OMV PETROM SA ICPT CツMPINA RAPORT LA BILANŢ DE MEDIU NIVEL II CU ELEMENTE DE BILANȚ DE MEDIU NIVEL I PARC 4 BUCIUMENI Nr. 24/2013 COMANDA: din 12.02.2013 (NR. PLAN 272/2013) INSTITUTUL DE CERCETARI SI PROIECTARI TEHNOLOGICE CAMPINA- Str. Bulevardul Culturii nr. 29, tel 0244549937, fax 0244549682
37
Embed
RAPORT LA BILANb DE MEDIU NIVEL II CU ELEMENTE DE …apmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM Galati... · ð-analiza impurificatorilor specifici _i globali pentru
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
4.4 EMISII ÎN ATMOSFERĂ – EMISII DIN PROCESE TEHNOLOGICE, .....................................................14
ALTE EMISII ÎN ATMOSFERĂ ............................................................................................................................14
4.6 PRODUCEREA ȘI ELIMINAREA DEȘEURILOR ........................................................................................15
4.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ..............................................................................................15
4.8. PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII..................................................................................................................16
4.9. PREVENIREA ȘI STINGEREA INCENDIILOR...........................................................................................16
4.10. ZGOMOTUL ȘI VIBRAȚIILE.......................................................................................................................17
2. PROBE DE SOL....................................................................................................................................................22
3. PROBE DIN APELE DE SUPRAFAŢĂ ȘI SUBTERANE................................................................................33
- 2 separatoare gaze supraterane 16 atm cu capacitate 1,2mc;
- 2 rezervoare metalice suprateran pentru depozitare apa sarata și cu capacitatea de 20mc;
- 1 decantor subteran betonat pentru depozitare apa sarată și condens cu capacitatea de 25mc;
- 1 haba matalică pentru depozitare apa alimentare cazan abur cu capacitatea 10mc;
- 1 pompă 5X10;
- 2 pompe centrifuge (una pentru alimentare cu apa la cazanul de abur și una PSI);
- 1 cazan abur;
- 1 baterie de cazane tip Poiana de 44mc dotată cu cos de H=10m și diametru φ=0,35m;
- claviatură parc;
- post trafo;
- 4 barăci metalice;
Pag. 11/38 FG-21-08 Ed 1
- 3 barăci personal;
- alei betonate;
- platforme încărcare cisterne;
Sondele de gaze aferente punctului de lucru Parc 4 Buciumeni au urmatoarele dotări:
Dotările de suprafață:
- careuri de pământ prevăzute cu diguri perimetrale de cca 0,5 m;
- beci betonat pentru colectarea eventualelor scurgeri accidentale;
- instalații de captare la suprafață a fluidelor extrase (capete de erupție)
- instalații de acționare a echipamentelor de adâncime;
- drumuri de acces;
- încălzitor –conducte de amestec;
Dotări subterane:
- coloana de ancoraj;
- coloane intermediare;
- coloana de exploatare;
- conducte de transport;
- tubing.
Descrierea constructivă și funcțională a instalațiilor de încălzire a gazelor la sonde (calorifere)
- Încălzitorul de gaze este destinat procesului tehnologic de încălzire a gazului metan,
- Caloriferele sunt amplasate in apropierea sondelor :111,320,335,340,331,326 fiind dotate cu:
- cuva încalzitorului (care se umple cu apă)
- serpentina tehnologică (prin care trece gazul tehnologic) amplasată într-o cuvă cu apă care
primește căldura de la un grup de trei arzătoare,
- trei arzatoare (care se alimenteaza cu gaze din conducta de amestec)
- cos de gaze (inaltimea h=3m ,diametru =15 cm
- habă apă - alimentarea cu apa a incalzitoarelor este asigurată prin transport cu cisterna de la
Parc 4 Buciumeni și este depozitată în habe de capacitate V=10mc, amplasate in apropierea
încălzitoarelor; Consumul de apa este de ~2 mc/luna./calorifer
- Încălzitorul este fixat pe un suport metalic destinat să-i asigure transportul și asezarea pe locatie pentru
funcționare.
Conform datelor preluate din "Fișa de prezentare și declarație" pusă la dispoziție de beneficiar, din
sondele aferente Parcului 4 Buciumeni se extrăgeau următoarele cantităţi de produse și subproduse:
- gaze libere: 36 mii Nmc/zi;
- țiței condensat: 0,3 t/zi
- apă de zăcământ: 78 mc/zi.
Principalele activităţi auxiliare de suprafaţă în exploatarea zăcământului sunt următoarele:
supravegherea şi întreţinerea curentă a instalaţiilor de exploatare a sondelor, a instalaţiilor
tehnologice din incintele parcurilor, a conductelor şi a instalaţiilor electrice;
intervenţii şi reparaţii se execută pe bază de programe - cadru şi se înregistrează ca documente în
rapoartele de activitate.
transportul auto pentru personal şi materiale.
Pag. 12/38 FG-21-08 Ed 1
În cadrul sectorului sunt echipe de MTT (mica mentenanță) formate din electician, mecanic, sondor
care verifică periodic funcționarea optimă a instalațiilor și sondelor și care anunță orice defecțiune
majoră ce necesită intervenție.
În cazul în care apar probleme disfuncționale la sondele de producție pentru repunerea în productie a
acestora se intervine cu echipamente și dispozitive specifice utilizate de formațiile de intervenții și
reparații sonde. În cadrul acestor formații există personal calificat dotat cu echipamente și instalatii
IC5, alte utilaje petroliere ajutatoare cum ar fi agregatele de cimentare, autocontainer de transport
nisip, autocamion cu instalatie de ridicat tip HIAB, instalație de frezare, care sunt folosite funcție de
programele stabilite la intervenții. Toate serviciile de intervenții la sonde, RK sau asigurari sonde
sunt realizate de catre Departamentul Reparatii sonde interventii (WO) din cadrul OMV Petrom în
baza comenzilor de lucru emise de șeful de secție. Aceste formații de intervenții și reparații capitale
sonde sunt mobile și se regăsesc pe tot arealul de producție, acolo unde este cazul.
Reparațiile curente și capitale (mentenanață generală) de la facilitățile de suprafață din cadrul
punctului de lucru sunt efectuate de către SC CONFIND SRL & SC Compania Energopetrol SA
Campina în baza contractului din 15.09.2011.
Operațiile de transport fluide (vidanjari beciuri, vidanjari habe, decantoare, spalari separatoare etc.)
se realizează în baza contractului de prestări servicii dintre OMV Petrom și SC ROHRER SRL, în
baza comenzilor solicitate de șeful de sector. Orice lucrare de investiții sau modernizare se realizează
în baza unui licitații și contract încheiat la nivel de Societate cu firme specializate.
Pag. 13/38 FG-21-08 Ed 1
4.2. Materiale de construcții
Instalaţiile petroliere de suprafaţă şi de adâncime sunt construite din oţeluri speciale pentru industria de
petrol rezistente la coroziune, abraziune, presiuni de lucru şi sunt redate în cele ce urmează:
coloanele de burlane ale sondelor sunt construite din oţeluri de tip J 55, P 110, N 80 şi sunt cimentate la
exterior pentru a asigura izolarea stratelor străbătute;
tubingul sondelor este construit din oţeluri speciale de tip J 55, C 75, N 80 şi sunt rezistente la coroziune,
abraziune şi presiune;
conductele care asigură transportul gazelor de la sonde până la Parcul 4 Buciumeni, sunt metalice, din oţeluri
rezistente la coroziune,
drumurile de acces în zonă sunt în general drumuri de exploatare pietruite,
beciul sondei (cu dimensiunile 1,22 x 1,25 x 1,25 m – capacitatea de cca 2 m3) care are rolul de colectare a
scurgerilor şi asigură accesul la capul de sondă este betonat.
4.3. Stocarea materialelor – depozite de materii prime,
rezervoare subterane
În cadrul Parcului 4 Buciumeni se desfăşoară activităţi direct productive, grupate într-un flux tehnologic
ce cuprinde:
extracţia gazelor (amestec trifazic - ţiţei, gaze asociate, apă de zăcământ) prin intermediul a 10 sonde în
erupție,
colectarea producției sondelor în parcul de separatoare prin claviatura de intrare care are 8 prize astfel:
producția sondelor 111 și 320 se colectează într-o priză, productia sondelor 430 și 331 se colectează într-o
priză iar producția sondelor: 326, 328, 465, 340, 335, 316 se colectează fiecare în câte o priză;
încălzirea gazelor pentru a compensa scăderea temperaturii din cauza destinderii gazelor
separarea fazei lichide de faza gazoasă în separatoarele bifazice verticale din parcul 4 Buciumeni,
gazele produse sunt transportate prin conducta magistrală la Stația de Uscare Munteni de unde sunt
livrate catre beneficiar (TRANS-GAZ MEDIAȘ),
apa de zăcământ se stochează temporar în rezervoarele parcului si este transportată cu autovidanja la
Parcul 2 Matca Nord și introdusă în fluxul de apă de zăcământ pentru injectare în stratele productive.
Stocarea materialelor aferente parcului 4 Buciumeni se face prin:
- 1 rezervor metalic suprateran pentru depozitare apă zăcământ cu capacitatea de 200mc;
- 1 rezervor metalic pentru stocarea apei PSI cu capacitatea 200mc;
- 2 rezervoare metalice supraterane pentru depozitare apa sarata cu capacitatea de 20mc;
- 1 decantor subteran betonat pentru depozitare apa sarată și condens cu capacitatea de 25mc;
- 1 haba matalică pentru depozitare apa alimentare cazan abur cu capacitatea 10mc.
Toate substanțele folosite la procesul de extracție/transport al gazelor se depozitează ambalate,
manevrarea acestora fiind necesar a se realiza de către personalul specializat, dotat cu echipament de protecție
corespunzător.
Ambalajele rezultate, butoaie sau bidoane din metal sau material plastic se predau la schimb în momentul
aprovizionării.
Pag. 14/38 FG-21-08 Ed 1
În incinta Parcului 4 Buciumeni nu există rezervoare subterane de stocare a materiilor prime sau
materialelor.
4.4 Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice,
alte emisii în atmosferă
Aerul atmosferic este unul dintre factorii de mediu greu de controlat, deoarece poluanţii odată ajunşi în
atmosferă se disipează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi în vederea epurării. Dintre factorii care favorizează
poluarea, cei mai importanţi sunt factorii meteorologici. Elementele meteorologice au un rol important în realizarea
dispersiei poluării şi autopurificării aerului prin temperatură şi umiditate relativă, precipitaţiile lichide şi solide şi
prin procesul de dispersie realizat în condiţii de turbulenţă.
Emisiile de compuşi organici volatili (VOC)
Sursele emisiilor de compuși organici volatili de la sonde sunt cauzate de spargeri ale colectoarelor de
gaze, etanșări necorespunzătoare ale echipamentelor sondelor, evaporări de la scurgerile acumulate în beciul
sondelor.
Emisiile fugitive de hidrocarburi – sunt rezultatul uzurii, etanşării defectuoase, coroziunii echipamentelor de
suprafaţă din şantierele de petrol şi provin de la ventile, flanşe, armături.
Emisiile pentru sursele mobile
Impactul cu factorii de mediu are loc pe trasee şi constă în emisii în atmosferă de gaze arse, zgomot, tasări
şi posibile scurgeri de produse petroliere pe sol. Arderile se produc în puncte diferite pe traseele de deplasare
vehiculelor astfel că gazele de ardere se disipează uşor în atmosferă neaducând prejudicii aerului.
Având în vedere legislaţia în vigoare din acest domeniu, pentru încadrarea în limitele admise şi
reducerea noxelor datorate autovehiculelor se recomandă efectuarea controalelor tehnice la zi, în funcţie de
recomandările legale.
4.5. Alimentarea cu apă, efluenți tehnologici și menajeri,
sistemul de canalizare al apelor pluviale
Alimentarea cu apă
Apa industrială este utilizată în istalațiile de încălzire a gazelor (calorifere) ca agent de transfer de
caldură. Pentru asigurarea necesarului, datorită pierderilor prin evaporare, apa se depozitează la sonde în habe
metalice cu un volum de 10mc amplasate în vecinatatea caloriferelor.
Alimentarea cu apă, la Parc 4 Buciumeni este asigurata prin contract cu Primaria Com.Tepu jud.Galati
(contract Nr.5098/29-09-2009). Consumul de apa Q med = 300 mc/lună
Apa potabilă se asigură prin contractul nr.8460008690/2009 cu firma “La Fantana “ îmbuteliată în doze
de 20l.
Sistemele de evacuare a apelor de pe amplasament
În urma activităţilor ce se desfăşoară în incinta careurilor sondelor rezultă următoarele categorii de ape
uzate: ape uzate tehnologic și ape pluviale impurificate.
Apele uzate tehnologic şi pluviale au compoziţie variabilă formată din scurgeri colectate în beciul
sondelor – provenite de la neetanşeităţi ale capului de pompare şi ape pluviale.
Pag. 15/38 FG-21-08 Ed 1
În jurul parcului sunt amenajate șanțuri de colectare pentru preluarea apelor pluviale.
Modul de colectare şi evacuare a apelor reziduale
În cadrul parcurilor de separatoare sau anexelor lor, există numai instalaţii de dirijare, colectare sau
preepurare gravitaţională în vederea evacuării. Acestea sunt reprezentate de beciurile sondelor – bazine cimentate
de cca 2 m3, cu dimensiunile 1,25 x 1,25 x 1,25 m, existente la fiecare sondă.
Apele scurse în beciurile sondelor se vidanjează periodic și sunt transportate în bazinul colector al
Parcului 4 Buciumeni, iar de aici sunt evacuate cu ajutorul pompelor parcului sau prin vidanjare. În cazurile
accidentale, în urma ploilor abundente, când capacitatea de retentive a becilulu sondelor este depășită, se
accționează conform Planului de Prevenire și Combate a Poluărilor accidentale.
În jurul claviaturii este ridicat un dig de protective în caz de poluări accidentale cu eliminare către
decantorul subteran betonat din incinta parcului.
Construcţia sondelor prevede încă din faza de foraj o coloană de ancoraj de diametru mare, cu adâncime
de minim 10 m, care se cimentează pe tot intervalul, realizându-se astfel protecţia nivelelor freatice.
Apa de zăcământ, extrasă odată cu hidrocarburile, este pompată împreună cu gazele prin concucta de
transport la Parcul 4 Buciumeni unde are loc separarea după care intră în circuitul apei de injecție (transportul apei
de zăcământ se face prin firma SC Roher Servicii Industriale SRL București contract nr. 733/21.12.2010).
4.6 Producerea și eliminarea deșeurilor
Deşeurile rezultate din procesul de extractie a gazelor libere de pe structura Buciumeni sunt reprezentate
de deseuri metalice, deseuri municipale și sol contaminat.
Deşeurile metalice rezultă din dezmembrări de conducte sau echipamente și au o frecvență redusă. Sunt
formate din piese de oţel, fontă sau alte aliaje. Codul deşeurilor conform HG 856/2002 este 170405 – Deşeuri din
fier, fontă şi oţel rezultate din demolări. Materialul feros se colectează în habe metalice amplasate pe dale de beton
și se valorifică prin intermediul firmei Metal Group Cominpex (Contract nr. 95/ 14.01.2011).
Deșeurile menajere (cod 20 03 01) se colectează selectiv în recipienți metalici și pubele și sunt preluate în
vederea eliminării de firma SC Romprest Energy SRL (contract nr. AE00BRC/04.01.2012).
Solul contaminat (cod 17 05 03*) rezultat în urma poluărilor accidentale se colectează în habe metalice pe
o perioadă determinate după care este transportat (SC Demeco SRL Bacău contract nr. 8460015120/2012) la
Platforma de depozitare temporară a sedimentelor Oprișenești unde, ulterior, va fi supus bioremedierii la Stația de
bioremediere Oprișenești.
4.7. Alimentarea cu energie electrică
Energia electrică necesară proceselor desfășurate la parcul 4 Buciumeni este asigurată prin rețele proprii
de joasă tensiune și post de transformare amplasat în incinta parcului, întreținut de către Departamentul
Mentenanță și Logistică din cadrul Zonei de Producție.
Consumatorii electrici dispersaţi (sonde) sunt alimentaţi prin intermediul posturilor de transformare
aeriene amplasate în centrele de consum electric. Distribuţia energiei electrice de la posturile de transformare
aeriene la consumatorii dispersaţi se realizează prin linii electrice aeriene din rețeaua energetică națională.
Conform datelor preluate de la beneficiar, în cadrul activităților Grupului de Zăcăminte IX Moldova Sud
nu se utilizează echipamente cu conținut de PCB și nu există echipamente cu conținut de PCB scoase din uz.
Pag. 16/38 FG-21-08 Ed 1
4.8. Protecţia şi igiena muncii
Sistemul de Management în Sănătate, Siguranţă Ocupaţională, Securitate şi Protecţia Mediului (SM
HSSE) al Grupului OMV oferă cadrul pentru modul în care se gestionează toate aspectele activităţilor pentru a
oferi siguranţa şi protecţia angajaților.
Domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de
securitate şi sănătate în muncă, se efectuează în timpul programului de lucru şi este considerată timp de muncă.
Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3 faze:
- instruirea introductiv-generală,
- instruirea la locul de muncă,
- instruirea periodică.
Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod
obligatoriu în fişa de instruire individuală, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii. După
efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care
au efectuat şi au verificat instruirea.
Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a fişei
de aptitudine, completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare sau
periodic.
În funcție de specificul locului de muncă, în scopul prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor
profesionale, se acordă gratuit echipament individual de protecție conform Normativului Intern de acordare a
echipamentului individual de protectie întocmit în conformitate cu prevederile art. 12 aIm. (1) lit. ,,b” din Legea
nr. 319 / 2006 și respectiv art. 15 aIm. (1) pct. 20 din anexa HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006.
Materialele igienico – sanitare se asigură, gratuit, conform Contractului colectiv de muncă, lunar și
semestrial.
Personalul beneficiază de servicii medicale proprii, asigurate de cadre medicale de specialitate.
Examenele medicale generale periodice sunt efectuate de cadrul medical cu competență de medic de întreprindere.
Conform datelor preluate din Bilanțul de mediu nivel I realizat de Auditeco SRL, în perioada noiembrie-
decembrie 2007 au fost effectuate monitorizări ale nivelului de noxe profesionale la locurile de muncă în cadrul
parcului (hidrocarburi C1-C6. CO, NO2, H2S, zgomot) fără a fi înregistrate depășiri ale limitelor impuse de
legislația în vigoare.
În present, activităților desfășurate în cadrul Parcului 4 Buciumeni, angajaților nu le sunt asociate boli
profesionale.
4.9. Prevenirea și stingerea incendiilor
Paza împotriva incendiilor este asigurată de către Serviciul de Pompieri ai Zonei de Producție IX
Moldova Sud.
Personalul este instruit, periodic, în domeniul PSI și sunt cuprinse atât informații generale cât și informații
specifice domeniului de activitate, în conformitate cu legislația în vigoare.
Prin aceste instruiri se reglementează:
- lucrările cu foc deschis;
- fumatul;
Pag. 17/38 FG-21-08 Ed 1
- asigurarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie.
Dotările și mijloacele de intervenție în caz de incendiu sunt în cadrul Parcului 4 Buciumeni, care deține
Panuri de intervenție în caz de incendiu.
La nivelul întregului grup de zăcăminte nu au fost semnalate incendii cu urmări semnificative sau incendii
în fază incipientă.
4.10. Zgomotul și vibrațiile
Poluarea sonoră este definită ca fiind prezenţa zgomotului în mediu ambiant având repercusiuni asupra
stării de sănătate şi confort a colectivităţii umane. Vibraţiile care însoţesc uneori zgomotul, constituie un alt factor
cu efect negativ asupra sănătăţii şi randamentului în muncă.
În cadrul activităţilor productive sursele de zgomot semnificative sunt considerate a fi sondele în
producţie şi traficul rutier tehnologic.
Având în vedere amplasarea sondelor la distanță de siguranță față de zonele locuite și traficul relativ
redus, nu sunt determinate creşteri ale nivelului sonor peste limite.
4.11. Securitatea zonei
Activitatea în cadrul obiectivelor se desfăşoară continuu 24 ore din 24. Paza obiectivelor este asigurată în
foc continuu fiind reduse pericolele de efracţii sau alte acte de vandalism care ar putea determina poluări
accidentale. Dar având în vedere amplasarea unor obiectivelor în zone izolate şi dispersarea pe suprafeţe mari de
teren, considerăm că există un grad de vulnerabilitate pe timp de noapte, vis – á – vis de posibilitatea unor acte de
vandalism sau efracţii.
Secţiile productive sunt dotate cu sistem de pază şi protecţie astfel:
incintele parcurilor sunt amplasate extravilan şi sunt împrejmuite cu garduri pentru protecţie;
sondele sunt amplasate extravilan, pe teritorii învecinate parcurilor, existând drumuri de acces până la
acestea.
iluminatul se realizează corespunzător pe timp de noapte, atât pentru incintele parcurilor cât şi pentru
sondele în producţie existente aferente fiecărui parc;
paza obiectivelor se realizează 24 de ore din 24 de către personalul operativ care funcţionează
permanent în incinta parcurilor asigurând funcţionarea instalaţiilor, personalul special care controlează
conductele şi sondele în funcţiune.
Coordonarea activităților privind asigurarea securității amplasamentelor revine unui responsabil din cadrul
serviciului Security.
4.12 Administrație
Activitățile administrative sunt desfășurate în sediul Zonei de Producție IX Moldova Sud din cadrul OMV
PETROM SA (divizia Explorare și Producție), cu punct de lucru la parcul 4 Buciumeni.
5. CALITATEA SOLULUI
5.1. Efecte potențiale ale activității de pe amplasamentul analizat
Poluarea solului poate fi directă (datorită depunerilor de reziduuri solide sau semisolide, provenite din
Pag. 18/38 FG-21-08 Ed 1
desfăşurarea proceselor tehnologice) şi indirectă (din cauza agenţilor de poluare emişi în atmosferă, purtate de
vânt, care se depun pe sol şi sunt spălate de precipitaţii, infiltrându-se în subteran). Sursele potenţiale de poluare
directă a solului şi subsolului sunt:
1. Sonde
Acestea au ca efect poluarea terenurilor învecinate sondelor prin deversarea de fluide de sondă (titei sau
apa de zăcământ). Posibile surse de poluare a solului cu probabilitate mare sunt sondele care prezintă beciuri
necimentate.
Pe parcursul activităţii de foraj - extracţie pot interveni factori care să producă neajunsuri prin pierderile
de petrol şi ajungerea acestuia pe terenurile înconjurătoare. Pentru reţinerea eventualelor pierderi în cantităţi mai
mici, în jurul sondelor se realizează careurile de sondă, un fel de bazine de pământ în care se reţin scăpările de
petrol. Aceste careuri tip de pământ amenajate cu dig de pământ la exterior au suprafeţe cuprinse între 700 m2 şi
1400 m2.
Măsuri/dotări şi amenajări pentru protecţia solului şi subsolului la sonde
delimitarea careurilor cu diguri de protecţie de pământ pe suprafeţe de aproximativ 900 m2.
drumurile de acces la sonde sunt amenajate cu dale de beton sau pietruite, pentru a facilita accesul la sondă
fără afectarea terenurilor din jur.
Conform datelor și informațiilor puse la dispoziție de beneficiar, rezultă că suprafețele de sol potențial
poluate identificate sunt în zonele perimetrului de activitate al sondelor 335 și 465, pe o suprafață de 1000 mp
fiecare.
Aspecte de mediu constatate în etapa de investigare în teren
Sonda 465:
− beciul sondei este plin cu produs petrolier și apă pluvială în proporţie de 90%;
− contaminare cu apă de zăcământ în partea dreaptă a sondei – aproximativ 30 m2;
− contaminare cu produs petrolier în partea stângă a sondei – aproximativ 20 m2;
− digul de protecţie parțial deteriorat;
Sonda 430:
− beciul sondei este plin cu produs petrolier și apă pluvială în proporţie de 100%;
− digul de protecţie parțial deteriorat;
Sonda 335:
− asigurată cu un gard de protecție,
− beciul sondei este plin cu produs petrolier și apă pluvială în proporție de 90 %
− digul de protecţie în stare bună;
Sonda 316:
− digul de protecţie parțial deteriorat;
− beciul sondei este plin cu produs petrolier și apă pluvială în proporție de 90 %
− careul sondei acoperit integral cu vegetație.
2. Conducte
Conductele reprezintă surse de poluare ale solului cu probabilitatea cea mai mare de apariţie, fapt
demonstrat de frecvenţa mare a accidentelor şi densitatea suprafeţelor poluate, datorită nu numai vechimii şi
Pag. 19/38 FG-21-08 Ed 1
agresivităţii fluidelor transportate ci și a tentativelor de furt. Caracteristicele conductelor de transport, aferente
sondelor ce aparțin de Parcul 4 Buciumeni, sunt urmatoarele:
- Conducta transport cu diametrul 2 7/8" și lungimea 3000 m - de la sonda 111 la parcul 4 Buciumeni,
- Conducta transport cu diametrul 4" și lungimea 2700 m - de la sonda 316 la parcul 4 Buciumeni,
- Conducta transport cu diametrul 2 7/8" și lungimea 3200 m - de la sonda 320 la parcul 4 Buciumeni,
- Conducta transport cu diametrul 4" și lungimea 350 m - de la sonda 326 la parcul 4 Buciumeni,
- Conducta transport cu diametrul 4" și lungimea 800 m - de la sonda 331 la parcul 4 Buciumeni,
- Conducta transport cu diametrul 4" și lungimea 3300 m - de la sonda 335 la parcul 4 Buciumeni,
- Conducta transport cu diametrul 4" și lungimea 4200 m - de la sonda 340 la parcul 4 Buciumeni,
- Conducta transport cu diametrul 4" și lungimea 2500 m - de la sonda 328 la parcul 4 Buciumeni,
- Conducta transport cu diametrul 4" și lungimea 350 m - de la sonda 430 la parcul 4 Buciumeni,
- Conducta transport cu diametrul 4" și lungimea 2000 m - de la sonda 465 la parcul 4 Buciumeni,
Măsuri/dotări existente pentru prevenirea poluării:
conductele de transport sunt în majoritate îngropate la nivelul solului, fiind proiectate să reziste la factorii
agresivi (presiune, umiditate sol, coroziune);
reparaţii şi cuponări, înlocuiri de conducte, în funcţie de gradul de uzură sunt prevăzute în programul de
reparaţii capitale;
protejarea împotriva coroziunii prin folosirea inhibitorilor de coroziune în compoziţia fluidelor transportate;
în cazul apariţiei unui accident în urma căruia rezultă pierderi masive de fluid şi poluarea terenului, în limita
posibilităţilor, se iau măsuri pentru înlăturarea efectelor immediate.
3. Parcul
Fluidele produse de sonde sunt dirijate prin conducte de transport către parcurile de colectare. Reţeaua de
colectare de la sonde se grupează în claviatura parcului prin gurile interioare. Sistemul de construcţie al
claviaturilor din parcuri permit dirijarea, separarea şi cuplarea fiecărei sonde către separatoarele din parc şi
rezervoare.
Sursele de poluare sunt instalaţiile din incinta parcului (claviatură, rezervoare, pompe, decantoare). În
cazul desfăşurării normale a activităţii, pierderile de fluide sunt pierderi tehnologice şi sunt reţinute de sistemul de
colectare al parcului.
Aspecte de mediu constatate în etapa de investigare în teren
- Incinta parcului este împrejmuită cu gard din plăci de beton, pe stâlpi de beton și dispune de cale de
acces asigurată,
- Rezervoarele sunt în condiții bune, amplasate pe pat din balast și nisip, nu prezintă fisuri, digul de
protecție în stare bună;
- Separatoarele sunt în condiții bune,
- Claviatura este împrejmuită de un dig de protecție în stare bună pentru evitarea eventualelor
deversări de poluanți în interiorul parcului,
- Decantorul subteran, betonat este în condiție bună,
- În jurul parcului este amenajat un șanț de colectare a apelor pluviale.
4. Drumuri de acces
Pag. 20/38 FG-21-08 Ed 1
Accesul la sonde este asigurat de drumuri interne amenajate şi întreţinute pentru asigurarea intervenţiilor la
sonde conform programului de lucru şi cazurilor ivite.
Există riscul unor poluări accidentale a terenurilor din vecinătate, datorate scurgerilor de la utilajele
autotransportabile care tranzitează zona, sau tasare în cazul unor intervenţii.
5.2. Efecte potențiale ale activităților învecinate
Parcul 4 Burcioaia, cu sondele aferente nu se află în apropierea unor obiective care ar putea afecta în
vreun fel activitățile desfășurate pe acest amplasament.
6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare și cuantificarea acestora în propuneri
pentru programele de conformarePrezenta lucrare a urmărit toate aspectele legate de activitatea desfăşurată pe amplasamentele studiate
datorită cărora s-ar putea produce poluări potenţial semnificative ale factorilor de mediu.
Pe baza elementelor obţinute în urma documentării şi în urma investigării efectuate în zonă, s-au
constatat următoarele:
- Amplasamentele sondelor sunt situate în extravilanul localității Țepu, la mare distanță de locuințele
individuale, impactul asupra sănătății populației datorită prezenței sondelor este nesemnificativ, atat din
punct de vedere al aerului atmosferic, cat și al nivelului de zgomot;
- Identificarea unor zone potențial poluate cu apă de zăcământ în careul sondelor;
- Careul sondelor au digul de protecţie parțial deteriorat,
- Zona parcului prezintă riscul de poluare cel mai ridicat (claviatura, zona rezervoarelor, zona
separatoarelor).
- Realizarea măsurilor din programul de conformare astfel:
1. Contorizare consum apă de la Parcul 4 Buciumeni prin montare de apometre - Termen 31.08.2009 a fost
realizată și notificată către APM și GNM Galați cu adr.2166 din 24.07.2009
2. Montarea unei linii de purjare de la cazanul de abur în decantor - Termen 31.05.2009 a fost realizată și
notificată la APM și GNM Galați cu adr.2166 din 24.07.2009
3. Refacerea digurilor de retenție avariate la sondele aflate în producție - Termen 31.12.2009 a fost realizată și
notificată la APM și GNM Galați cu adr.176 din 11.01.2010
4. Implementarea managementului deșeurilor și achiziționarea de containere în vederea colectării selective a
deșeurilor - Termen 30.12.2008 a fost realizată.
5. Asigurare mentenanță la parcul 4 Buciumeni în vederea eliminării pierderilor de fluide; înlocuire ventile,
înlocuire duze, înlocuire pompă încărcare - termen 31.12.2010 a fost realizată și notificată la APM și GNM Galați.
6. Curățare sol contaminat în zona de amplasament a decantorului din incinta parcului 4 Buciumeni cca 500mp,
termen 30.12.2012 a fost realizată și notificată la APM și GNM Galați cu adr.4025 din 03.10.2012.
7. Amenajare de rigole de colectare ape pluviale de pe amplasament și dirijarea acestora la decantorul de colectare
- Termen 31.12.2011 a fost finalizată și notificată cu adr. 5638 din data de 05.12.2011 către APM și GNM Galați.
8. Identificarea și investigarea pentru stabilirea contaminării și refacerea după caz, a suprafeței de teren din
exteriorul sondelor aflate in functiune (sd.320 Buciumeni,sd. 335 Buciumeni,sd.465 Buciumeni) - Investigare cu
Pag. 21/38 FG-21-08 Ed 1
resp.art.20 din HG nr.1406/2007 termen 31.12.2010 - masură realizată notificată la APM și GNM Galați cu adr.
7368 din 10.12.2010.
9. Funcție de rezultatale investigării suprafețelor contaminate, se va realiza Programul de refacere a mediului
geologic - Termen 31.12.2011 – masură realizată și nofificată la APM și GNM Galați cu adr. 5638 din
05.12.2011.
10. Identificarea și investigarea pentru stabilirea contaminării și refacerea dupa caz, a suprafeței de teren din
exteriorul parcului 4 Buciumeni - Investigare cu resp.art.20 din HG nr.1406/2007 termen 31.12.2010- masură
realizată notificată la APM și GNM Galați cu adr.7368 din 10.12.2010
11.Funcție de rezultatale investigării suprafetelor contaminate, se va realiza Programul de refacere a mediului
geologic - Termen 31.12.2011 – masură realizată și notificată la APM și GNM Galați cu adr. 5638 din
05.12.2011.
Evaluarea impactului asupra mediului pe baza bilantului de mediu avand în vedere riscul și efectele
producerii de evenimente poluante accidentale presupune stabilirea gradului de afectare și măsurile necesare de
refacere a calității acestuia la niște parametrii cat mai apropiați de cei naturali.
Pentru a pune în evidență daca pe amplasamentele studiate sunt zone poluate se propune efectuarea
Bilantului de mediu de nivel II cu analiza unor probe de sol, apă de suprafață, măsurători de compuși organici
volatili și măsurarea nivelului de zgomot și interpretarea analizelor și măsurătorilor obținute.
6.2. Rezumatul obligațiilor necuantificabile și/sau al obligațiilor condiționate de un
eveniment viitor și incert
Principalele obligațiuni necuantificabile și/sau cele condiționate de un eveniment viito incert se referă la
situațiile în care pot avea loc poluări accidentale sau în caz de dezastre.
Modalitățile de acțiune și responsabilități pentru astfel de situații sunt prezentate detaliat în "Planul de
prevenire și combatere a poluărilor accidentale".
Pag. 22/38 FG-21-08 Ed 1
RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL II
1. INTRODUCERE
Prezenta documentaţie s-a întocmit conform Anexei A.3 a Ordinului 184/1997 al M.A.P.P.M. privind
procedura de realizare a bilanţurilor de mediu, în vederea obţinerii autorizaţiei de mediu pentru Parcul 4
Buciumeni și sondele aferente și pe baza concluziilor Bilantului de Mediu Nivel I, s-a incercat stabilirea surselor
potentiale de poluare atat a solului și a apelor de suprafață, cat și a atmosferei datorate desfășurării activității.
Toate obiectivele componente şi activităţile desfăşurate în cadrul lor, au fost prezentate ca surse potenţiale
de poluare pentru factorul de mediu sol în cadrul Bilanţului de mediu nivel I. În cadrul Bilanţului de mediu nivel II
vor fi prezentate investigaţiile intreprinse pentru realizarea evaluării cantitative a nivelurilor de poluare din zona
analizată.
Pentru realizarea bilanţului, s-au recoltat probe de sol din incinta parcului (zona rezervoarelor si
separatoarelor), din exteriorul parcului (laturile nordica, estica si vestica), de la limita careului sondelor 465, 430,
335, 316 și o probă de sol martor, s-au făcut măsurători de compuși organici volatili și măsurători ale nivelului de
zgomot produs de sonde.
Având în vedere că pentru industria extractivă principalii agenţi poluanţi pentru toţi factorii de mediu sunt
reprezentaţi de ţiţei şi apa de zăcământ, ţinând cont de caracteristicile şi compoziţia acestora, principalii indicatori
de calitate care sunt legaţi de poluarea cu fluide de zăcământ şi care au fost urmăriţi în cadrul prezentului bilanţ, au
fost: conţinutul de hidrocarburi din ţiţei, procentul de saturare, conductivitate electrică, conţinutul de ioni de clor și
sulfați. Pentru probele care prezintă depășiri ale indicatorilor de calitate cloruri si conductivitate electrică s-au
determinat și SAR, sodiu, calciu, magneziu.
Nu s-au recoltat următoarele tipuri de probe:
probe de gaze şi vapori din sol – transportul gazelor se realizează printr-un sistem etanş de conducte
amplasate la suprafaţă sau îngropate în sol. Nu au fost înregistrate accidente soldate cu acumulări
masive de gaze naturale în sol.
probe de materiale de construcţii – construcţiile existente în cadrul obiectivelor analizate sunt în
general din zidărie sau construcţii metalice care nu conţin azbest.
2. Probe de solAspecte generale
Poluarea solului înseamnă orice acţiune care produce dereglarea funcţionării normale a solului ca suport şi
mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, manifestată prin dereglarea fizică,
chimică sau biologică a solului şi apariţia în sol a unor caracteristici care reflectă deprecierea fertilităţii sale. Prin
noţiunea de poluare a solului se înţelege nu numai pătrunderea unor elemente din afară, cum se întâmplă la aer şi
apă, ci şi modificarea caracteristicilor naturale ale unui component al solului care atrage după sine afectarea
fertilităţii solului, funcţionarea normală a acestuia. Astfel solul poate fi supus unor fenomene ce afectează toate
funcţiile sale fizice, chimice, biologice şi biochimice.
Pag. 23/38 FG-21-08 Ed 1
Tipuri de poluare a solului
Tipurile de poluare a solului în domeniul industriei extractive se încadrează în poluare fizică şi poluare
chimică.
Poluarea fizică este pusă în evidenţă prin :
tasarea solului şi excavaţii – produsă de către utilajele de amenajare a careurilor de sondă sau cele de
întreţinere;
diminuarea suprafeţei arabile – se produce prin ocuparea suprafeţelor de către reţelele de drumuri,
linii electrice, conducte supra şi subterane, precum şi de densitatea amplasamentelor de sonde.
Poluarea fizică poate fi înlăturată prin unele măsuri administrative, o mai bună gospodărire a materialului
de lucru, prin respectarea normelor de lucru în vigoare.
Poluarea chimică se clasifică astfel: poluare cu petrol, poluare cu apă sărată şi poluare mixtă. Pe parcursul
activităţii de extracţie, faţă de procesul tehnologic ideal, pot interveni factori care să producă neajunsuri prin
pierderile de fluide de sondă şi ajungerea acestora pe terenurile agricole sau în cursurile de apă. Pentru reţinerea
eventualelor pierderi, în jurul sondelor se realizează careurile de sondă, un fel de delimitări cu diguri de pământ
care reţin scurgerile accidentale.
Descrierea geologică a zonei
Structura petroliferă Buciumeni aparţine, din punct de vedere geologic, de Podișul Moldovei.
Interes pentru hidrocarburi prezintă pliocenul inferior, între adîncimile 850-450 m, care a fost împărțit în
17 strate în funcție de ciclul de sedimentare. Litologic, stratele pliocene sunt constituite dintr-o alternanță de
nisipuri fine neconsolidate sau slab consolidate, de culoare gălbui-brun sau cenușiu, marne slab nisipoase, marne,
argile și gresii calcaroase.
Solurile din cuprinsul teritoriului s-au format în condiții diferite de relief, rocă și vegetație, clima fiind în
general aceeași. În arealul considerat, predominante sunt luvisolurile (reprezentate de preluvosolul) cambisolurile
(reprezentate de solurile eutricambosol) și salsodisoluri (reprezentate de solonceacuri).
Probe de la suprafaţa şi de sub suprafaţa solului
Poluarea prin deversarea de apă sărată asupra unor soluri cu un grad ridicat de productivitate duce la
acumularea de săruri în sol ceea ce duce la deprecierea fertilităţii acestuia, la dispariţia plantelor cultivate, la
pierderi importante de recoltă. Acest tip de poluare variază în funcţie de cantitatea de apă deversată şi de timpul cât
a durat deversarea. Pentru determinarea existenţei poluării cu apă de zăcământ au fost determinaţi indicatorii de
calitate: conductivitatea electrică a solului, pH-ul, conţinutul de Na+, Ca2+, Mg2+, Cl-, SO42-. Conductivitatea
electrică este indicatorul cel mai sugestiv pentru a aprecia salinitatea solurilor, (conţinutul de saruri) care afectează
creşterea plantelor şi productivitatea recoltelor. Interpretarea salinizării solului, se realizează şi după indicele de
adsorbţie al sodiului în sol=SAR. Valori mari ale indicelui SAR indică o adsorbţie disproporţionată a ionului de
sodiu în sol, ducând la scăderea fertilităţii solului, inhibând infiltrarea apei de ploaie şi aeraţia solului.
Stabilirea gradului de poluare cu hidrocarburi se face prin determinarea concentraţiei de hidrocarburi
totale din sol. Probele de sol au recoltate de la două adâncimi (amplasate conform schițelor din Anexa III) astfel:
- parcul 4 Buciumeni: - probă de sol din zona rezervoarelor de la adâncimea 0-15 cm,
- probă de sol din zona rezervoarelor de la adâncimea 15-30 cm,
- probă de sol din zona separatoarelor (0-15 cm),
Pag. 24/38 FG-21-08 Ed 1
- probă de sol din zona separatoarelor (15-30 cm),
- probă de sol din exteriorul parcului latura vestică (0-15 cm),
- probă de sol din exteriorul parcului latura vestică (15-30 cm),
- probă de sol din exteriorul parcului latura nordică (0-15 cm),
- probă de sol din exteriorul parcului latura nordică (15-30 cm),
- probă de sol din exteriorul parcului latura estică (0-15 cm),
- probă de sol din exteriorul parcului latura estică (15-30 cm),
- sonda 465: - probă de sol de pe latura vestică de la adâncimea 0-15 cm,
- probă de sol de pe latura vestică de la adâncimea 15-30 cm,
- probă de sol de pe latura nordică de la adâncimea 0-15 cm,
- probă de sol de pe latura nordică de la adâncimea 15-30 cm,
- probă de sol de pe latura estică de la adâncimea 0-15 cm,
- probă de sol de pe latura estică de la adâncimea 15-30 cm,
- sonda 430: : - probă de sol de pe latura vestică de la adâncimea 0-15 cm,
- probă de sol de pe latura vestică de la adâncimea 15-30 cm,
- probă de sol de pe latura nordică de la adâncimea 0-15 cm,
- probă de sol de pe latura nordică de la adâncimea 15-30 cm,
- probă de sol de pe latura estică de la adâncimea 0-15 cm,
- probă de sol de pe latura estică de la adâncimea 15-30 cm,
- sonda 335: : - probă de sol de pe latura vestică de la adâncimea 0-15 cm,
- probă de sol de pe latura vestică de la adâncimea 15-30 cm,
- probă de sol de pe latura nordică de la adâncimea 0-15 cm,
- probă de sol de pe latura nordică de la adâncimea 15-30 cm,
- probă de sol de pe latura estică de la adâncimea 0-15 cm,
- probă de sol de pe latura estică de la adâncimea 15-30 cm,
- sonda 316: : - probă de sol de pe latura vestică de la adâncimea 0-15 cm,
- probă de sol de pe latura vestică de la adâncimea 15-30 cm,
- probă de sol de pe latura nordică de la adâncimea 0-15 cm,
- probă de sol de pe latura nordică de la adâncimea 15-30 cm,
- probă de sol de pe latura estică de la adâncimea 0-15 cm,
- probă de sol de pe latura estică de la adâncimea 15-30 cm.
Pag. 25/38 FG-21-08 Ed 1
Modul de prelevare al probelor
Prelevarea probelor de sol (probe reprezentative momentane) s-a efectuat în conformitate cu următoarele
standarde:
SR EN ISO 10381 – 1:2002 Soil quality – Sampling – Part 1: Guidance on the design of samplingprogrammes;
SR EN ISO 10381 – 2:2002 Soil quality – Sampling – Part 2: Guidance on sampling techniques;
SR EN ISO 10381 – 5:2005 Soil quality – Sampling. Part 1: Guidance on the procedure for the investigationof urban and industrial sites with regard to soil contamination.
Tehnica recomandată de standard este cea de prelevare pe profil, de probe de soluri tip argile, lut, nămol,
nisip şi pământ contaminat, prin operare manuală utilizând un burghiu rotativ de oţel având 125 cm lungime (cu
posibilitate de extensie pentru adâncimi mai mari) şi diametrul forezei de100 mm.
S-au obţinut probe deranjate, singulare, corespunzând orizonturilor de adâncime 0 - 15 cm şi 15-30 cm
ale solului. Pentru eşantioanele de sol prelevat tipurile de containere sau recipiente standard pentru probe sunt:
- pungi de plastic (polipropilenă sau polietilenă) recomandate pentru identificarea în probă de
contaminaţi acizi, alcalini sau efectuarea altor determinări analitice de substanţe anorganice.
- Recipient sau borcan de sticlă pentru proba supusă analizării unor contaminanţi tip ţiţei. Pentru a
preveni pierderea de compuşilor organici volatili din probă aceste recipiente sunt închise utilizând
capace cu foiţă de staniol presată ermetic pe interior.
Amplasarea punctelor de prelevare s-a efectuat ţinând cont de amplasarea surselor de poluare în teren, de
zonele vechi poluate constatate de studiile anterioare.
Punctele de prelevare a probelor au fost stabilita iniţial şi marcate pe planurile de situaţie ale zonei, dar şi
în timpul recoltării probelor, pe măsura depistării unor zone de poluare recentă.
Metode de analiză
Determinările fizico-chimice au fost efectuate de Laboratorul Apă de zăcământ și Evaluare mediu din
cadrul I.C.P.T. Câmpina (acreditat ISO 17025:2005). Prelevarea probelor de sol s-a executat cu o foreză tip
burghiu rotativ, în vederea determinării în laborator a parametrilor de stare specifici efectelor induse de poluanţi
conţinuţi în fluidele de sondă.
Înainte de a fi analizate probele de sol sunt eşantionate-omogenizate şi pregătite în laborator, aplicând
procedee mecanice şi fizico-chimice conforme cu metoda de analiză pentru parametrul măsurat.
Astfel pentru determinarea pH-ului şi conductivităţii se obţine o pastă sau un extract de sol la saturaţie iar
pentru determinarea hidrocarburilor petroliere este necesară extracţia acestora cu S-316 şi trecerea printr-o coloană
de alumină ce reţine componenţii polari.
Metodele de analiză şi aparatura utilizată pentru determinarea indicatorilor de calitate sunt următoarele:
- pH-ul şi conductivitatea au fost determinate cu aparatură automată (HQ40d Hach),
- conţinutul de cloruri s-a determinat cu Titratorul Mettler Toledo T50,
- pentru determinarea hidrocarburilor totale aparatura folosită a fost IR – spectrometru în infraroşu cu
transformare Fourier Spectrum 2000 Perkin-Elmer.
Pag. 26/38 FG-21-08 Ed 1
- pentru determinarea sulfaților din sol s-a folosit metoda de determinare a anionilor prin ion
cromatografie conform standardului SR-EN ISO 10304-1:2007 folosind Sistemul Ion Cromatograf
Dionex ICS-3000
- procentul de saturare se obţine prin calcul, cântărind o subprobă din pasta saturata într-o fiolă de
cântărire, la balanţa analitică conform Soil Sampling and Methods of Analysis.
- AAS – spectrometrie de absorbţie atomică pentru determinarea ionilor metalici (Na+, K+, Ca2+, Mg2+).
Aparatura folosită – spectrometrul de absorbţie atomică AAS Perkin-Elmer 3110 – tehnică în flacără.
Interpretarea rezultatelor
Interpretarea rezultatelor analizelor probelor de sol s-a realizat în două sensuri urmărindu – se cele două
efecte posibile ale poluării solurilor cu fluide:
Poluarea cu hidrocarburi: pentru a stabili gradul de poluare au fost determinate concentraţiile de
hidrocarburi totale din probele de sol, exprimate în mg/kg de substanţă uscată şi au fost comparate cu valorile de
referinţă pentru urme de elemente chimice în sol, prezentate în anexă la Ordinul 756/1997, privind evaluarea
poluării mediului.
Poluarea cu apă de zăcământ: pentru determinarea existenţei poluării cu apă de zăcământ au fost
determinaţi indicatorii de calitate: conductivitatea electrică a solului măsurată în extractul apos la saturaţie, pH-ul,
conţinutul de Cl-, conţinutul de ioni metalici. Efectul poluării cu apă de zăcământ se găseşte cuantificat în gradul de
salinizare al solului. În tabelul 1 este redată aprecierea intensităţii salinizării după electroconductivitatea solului
(EC--μS/cm), măsurată în extractul de sol la saturaţie sau după conţinutul total de săruri solubile (TDS-mg/kg),
interpretare realizată după I.C.P.A.
Intensitatea salinizării Tabel 1Textură mijlocie Orice textură
Intensitateasalinizării
solului
Salinizarea SalinizareaClorurică* Sulfatică Clorurică SulfaticăConţinutul total de săruri(mg/100g) EC- (μS/cm)
Nr. Punctul de Tehnica Rezultate Valoare limită de expunere profesională
Pag. 34/38 FG-21-08 Ed 1
măsurare COV utilizată pentru carburanţi
ppm mg/Nm3 Medie la 8 oremg/Nm3
Pe termen scurt 15 minmg/Nm3
1. Sonda 465 FID 1,6 5,08300 5002. Sonda 430 FID 2,8 8,90
3. Sonda 335 FID 1,4 4,454. Sonda 316 FID 0,6 1,90
FID – Photoionization detector
Valoarea limită de expunere profesională reprezintă (conform HG 1218/2006) limita mediei ponderate
în funcţie de timp a concentraţiei unui agent chimic în aerul zonei în care respiră un lucrător, pentru o perioadă de
referinţă specificată, pentru 8 ore sau pentru un termen scurt de maximum 15 minute.
Rezultatele măsurătorilor efectuate cu ajutorul analizorului portabil sunt prezentate în Anexa VII –
Măsurători de compuşi organici volatili.
Evaluare rezultate
1. Concentraţiile de COV determinate ca valori de expunere profesională pe termen scurt se
situează sub valoarea limită admisă
2. Concentraţiile de COV determinate ca valori de expunere profesională pentru 8 ore se situează
sub valoarea limită admisă.
Având în vedere rezultatele măsurătorilor de compuşi organici volatili pentru sonde se poate considera că
impactul asupra calităţii aerului este nesemnificativ-nepericulos.
5. Măsurarea nivelului de zgomot
Măsurătorile de nivel ale zgomotului au fost efectuate în data de 9.05.2012 de specialiştii din cadrul ICPT
Câmpina cu ajutorul analizorului de zgomot tip 2250 Bruel & Kjaer.
Au fost făcute trei seturi de măsurători: un set de măsurători lângă surse de zgomot puternice din
interiorul parcului (pompe cazane), un set de măsurători la limita parcului și un set de măsurători la sonde. Nivelul
acustic s-a măsurat la 1,5 m de nivelul solului timp de 30 de secunde.
Rezultatele măsurătorilor sunt prezentate în tabelul următor.
Rezultatele măsurătorilor nivelului de zgomot – Parc 4 Buciumeni Tabelul 4Nr.crt. Sursa de zgomot Valoare LAeq (dB) Valoare limită Valoare limită
1 Centrifugă alimentare cu apă 100,2
85*) 97**)
65***)
2 Pompe 97,93 Limita parc 47,54 Sonda 465 55,75 Sonda 430 51,76 Sonda 335 55,37 Sonda 316 58,7
*)HG nr. 493/12.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor lariscurile generate de zgomot**) Hotărâre de Guvern 1756/06.12.2006 pentru măsurarea nivelului de zgomot - utilaje în lucru***) Stas 10009 -88 Acustica urbana Limite admisibile pentru nivelul de zgomot (la limita incintelor industriale)
Reglementările actuale cuprinzând cadrul legal al valorilor privind limitările nivelului emisiilor de
zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor sunt cuprinse în Hotărârea nr.
1756 din 06 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 22.01.2007.
Pag. 35/38 FG-21-08 Ed 1
Măsurătorile efectuate în teren în zona pompelor prezintă depăşiri conform HG 493/2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot şi
HG1756/2006 pentru măsurarea nivelului de zgomot – utilaje în lucru.
Măsurătorile efectuate la limita parcului 4 Buciumeni și la sonde nu prezintă depăşiri ale limitei admisă
pentru nivelul de zgomot la limita incintelor industriale conform STAS 10009-88.
Se propune utilizarea mijloacelor individuale de protecţie auditivă în zonele cu nivel de zgomot peste
limita admisă.
Pag. 36/38 FG-21-08 Ed 1
6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În urma investigărilor efectuate (fază de documentare şi fază de teren) au fost identificate diferite surse
potenţiale de afectare a factorilor de mediu (aer, apă, sol). Determinările de laborator au fost efectuate pentru
identificarea şi dozarea poluanţilor, din factorii de mediu, rezultaţi în urma activităţilor obiectivelor.
În urma investigării obiectivelor au fost identificate următoarele aspecte:
- Principalele surse potențiale de poluare sunt deversarea accidentală a reziduurilor petroliere existente
în beciul sondelor care duc la o posibilă contaminare a apelor de suprafață, freatice și solului,
- În urma determinărilor de laborator, pentru probele de sol prelevate s-au identificat următoarele
aspecte: indicatorul cloruri cu valori mai mici de 100 mg/kg substanţă uscată corespunde unui sol
nesalinizat, cu valori între 250-600 mg/kg substanţă uscată corespunde unui sol moderat salinizat (o
probă), cu valori mai mari de 600 mg/kg substanţă uscată corespunde unui sol puternic salinizat,
poluare potenţial semnificativă cu produs petrolier.
- Concentraţiile de COV determinate ca valori de expunere profesională pe termen scurt și pentru 8
ore se situează sub valoarea limită admisă.
- Măsurătorile efectuate în teren la limita sondelor nu prezintă depăşiri conform HG 493/2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de
zgomot; nu prezintă depăşiri ale limitei admise pentru nivelul de zgomot la limita incintelor
industriale conform STAS 10009-88 şi HG1756/2006 pentru măsurarea nivelului de zgomot – utilaje
în lucru.
6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare și cuantificarea acestora în propuneri pentruprogramele de conformare
Opţiunile de remediere a aspectelor constatate, şi prezentate anterior sunt:
Eliminarea tuturor neetanşeităţilor, scurgerilor de ţiţei sau apă de zăcământ din beciul sondelor prin lucrări
de mentenanţă sau înlocuire, curățare periodică;
Curăţarea stratului de sol contaminat cu ţiţei pe diferite adâncimi şi transportarea acestuia la stația de
bioremediere;
Instruirea corespunzătoare a personalului operator pentru evitarea greşelilor de manevrare care pot conduce
la poluarea factorilor de mediu din zona investigată.
Includerea în programul de monitorizare anuală a zonelor unde solul este poluat pentru a limita
contaminarea acestuia în continuare sau a depista dacă sursa care a produs poluarea mai este activă.
Întreținerea în mod corespunzător a drumurilor de acces la amplasamentele sondelor.
Pag. 37/38 FG-21-08 Ed 1
LISTA ANEXELOR
ANEXA I Certificat de înregistrare – Ministerul Mediului