The European Union’s Tacis Programme for Moldova Support to Export Promotion and Investment Attraction in the Republic of Moldova PIATA DE LEGUME SI FRUCTE PROASPETE SI CONGELATE DIN ROMANIA MAI 2009 This project is funded by the European Union A project implemented by GFA Consulting Group in consortium with IDI
114
Embed
Raport Piata Romaniei de Fructe Si Legume Proaspete Si Congelate Final
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
The European Union’s Tacis Programme for Moldova
Support to Export Promotion and Investment Attraction in the
Republic of Moldova
PIATA DE LEGUME SI FRUCTE PROASPETE SI CONGELATE
DIN ROMANIA
MAI 2009
This project is funded by the European Union
A project implemented by GFA Consulting Group in consortium with IDI
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
bananele 8%, perele, visinele, piersicele si nectarinele in jur de 1.5% fiecare.
Figura 1.1 Structura consumului de fructe, %
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00
Alte
Prune
Piersice
Visine
Caise
Pere
Mere
Pepeni
Struguri
Citrice
Fructe exotice
Banane
Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Legumele
Piata legumelor proaspete a totalizat in anul 2007 4.03 milioane tone, ceea ce a
achivalat cu 187.2 kg pe cap de locuitor. In perioada 2001 - 2007 consumul de
lgume proaspete a crescut cu 27.17%. Structura consumului de legume se przinta
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Fructe 48.1 45.4 59.6 77.4 75.9 83.2 88.1
Legume 147.2 147.2 177.7 183.3 162.6 181.7 187.2
Total 195.3 192.6 237.3 260.7 238.5 264.9 275.3
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
5
in felul urmator: Varza 34%, tomate 19%, ceapa 10%, morcovii si adreii cate 9%,
castravetii 5%, usturoi 2%, restul revenidnu-le altor legume.
Figura 1.2 Structura consumului de legume, %
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00
Alte legume
Ardei
Morcovi
Varza
Usturoi
Ceapa
Castraveti
Tomate
Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
1.2 Valoarea pietei
In anul 2007 valoarea toatla a pietei de fructe si legume proaspete era estimata la
700 ml. Euro, inregistrand o crestere de circa 15% fata de anul 2006. Pentru anul
2008 conform datelor preliminare se estimeaza ca valoarea pietei va atinge cifra de
1 miliard de Euro. In jur de 60% le revin legumelor proaspete si 40% fructelor.
Cresterea valorii pietei este determinata in primul rand de cresterea preturilor pe
piata interna.
1.3 Caracteristicile pietei
Oferta de legume si fructe de pe piata romaneasca poate fi structurata pe doua
categorii: productie autohtona si importuri. In cazul ofertei de fructe si legume
romanesti se inregistreaza doua perioade de varf : sezonul de vara si toamna. In
cazul productiei de import peroadele de varf sunt iarna-primavara. Oferta de fructe
si legume autohtone nu acopera intreaga perioada a anului, vara se inregitreaza
varf de crestere si iarna lipsa totala de produse.
Pata romaneasca are tendinta de orientare a consumului catre lgumele si fructele
produse pe plan local, considerate cu gust natural.
In ceaa ce priveste comportamentul de cumparare si consum al legumelor si
fructelor proaspete se observa o schimbare a mentalitatii romanilor – cumparatorul
este dispus sa plateasca mai mult pentru un produs de calitate, si in acelasi timp
este deschis fata de produsele noi si excentrice. Desi consumatorul roman era
cunoscut drept consumator traditionalist, in ultimii ani a crescut consumul de
anumite specialitati cum ar fi salata eisberg, varza chinezeasca, sparanghel,
andive, rosii cherry. Aceasta crestere se datoreaza atat dezvoltarii segmentului
gastro, emanciparii gusturilor clientilor, cat si a cresterii puterii de cumparare.
Exista cel putin doua categorii de consumatori : cei cu buget redus, care cauta
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
6
produse ieftine, unde aspecul nu mai conteaza foarte mult si consumatori cu buget
mare, care nu vor decat un produs impecabil.
Piata inregistreaza un trend ascendent sustinut, influentat intr-o oarecare masura
de cererea consumatorilor, dar si de aparitia si expansiunea lanturilor de retail
internationale sau dezvoltarea segmentului Horeca.
1.4 Sezonalitatea vanzarilor
Vanzarile de fructe si legume sunt neuniforme pe parcursul anului si au un caracter
sezonier pronuntat. In general consumul acestor produse este preponderent in
sezonul cald, perioada in care se inregistreaza cersteri de 70-80% fata de lunile de
iarna. Incepand cu luna mai procentul consumului de legume din productia interna
reprezinta 60%. In aceasta perioada ca mai mare pondere o au castravetii, rosiile,
varza timpurie si verdeturile. Consumul mai mare a acestor produse este sustinut
si de preturile relativ mici la care se vand fructele si legumele in perioada
respectiva.
1.5 Segmentarea pietei
Piata romaneacsa de legume si fructe proaspete poate fi divizata in trei
segmente principale: segmentul comertului cu amanuntul, segmentul HORECA si
sgmentul industriei prelucratoare. Cotele acestor segmente in vanzarile de fructe si
legume se prezinta in felul urmotor:
Segmentul comertului cu amanuntul detine o cota de 50% din volumul vanzarilor,
segmentul HORCA -30% si segmentul industriei prelucratoare 20%.
Sectorul Comertului cu amanuntul se divizeaza in trei mari grupe : comertul modern
reprezentat de marile lanturi de magazine, comertul traditional reprezentat de
magazinile individuale si pietele agricole.
Trebuie de mentionat ca toate trei grue sunt canale importante de vanzare a fructelor si
legumelor proaspete. Ponderea acestor canale este schimbatoare in functie de sezon.
Astfel, pietele detin o pondere insemnata in vanzari in perioada de vara-toamna, fiind
un canal important pentru comercializarea produselor autohtone. In ceea cepriveste
lanturile de magazine circa 70% din fructele si legumele proaspete comercializate prin
ele provin din import. Cauza fiind cerintele stabilite de aceste lanturi fata de calitatea
produselor atat din punct de vederea al aspectului, calibrarii, si ambalarii cat si din
punct de vedere al service-ului oferit de furnizor si anume livrea promta, care de obicei
se realizeaza odata la 2 zile, disponibilitatea permaneta a produselor din oferta precum
si gama de produse completa. Aceste cerinte de cele mai multe ori nu pot fi asigurate
de producatorii locali. Pondrea lanturilor de magazine in totalul vanzarilor de fructe si
legume creste in perioada de extrasezon. Comertul traditional, reprezentat in principal
de magazinele individuale deocamdata nu joaca un rol important in comertul cu fructe
si legume proaspete, problema fiind in principal de spatiile mici de care dispun pentru
expunerea produselor si conditiie de stocare. Totdata, in ultima perioada se observa o
activizare a acestui segment determinata in principal de cateva aspecte : in primul rand
proximititatea fata de consumator, necesitatea de a extinde gama de produse oferite in
special pe produsele de prima necesitate pentru a putea face fata concurentei lanturilor
mari de magazine, si in al treilea rand constientizarea importantei fructelor si legumelor
proaspete pentru cifra de afaceri si profitabilitatea business-ului.
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
7
Segmentul industriei prelucratoare este un « consumator » important de fructe si
legume paoraspete atat autohtone cat si de import in special in perioada cand productia
autohtania nu este disponibila in volume necesare. Ponderea acestui segment difera de
la an la an cauziele fiind multiple, lipsa de materie prima determinata de conditiile
climaterice nevavorabile, preturile inalte la materie prima ceea ce poate conduce la un
pret final ridicat pentru produsele finite. In cazurile respective intreprinderile din sector
fie apeleaza la importuri si atunci devin un cumparator important pentru producatorii
externi, fie isi micsoreaza volumul de productie daca oferta externa cu corspunde
cerintelor, fapt inregistrat in ultimii 2 ani.
In ceea ce priveste caracteristicile acestui segment el se caracterizeaza printr-un grad
inalt de concentratie, exista cateva intreprinderi mari care detin ponderea importanta
pe piata atat din punct de vedere a volumului de productie cat si din puncte de vederea
al achiztiilor de materii prime.
HORECA -Importanta sectorului Horeca a crescut in ultimii ani. Consumul in afara
casei a sporit odata cu cresterea veniturilor populatiei, mai ales in randul
persoanelor active, sau in cadrul familiilor fara copii unde ambii parteneri lucreaza.
Segmentul Horeca include de asemenea cantinele si unitatile institutionalizate cum ar fi
spitalele, peneticiarele, armata, scolile si universitatile. Trebuie de mentionat ca
produsele principale care se comercializeaza in sectorul dat sunt salatele, legumele de
baza (rosiile, castravetii, varza), precum si specialitatile cu ar fi andivele, conopida, etc.
Livrarea produselor se face fie direct, fie prin intermediul retelelor cach&carry, fie
produsele sunt achiiziionate in piete. In ceea ce priveste vanzarea catre unitatile
institutionalizate acestea se realizeaza prin intermediul licitatiilor.
1.6 Productia
Romania este unul din cei mai importanti producatori de fructe si legume din cadrul
Uniunii Europene plasandu-se in anul 2006 pe locul 6 cu aproape 5% din totalul
productiei UE in volum. Sectorul de legume si fructe proaspete detine o pondre mai
mare in totalul productiei agricole fata de media Uniunii Europene. In acelasi timp
productia este mult mai fluctuanta ca in Uniunea Europeana, cel mai probabil pe
fonul lipsei unei strategii de dezvoltare a sectorului. Productia locala este una
foarte fragmentata venind in proportie de 90% de la gospodarii private si numai
10% de la ferme si companii.
Fructele
In 2007 productia totala de fructe proaspete (inclusiv strugurii utilizati la productia
vinurilor) a fost estimata la circa 2.1 milioane tone.
Strugurii reprezinta cel mai important produs detinind o cota de 39% din volumul
productiei de fructe. Circa 75% din productia de struguri revin soiurilor tehnice
utilizate in producerea vinurilor, 25% le revin soiurilor de masa destinati
consumului uman.
Pepenii verzi si galebi (harbujii si zemosii) se plaseaza pe locul 2 in volumul
productiei de fructe cu o cota de circa 30% si cu un volum de circa 640 tone in anul
2007. Locurile trei si patru le revin merelor si prunelor cu 15% si respectiv 10%. In
total cele patru grupe de produse detin 95% din volumul productiei de fructe.
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
8
Din analiza evolutiei productiei de fructe in ultimii 5 ani se observa o scadere
continua per total grup produse, scaderea fiind influentata si de conditiile
meteorologice nefavorabile in perioada de vegetatie. Astfel, la momentul actual
productia autohona asigura doar 15% din necesarul de fructe al Romaniei (sursa
patronatul producatorilor de fructe si legume – Prodcom).
Tabel 1.2 Productia de fructe proaspete in Romania, 2003-2007, mii tone
2003 2004 2005 2006 2007
Total fructe, din care: 3880.3 3724.3 2796.8 3002.1 2100.3
Struguri* 1078 1230.4 505.8 912.4 821.3
Pepeni verzi si galbeni 764.6 765.1 691.8 641.8 640
Mere 811.1 1097.9 638.0 590.4 316.4
Prune 909.6 475.8 622.3 598.8 219.4
Cirese si visine 98.5 51 117.9 104.8 26.1
Pere 103.8 45.9 88.9 62.4 22.7
Capsuni 14.9 14.5 18.2 21.6 15.3
Piersici si nectarine 18.0 19.6 29.8 17.4 9.2
Caise si zarzare 42.6 20.7 52.4 38.8 6.8
Alte fructe 39.2 3.4 31.7 13.7 23.1 * Aceatsa categorie include srugurii de soiuri tehnice si de masa Nota : incude fructele pentru consumul direct si industrial Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Legume
Productia de legume proaspete a fost estimata in anul 2007 la nivelul de 3.2
milioane tone. Datele statistice indica faptul ca principalele legume cultivate in
Romania in ordinea cantitatii sunt varza (35%), rosiile (18%), ceapa (10%), ardei
(9%). Productia legumelor inregitreaza scaderi sau stationari din 1999 si pana in
present.
Tabel 1.3 Productia de legume proaspete in Romania, 2003-2007, mii tone
2003 2004 2005 2006 2007
Total legume: din care 3919.9 4008.8 2932.8 3497.1 3172.7
Varza 1019.2 919.1 1009.4 1106.0 1120.0
Tomate 818.9 1330.1 627.0 835.0 555.4
Ceapa uscata 350.4 332.8 363.6 390.7 312.2
Ardei 249.1 237.2 203.8 279.1 280.0
Morcovi 227.4 209.4 222.0 265.6 266.0
Castraveti 151.3 199.5 142.9 156.4 157.0
Usturoi uscat 76.5 65.9 68.4 64.2 65.0
Alte legume 1027.1 714.8 295.7 400.1 417.1 Nota: Include legume pentru consumul uman si industrial. Nu include pepenii verzi si galbeni. Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Fata de tarile din Europa Centrala si de Est, Romania se situeaza pe locul trei in
privinta suprafetei totale cultivate cu o suprafata de circa 600000 de hectare.
Aceasta o plaseaza cu mult inaintea urmatoarei clasate (Ungaria cu circa 140000
de hectare), dar cu mult in urma ocupantelor primelor pozitii, respectiv Rusia cu 5
milioane hectare si Polonia cu un million de hectare cultivate cu legume.
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
9
Chiard daca suprafata cultivata a crescut usor in ultimii cinci ani, productia
autohtona de legume a fost fluctuanta pe fonul unor evenimente meteorologice si a
unui management slab al activitatilor in agricultura. Astfel, Romania isi mentine
pozitia a treia in zona din punct de vedere al productiei totale, dar productia la
hectar este una slaba, sub Rusia si mult sub Ungaria si Polonia. La momentul
actual productia autohtona de legume acopera in jur de 70% din consum (sursa
patronatul producatorilor de fructe si legume – Prodcom).
1.7 Tendinte pietei
Volumul si calitatea fructelor si legumelor proaspete sunt direct dependente de
conditiile climaterice. Ulitimii ani se caracterizeaza prin perioade de secete sau ploi
ambundente care au inflientat negativ productia unor categorii de fructe si legume.
Aceste fluctuatii au inflenta directa asupra preturilor si asupra importurilor si sunt
dificil de prezis. Totdata, lipsa unei organizari a producatorilor locali in asociatii
profesionale, productivitatea scazuta determinata de un sistem de irigatii slab
dezvoltat, investitile insuficiente in sector vor determina si in continuare declinul
productiei autohtone, favorizand in acest fel importurile. Un alt aspect important al
secoturlui il reprezinta micsorarea numarului de producatori din cauza dificultatilor
pe care le intampina acestia in alinierea la reglementarile Europene.
Principalele puncte slabe ale sectorului enuntate chiar de reprezentantii acstuia
care pot fi « speculate » de producatorii externi sunt urmatorele:
Reducerea semnificativa a patrimoniului pomicol, faramitarea si dispersarea
suprafetelor cultivate cu legume ;
Lipsa tehnologiilor performante de cultivare si procesare ;
Randamnete scazute la hectar ;
Lipsa spatiilor de depozitare;
Suprafete pomicole in declin si abandonate ;
Grad scazut de asociere a fermierilor in grupuri de producatori ;
Costuri de productie ridicate.
In ceea ce priveste dendintele de consum studiile comportamentului
consumatorului indica schimbari majore determinate de urmatorii factori :
Schimbarea structurii populatiei si anume se inregistreaza o crestere rapida a
numarului de persoane varstnice si o micsorare a numarului persoanelor
tinere ;
« Diluarea » familiilor – numarul prsoanelor in familii se diminueaza din cauza
numarului mai mic de copii. Mai mult, numarul familiilor de o persoana este in
crestere, care face acest grup foarte important pentru furnizorii de produse
alimentare ;
Cresterea veniturilor populatiei are influenta asupra stilului de vita si
preferintelor de consum. Chiar daca veniturile inregistreaza cresteri, piata
romaneasca de produse alimentare devine din ce in ce mai competitiva si
ajunge la saturatie, iar dinamica vanzarilor va fi determinata in cea mai mare
parte de directionarea consumatorilor catre produse noi.
In ceea ce priveste preferintele fata de alimente si nutritie tendintele sunt urmatoarele :
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
10
Siguranta produselor – produsele alimentare trebuie sa fie sigure, iar consumul
lor nu trebuie sa creieze riscuri pentru sanatate ;
Alimente sanatoase – continutul de grasimi, zahar si sare in produse alimentare
trebuie sa fie limitat ;
Consumul de fructe si legume proaspete – interesul fata de aceste produse este
in crestere, in special din cauza vitaminelor si antioxidantilor pe care aceste
produse le contin, care se presupune ca au proprietati de prevenire a bolilor
cardiace si cancerului ;
Convenienta – populatia devine din ce in ce mai activa atat din punct de vedere
al angajamentului lor in campul muncii cat si din punct de vedere al vietei
sociale. Ca rezultat tot mai putin timp ramane pentru prepararea mancarurilor.
De aceea cererea pentru produse semipreparate este in crestere.
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
11
CAPITOLUL 2. PIATA DE LEGUME SI FRUCTE CONGELATE
2.1 Volumul pietei
In ultimii ani piata romaneasca de fructe si legume congelate se afla pe un trend
ascendent fapt materializat prin accentuarea concurentei, sporirea calitatii
produselor diversificarea sortimentala si practicarea unor preturi competitive.
Evolutia pozitiva a economiei romanesti in ansamblul ei, sporirea veniturilor
consumatorilor, a nivelului de trai si educare a determinat o ascensine a numarului
de magazine si restaurante si implcit a gamelor de produse comercializate. Toate
acestea au generat un trend ascendent al vanzarilor de fructe si legume congelate.
Piata tinde spre atingerea nivelurilortarilor Uniunii Europene.
In conditiile in care producatorii de legume si fructe congelate activi pe piata locala
pot fi numarati pe degete, iar dintre acestia doar 2 au facilitati de productie locale
de dimensiuni mari, oferta de legume si fructe congelate este puternic influentata
de importuri, care acopera circa 85%- 90% din consum. Romania a devenit in
ultimii ani o piata de desfacere veritabila pentru astfel de produse de import, iar in
lipsa unui numar mare de producatori puternici autohtoni aceasta tendinta se va
mentine si in viitor. Tinand cont de tenditele de consum companiile din domeniu
apreciaza ca piata romaneasca are un important potential de exploatat si ca pe
viitor importurile vor domina si in continuare in conditiile in care consumatorii de
fructe si legume congelate devin din ce in ce mai atenti la calitatea produselor.
In primul rand trebuie de mentionat ca piata de consum pentru fructe congelate
este destul de mica in Romania si de accea reflectarea acesteia in statisticile de
consum nu se efectueaza. Astfel, in continuare piata fructelor si legumelor
congelate va fi analizata prin prisma legumelor.
In conformitate cu clasificarea Euromonitor gama de legume congelate include toate
legumele ambalate care au fost procesate inainte de ambalare. Procesarea se refera la
indepartarea cojilor sau pielitelor si taierea legumelor, obtinandu-se astfel un prodous
gata de preparare sau adaugare la alte ingrediente. In aceasta categorie sunt incluse
produsele monovegetale precum mazarea, porumbul, pastaile, etc., dar si mixurile de
legume sau mixurile pe baza de orez. Din aceasta categorie sunt exclusi cartofii
congelati, insa sunt incluse produsele precum morcovii in sos de ciuperci, conopida in
sos alb sau legume in sos de smantana.
Volumul pietei de legume congelate este estimat la circa 19000 tone in anul 2007
(figura 2.1). Dinamica vanzarilor totale de legume congelate in perioada 2003-2007
indica o crestere in volum intre 50% si 100% pe an. Evolutia spectaculoasa este
determinata atat de accesul facil in Romania al producatorilor din UE, dar si de evolutia
comportamentului consumatorilor din mediul urban. In ultima perioada mentalitatea
consumatorului a suferit modificari importante, acesta constientizand faptul ca
produsele congelate sunt foarte sanatoase si isi pastreaza proprietatile initiale. Astfel,
piata a crescut datorita cresterii gradului de informare a consumatorului referitor la
alimentatia sanatoasa. De asemenea, categoria produselor congelate a fost
impulsionata si de expansiunea marilor lanturi de magazine, care aloca spatii generoase
acestui segment de produse, devenind unul dintre principalii factori de imbold al
consumului.
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
12
Figura 2.1. Dinamica vanzarilor legumelor congelate in expresie naturala,
tone
3000
6000
19000
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
20000
2003 2005 2007
Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Considerand consumul de legume congelate de 19000 tone in 2007, consumul mediu
per capita reprezinta 0.84 kg/loc. Pentru comparatie acest indicator la nivelul Uniunii
Europene este de 5.61 kg/loc. Cel mai mare consum este inregistrat in Franta de 9.8 kg
per capita anual.
2.2 Valoarea pietei
In anul 2007 valoarea pietei Romanesti de legume congelate a fost estimata la
circa 25 milioane de Euro. Dinamica pietei in valoare a inregitrat un ritm de
crestere similar celui inregistrat pentru vanzarulile in volum.
2.3 Structura vanzarilor pe produse
Amploarea pe care a avut-o in ultimii an retailul romanesc si orientarea
consumatorilor catre un stil de viata sanatos au imprimat un trend ascendant
vanzarilor de legume congelate. Principiul “cinci pe zi” adica cinci portii de legume
si fructe pe zi (recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii) este tot mai bine
intiparit in mintea consumatorului. Legumele congelate ofera solutii si atunci cand
diferite sortimente de legume nu sunt coapate inca.
Potrivit unu studiu de retail audit (realizat de agentia MEMBR Romania) in
intervalul decembrie 2007 – noiembrie 2008, grupa produselelor de baza, cum ar fi
mazarea, bamele si pastaile au inregistrat o cota de piata 42% din vanzarile in
volum si 38% din valoarea vanzarilor, in carul acestei categorii demarcandu-se
mazarea cu 64.5% vanzari in volum si 64.2% in valoare. Grupa mixurilor de
legume au inregistrat o cota de 41.5% in volum si 44.3% in valoare, din totalul ei
mixurile pe baza de orez detin 15,4% in volum si 16,4% in valoare, restul
revenindu-le amstecurilor de legume. Ultimul loc le-a revenit produselor speciale
(spanac, porumb, broccoli, ciuperci, varza de Bruxelles si altele) ponderea carorara
in total vanzari a fost de 16.5% in volum si 17.8% in valoare. In cadrul acestei
grupe vanzarile repreentative le inregistreaza produsele din spanac, porumb si
broccoli.
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
13
2.4 Sezonabilitatea vanzarilor
Sezonabilitatea vanzarilor se observa si la aceste produse, astfel vanzarile cresc cu
un ritm de pana la 200% in ultimile 2 luni ale anului si in perioada februarie-
martie, comparativ cu restul lunilor. Totodata, in ulimii ani se observa o tendinta de
crestere a vanzarilor si in perioada de vara, ceea ce inseamna ca consumatorul
devine fidel acestor produse in toata perioada a anului, varfurile ramanand totusi
intervalul octombrie- aprilie.
2.5 Segmentele
Din punct de vedere al segmentelor de piata acestea se grupeaza in doua mari
categorii carora li se adreseaza distribuitorii – segmentul retail si segmentul
HORECA Primul segment poate fi caraterizat astfel : clienti speciali – lanturi de
magazine internationale, cu o dezvoltare rapida (hipermarket, supermarket,
cash&cary) si magazine individuale, lanturile de magazine alimentare care ocupa
suprafete mici si comercializeaza o gama mai restransa de produse.
Segmentul de retail este in continua expansiune, datorita constientizarii de catre
comercianti a potentialului pietei romanesti, acestea intrecandu-se in lansarea de
noi produse si de ameliorarea imaginii produselor deja existente. Retailul modern
aduce circa 80% din vanzari.
Segmentul HORECA care cuprinde reteaua hoteliera si restaurante detine in jur de
20% din vanzari. Gama destinata sectorului HORCA contine legume congelate
ambulate la 1 - 2,5 kg.
2.6 Productia
Producatorii de legume si fructe congelate activi pe piata locala pot fi numarati pe
degete, iar dintre acestia doar 2 Frigorifer (Tulcea) si Legofruct (Timisoara) au
facilitati de productie de dimensiuni mari restul fiind companii mici. Totdata,
trebuie de mentionat faptul ca ambele societati si-au extins capacitatile de
productie destul de recent.
Frigorifer Tulcea in anul 2006, in urma procesului de modernizare si-a sporit
capacitatile de productie pana la 600 tone/luna. Analiza sotimentelor produse de
acest producator a evidentiat faptul ca legumele conservate detin 100% din
productia unitaii. In anul 2006 productia realizata la Frigorifer a fost de 2100 tone.
Urmand ca in urmatorii 5 ani productia anuala sa sporeasca pana la 10000 tone.
Legofruct si-a la lasat productia abia in luna martie a anului 2008. Capacitatea de
productie a acestei intreprinderi evaluata in functie de capacitatile de producte pe
ora, capacitatile de stocare si perioada utila de functioanare a fost estimata la 6000
tone/an. Pentru anul 2008 a fost planificat un volum de productie de 2000 tone.
Gama de produse a soceitatii include atat legumele cat si fructele congelate.
2.7 Tendintele pietei
Pe piata romaneasca se observa o tendinta de orientare dinspre categoria
legumelor si fructelor uscate (consrve de fucte si legume) catre cea a legumelor
congelate. Aceasta tendinta se va accentua treptat fiind determinata de politica
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
14
marilor magazine (exemplu crearea unor raioane specifice pentru produse fresh
ambalate) dar si de actiunile de informare desfasurate de producatori.
Modificarea stilului de viata va determina orientarea consumatorilor catre produse
comod, simplu si rapid de preparat. Consumatorii de legume congelate devin din ce
in ce mai atenti la calitatea produselor si la raportul pret/calitate, iar modalitatea
de abmalare si accesibilitatea vor fi factori importanti importanti in procesul de
cumparare.
Piata se va mari odata cu cresterea puterii de cumparare, a dezvoltarii lanturilor de
magazine precum si odata cu educarea consumatorilor si modificarea preferintelor
de consum. In viitor va creste consumul de legume congelate ca urmare a rimului
de viata tot mai alert.
In ceea ce priveste jucatorii de piata se estimeaza faptul ca pe piata vor ramane
doar concurentii puternici cu produse de calitate buna si foarte buna.
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
15
CAPITOUL 3. SISTEMUL DE DISTRIBUTIE
In Romania structura retailului poate fi grupat in doua categorii: comertul modern
(unde sunt incluse retelele internationale de magazine, cum sunt Metro, Carrefour
etc) si comertul traditional, care cuprinde restul tipurilor de magazine.
Raportul intre canalele de comert traditional si cel modern constituie in Romania
aproximativ 70/30, cu o parte mare a retailului modern in orase el fiind practic
absent in zonele rurale. Tendinta caracteristica tarilor Europei de Vest, unde retailul
modern detine pana la 80% din piata, si dezvoltarea continua a acestui sector in
Romania, indica faptul ca in urmatorii ani comertul modern va prevala asupra
comertului traditional.
3.1 Structura retailului romanesc
Chiar daca retailul modern romanesc este inca in urma celui din tarile Vest
europene, el se dezvolta cu ritmuri rapide. Retailul modern atrage tot mai multi
consumatori in detrimentul retailului traditional, chiar daca acesta joaca inca un rol
important in comertul cu bunuri de larg consum si in special cel al produselor
alimentare.
Infrastructura de comert cu produse alimentare a inregistrat mari schimbari in
ultimii ani, astfel ponderea retailului modern creste tot mai mult pe cand ponderea
retailului traditional este in descrestere.
Univers magazine food & non food 2006 2007
Hyper/Supermarketuri 403 543
Magazine alimentare ≤20 mp 32582 32574
Magazine alimentare 20 - 40 mp 33221 31626
Magazine alimntare > 40 mp 8992 9542
Chiscuri 5730 5001
Farmacii 5408 6078
Macelarii 780 815
Magazine din benzinarii 1463 1241
Magazine de cosmetice 1092 1103
Magazine cu hrana penru animale 1758 2024
Anul 2007 este considerat unul important in istroia comertului romanesc motivele
fiind : in primul rand expansiunea teritoriala a retailerilor a fost mai rapida ca
niciodata si in al doilea rand a inceput perioada de concentrare, prezenta mai
multor magazine din acelasi lant in acelasi oras deja nu mai este o noutate.
Comertul modern patrunde din ce in ce mai adanc in orasele mici, mai ales prin
intermediul discounterilor, care tintesc deja localitatile cu 15000 de locuitori.
In ceea ce priveste comertul traditional, datele Nilsen arata ca universul de
magazine este relativ stabil, cel putin pe segmentul magazinelor alimentare mai
mari de peste 20 mp. Chiscurile sunt intr-un regres puternic, dar se observa
aparitia unor magazine « specializate », precum cele de produse naturiste,
ecologice, macelariile, etc. ce capata tot mai mare importanta in ponderea
vanzarilor de FMCG.
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
16
Hypermarketuri
Conceptul Hypermarketurilor este de a aduce „totul sub un acoperis”, in magazine
fiind in vanzare de la paine si zarzavat, produse alimentare si bunuri de larg
consum, pana la carti, imbracaminte, mobilier, aparatura electrocasnica si obiecte
de gradinarit. Numarul de produse care este comercializat intr-un hypermarket
poate ajunge la 10,000. In afara de diversitatea produselor, un alt atu al unui
hypermarket este confortul clientului, cu spatii de vanzare moderne, bine iluminate
si cu acces direct la raft. Serviciile sunt asigurate de un numar mare de angajati –
peste 700 de fiecare magazin. De asemenea, in jurul hypermarketelor exista de
obicei magazine specializate (spre exemplu, la Carrefour exista Bricostore si
Mobexpert), toate acestea concentrandu-se intr-un centru comercial care sa
satisfaca toate exigentele consumatorilor.
Hypermarketurile reprezinta un format de magazine cu mare priza la publicul
romanesc, prin posibilitatile de alegere, serviciile si formele de divertisment
asociate acestuia. La nivel national, aceste magazine revendica, deja, aproximativ
14% din valoarea cheltuielilor din FMCG, cota care aproape s-a dublat fata de 2006
(8%).
Retea Numar de filiale 2007 Deschideri in 2008
Carrefour 9 8
Real 14 7
Kaufland 31 10
Auchan 3 3
Cora 3 1
Pic 4 3
Supermarketuri
Retelele de supermarket-uri se impart in doua categorii: (i) retele cu acoperire
nationala, care apartin in majoritate retailerilor internationali si (ii) retele cu
acoperire locala, la nivelul unui oras. La fel ca si restul tipurilor de retele
supermarketurile au continuat si ele procesul de extindere, dar nu intr-un ritm atat
de rapid. Acest format se straduie inca sa-si gaseasca pozitionarea optima intr-un
spatiu unde concurenta vine atat din partea hypermarketurilor, cat si a
magazinelor discount. Aceste magazine reprezinta cea mai "vanata" tinta de
achizitii, de catre formatele mari. In conditiile in care, in prima jumatate a anului
2007, hypermarketurile aveau o cota de piata aproape dubla fata de intreg anul
2006, raportat la aceeasi perioada, cota de piata a supermarketurilor a ramas
aproape constanta, 15% (cf. Clasificarii GfK, supermarketurile fiind definite ca
magazinele cu autoservire si cel putin doua case de marcat).
Retea Numar de filiale 2007 Deschideri in 2008
Billa 28 10
Mega Imge 20 6
Ethos 16 5
GMarket 7 4
Trident 5 4
La Furmi 15 4
Primavara 9 2
Wolf 4 2
Interex 10 6
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
17
Spar 14 11
Artima 21 -
Magazine Discount
Acest tip de magazine au un anume tip de furnizori si un anume public-tinta, care
adora chilipirurile. Sunt magazine cu marfuri mai putine, dar cu preturi mai mici
decat in supermarketuri sau alte tipuri de magazine. Preturile sunt insa mai mici,
ca la o lichidare de stoc permanenta, iar periodic, au oferte ultraspeciale, de
produse leader la preturi mici. O alta caracteristica a acestui tip de magazine este
numarul mare de vizitatori. Marfurile care sunt comercializate sunt in special cele
de larg consum (produse alimentare, legume, fructe, panificatie, lactate,
cosmetice, produse pentru menaj, imbracaminte).
Exista doua mari tipuri de magazine discount: hard si soft. Primul, asa cum ii spune
si numele, isi reduce oferta la mai putin de 700 - 800 de articole, marea lor
majoritate marci proprii, ponderea lor putand merge si pana la 90%. Magazinele nu
servesc altui scop decat aceluia de a oferi produse cu preturi cat mai mici,
sacrificand, astfel, ambianta, serviciile, merchandisingul etc. Soft-discount se
refera la un concept ceva mai prietenos, cu o oferta mai generoasa de produse,
chiar si pana la 1.500 de articole, si cu o selectie mult mai bogata de marci
nationale. Magazinele discount din Romania sunt mai aproape de conceptul soft-
discount, fie si numai pentru faptul ca, deocamdata, consumatorul roman nu prea
are incredere in produsele pe care nu le cunoaste, iubeste alegerea si vrea sa fie
rasfatat atunci cand face cumparaturi. Discounterii din Romania s-au adaptat
acestor obiceiuri si vor continua sa-si adapteze sortimentatia, dovada si actiunile
de rebranding, de remodelare a magazinelor sau de asociere cu macelarii sau
brutarii, ca puncte suplimentare de atractie catre magazine. De asemenea, unele
retele din Romania promoveaza conceptul de hypemarket discount (promovat de
Auchan si Kaufland), dar prin suprafata de vanzare si marimea sortimentatiei nu se
pot asimila tipului de discounter clasic explicat mai sus.
Cota magazinelor discount a ajuns la 5%, si s-ar putea dubla, in 2008, analizand
proiectele de expansiune ale jucatorilor de pe acest segment.
Retea Numar de filiale 2007 Deschideri in 2008
Pennny market 20 20
Profi 35 10
Plus discount 50 30
Minimax
discount
10 20
CASH&CARRY
Desi continua sa fie confundate cu hyper sau supermarketurile, magazinele
cash&carry si-au definitivat aria de activitate: micii comercianti si sectorul horeca.
De altfel, toate actiunile din ultima vreme ale celor doi operatori de cash&carry s-
au indreptat evident catre cucerirea si fidelizarea clientilor profesionisti, targetul
fiind cu precadere cel gastro, creditat cu cresteri spectaculoase in anii viitori.
Conform GfK, magazinele cash&carry (alaturi de alti distribuitori en-gross) au o
cota de piata de 5%, la nivel national.
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
18
Retea Numar de filiale 2007 Deschideri in 2008
METRO 23 0
Selgros 16 2
La nivel national, formatele de comert modern joaca un rol din ce in ce mai
conturat, acoperind in primele noua luni ale anului 2007 circa 38% din valoarea
bunurilor de larg consum. Cea mai spectaculoasa crestere au avut-o
hypermarketurile - de la 8% in 2006, la 14% in primele trei trimestre ale lui 2007.
Un aport special la aceasta crestere remarcabila l-a avut Kaufland, care a preluat
conducerea in top-ul principalilor retaileri. Hypermarketurile au castigat atragand
un numar mult mai mare de consumatori, cu aproximativ 70% mai multi decat in
primele noua luni ale anului 2006, astfel ca in perioada ianuarie-septembrie 2007,
jumatate din familiile din Romania au trecut pragul acestor magazine pentru
cumpararea bunurilor de larg consum. Frecventa mai mare de cumparare in
hypermarketuri vine sa aduca un plus de valoare, contribuind la saltul inregistrat in
cota de piata si, de asemenea, la ceea ce inseamna loialitatea fata de aceste
magazine.
Supermarketurile continua sa joace un rol important, cu o cota de 15%,
conservandu-si importanta pe piata. Magazinele discount au avut cea mai
spectaculoasa expansiune teritoriala, in special in orasele de marime mica si
medie, ceea ce a condus la o cota de piata de aproximativ 5%, respectiv cu 25%
mai mare fata de 2006. In schimb, au scazut considerabil formele de comert
traditional.
Tendintele retailului romanesc
In Bucuresti, comertul modern l-a devansat de mult pe cel traditional, ajungand la
o cota de piata de 70% din valoarea totala a bunurilor de larg consum, amintind de
structura comertului din tarile ceva mai dezvoltate. Hypermarketurile detin cea mai
importanta pondere dintre toate formele de comert, circa 38%, in crestere de la
30%, in 2006. Al doilea loc pe piata capitalei este adjudecat de supermarketuri,
caracterizate printr-o stabilitate a importantei in vanzarile de bunuri de larg
consum, pe fondul unei scaderi constante si consistente a buticurilor.
Ritmul de dezvoltare a comertului modern in Romania accentuat in ultimii ani se va
mentine si in anii urmatori. Cele mai mari cresteri numerice o inregistreaza retelele
de discount si hypermarketurile. Pentru anul 2008 au fost anuntate deschideri de
170 locatii noi.
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
19
8 11 13 16 16 15
4 8 144
5
77
77
65
1312
1211
1010
4443
4343 41 35
66 6
49 7 65 4 4
10 9 8 5 6 7
21
21
1
1
332
2 15 4
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Altii
Vanzatori stradali
Magazine generale
Chioscuri
Buticuri
Agro&food
Cach&Carry/Engros
Discounteri
Hypermarketuri
Supermarketuri
3.2 Lantul de distributie distributie in Romania
In rezultatul efectuarii studiului de piata privind fructele si legumele
proaspete/congelate, au fost depistate urmatoarele canale si scheme de distributie:
1. Agent, Importator, Angrosist mare;
2. Distribuitor, Angrosist mediu;
3. Angrosist mic;
4. Retea de magazine en-detail; Punct de desfacere.
Figura 3.1 Structura canalelor de distributie si schemele posibile de
formare a canalelor de aprovizionare.
Analizand figura de mai sus putem conclude ca exista mai multe posibilitati de
desfasurare a unui canal de aprovizionare, ele grupandu-se in urmatorul mod:
Importator Angrosist mare
Distribuitor Angrosist mediu
Angrosist mic
RETEA DE
MAGAZINE EN-
DETAIL
PUNCTE DE DESFACERE
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
20
modul direct, prin eliminarea mai multor trepte de intermediere (de exemplu,
reteaua de magazine “Metro” se aprovizioneaza direct de la importatori sau
angrosisti mari); sau
modul indirect, prin parcurgerea intregului lant de intermediere (de exemplu,
tarabele de pe strazi/piete, care, de obicei, apeleaza la en-gross-istii mici, care
la randul lor se aprovizioneaza de la structurile superioare); nu este exclus insa
ca marfa de pe taraba sa fie achizitionata de la un angrosist mare sau mediu.
Principala schema care functioneaza este cea prin intermediul angrosistilor mari si
distribuitori nationali de fructe si legume importate (proaspete sau congelate), cu
vanzarea lor ulterioara. Relatia intre angrosisti/distribuitori si cumparatori poate fi
atat pe termen lung (ani), cat si pe termen scurt (sezonier) sau chiar de durata
unei singure tranzactii. Un fapt interesant este ca majoritatea firmelor en gross
medii si mici opereaza de multe ori sezonier, in extra sezon principalii “jucatori” pe
piata raman marii angrosisti si distribuitorii, deoarece castigurile lor sunt mai
semnificative si ei pot suporta preturile de import destul de inalte in extra sezon.
Detailistii de fructe si legume proaspete/congelate pot fi impartiti in urmatoarele
categorii:
Marii detailisti, ca supermarketurile MegaImage, Billa, Carrefour, Metro, etc.
Aceste supermarketuri au sectii specializate pentru legume si fructe
proaspete/congelate, bine aprovizionate si, la unele produse, cu preturi chiar mai
mici decat in pietile agro-alimentare in cazul fructelor si legumelor proaspete.
Explicatia ar fi ca politica de aprovizionare este una centralizata, iar negocierile de
pret au la baza cantitati mari, pentru intreaga retea. Supermarketurile fiind
organizate in retele / lanturi nationale, exista departamente specializate de
achizitii, de regula la Bucuresti, iar accesul furnizorilor in special celor noi este
relativ complicat.
Nu exista restrictii referitoare la un furnizor sau altul insa oferta trebuie facuta la
sediul central, la departamentul de achizitii, iar conditiile de indeplinit - referitoare
la aspecte precum: frecventa aprovizionarii, cantitati si termene de livrare - sunt
severe.
Magazinele independente
Magazinele de acest tip exista in numar mare, fiind vorba de magazine de cartier
(de proximitate) care vin sa suplineasca fie lipsa unei pieti sau a unui supermarket
dintr-o anumita zona, fie distanta mare pana la o piata agro-alimentara cea mai
apropiata.
Aceste magazine se aprovizioneaza, de regula, de la producatori locali sau chiar din
pietile agro-alimentare in sezonul cald si de la angrosisti/distribuitori in sezonul
rece.
Oferta de produse vizeaza cele mai uzuale fructe si legume in stare proaspata, dar
si fructe si legume congelate. Preturile practicate sunt de cele mai multe ori putin
mai ridicate decat cele din pietile agro-alimentare sau supermarket-uri, insa
comparabile cu acestea.
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
21
Chioscurile (tonetele) pentru comertul stradal (mai mult pentru fructele si legumele
proaspete)
In acest caz activitatea este desfasurata de mici comercianti - de regula, Persoane
Fizice Autorizate sau Asociatii Familiale - a caror oferta cuprinde, alaturi de alte
produse, cateva sortimente de legume si fructe in stare proaspata. Aprovizionarea
se face zilnic, aproape exclusiv din piata agro-alimentara.
Adaosurile comerciale pentru fiecare veriga a lantului de distributie sunt de cel
putin 10% in sezon si pot atinge 25-100% in afara sezonului. Importatorii pot
aplica un adaos intre 10 si 50 % din pretul de import, adaosul maximal este
practicat in general de catre societatile care se ocupa de importul si distributia
directa a produselor catre comertul cu amanuntul. Angrosistii si distribuitorii, de
obicei, adaoga 10-25%, dar acest adaos poate fi mai inalt sau mai jos in funcite de
serviciul oferit (ex. livrarea directa catre magazine). La nivel de retail adaosurile
variaza intre 50 si 60%. Insa in magazinele specializate sau chiar in anumite piete
agroalimentare (cum ar fi piata Dorobanti din Bucuresti), de segment inalt sau
single-line adaosurile pot atinge niveluil de 100%. Daca este implicat si un agent –
acesta mai pune intre 3 si 5% (de obicei agentii lucreaza in baza contractelor de
comision in acizitii fiind responsabili de efectuarea importurilor si livrarea directa a
marfurilor catre angrosisti sau distribuitori).
Cea mai reusita forma de colaborare intre producatorii de fructe si legume
proaspete/congelate din Republica Moldova ar fi semnarea contractelor pe termen
lung cu angrosistii mari sau distribuitorii nationali, care ar prevedea livrari regulate
de marfa (saptamanale, lunare) catre acestia.
Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana
Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
EuropeAid/126810/C/SER/MD
Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group
22
CAPITOLUL 4. COMERTUL: IMPORTUL SI EXPORTUL
4.1 Fructe si legume proaspete
4.1.1 Volumul si valoarea importurilor
Romania importa cantitati considerabile de fructe si legume proaspete. Volumul
importurilor de fructe prevaleaza pe cel al legumelor. Una dintre cauze fiind
ponderea fructelor care se bucura de un consum sporit, cum ar fi bananele si
citricele ce nu sunt cultivate in Romania, cererea fiind acoperita exclusiv prin
importuri. In ceea ce priveste legumele, majoritatea varietatilor sunt, sau pot fi
cultivate in Romania, iar importul vine sa suplineasca eventualele lipsuri de pe
piata, in general in perioadele de extra-sezon. Conform datelor patronatului din
domeniu 75% din fructele si 25% din legumele comercializate pe piata Romaniei
provin din import.
Fructe
In 2007 importul de fructe proasete a fost de 479.09 mii tone in volum si 226.11
de milione euro in valoare. Din total import de fructe in volum 63% revin tarilor din
afara UE, restul fiind importate din tarile membre ale UE. Totodata trebuie de
mentionat ca ponderea importurilor din tarile membre a crescut seminificativ in
anul 2007, anul in care Romania a devenit stat membru al UE. Intre anii 2003-
2007 importurile de fructe au crescut atat in volum cat si in valoare.
Tabel 4.1 Importul fructelor proaspete in Romania, 2003-2007
valoarea in milioane €
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.2 Importul fructelor proaspete in Romania, 2003-2007
Deomeniu de ativitate : importul si distributia de fructe si legume proaspete.
Descriere : societatea se ocupa cu importul si distributia in principal a fructelor
proaspete. Gama de produse include toate tipurile de fructe atat autohtone cat si
exotice. Distributia produselor pe raza judetului Neamt reteaua HORECA si retail.
8. Farcas Company
Adresa : Str Ion Anestin, nr. 3, bl. 91 A1, sc. 1, ap. 47, Craiova
Telefon/Fax : 0040 351 172 368
Domeniul de activitate : importul si distributia de fructe si legume proaspete
Descriere : Este o companie cu caputal privat ondata in anul 2008. La momentul actual a ajuns
unul din comerciantii importanti de fructe si legume proaspete din Zona Olteniei. Oferta
companiei include toate fructele si legumele de baza : mere, pere, struguri, rosii, catraveti, ceapa, cartofi, etc. Achizitia produselor se face atat de pe piata locala cat si din importuri.
Clientii companiei sunt micii angrositi si comerciantii cu amanuntul independenti. Este o companie in plina ascensiune.
9. Abbara trading Co
Adresa : Str. Barsei nr. 2, Voluntari, judetul Ilfov, Romania