţii este prima cale de identificare a prezenţei
radionuclizilor naturali şi artificiali în atmosferă, peste
limitele fondului natural.
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
În acest scop sunt efectuate determinări ale debitului dozei gama, determinări
beta globale şi gama spectrometrice asupra aerosolilor atmosferici, precum și asupra
depunerilor atmosferice totale (umede și uscate) şi determinări beta globale asupra
depunerilor atmosferice umede.
Debitul dozei gama
Determinarea debitului dozei gama se realizează cu frecvenţă orară. Valorile
obţinute dau o primă indicaţie asupra radioactivităţii din atmosferă.
Variaţia anuală a debitului dozei gama înregistrată în anul 2012 este prezentată în
graficul 21.
Grafic 21. Variaţia medie anuală a debitului dozei gama, în anul 2012
Notă: limita de avertizare pentru debitul dozei gama (conform O.M. nr. 1978/2010 ) este de 1 µSv/h.
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
Dr.Tr.Severin Bechet Zimnicea Călăraşi
[µSv
/h]
media anuală maxima anuală limita de avertizare
Raport anual – Calitatea Aerului în anul 2012 – Proiect “Danube WATER integrated management”
Graficul prezentat a fost obţinut prin medierea valorilor de debit de doză,
înregistrate orar în anul 2012. Eroarea asociată acestei analize este sub 15%.
Aerosoli atmosferici
Probele de aerosoli atmosferici sunt prelevate prin aspirare pe filtre, care sunt
analizate beta global și gama spectrometric.
Prelevarea aerosolilor atmosferici se realizează în cadrul SSRM în funcţie de