Raport de Securitate S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017 Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 1 Informaţii generale Titularul lucrării: Titularul lucrării este S.C. PUROLITE S.R.L cu sediul în localitatea Victoria, str. Aleea Uzinei nr. 11, jud. Braşov cod poştal 505700, Tel.: 0268 243004, Fax: 0268 243003. Autorul atestat al lucrării: S.C. OCON ECORISC S.R.L., Certificat de înregistrare în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului, poz. 105, tel/fax.: 0264 315464, e-mail: [email protected]Denumirea lucrării: Raport de Securitate pentru amplasamentul S.C. PUROLITE S.R.L situat în localitatea Victoria, Jud. Braşov Date privind amplasamentul: Amplasamentul S.C. PUROLITE S.R.L este situat în localitatea Victoria, str. Aleea Uzinei nr. 11, jud. Braşov. Baza legală: Lucrarea a fost elaborată în conformitate cu cerinţele legale ale Legii 59 din 11 aprilie 2016, privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, stipulate în art. 2(1) şi art. 10 şi concretizate în Anexa nr. 3 a legii menţionate. Scopul lucrării: Raportul de Securitate prezintă măsurile puse în aplicare pentru prevenirea, controlul şi limitarea consecinţelor unui posibil accident major în activităţile desfăşurate în amplasamentul S.C. PUROLITE S.R.L şi prezintă informaţiile precizate în legislaţia mai sus menţionată. Prezentul Raport de Securitate a fost elaborat la solicitarea titularului de activitate şi constituie o revizuire şi a Raportului de Securitate elaborat în 2015 de S.C. OCON ECORISC S.R.L., pentru amplasamentul S.C. PUROLITE S.R.L. Elaborarea ediţiei 2017 a Raportului de securitate s-a făcut ca urmare a modificărilor legislative apărute prin transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2012/18/UE (SEVESO III) prin Legea 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.
279
Embed
Raport de Securitate 2017 S.C. PUROLITE S.R.L. …1432404c-2f2f-4aec-9d67...Raport de Securitate S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017 Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 1
Informaţii generale
Titularul lucrării: Titularul lucrării este S.C. PUROLITE S.R.L cu sediul în
localitatea Victoria, str. Aleea Uzinei nr. 11, jud. Braşov cod poştal 505700, Tel.: 0268
243004, Fax: 0268 243003.
Autorul atestat al lucrării: S.C. OCON ECORISC S.R.L., Certificat de înregistrare
în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului, poz. 105, tel/fax.:
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 117
H332 tox. acut
inhalare 4 -
H314 skin corr. 1B -
H335 STOT SE 3 -
10 Stiren 162,292
H332 tox. acut
inhalare 4 -
-
H412 tox. cronic
acvatic 3 -
H304 Asp.tox. 1 -
H319 irrit eye 2 -
H 226 flam.liq. 3 P5c 5000 50000 0,0324584 0,00324584
H315 irrit. Skin 2 -
H372 STOT RE 1 -
H335 STOT SE 3 -
11 Luperox A75,
CHIMOX 77. Peroxid
de dibenzoil
4
H242 peroxizi
organici C P6b
-
50 200 0,08 0,02
H319 irrit eye. 2 -
H317 skin sensibil. 1 -
H400 tox. acut
acvatic 1 E1 100 200 0,04 0,02
12 Dicloretan 94,45
H225 flam liq. 2 P5c
-
5000 50000 0,01889 0,001889
H302 tox. acut oral 4 -
H315 irrit. skin 2 -
H319 irrit eye 2 -
H350 cancerigen 2 -
H335 STOT SE 3 -
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 118
H331 tox. acut
inhalare 3 H2 50 200 1,889 0,47225
13
3,4
H225 Flam. Liq. 2 2 P5c
poz. 33
0,5 2 6,8 1,7
Clordimetileter
(clormetil-metil- eter),
contine si
bisclormetileter
(di(clormetil)eter)
H350 Carc. 1A -
H330 tox. acut
inhalare 2 H2 0,5 2 6,8 1,7
H 332 tox.acut ing 4
H311 tox. acut
cutanat 3 -
H302 tox. acut oral 4 -
14 DVB 80, Divinilbenzen 42,46
H410 tox. cronic
acvatic 1 E1
-
100 200 0,4246 0,2123
H335 STOT SE 3 -
H361d repr. 2 -
H315 irrit.skin 2 -
H317 sensibiliz. skin 1 -
H319 irrit.eye 2 -
15 Motorină 15,21 H226 flam.liq. 3 P5c
poz. 34 2500 25000 0,006084 0,0006084
H304 Asp.tox. 1 -
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 119
H315 skin irrit. 2 -
H332 tox. acut
inhalare 4 -
H351 carc. 2 -
H373 STOT RE 2 -
H411 tox. cronic
acvatic 2 E2 2500 25000 0,006084 0,0006084
16
Luperox 26
/TRIGONOX 21S/
Chimox 48
1
H242 peroxizi
organici tip C P6b
-
50 200 0,02 0,005
H317 sensibiliz. skin 1 -
H 400 tox. acut
acvatic 1
E
E1 100 200 0,01
0,00
5 H410
tox. cronic
acvatic
17 Luperox 270 2
H242 peroxizi
organici tip D P6b
-
50 200 0,04 0,01
H317 sensibiliz. skin 1 -
H400 tox. acut
acvatic 1
E1 100 200 0,02 0,01
H410 tox. cronic
acvatic 1
18 Peraclean 40 21
H271 liq.oxidant 1 P8
-
50 200 0,42 0,105
H242 peroxizi
organici tip D P6b 50 200
H301 tox acute oral 3 -
H312 tox. acut
cutanat 4 -
H330 tox. acut
inhalare 2 H2 50 200 0,42 0,105
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 120
H314 irrit skin/corrod 1A -
H318 irrit eye 1 -
H335 STOT SE 3 -
H400 tox acute
acvatic 1
E1 100 200 0,21 0,105
H410 tox cronic
acvatic 1
H290 corroz metal 1 -
19 Metaform 30,433
H226 flam.liq 3 P5c
-
5000 50000 0,0060866 0,00060866
H301 tox. acut oral 3 -
H311 tox. acut
cutanat 3 -
H331 tox. acut
inhalare 3 H2
50 200 0,60866 0,152165
H370 STOT SE 1 H3
H317 sensibil skin 1 -
H351 cancerigen 2 -
H314 corrod/irrit skin 1B -
H335 STOT SE 3 -
20 Acid acetic 1,05 H226 flam.liq 3 P5c
- 5000 50000 0,00021 0,000021
H314 corrod/irrit skin 1A -
21 BTC 12318-50 3,88
H314 skin corr. 1B -
-
H302 tox. acut oral 4 -
H400 tox. acut
acvatic 1 E1
100 200 0,0388 0,0194
H410 tox. cronic
acvatic 1 E1
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 121
22 Lithium 7 4,5
H301 tox. acut oral 3 -
-
H331 tox. acut
inhalare 3 H2 50 200 0,09 0,0225
H314 Skin Corr. 1 -
H302 tox. acut oral 4 -
H332 tox. acut
inhalare 4 -
23 Isooctan 1,38
H225 flam liq. 2 P5c
-
5000 50000 0,000276 0,0000276
H304 Asp. Tox. 1 -
H400 tox. acut
acvatic 1
E1 100 200 0,0138 0,0069
H410 tox. cronic
acvatic 1
H315 irrit skin/corod 2 -
H336 STOT SE 3 -
24 Metil isobutil carbinol
/ MIBC 1,62
H226 flam liq. 3 P5c
-
5000 5000 0,000324 0,000324
H319 irrit.eye 2 -
H335 STOT SE 3 -
25 Acetilenă (dizolvată) 0,08 H220 flam. gas 1 P2
poz. 19 5 50 0,016 0,0016
H280 press. gas -
26 Hidrogen comprimat 0,048 H220 flam. gas 1 P2
poz. 15 5 50 0,0096 0,00096
H280 press. gas -
27 Alcool izopropilic 35,69
H225 flamable liquid 2 P5c
5000 50000 0,007138 0,0007138
H319 irrit.eye 2
H336 STOT SE 3
28 Oxigen 0,048 H 280 press. gas poz.25
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 122
H270 ox. gas 1 P4 200 2000 0,00024 0,000024
29
Lichide apoase de
clătire cu conţinut de
substanţe periculoase
(Apă amoniacală)
19,86 H400 tox. acut
acvatic E1
100 200 0,1986 0,0993
Însumarea substanţelor periculoase enumerate în partea 2, care se încadrează în categoriile de toxicitate acută 1, 2 sau 3 (prin inhalare) sau
STOT SE categoria 1, împreună cu substanţele periculoase care se încadrează în secţiunea H, de la H1 la H3 din partea 1: Nivel inferior- 10,41548 si
Nivel Superior - 2,58839
Însumarea substanţelor periculoase enumerate în partea 2, care sunt explozivi, gaze inflamabile, aerosoli inflamabili, gaze oxidante, lichide
inflamabile, substanţe şi amestecuri autoreactive, peroxizi organici, lichide şi solide piroforice, lichide şi solide oxidante, împreună cu substanţele
periculoase care se încadrează la secţiunea P, de la P1 la P8 din partea 1: Nivel inferior - 13,65873 si Nivel Superior - 3,077876.
Însumarea substanţelor periculoase enumerate în partea 2, care sunt încadrate ca periculoase pentru mediul acvatic, în categoriile Acut 1, Cronic 1sau
Cronic 2, împreună cu substanţele periculoase care se încadrează la secţiunea E, de la E1 la E2 din partea 1 Nivel inferior - 0,961884 si Nivel
Superior - 0,478508.
Însumarea substanţelor periculoase enumerate în partea 2, care sunt încadrate la O1, substanţe sau amestecuri cu frază de pericol EUH014
împreună cu substanţele periculoase care se încadrează la secţiunea O, de la O1 din partea 1 Nivel inferior - 2,318 si Nivel Superior - 0,4636
Însumarea substanţelor periculoase enumerate în partea 2, care sunt încadrate la O2, substanţe si amestecuri care în contact cu apa emit gaze
inflamabile, categoria 1 împreună cu substanţele periculoase care se încadrează la secţiunea O, de la O2 din partea 1 Nivel inferior - 0 si Nivel
Superior – 0.
Însumarea substanţelor periculoase enumerate în partea 2, care sunt încadrate la O3, substanţe sau amestecuri cu frază de pericol EUH029
împreună cu substanţele periculoase care se încadrează la secţiunea O, de la O3 din partea 1 Nivel inferior - 0 si Nivel Superior – 0.
Deoarece pe amplasament pot fi prezente substanţe periculoase în cantităţi care depăşesc cantităţile relevante de substanţe periculoase pentru
încadrarea amplasamentelor de nivel superior (coloana 3), Legea 59/2016, anexa nr. 1, amplasamentul se încadrează sub incidenţa Legii 59/2016 ca
amplasament de nivel superior.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 123
III.C.2. Caracteristici fizice, chimice, toxicologice, periculoase şi comportamentul
fizic şi chimic în condiţii normale sau în condiţii de accident
Metanolul
- Nr. CAS : 67 - 56-1;
Fraze de pericol – clasificare CLP:
- H225 – Lichide inflamabile cat. 1
- H301 – Toxicitate acută (oral) cat. 3
- H311 - Toxicitate acută (dermal) cat. 3
- H331 - Toxicitate acută (inhalare) cat. 3
- H 370 – Toxicitate asupra unui organ ţintă specific, o singură expunere / STOT SE
cat. 1
Proprietăţi fizico –chimice
- Aspect: clar lichid;
- Miros: alcoolic;
- Densitate relativă: 0,792 (20 0C);
- Punct de topire/punctul de îngheţare: -97,8 0C;
- Punct de fierbere: 64,5 oC;
- Punct de aprindere: 110C (TCC);
- Temperatura de autoaprindere: 385 oC;
- Limite de explozie - inferioară: 6 % vol;
- superioară: 36 % vol.
- Produşi de descompunere periculoşi formaţi în caz de incendiu: monoxid de carbon,
bioxid de carbon şi formaldehidă.
- Arde cu flacără invizibilă. Zona periculoasă trebuie să fie identificată şi delimitată
folosind semnalizatoare adecvate de avertizare şi securizare..
trimetilpentanul,. De asemenea gazul natural utilizat la centrala termică, acetilena şi
hidrogenul stocate în butelii sunt inflamabile. Vaporii acestor substanţe periculoase pot forma
cu aerul atmosfere inflamabile/explozive;
- pericolul de accidentare a personalului. O parte din materiile prime lichide sunt
clasificate ca toxice: metanol, metaform, dicloretan, DMAE. De asemenea la faza de
clormetilare se formează ca produs intermediar clordimetileter şi mici cantităţi de bis-
clormetileter, substanţe periculoase nominalizate, cancerigene şi cu toxicitate foarte ridicată
(bis-clormetileter). Oleumul poate genera în caz de scurgeri, prin evaporare, trioxid de sulf
care este o substanţă foarte toxică. Substanţele cu toxicitate ridicată pot provoca intoxicaţii
grave ale personalului în caz de deversare. Alte substanţe periculoase, cu toate că au toxicitate
ceva mai redusă (clasificate ca nocive, iritante sau corozive): amine, stiren, divinilbenzen,
alcool izobutilic, acizi, pot provoca intoxicarea personalului în cazul expunerii la concentraţii
ridicate şi pot provoca accidentarea personalului prin stropire. Scurgerile accidentale a unor
substanţe lichide volatile şi emisiile de vapori cu toxicitate ridicată pot provoca dispersii
toxice. Datorită măsurilor de protecţie existente riscul de accidentare a personalului este unul
redus.
- pericolul de poluare a solului, apelor de suprafaţă şi stratului de apă subterană. Dintre
substanţele periculoase existente în amplasament divinilbenzenul, Peraclean 40, BTC 12318-
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 159
50, Luperox 270, 2,2,4-trimetilpentan, peroxidul de dibenzoil (solid) au toxicitate ridicată
pentru mediu, majoritatea lor au potenţial mic de poluare fiind ambalate în ambalaje de mică
capacitate sau stocate în formă solidă. Şi alte substanţe periculoase (monomeri, solvenţi, acizi
puternici) pot provoca poluări ale mediului, în cazul deversării de cantităţi mari pe zone
neprotejate (pe sol) sau în canalizarea pluvială cu deversarea ulterioară în emisar. De
asemenea în concentraţii mari şi fără un control riguros substanţele periculoase deversate
accidental în canalizarea tehnologică pot provoca deranjamente în funcţionarea staţiei de
epurare de la Viromet S.A. Datorită protejării prin betonare a zonelor unde se manipulează
substanţe periculoase, a amplasării rezervoarelor în cuve de retenţie etanşe, a sistemului de
canalizare pluvială care permite devierea apelor contaminate spre staţia de epurare şi a
canalizării din interiorul halelor de producţie, cu evacuarea apelor tehnologice uzate în bazine
special destinate şi apoi evacuarea controlată la staţia de epurare Viromet, riscul de poluare a
mediului în caz de scurgeri accidentale este unul redus.
- pericolul unor reacţii violente cu apa. În parcul de rezervoare sunt prezente două
substanţe: oleum şi acid clorsulfonic care, în cazul unor scurgeri accidentale, la contactul cu
apa, pot provoca reacţii violente, cu posibila accidentare a personalului prin stropire şi cu
degajarea de vapori şi gaze cu toxicitate ridicată: vapori de acid sulfuric şi oxizi de sulf în
cazul oleumului şi vapori de acid clorsulfonic şi acid clorhidric în cazul acidului clorsulfonic.
Utilizarea echipamentului de protecţie şi instruirea personalului cu conştientizarea pericolului
de accidentare gravă la care se expun fac ca riscul unor astfel de accidente să fie redus.
2. Incendiile
În amplasament se pot produce incendii prin incendierea în interiorul unor
echipamente cum sunt rezervoarele şi alte vase de stocare, autocisternele care conţin substanţe
periculoase inflamabile, precum şi prin aprinderea scurgerilor de lichide sau a vaporilor
rezultaţi în urma unor scurgeri de lichide cu inflamabilitate şi volatilitate ridicată. De
asemenea incendiile pot urma unor explozii prin incendierea substanţelor inflamabile eliberate
în urma exploziei. Relevante pentru astfel de evenimente sunt incendiile tip „Pool fire” - când
are loc incendierea unor „bălţi de lichid” (inclusiv incendiile în rezervoarele de depozitare, pe
suprafaţa liberă a rezervorului sunt de tip „Pool fire”) şi incendiile tip „Flash fire“ – incendii
de degajare.
În cazul unei scurgeri accidentale a unor lichide cu volatilitate şi inflamabilitate mare,
cum sunt dimetilamina şi trimetilamina, precum şi într-o măsura mai mică metanolul,
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 160
metilalul şi dicloretanul, dacă aprinderea nu are loc imediat, se va produce un fenomen de
dispersie a vaporilor rezultaţi în urma evaporării scurgerii în atmosferă. Se pot forma în acest
mod nori de vapori inflamabili care să formeze atmosfere explozive, dacă concentraţia
vaporilor în nor este mai mare decât limita inferioară de inflamabilitate (explozie): LFL sau
LEL ("Lower Explosive or Flammable Limit). Din cauza neuniformităţilor din norul de
vapori pot să apară condiţii de incendiu şi la concentraţii mai mici decât LFL, o concentraţie
de ½ LFL fiind luată în considerare în acest sens. În cazul aprinderii unui nor de vapori/gaze
inflamabile în dispersie atmosferică se produc incendii tip „Flash fire“. Incendiile tip „Flash
fire“ sunt incendii cu durată foarte mică de 2-3 secunde, corespunzătoare perioadei necesare
pentru traversarea flăcărilor în norul de gaz, caracteristice aprinderii vaporilor sau gazelor în
dispersie atmosferică. Incendii tip „Flash fire“ se produc în aer liber sau în spaţii cu
constrângere mică şi însoţesc de regulă exploziile, producând efectul termic – de foc al
exploziei (ase se vedea şi descrierea exploziilor). Incendiile tip “Flash fire” sunt caracteristice
aprinderii gazelor extrem de inflamabile şi vaporilor rezultaţi din gazele lichefiate extrem de
inflamabile (care însă nu sunt prezente pe amplasament), în dispersie atmosferică, dar pot să
se producă, cu mai mică amploare şi în cazul evaporării şi aprinderii vaporilor unor lichide cu
inflamabilitate ridicată, care pot favoriza procesul de evaporare precum şi în cazul unor emisii
directe de vapori de fază organică din echipamentele în care astfel de vapori sunt prezenţi la
temperaturi ridicate (reactoare, condensatoare, vase de distilare şi traseele aferente acestora).
Aprinderea unei substanţe inflamabile se poate realiza dacă temperatura este mai mare
decât temperatura (punctul) de ardere* a acelei substanţe sau, la temperaturi sub temperatura
de ardere, dacă energia sursei de aprindere este suficient de puternică pentru a produce local
încălzirea substanţei şi amorsarea incendiului.
Notă* Temperatura (punctul) de ardere este temperatura începând cu care arderea
iniţiată într-un amestec inflamabil persistă şi se propaga. Punctul de ardere este superior
punctului de inflamabilitate cu câteva grade Celsius.
Din acest punct de vedere (al posibilităţii de aprindere) sunt mai vulnerabile la
incendiu substanţele periculoase cu punct de aprindere scăzut cum sunt Dimetilamina şi
Trimetilamina care sunt extrem de inflamabile, în timp ce Stirenul, 2-dimetilaminoetanolul,
Izobutanolul, Divinilbenzenul, Metaformul şi Motorina (substanţe inflamabile) se aprind mai
greu, numai cu surse de aprindere cu energie mare sau la temperaturi ridicate. Alte substanţe
prezente pe amplasament cum sunt Dicloretanul, Metanolul şi Metilalul (substanţe foarte
inflamabile) au, din acest punct de vedere proprietăţi intermediare.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 161
Surse potenţiale de aprindere pot fi:
- scurt circuite produse la instalaţiile electrice, ca urmare a unor avarii sau defecţiuni;
- scântei mecanice, electrice sau electrostatice. Cu toate că scânteile au energie foarte
redusă acestea pot produce aprinderea substanţelor cu inflamabilitate foarte mare şi a celor cu
inflamabilitate mai redusă aflate la temperaturi ridicate;
- descărcări electrice atmosferice (trăsnete) pot produce aprinderea unor emisii de
vapori inflamabili, cu transmiterea focului în interiorul echipamentelor sau/şi pot produce
încălzirea părţilor metalice ale echipamentelor lovite de trăsnet, cu aprinderea substanţelor
inflamabile cu care acestea vin în contact;
- focul deschis neautorizat sau fără îndepărtarea suficientă a mediului inflamabil din
zona de lucru sau/şi insuficienţa mijloacelor de protecţie, la lucrări de întreţinere şi
mentenanţă care presupun utilizarea focului deschis
- acţiuni de incendiere intenţionată tip “arson”;
- transmiterea focului de la focare de incendiu a unor elemente combustibile prezente
în zona instalaţiilor cum sunt deşeurile combustibile, obiecte combustibile depozitate neglijent
sau incendii ale unor echipamente care conţin părţi combustibile (de ex. poduri de cabluri);
- transmiterea focului la instalaţia de descărcare şi rezervoare de la incendii la
autocisternele utilizate pentru transport;
- transmiterea focului de la motoare electrice de forţă care acţionează pompele şi
agitatoarele în caz de avarie cu incendierea acestora;
- transmiterea focului de la surse exterioare amplasamentului.
Incendiile se pot produce în general în exteriorul echipamentelor prin aprinderea unor
scurgeri de substanţe inflamabile. În interiorul unor echipamente se pot produce incendii doar
acolo unde aerul necesar arderii este prezent, cum este cazul rezervoarelor şi altor vase de
stocare precum şi autocisternelor pentru materii prime lichide inflamabile. Incendiile în
interiorul echipamentelor sunt de cele mai multe ori cu explozie şi în cazul rezervoarelor duc
la „aruncarea capacului”, explozia fiind urmată de un incendiu violent pe suprafaţa rămasă
liberă a rezervorului. Incendiile generalizate pe întreaga suprafaţă a rezervoarelor mari sunt
dificil de stins, din cauza suprafeţei mari de ardere şi a dificultăţilor legate de posibilitatea de
înăbuşire cu spumă pe întreaga suprafaţă, în acelaşi timp. În timp, dacă incendiul din
interiorul rezervorului nu este controlat, expunerea la foc poate duce la avarierea mantalei
rezervorului, partea goală a mantalei (partea superioară a rezervorului fără lichid) având
tendinţa datorită încălzirii excesive de „cădere în interior”. Pot să rămână astfel zone acoperite
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 162
unde spuma utilizată la stingere să ajungă greu şi care să constituie ulterior focare de
reizbucnire a incendiului. De asemenea, expunerea la foc poate duce la fisurarea mantalei
rezervorului cu scurgerea de substanţă inflamabilă incendiată în cuva de retenţie. În
amplasament datorită capacităţii reduse a rezervoarelor, a etanşării tehnice a acestora (cu
supape de respiraţie) şi a utilizării pernei de azot, riscul de aprindere în interior a
rezervoarelor este foarte redus. De asemenea amploarea unui eventual incendiu la unul din
rezervoarele care conţin substanţe inflamabile nu poate fi foarte mare din cauza dimensiunilor
mici ale rezervoarelor.
Incendiile sunt iniţiate de cele mai multe ori prin aprinderea unor cantităţi mici de
substanţe inflamabile (începuturi de incendiu) care pot fi repede stinse cu echipamentele
existente la fiecare loc de muncă. Incendiile de mare gravitate se pot produce prin
amplificarea unor începuturi de incendiu dacă nu se iau în timp scurt măsuri de limitare şi
protecţie pentru punerea sub control şi stingerea incendiului. De asemenea, incendii de
amploare se pot produce în urma unor explozii, când cantităţi mari de substanţe inflamabile,
eliberate în urma exploziei pot fi implicate în incendiu. În aprecierea gravităţii unui incendiu
sunt relevante cantitatea şi natura substanţei inflamabile implicate, suprafaţa incendiată, viteza
cu care acesta evoluează şi pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru echipamentele şi
instalaţiile învecinate. Cantitatea şi natura substanţei incendiate indică potenţialul de foc al
incendiului, suprafaţa incendiată este relevantă pentru acţiunea de stingere (cu cât un incendiu
are loc pe o suprafaţă mai mare cu atât este mai greu de stins), viteza de evoluţie este
importantă pentru rapiditatea cu care trebuie luate măsuri de protecţie şi intervenţie, iar
pericolul potenţial faţă de echipamentele şi instalaţiile învecinate este important din cauza
posibilităţi de extindere şi amplificare a accidentului.
Incendiile sunt periculoase datorită radiaţiei termice pe care o provoacă, poluării
atmosferice cu gaze de ardere şi fum, precum şi poluării cu resturile rezultate în urma
incendiului.
Radiaţia termică poate provoca accidentarea gravă a personalului de operare şi
intervenţie precum şi avarierea utilajelor şi echipamentelor, cauzată de expunerea la foc şi
temperaturi ridicate, cu amplificarea accidentului prin extinderea zonei incendiate şi
provocarea de explozii.
Fumul şi gazele de ardere pot provoca intoxicarea personalului de operare sau
intervenţie surprins în zona de incendiu fără echipament de protecţie adecvat, acest fenomen
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 163
fiind mai grav în cazul încăperilor închise unde posibilităţile de evacuare a fumului şi gazelor
de ardere sunt mai scăzute.
Resturile rezultate în urma incendiului, în principal fiind vorba de apa contaminată
rezultată în cantităţi mari în urma stingerii incendiului, pot polua solul şi apa subterană, dacă
ajung pe zone neprotejate. De asemenea fiind vorba despre cantităţi mari de apă contaminată
care pot rezulta din acţiunea de stingere, colectarea şi apoi decontaminarea poate crea
dificultăţi. În amplasament datorită protejării zonelor expuse prin betonare, a sistemului de
colectare şi neutralizare a apelor tehnologice şi a apelor pluviale potenţial contaminate, riscul
de poluare cu ape contaminate rezultate dintr-un eventual incendiu este unul foarte redus.
3. Exploziile
Prin natura substanţelor prezente în instalaţiile din amplasament se pot produce
explozii prin formarea şi aprinderea de amestecuri explozive gaze/vapori inflamabili – aer. Pe
lângă acestea se mai pot produce explozii cu implicarea următoarelor substanţe cu proprietăţi
explozive: peroxidului de dibenzoil, Terţ-butil 2-etilperoxihexanoat (Chimox 48), Peraclean
40.
Formarea amestecurilor explozive este posibilă prin vaporizarea unor scurgeri
accidentale de lichide cu volatilitate ridicată şi în interiorul rezervoarelor şi altor vase de
stocare precum şi autocisternelor, în care vaporii inflamabili şi aerul sunt prezente deasupra
suprafeţei lichidului. De asemenea se pot forma amestecuri explozive în urma unor scurgeri
de vapori a unor produse inflamabile (vapori organici) la temperaturi ridicate şi în urma unor
scurgeri de gaze (gaz natural).
Atmosferele explozive se formează atunci când concentraţia vaporilor inflamabili în
aer este în limitele de explozie (limita inferioară de explozie - LEL şi limita superioară de
explozie - UEL). În realitate, se pot produce explozii şi dacă concentraţia vaporilor este în
afara limitelor de explozie, datorită turbulenţelor şi neuniformităţilor din norul exploziv.
Capacitatea lichidelor inflamabile de a forma atmosfere explozive, depinde de natura acestora
şi de volatilitate. Cu cât un lichid este mai volatil, cu atât cantitatea de vapori care se vor
forma este mai mare. La contactul acestora cu o sursă de foc sau scânteie se pot produce
explozii tip VCE („vapor cloud explosion” - explozie în nor de vapori). Aceste explozii sunt
explozii chimice provocate de arderea cu viteză mare a componenţilor şi transformarea unei
părţi a energiei rezultate în undă de presiune. Funcţie de viteza de ardere se pot produce:
- detonaţii – explozii de mare intensitate (când viteza de ardere este mare);
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 164
- deflagraţii – explozii de intensitate redusă (când viteza de ardere este redusă).
În cazul unei explozii, se poate produce accidentarea gravă a personalului de operare
sau intervenţie surprins de suflul exploziei şi de radiaţia termică asociată. De asemenea se pot
produce avarii însemnate la utilaje şi instalaţii. Explozia poate fi urmată de un incendiu
violent a substanţelor inflamabile eliberate în urma avarierii instalaţiilor.
Principala caracteristică a exploziei este suprapresiunea în frontul undei de şoc – suflul
exploziei. Puterea exploziei este funcţie de:
- natura şi cantitatea substanţei existente în norul exploziv. Natura substanţei din norul
exploziv influenţează viteza de ardere prin caracteristicile fizico-chimice ale acesteia iar
cantitatea determină mărimea norului exploziv;
- configuraţia spaţiului din interiorul norului. Cu cât spaţiul este mai aglomerat, cu
distanţe între utilaje şi echipamente mai mici şi cu existenţa unor pereţi care limitează
dispersia: spaţii închise sau cu pereţi laterali sau/şi acoperişuri, cu atât puterea exploziei este
mai mare. Un anumit grad de constrângere a spaţiului este deci necesar pentru a crea
condiţiile de producere a unei explozii relativ puternice. În instalaţiile din amplasament,
condiţiile de producere a unei explozii relativ puternice pot exista, din punct de vedere a
configuraţiei spaţiale, în interiorul rezervoarelor şi altor vase de stocare, în autocisterne,
precum şi în instalaţiile tehnologice situate în încăperi închise. În spaţii deschise, unde nu sunt
elemente care să favorizeze acumularea de vapori, atmosfere explozive se pot forma doar
local, în acest caz producându-se, datorită lipsei de constrângere a spaţiului, deflagraţii de
mică intensitate, însoţite de incendii tip „flash fire”. În cazul exploziilor de putere mică
(deflagraţii de mică intensitate), efectul produs de radiaţia termică a incendiului care însoţeşte
explozia (incendiu tip Flash fire) este mai însemnat decât suflul exploziei (se manifestă pe
distanţă şi are efecte mai mari).
- sursa de aprindere. Surse puternice de aprindere care măresc puterea exploziei sunt
exploziile amorsate de mijloace explozive (încărcături explozive) şi exploziile prealabile
produse de o aprindere cu o sursă cu energie scăzută, cum ar fi explozia în interiorul unei
încăperi amorsate de o explozie prealabilă în exteriorul clădirii (de exemplu explozia unor
acumulări accidentale de vapori sau gaze inflamabile în clădiri, amorsate de o deflagraţie de
mică intensitate în exteriorul încăperii). Fenomenul invers de amorsare a unei explozii în
exteriorul clădirii de la o explozie în interiorul acesteia este de asemenea posibil.
Surse de aprindere cu energie scăzută sunt considerate focul deschis, scânteile, scurt
circuitele şi suprafeţele fierbinţi.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 165
O bună etanşare a instalaţiilor (fără scurgeri de lichide sau vapori inflamabili), lipsa
unor surse potenţiale de aprindere, inclusiv prin zonarea Ex a instalaţiilor şi interzicerea
prezenţei unor surse de aprindere sau scântei în aceste zone, utilizarea numai de scule şi
echipamente corespunzătoare zonei Ex, precum şi inertizarea cu pernă de azot a rezervoarelor
pentru produse inflamabile face ca riscul de incendiu/explozie să fie unul redus.
Prin specificul instalaţiilor existente în amplasament se pot produce doar scurgeri
relativ mici de lichide sau vapori inflamabili. De asemenea, prin construcţia pe schelet metalic
şi separarea pe nivele prin grilaje metalice, precum şi prin deschiderile mari existente la
parterul halelor de producţie, sunt create posibilităţi bune de ventilaţie care nu favorizează
acumularea de vapori inflamabili şi formarea unor amestecuri explozive. Din această cauza se
poate aprecia că riscul de formare a unor atmosfere explozive este doar local în zona de
producere a scurgerii şi în zona unde o eventuală scurgere ar ajunge.
Peroxidul de dibenzoil, fiind o substanţă cu proprietăţi explozive, poate să provoace o
explozie prin frecare, şoc, expunere la foc şi decompoziţie. Pentru evitarea acestor fenomene
periculoase, peroxidul de benzoil este stabilizat prin adaos de apă şi este depozitat în condiţii
controlate de temperatură. De asemenea în zona de depozitare a peroxidului de benzoil sunt
luate măsuri speciale de protecţie la foc: instalaţie de drencere la boxa de depozitare şi
instalaţie de sprinklere în magazia unde este situată boxa de peroxid. Lipsa unui control strict
de temperatură (în special pentru unele sorturi de peroxid cu restricţii severe de temperatură)
precum şi depozitarea în aceiaşi încăpere şi a altor produse inflamabile sau combustibile face
ca riscul de accident în zona de depozitare a peroxidului sa fie relativ ridicat.
Terţ - butil 2-etilperoxihexanoatul (Chimox 48) este un peroxid lichid cu proprietăţi
explozive.
Peroxizii sunt stocaţi în spaţiu refrigerat special destinat securizat şi cu temperatura
controlată. De la depozit până la secţia de copolimer este transportat în ambalaj şi alimentat
direct în vasul de preparare monomer.
Peraclean 40 este depozitat în spaţiu special destinat închis în magazia de produs finit,
prevăzut cu instalaţie de drencere şi transportat în ambalaj din magazie la secţia de copolimer.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 166
IV.A.1.3. Analiza preliminară a riscurilor (hazardurilor) pe amplasamentul Purolite
S.R.L. Analiza calitativă
Se elaborează în continuare aşa cum s-a specificat mai sus, conform metodologiei
menţionate la punctul anterior, tabelele cu evaluarea PHA - Analiza preliminară a
hazardurilor, pentru:
PARCUL DE REZERVOARE MATERII PRIME LICHIDE:
I. Rezervor oleum 25% (inclusiv autocisternă şi trasee de vehiculare oleum);
II. Rezervoare stiren;
III. Rezervor divinilbenzen;
IV. Rezervor dicloretan;
V. Rezervor izobutanol;
VI. Rezervor acid clorosulfonic;
VII. Rezervor metanol;
VIII. Rezervor metilal;
IX. Rezervor metaform;
X. Rezervor dimetilamină (DMA);
XI. Rezervor 2-dimetilaminoetanol (DMEA);
XII. Rezervor trimetilamină (TMA);
XIII. Rezervor alcool izopropilic;
XIV. MAGAZIA DE MATERII PRIME
XV. MAGAZIA DE PEROXIZI
XVI. ŢARCUL DE BUTELII
SECŢIA COPOLIMERI:
XVII. Reactor polimerizare linia I;
XVIII. Reactor polimerizare linia II;
SECŢIA CATIONIŢI
XIX. Reactor sulfonare linia 1;
XX. Reactor sulfonare linia 2;
XXI. Reactor hidroliză polimer acrilic;
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 167
SECŢIA ANIONIŢI
XXII. Reactor clormetilare;
XXIII. Reactor aminare;
XXIV. INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU GAZ NATURAL
Pentru analiza cantitativă de risc au fost selectate scenariile de accidente care au un risc
ridicat sau risc extrem (valori între 13 şi 25 în matricea riscului) sau care au consecinţe
majore sau catastrofice (nivel 4 şi 5 în matricea riscului), aşa cum a fost specificat în
metodologia prezentată mai sus.
Scenariile selectate pentru analiza cantitativă de risc au fost notate cu roşu în tabelul
nr.4.3. Din analiza PHA rezultă că o serie de hazarde pot duce la accidente majore.
În tabelul nr. 4.4. se prezintă descrierea scenariilor de accidente majore identificate şi
selectate pentru analiza cantitativă de risc, cu un rezumat al evenimentelor declanşatoare şi
efectele posibile.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 168
Tabel nr. 4.3. Centralizator scenarii analizate în PHA selectate pentru analiza cantitativă de risc
Nr. scen. Scenariu/ Hazard Gravitate Probabilitate Risc Observaţii
PARCUL DE REZERVOARE MATERII PRIME LICHIDE
Oleum: Sistemul de depozitare oleum 25%, inclusiv descărcarea din autocisternă şi vehiculare spre secţia Cationiţi
I.1.a Decuplarea/ Ruperea furtunului flexibil în timpul
operaţiei de descărcare a oleumului din autocisternă
în rezervor
4 1 4 Nivelul riscului este situat între scăzut-moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. I.1.b 4 2 8
I.1.c. 4 2 8
I.4.a Rupere catastrofală a rezervorului de oleum 4 1 4 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. I.4.b 4 1 4
Dicloretan: Rezervorul de depozitare dicloretan, inclusiv descărcarea din autocisternă şi vehiculare spre secţia Cationiţi
IV.1.a Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul
operaţiei de descărcare a dicloretanului din
autocisternă în rezervor
4 1 4 Nivelul riscului este situat între scăzut-moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. IV.1.b 4 2 8
IV.1.c. 4 2 8
IV.4.a Incendiu/Explozie la/în autocisternă 4 1 4 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. IV.4.b 4 1 4
IV.4.c 4 1 4
IV.4.d 4 1 4
IV.5.a Rupere catastrofală a rezervorului de dicloretan 5 1 5 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe catastrofice. IV.5.b 5 1 5
IV.6.a Fisuri în corpul rezervorului de dicloretan 4 2 8 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. IV.6.b 4 1 4
IV.6.c 4 1 4
IV.9.a Incendiu/explozie la rezervor 5 2 10 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe
catastrofice. IV.9.b 5 2 10
IV.9.c 5 1 5
IV.9.d 5 2 10
IV.10.a Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a
dicloretanului 4 1 4 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Nu sunt necesare
măsuri de reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţele majore. IV.10.b 4 2 8
IV.10.c 4 2 8
Izobutanol: Rezervorul de depozitare izobutanol, inclusiv descărcarea din autocisternă şi vehiculare spre secţia Copolimeri
V.1.a Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul
operaţiei de descărcare a izobutanolului din
autocisternă în rezervor
4 1 4 Nivelul riscului este situat între scăzut-moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. V.1.b 4 2 8
V.1.c. 4 2 8
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 169
V.4.a Incendiu/Explozie la/în autocisternă 4 1 4 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. V.4.b 4 1 4
V.4.c 4 1 4
V.4.d 4 1 4
V.5.a Rupere catastrofală a rezervorului de izobutanol 4 1 4 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. V.5.b 4 1 4
V.9.a Incendiu/explozie la rezervor 4 2 8 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. V.9.b 4 2 8
V.9.c 4 1 4
V.9.d 4 2 8
V.10.a Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a
izobutanolului 4 1 4 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Nu sunt necesare
măsuri de reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţele majore. V.10.b 4 2 8
V.10.c 4 2 8
Metanol: Rezervorul de depozitare metanol, inclusiv descărcarea din autocisternă şi vehiculare spre secţia Anioniţi
VII.1.a Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul
operaţiei de descărcare a metanolului din autocisternă
în rezervor
4 1 4 Nivelul riscului este situat între scăzut-moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. VII.1.b 4 2 8
VII.1.c 4 2 8
VII.4.a Incendiu/Explozie la/în autocisternă 4 1 4 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. VII.4.b 4 1 4
VII.4.c 4 1 4
VII.4.d 4 1 4
VII.5.a Rupere catastrofală a rezervorului de metanol 5 1 5 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe catastrofice. VII.5.b 5 1 5
VII.6.a Fisuri în corpul rezervorului de metanol 4 2 8 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. VII.6.b 4 1 4
VII.6.c 4 1 4
VII.9.a Incendiu/explozie la rezervor 5 2 10 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe
catastrofice. VII.9.b 5 2 10
VII.9.c 5 1 5
VII.9.d 5 2 10
VII.10.a Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a
metanolului 4 1 4 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Nu sunt necesare
măsuri de reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţele majore. VII.10.b 4 2 8
VII.10.c 4 2 8
Metilal: Rezervorul de depozitare metilal, inclusiv descărcarea din autocisternă şi traseul de vehiculare spre secţia Anioniţi
VIII.1.a Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul 4 1 4 Nivelul riscului este situat între scăzut-moderat. Scenariul se
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 170
VIII.1.b operaţiei de descărcare a metilalului din autocisternă
în rezervor 4 2 8 analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore.
VIII.1.c 4 2 8
VIII.4.a Incendiu/Explozie la/în autocisternă 4 1 4 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. VIII.4.b 4 1 4
VIII.4.c 4 1 4
VIII.4.d 4 1 4
VIII.5.a Rupere catastrofală a rezervorului de metilal 4 1 4 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. VIII.5.b 4 1 4
VIII.9.a Incendiu/explozie la rezervor 4 2 8 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. VIII.9.b 4 2 8
VIII.9.c 4 1 4
VIII.9.d 4 2 8
VIII.10.a Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a
metilalului 4 1 4 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Nu sunt necesare
măsuri de reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţele majore. VIII.10.b 4 2 8
VIII.10.c 4 2 8
Metaform: Rezervorul de depozitare metaform, inclusiv traseul de vehiculare spre secţia Anioniţi
IX.1.a Rupere catastrofală a rezervorului de metaform 5 1 5 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe catastrofice. IX.1.b 5 1 5
IX.2.a Fisuri în corpul rezervorului de metaform 4 2 8 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. IX.2.b 4 1 4
IX.2.c 4 1 4
IX.6.a Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a
metaform 4 1 4 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Nu sunt necesare
măsuri de reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţele majore. IX.6.b 4 2 8
IX.6.c 4 2 8
Dimetilamină: Rezervorul de depozitare dimetilamină, inclusiv descărcarea din autocisternă şi traseul de vehiculare spre secţia Anioniţi
X.1.a Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul
operaţiei de descărcare a dimetilaminei din
autocisternă în rezervor
4 1 4 Nivelul riscului este situat între scăzut-moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. X.1.b 4 2 8
X.1.c 4 2 8
X.4.a Incendiu/Explozie la/în autocisternă 4 1 4 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. X.4.b 4 1 4
X.4.c 4 1 4
X.4.d 4 1 4
X.5.a Rupere catastrofală a rezervorului de dimetilamină 4 1 4 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. X.5.b 4 1 4
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 171
X.9.a Incendiu/explozie la rezervor 4 2 8 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. X.9.b 4 2 8
X.9.c 4 1 4
X.9.d 4 2 8
X.10.a Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a
dimetilaminei 4 1 4 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Nu sunt necesare
măsuri de reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţele majore. X.10.b 4 2 8
X.10.c 4 2 8
2-dimetilaminoetanol: Rezervorul de depozitare 2-dimetilaminoetanol, inclusiv descărcarea din autocisternă şi vehiculare spre secţia Anioniţi
XI.1.a Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul
operaţiei de descărcare a 2-dimetilaminoetanol din
autocisternă în rezervor
4 1 4 Nivelul riscului este situat între scăzut-moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. XI.1.b 4 2 8
XI.1.c 4 2 8
XI.5.a Rupere catastrofală a rezervorului de 2-
dimetilaminoetanol 5 1 5 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe catastrofice. XI.5.b 5 1 5
XI.6.a Fisuri în corpul rezervorului de 2-dimetilaminoetanol 4 2 8 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. XI.6.b 4 1 4
XI.6.c 4 1 4
XI.10.a Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a 2-
dimetilaminoetanol 4 1 4 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Nu sunt necesare
măsuri de reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţele majore. XI.10.b 4 2 8
XI.10.c 4 2 8
Trimetilamină: Rezervorul de depozitare Trimetilamină, inclusiv descărcarea din autocisternă şi traseul de vehiculare spre secţia Anioniţi
XII.1.a Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul
operaţiei de descărcare a trimetilaminei din
autocisternă în rezervor
4 1 4 Nivelul riscului este situat între scăzut-moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. XII.1.b 4 2 8
XII.1.c 4 2 8
XII.4.a Incendiu/Explozie la/în autocisternă 4 1 4 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. XII.4.b 4 1 4
XII.4.c 4 1 4
XII.4.d 4 1 4
XII.5.a Rupere catastrofală a rezervorului de trimetilamină 4 1 4 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. XII.5.b 4 1 4
XII.9.a Incendiu/explozie la rezervor 4 2 8 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. XII.9.b 4 2 8
XII.9.c 4 1 4
XII.9.d 4 2 8
XII.10.a Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a
trimetilaminei 4 1 4 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Nu sunt necesare
măsuri de reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ, XII.10.b 4 2 8
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 172
XII.10.c 4 2 8 deoarece poate produce consecinţele majore.
XIII. Alcool izopropilic: Rezervorul de depozitare Alcool izopropilic, inclusiv descărcarea din autocisternă şi traseul de vehiculare spre secţia Speciale
XIII.1.a Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul
operaţiei de descărcare alcoolului izopropilic din
autocisternă în rezervor
4 1 4 Nivelul riscului este situat între scăzut-moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. XIII.1.b 4 2 8
XIII.1.c 4 2 8
XIII.4.a Incendiu/Explozie la/în autocisternă 4 1 4 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. XIII.4.b 4 1 4
XIII.4.c 4 1 4
XIII.4.d 4 1 4
XIII.5.a Rupere catastrofală a rezervorului de alcool
izopropilic 4 1 4 Nivelul riscului este scăzut. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. XIII.5.b 4 1 4
XIII.9.a Incendiu/explozie la rezervor 4 2 8 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Scenariul se
analizează cantitativ, deoarece poate produce consecinţe majore. XIII.9.b 4 2 8
XIII.9.c 4 1 4
XIII.9.d 4 2 8
XIII.10.a Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a
alcoolului izopropilic 4 1 4 Nivelul riscului este între scăzut şi moderat. Nu sunt necesare
măsuri de reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţele majore. XIII.10.b 4 2 8
XIII.10.c 4 2 8
Magazia de materii prime: depozitare de Peraclean (peroxid), acid acetic, BTC, isooctan, MBIC.
XIV.2.a Incendiu/explozie la magazia de materii prime 3 1 3 Nivelul riscului este între foarte scăzut şi scăzut. Nu sunt necesare
măsuri de reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţele majore. XIV.2.b 3 2 6
XV.2.a Incendiu/explozie la magazia de peroxizi 3 1 3 Nivelul riscului este între foarte scăzut şi scăzut. Nu sunt necesare
măsuri de reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţele majore. XV.2.b 3 2 6
XV.2.c 4 1 4
XV.2.d 4 1 4
XV.2.e 4 1 4
XV.2.f. 4 1 4
Depozitul de butelii: depozitare de butelii
XVI.1.a Emisia întregii cantităţi dintr-o butelie în timpul 4 1 4 Nivelul riscului scăzut. Nu sunt necesare măsuri de reducere risc.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 173
XVI.1.b manevrării acesteia în afara depozitului 4 1 4 Scenariul se analizează cantitativ, deoarece poate produce
consecinţele majore.
XVI.3.a Emisia cantităţii totale de hidrogen presurizat din
depozitul de butelii (48 kg) 5 1 5 Nivelul riscului scăzut. Nu sunt necesare măsuri de reducere risc.
Scenariul se analizează cantitativ, deoarece poate produce
consecinţele majore. XVI.3.b 5 1 5
XVI.3.c 5 1 5
Reactor polimerizare linia I: Obţinerea în proces discontinuu a copolimerului stiren - divinilbenzenic
XVII.13.a. Incendiu/explozie la reactorul de polimerizare,
extractor, condensatoare sau traseele aferente 4 2 8 Nivelul riscului este moderat. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. XVII.13.b. 4 2 8
XVII.13.c. 4 2 8
XVII.13.d. 4 2 8
XVII.13.e. 4 2 8
XVII.13.f 4 3 12
Reactor polimerizare linia 2: Obţinerea în proces discontinuu a copolimerului stiren - divinilbenzenic
XVIII.13.a. Incendiu/explozie la reactorul de polimerizare,
extractor, condensatoare sau traseele aferente 4 2 8 Nivelul riscului este moderat. Scenariul se analizează cantitativ,
deoarece poate produce consecinţe majore. XVIII.13.b. 4 2 8
XVIII.13.c. 4 2 8
XVIII.13.d. 4 2 8
XVIII.13.e. 4 2 8
XVIII.13.f 4 3 12
Reactor de sulfonare linia 1: Sulfonarea în regim discontinuu şi mediu de acid sulfuric concentrat a copolimerilor stirenici în prezenţă sau în absenţa unui
agent de gonflare (dicloretan).
XIX..14.a. Incendiu/explozie la reactorul de sulfonare, sau traseele
aferente 4 2 8 Nivelul riscului este moderat. Nu sunt necesare măsuri de
reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ, deoarece poate
produce consecinţe majore.
Scenariul va fi analizat cantitativ prin modelarea
consecinţelor în cadrul Scenariului IV.10. Ruperea/
Decuplarea conductelor de vehiculare a dicloretanului.
XIX..14.b. 4 2 8
XIX..14.c. 4 2 8
XIX..14.d. 4 2 8
XIX..14.e. 4 2 8
XIX..14.f. 4 2 8
Reactor de sulfonare linia 2: Sulfonarea în regim discontinuu şi mediu de acid sulfuric concentrat a copolimerilor stirenici în prezenţă sau în absenţa unui
agent de gonflare (dicloretan).
XX..14.a. Incendiu/explozie la reactorul de sulfonare, sau traseele
aferente 4 2 8 Nivelul riscului este moderat. Nu sunt necesare măsuri de
reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ, deoarece poate
produce consecinţe majore.
Scenariul va fi analizat cantitativ prin modelarea
consecinţelor în cadrul Scenariului IV.10. Ruperea/
Decuplarea conductelor de vehiculare a dicloretanului.
XX..14.b. 4 2 8
XX..14.c. 4 2 8
XX..14.d. 4 2 8
XX..14.e. 4 2 8
XX..14.f. 4 2 8
Reactor clormetilare: Obţinerea în proces discontinuu a anioniţilor prin clormetilare
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 174
XXII.15.a. Neetanşeităţi la reactor/traseul de vapori/ condensator 4 2 8 Nivelul riscului este moderat. Nu sunt necesare măsuri de
reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ, deoarece poate
produce consecinţe majore. XXII.15.b. 4 2 8
XXII.15.c. 4 2 8
XXII.15.d. 4 2 8
INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU GAZ NATURAL
XXIV.4.a. Scurgeri de gaze în camera centralei termice/explozie 4 2 8 Nivelul riscului este moderat. Nu sunt necesare măsuri de
reducere risc. Scenariul se analizează cantitativ, deoarece poate
produce consecinţe majore.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 175
Tabel nr. 4.4. Descrierea scenariilor de accidente majore identificate şi selectate în analiza PHA, cu un rezumat al evenimentelor declanşatoare
Cod.
scen.
Scenariu Rezumat al evenimentelor care pot juca un rol în
declanşarea fiecăruia din scenarii - Cauze
Efecte
PARCUL DE REZERVOARE MATERII PRIME LICHIDE
Oleum: Sistemul de depozitare oleum 25%, inclusiv descărcarea din autocisternă şi vehiculare spre secţia Cationiţi
I.1. Decuplarea/ Ruperea furtunului flexibil în timpul
operaţiei de descărcare a oleumului din autocisternă în
rezervor
- Deplasarea autocisternei aflată în zona de
descărcare
- Cuplarea incorectă a furtunului flexibil
- Întreţinere necorespunzătoare a furtunului flexibil
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- Pericol de stropire cu acid
I.4 Rupere catastrofală a rezervorului de oleum Şoc extern
- Atac armat/atac terorist
- Căderi de obiecte din atmosferă
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- Pericol de stropire cu acid
1,2-Dicloretan: Rezervorul de depozitare 1,2-dicloretan, inclusiv descărcarea din autocisternă şi vehiculare spre secţia Cationiţi,
IV.1 Decuplarea/ Ruperea furtunului flexibil în timpul
operaţiei de descărcare a 1,2-dicloretanului din
autocisternă în rezervor
- Deplasarea autocisternei aflată în zona de
descărcare
- Cuplarea incorectă a furtunului flexibil
- Întreţinere necorespunzătoare a furtunului flexibil
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- Incendiu
IV.4 Incendiu/Explozie la/în autocisterna de 1,2-dicloretan - Incendiu la vehicul
- Lipsă legături echipotenţial
- Aprindere scurgeri posibile
- Operaţii neautorizate
- Incendiu şi/sau explozie autocisternă
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
IV.5 Ruperea catastrofală a rezervorului de 1,2-dicloretan Şoc extern
- Atac armat/atac terorist
- Căderi de obiecte din atmosferă
- Incendiu şi/sau explozie
- Dispersie toxică
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
IV.6 Fisuri în corpul rezervorului de 1,2-dicloretan - Lucrări de întreţinere şi mentenanţă
necorespunzătoare
- Coroziune avansată
- Defecte de material
- Dispersie toxică
- Incendiu
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
IV.9 Incendiu/explozie la rezervorul de 1,2-dicloretan - Incendiu exterior - Incendiu şi/sau explozie rezervor
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 176
Cod.
scen.
Scenariu Rezumat al evenimentelor care pot juca un rol în
declanşarea fiecăruia din scenarii - Cauze
Efecte
- Lipsa legăturilor de echipotenţial şi legare la
pământ sau legături imperfecte
- Fulger
- Operaţii neautorizate
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
IV.10 Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a 1,2-
dicloretanului
- Presiune prea ridicată în conductă
- Lucrări de întreţinere necorespunzătoare
- Montare incorectă flanşe şi garnituri
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- Incendiu şi/sau explozie vapori
Metanol: Rezervorul de depozitare metanol, inclusiv descărcarea din autocisternă şi traseul de vehiculare spre secţia Anioniţi
VII.1 Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul operaţiei
de descărcare a metanolului din autocisternă în rezervor
- Deplasarea autocisternei aflată în zona de
descărcare
- Cuplarea incorectă a furtunului flexibil
- Întreţinere necorespunzătoare a furtunului flexibil
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- Incendiu
VII.4 Incendiu/Explozie la/în autocisternă - Incendiu la vehicul
- Lipsă legături echipotenţial
- Aprindere scurgeri posibile
- Operaţii neautorizate
- Incendiu şi/sau explozie autocisternă
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
VII.5 Ruperea catastrofală a rezervorului de metanol Şoc extern
- Atac armat/atac terorist
- Căderi de obiecte din atmosferă
- Incendiu şi/sau explozie
- Dispersie toxică
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
VII.6 Fisuri în corpul rezervorului de metanol - Lucrări de întreţinere şi mentenanţă
necorespunzătoare
- Coroziune avansată
- Defecte de material
- Dispersie toxică
- Incendiu
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
VII.9 Incendiu/explozie la rezervorul de metanol - Incendiu exterior
- Lipsa legăturilor de echipotenţial şi legare la
pământ sau legături imperfecte
- Fulger
- Operaţii neautorizate
- Incendiu şi/sau explozie rezervor
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
VII.10 Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a
metanolului
- Presiune prea ridicată în conductă
- Lucrări de întreţinere necorespunzătoare
- Emisii toxice
- Poluare aer
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 177
Cod.
scen.
Scenariu Rezumat al evenimentelor care pot juca un rol în
declanşarea fiecăruia din scenarii - Cauze
Efecte
- Montare incorectă flanşe şi garnituri - Pericol de intoxicaţie personal
- Incendiu şi/sau explozie vapori
Metilal: Rezervorul de depozitare metilal, inclusiv descărcarea din autocisternă şi vehiculare spre secţia Anioniţi
VIII.1 Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul
operaţiei de descărcare a metilalului din autocisternă în
rezervor
- Deplasarea autocisternei aflată în zona de
descărcare
- Cuplarea incorectă a furtunului flexibil
- Întreţinere necorespunzătoare a furtunului flexibil
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- Incendiu
VIII.4 Incendiu/Explozie la/în autocisterna de metilal - Incendiu la vehicul
- Lipsă legături echipotenţial
- Aprindere scurgeri posibile
- Operaţii neautorizate
- Incendiu şi/sau explozie autocisternă
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
VIII.5 Rupere catastrofală a rezervorului de metilal Şoc extern
- Atac armat/atac terorist
- Căderi de obiecte din atmosferă
- Incendiu şi/sau explozie
- Dispersie toxică
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
VIII.9 Incendiu/explozie la rezervorul de metilal - Incendiu exterior
- Lipsă legături echipotenţial
- Aprindere scurgeri posibile
- Operaţii neautorizate
- Fulger
- Incendiu şi/sau explozie rezervor
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
VIII.10 Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a
metilalului
- Presiune de pompare prea mare
- Eroare umană: întreţinere necorespunzătoare,
montare incorectă flanşe şi garnituri
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- formare nor inflamabil
- Incendiu/explozie
Metaform: Rezervorul de depozitare metaform, inclusiv traseul de vehiculare spre secţia Anioniţi
IX.1 Ruperea catastrofală a rezervorului de metaform Şoc extern
- Atac armat/atac terorist
- Căderi de obiecte din atmosferă
- Incendiu şi/sau explozie
- Dispersie toxică
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 178
Cod.
scen.
Scenariu Rezumat al evenimentelor care pot juca un rol în
declanşarea fiecăruia din scenarii - Cauze
Efecte
IX.2 Fisuri în corpul rezervorului de metaform - Lucrări de întreţinere şi mentenanţă
necorespunzătoare
- Coroziune avansată
- Defecte de material
- Dispersie toxică
- Incendiu
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
IX.6 Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a
metaformului
- Presiune prea ridicată în conductă
- Lucrări de întreţinere necorespunzătoare
- Montare incorectă flanşe şi garnituri
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- Incendiu şi/sau explozie vapori
Dimetilamină: Rezervorul de depozitare dimetilamină, inclusiv descărcarea din autocisternă şi vehiculare spre secţia Anioniţi
X.1 Decuplarea/ Ruperea furtunului flexibil în timpul
operaţiei de descărcare a dimetilaminei din autocisternă
în rezervor
- Deplasarea autocisternei aflată în zona de
descărcare
- Cuplarea incorectă a furtunului flexibil
- Întreţinere necorespunzătoare a furtunului flexibil
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- Incendiu
X.4 Incendiu/Explozie la/în autocisternă - Incendiu la vehicul
- Lipsă legături echipotenţial
- Aprindere scurgeri posibile
- Operaţii neautorizate
- Incendiu şi/sau explozie autocisternă
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
X.5 Rupere catastrofală a rezervorului de dimetilamină Şoc extern
- Atac armat/atac terorist
- Căderi de obiecte din atmosferă
- Incendiu şi/sau explozie
- Dispersie toxică
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
X.9 Incendiu/explozie la rezervorul de dimetilamină - Incendiu exterior
- Lipsă legături echipotenţial
- Aprindere scurgeri posibile
- Operaţii neautorizate
- Fulger
- Incendiu şi/sau explozie rezervor
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
X.10 Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a
dimetilaminei
- Presiune de pompare prea mare
- Eroare umană: întreţinere necorespunzătoare,
montare incorectă flanşe şi garnituri
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- formare nor inflamabil
- Incendiu/ explozie
2-Dimetilaminoetanol: Rezervorul de depozitare 2-dimetilaminoetanol, inclusiv descărcarea din autocisternă şi vehiculare spre secţia Anioniţi
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 179
Cod.
scen.
Scenariu Rezumat al evenimentelor care pot juca un rol în
declanşarea fiecăruia din scenarii - Cauze
Efecte
XI.1 Decuplarea/ Ruperea furtunului flexibil în timpul operaţiei
de descărcare a 2-dimetilaminoetanol din autocisternă în
rezervor
- Deplasarea autocisternei aflată în zona de
descărcare
- Cuplarea incorectă a furtunului flexibil
- Întreţinere necorespunzătoare a furtunului flexibil
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- Incendiu
XI.5 Ruperea catastrofală a rezervorului de 2-
dimetilaminoetanol
Şoc extern
- Atac armat/atac terorist
- Căderi de obiecte din atmosferă
- Incendiu şi/sau explozie
- Dispersie toxică
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
XI.6 Fisuri în corpul rezervorului de 2-dimetilaminoetanol - Lucrări de întreţinere şi mentenanţă
necorespunzătoare
- Coroziune avansată
- Defecte de material
- Dispersie toxică
- Incendiu
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
XI.10 Ruperea/ Decuplarea conductelor de vehiculare a 2-
dimetilaminoetanol
- Presiune prea ridicată în conductă
- Lucrări de întreţinere necorespunzătoare
- Montare incorectă flanşe şi garnituri
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- Incendiu şi/sau explozie vapori
Trimetilamină: Rezervorul de depozitare trimetilamină, inclusiv descărcarea din autocisternă şi vehiculare spre secţia Anioniţi
XII.1 Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul
operaţiei de descărcare a trimetilaminei din autocisternă
în rezervor
- Deplasarea autocisternei aflată în zona de
descărcare
- Cuplarea incorectă a furtunului flexibil
- Întreţinere necorespunzătoare a furtunului flexibil
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- Incendiu
XII.4 Incendiu/Explozie la/în autocisterna de trimetilamină - Incendiu la vehicul
- Lipsă legături echipotenţial
- Aprindere scurgeri posibile
- Operaţii neautorizate
- Incendiu şi/sau explozie autocisternă
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
XII.5 Rupere catastrofală a rezervorului de trimetilamină Şoc extern
- Atac armat/atac terorist
- Căderi de obiecte din atmosferă
- Incendiu şi/sau explozie
- Dispersie toxică
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 180
Cod.
scen.
Scenariu Rezumat al evenimentelor care pot juca un rol în
declanşarea fiecăruia din scenarii - Cauze
Efecte
XII.9 Incendiu/explozie la rezervorul de trimetilamină - Incendiu exterior
- Lipsă legături echipotenţial
- Aprindere scurgeri posibile
- Operaţii neautorizate
- Fulger
- Incendiu şi/sau explozie rezervor
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
XII.10 Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a
trimetilaminei
- Presiune de pompare prea mare
- Eroară umană: întreţinere necorespunzătoare,
montare incorectă flanşe şi garnituri
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- formare nor inflamabil
- Incendiu/explozie
Alcool izopropilic: Rezervorul de depozitare alcool izopropilic, inclusiv descărcarea din autocisternă şi vehiculare spre secţia Speciale
XIII.1 Scurgeri de alcool izopropilic în urma decuplării /
ruperii furtunului flexibil în timpul operaţiei de
descărcare alcool izopropilic din autocisternă în
rezervor
- Deplasarea autocisternei aflată în zona de
descărcare
- Cuplarea incorectă a furtunului flexibil
- Întreţinere necorespunzătoare a furtunului flexibil
- Incendiu
XIII.4 Incendiu/Explozie la/în autocisternă - Incendiu la vehicul
- Lipsă legături echipotenţial
- Aprindere scurgeri posibile
- Operaţii neautorizate
- Incendiu şi/sau explozie autocisternă
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
XIII.5 Rupere catastrofală a rezervorului de alcool izopropilic Şoc extern
- Atac armat/atac terorist
- Căderi de obiecte din atmosferă
- Incendiu şi/sau explozie
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
XIII.9 Incendiu/explozie la rezervorul de alcool izopropilic - Incendiu exterior
- Lipsă legături echipotenţial
- Aprindere scurgeri posibile
- Operaţii neautorizate
- Fulger
- Incendiu şi/sau explozie rezervor
- Emisii toxice produşi de ardere
- Pericol de intoxicaţie/accidentare personal
- Distrugeri în urma exploziei (posibil efect
domino)
XIII.10 Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a
alcoolului izopropilic
- Presiune de pompare prea mare
- Eroare umană: întreţinere necorespunzătoare,
montare incorectă flanşe şi garnituri
- formare nor inflamabil
- Incendiu/ explozie
Magazia de materii prime: depozitare de Peraclean (peroxid), acid acetic, BTC, isooctan, MBIC.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 181
Cod.
scen.
Scenariu Rezumat al evenimentelor care pot juca un rol în
declanşarea fiecăruia din scenarii - Cauze
Efecte
XIV.2 Incendiu/explozie la magazia de materii prime:
substanţa implicată - isooctan
- degradare prin păstrare la temperatură neconformă
- solicitări mecanice, loviri, frecări în timpul
manipulării butoaielor
- implicarea peroxizilor şi a celorlalte substanţe
inflamabile intr-un incendiu generalizat în depozit
- amestecare accidentală cu produse incompatibile
- surse de aprindere neconforme
- acte de sabotaj
- Emisii toxice produşi de ardere
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- formare nor inflamabil
- Incendiu/explozie
- posibilitatea de efectului domino cu producere
de incendiu/explozie în depozit şi extinderea
focului la alte instalaţii
Magazia de materii prime: depozitare de peroxizi: Luperox A75, Chimox 77; Luperox 27/Trigonox 21S/Chimox 48; Luperox 270.
Alte substanţe depozitate: Lithium 7.
XV.2 Incendiu/explozie la magazia de peroxizi: substanţa
implicată – peroxid de benzoil
- defectarea sistemului frigorific în magazia de
peroxizi
- degradare prin păstrare la temperatură neconformă
- solicitări mecanice, loviri, frecări în timpul
manipulării peroxizilor
- implicarea peroxizilor şi a celorlalte substanţe
inflamabile intr-un incendiu generalizat în depozit
- amestecare accidentală cu produse incompatibile
- surse de aprindere neconforme
- acte de sabotaj
- Incendiu/explozie
- posibilitatea de efectului domino cu producere
de incendiu/explozie în depozit şi extinderea
focului la alte instalaţii
Depozitul de butelii: Hidrogen
XVI.1 Emisia întregii cantităţi dintr-o butelie în timpul
manevrării acesteia (8 kg)
- material defect
- cedarea sudurii
- incendiu sau explozie de gaz
- posibilitatea de efectului domino cu producere
de incendiu/explozie la celelalte butelii din ţarc
XVI.3 Emisia cantităţii totale de hidrogen presurizat din
depozitul de butelii (48 kg)
- Atac armat
- Căderi de obiecte din atmosferă
- Incendiu extern mare
- incendiu sau explozie de gaz
- posibilitatea de efectului domino cu producere
de incendiu/explozie la celelalte butelii din ţarc
Reactor polimerizare linia I: Obţinerea în proces discontinuu a copolimerului stiren - divinilbenzenic
XVII.13 Incendiu/explozie la reactorul de polimerizare,
extractor, condensatoare sau traseele aferente
- scurt circuite la echipamentele electrice.
- scântei mecanice, electrice sau electrostatice. prin
utilizare de scule şi echipamente necorespunzătoare
pentru zona ex.
- lipsa legăturilor de echipotenţial şi legare la
pământ sau legături imperfecte
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- formare nor inflamabil
- Incendiu/ explozie
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 182
Cod.
scen.
Scenariu Rezumat al evenimentelor care pot juca un rol în
declanşarea fiecăruia din scenarii - Cauze
Efecte
- focul deschis neautorizat
- transmiterea focului de la focare de incendiu a
unor elemente combustibile prezente în zona
instalaţiilor
- răcire ineficientă şi căldură maximă reacţie după
faza de “gel”, deversare amestec de reacţie cu
monomer nereacţionat prin manlocul deschis
Reactor polimerizare linia 2: Obţinerea în proces discontinuu a copolimerului stiren - divinilbenzenic
XVIII.13 Incendiu/explozie la reactorul de polimerizare,
extractor, condensatoare sau traseele aferente
- scurt circuite la echipamentele electrice.
- scântei mecanice, electrice sau electrostatice. prin
utilizare de scule şi echipamente necorespunzătoare
pentru zona ex.
- lipsa legăturilor de echipotenţial şi legare la
pământ sau legături imperfecte
- focul deschis neautorizat
- transmiterea focului de la focare de incendiu a
unor elemente combustibile prezente în zona
instalaţiilor
- răcire ineficientă şi căldură maximă reacţie după
faza de “gel”, deversare amestec de reacţie cu
monomer nereacţionat prin manlocul deschis
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- formare nor inflamabil
- Incendiu/ explozie
Reactor de sulfonare linia 1: Sulfonarea în regim discontinuu şi mediu de acid sulfuric concentrat a copolimerilor stirenici în prezenţă sau în absenţa unui agent de
gonflare (dicloretan).
XIX.14 Incendiu/explozie la reactorul de sulfonare sau traseele
aferente
- scurgere de dicloretan
- scurt circuite la echipamentele electrice.
- scântei mecanice, electrice sau electrostatice. prin
utilizare de scule şi echipamente necorespunzătoare
pentru zona ex.
- lipsa legăturilor de echipotenţial şi legare la
pământ sau legături imperfecte
- focul deschis neautorizat
- transmiterea focului de la focare de incendiu a
unor elemente combustibile prezente în zona
instalaţiilor
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- formare nor inflamabil
- Incendiu/ explozie
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 183
Cod.
scen.
Scenariu Rezumat al evenimentelor care pot juca un rol în
declanşarea fiecăruia din scenarii - Cauze
Efecte
Reactor de sulfonare linia 2: Sulfonarea în regim discontinuu şi mediu de acid sulfuric concentrat a copolimerilor stirenici în prezenţă sau în absenţa unui agent de
gonflare (dicloretan).
XX.14 Incendiu/explozie la reactorul de sulfonare sau traseele
aferente
- scurgere de dicloretan
- scurt circuite la echipamentele electrice.
- scântei mecanice, electrice sau electrostatice. prin
utilizare de scule şi echipamente necorespunzătoare
pentru zona ex.
- lipsa legăturilor de echipotenţial şi legare la
pământ sau legături imperfecte
- focul deschis neautorizat
- transmiterea focului de la focare de incendiu a
unor elemente combustibile prezente în zona
instalaţiilor
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
- formare nor inflamabil
- Incendiu/ explozie
Reactor clormetilare: Obţinerea în proces discontinuu a anioniţilor prin clormetilare
XXII.15 Neetanşeităţi la reactor/traseul de vapori/condensator - Avarii la armături, garnituri
- Avarii la traseul de ventilaţie
- Avarii la condensator
- lucrări de mentenanţă necorespunzătoare
- şoc mecanic exterior de la un alt accident
- Emisii toxice
- Poluare aer
- Pericol de intoxicaţie personal
Instalaţia de alimentare cu gaz natural
XXIV.4.a Scurgeri de gaze în camera centralei termice/explozie - Neetanşeităţi la instalaţia de alimentare cu gaze - Incendii
- Explozie de gaz în camera centralei termice
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 184
IV.A.1.4. Concluzii rezultate în urma Analizei preliminare a riscurilor
În urma analizei preliminare a riscurilor a rezultat că scenariile de accident care pot
avea consecinţe majore, sunt cele prezentate în tabelul nr. 4.4.
Din analiza calitativă a riscurilor a rezultat că riscul unor accidente majore pe
amplasament este între 2-10, ceea ce înseamnă pentru amplasament un risc moderat. Acesta
se datorează cantităţilor relativ reduse de substanţe periculoase prezente şi măsurilor de
protecţie existente: cuve de retenţie, suprafeţe protejate, vase de colectare a eventualelor
scurgeri, controlul automatizat pe fluxuri, respectarea normelor legale la instalaţia de
alimentare cu gaz natural.
Scenariile care pot avea consecinţe catastrofale sunt scenarii improbabile sau care se
pot produce în cazuri izolate.
Scenariile care pot avea consecinţe majore sunt scenarii cu probabilitate izolată sau
ocazională.
În cazul unui eveniment, care duce la o situaţie de urgenţă, se acţionează prin
proceduri standard specifice, cu implicarea conducerii de la locurile de muncă.
Scenariile care pot avea consecinţe majore sau catastrofale sunt supuse în continuare
analizei cantitative de risc şi sunt evaluate în cap. 4.B. al raportului prin analiza
consecinţelor, în diferite variante.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 185
IV.B. Evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore
identificate, inclusiv hărţi, imagini sau, dacă este cazul, descrieri echivalente care prezintă
zonele care ar putea fi afectate de astfel de accidente generate în cadrul amplasamentului
Evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore identificare se
face în scopul furnizării de date privind intervenţia pe amplasament, planificării de urgenţă şi
panificării teritoriale în zona amplasamentului.
Pentru evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore
identificate în raport au fost utilizate metode cantitative de evaluare a riscurilor, de analiză a
consecinţelor prin modelare unor scenarii de accidente majore de tip dispersii toxice, incendii
şi explozii.
IV.B.1. Analiza cantitativă a riscurilor. Analiza consecinţelor
IV.B.1.1. Descrierea metodologiei utilizate pentru analiza consecinţelor
Metodologia de analiză a consecinţelor, se bazează pe evaluarea consecinţelor unor
posibile accidente, fără a se cuantifica probabilitatea de producere a acestor accidente, evitând
astfel analiza incertitudinilor inerente care apar la cuantificarea explicită a frecvenţelor de
producere a accidentelor potenţiale.
Consecinţele accidentelor sunt luate în considerare cantitativ, prin calculul distanţei în
care mărimea fizică ce descrie consecinţe (radiaţia termică, concentraţie, energia radiantă,
suprapresiune) atinge o valoare (prag) limită corespunzător începutului manifestării efectelor
nedorite. Pragurile utilizate în prezenta lucrare sunt conform ORDIN Nr. 3710/1212/99/2017
din 19 iulie 2017 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea distanţelor adecvate faţă
de sursele potenţiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile
Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt
implicate substanţe periculoase în activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism.
Efectele generate de producerea unui accident depind de tipul scenariului care
defineşte accidentul analizat şi valoarea indicatorului specific determinat.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 186
Definiţii conform Ordinului nr. 3710/1212/99/2017
Jet fire (incendiu sub formă de jet) - fenomen ce apare la aprinderea gazelor/lichidelor
inflamabile din fisuri în diverse recipiente sau conducte aflate sub presiune.
Pool fire (incendiu de baltă) - fenomen ce apare la aprinderea lichidelor inflamabile
care se acumulează în cuvele de retenţie sau pe sol, în urma eliberării accidentale din
rezervoare, instalaţii, conducte etc.
BLEVE - Boiling Liquid Expanding Vapor Explosion (explozie a vaporilor unui
lichid în fierbere) - un fenomen ce apare la ruperea unui rezervor în care se găseşte un lichid
supraîncălzit peste punctul de fierbere la presiune atmosferică.
Flash fire (incendiu fulger) - un fenomen cauzat de iniţierea/aprinderea solidelor
(inclusiv prafului), lichidelor sau gazelor inflamabile caracterizat de temperaturi foarte mari,
durată mică, un considerabil efect de undă de şoc şi de deplasarea rapidă a frontului flăcării.
UVCE - Unconfined Vapor Cloud Explosion (explozia unui nor de vapori neconfinaţi)
- fenomen ce apare la explozia unui nor de vapori/gaze inflamabile şi explozive în aer.
CVE - Confined Vapor Explosion (explozia vaporilor confinaţi) - fenomen ce apare la
explozia gazelor/vaporilor de substanţe inflamabile/explozive în spaţii închise.
Compatibilitate teritorială - stabilirea de construcţii şi zonificări funcţionale în jurul
amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 astfel încât să fie
respectate cerinţele de siguranţă stabilite prin metodologie, avându-se în vedere principii
precum o densitate redusă a populaţiei şi a construcţiilor în zonele de risc, accesibilitatea
mijloacelor de intervenţie rapidă, evacuarea rapidă a populaţiei.
Incompatibilitate teritorială - situaţia în care se constată nerespectarea prevederilor
metodologiei cu privire la distribuţia construcţiilor şi zonificărilor funcţionale în jurul
amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016.
Pentru dispersiile toxice valorile de prag utilizate conform Ordinului nr.
3710/1212/99/2017 au fost următoarele:
- LC50 (pentru expunere de 60 minute) pentru zona cu mortalitate ridicată;
- AEGL 3 (pentru expunere de 60 minute) pentru zona cu prag de mortalitate;
- AEGL 2 (pentru expunere de 60 minute) pentru zona cu vătămări ireversibile;
- AEGL 1 (pentru expunere de 60 minute) pentru zona cu vătămări reversibile.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 187
LC50 - este concentraţia, statistic determinată, a unei substanţe în aer care se
estimează că omoară 50% dintre subiecţii de test când este administrat ca o singură expunere
(de regulă 1 sau 4 ore). Această limită este utilizată pentru determinarea zonei I de
planificare – mortalitate ridicată.
Indicii AEGL (Acute Exposure Guideline Levels - nivel orientativ asupra expunerii
acute) sunt dezvoltaţi de Enviromental Protection Agency (EPA) - Agenţia pentru Protecţia
Mediului a Statelor Unite ale Americii şi prezintă valori distincte ale concentraţiei pentru
intervale de timp de expunere de 10, 30, 60 de minute, 4 şi 8 ore.
AEGL 3 reprezintă valoarea concentraţiei în aer a unei substanţe exprimate în ppm
sau mg/m3, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii
susceptibili, să sufere efecte ce ameninţă viaţa sau pot provoca moartea.
Această limită este utilizată pentru determinarea zonei II de planificare – prag de mortalitate.
AEGL 2 reprezintă valoarea concentraţiei în aer a unei substanţe exprimate în ppm
sau mg/m3, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii
susceptibili, să sufere efecte ireversibile sau serioase, pe termen lung, ce afectează sănătatea
sau capacitatea de auto evacuare.
Această limită este utilizată pentru determinarea zonei III de planificare – vătămări
ireversibile.
AEGL 1 reprezintă valoarea concentraţiei din aer a unei substanţe, exprimată în ppm
sau mg/m3, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii
susceptibili, să sufere disconfort apreciabil, iritaţii sau anume efecte asimptomatice care nu
afectează simţurile. Oricum, efectele nu provoacă incapacitate, sunt trecătoare şi reversibile
când expunerea încetează.
Această limită este utilizată pentru determinarea zonei IV de planificare – vătămări
reversibile.
LFL (Lower Flammability Limit - limita cea mai joasă de inflamabilitate) - reprezintă
concentraţia substanţei în aer la limita inferioară de inflamabilitate.
Este de menţionat faptul că în funcţie de specificul accidentului şi de timpul de
expunere, valorile prag AEGL pot fi diferite.
În cazul în care nu sunt date disponibile despre pragurile de mai sus se vor folosi alte
praguri prestabilite şi utilizate în domeniul planificării urgenţelor şi anume:
ERPG 3 (pentru expunere de 60 minute) pentru zona cu prag de mortalitate;
IDLH (pentru expunere de 30 minute) pentru zona cu vătămări ireversibile;
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 188
ERPG 2 (pentru expunere de 60 minute) pentru zona cu vătămări ireversibile;
ERPG 1(pentru expunere de 60 minute) pentru zona cu vătămări reversibile;
PAC-3 (Protective Action Criteria) pentru zona cu prag de mortalitate;
PAC-2 pentru zona cu vătămări ireversibile;
PAC-1 pentru zona cu vătămări reversibile;
Alte Definiţii:
IDLH (Immediately Dangerous to Life and Health) - Pericol Imediat pentru Viaţă şi
Sănătate”: Sursa NIOSH/OSHA (Institutul Naţional pentru Sănătate şi Securitate
Ocupaţională – SUA): “Concentraţia de substanţe toxice care după o expunere de 30 de
minute la inhalaţii a unei persoane sănătoase, nu provoacă daune ireversibile pentru sănătate
sau simptome care să determine imposibilitatea de punerea în aplicare a măsurilor de protecţie
adecvate”. Această limită poate fi utilizată pentru determinarea zonei III de planificare –
vătămări ireversibile.
ERPG-3 (Emergency Response Planning Guideline) este concentraţia maximă din aer
sub care majoritatea oamenilor pot fi expuşi până la o oră fără a prezenta sau dezvolta efecte
ce ameninţă viaţa. Această limită poate fi utilizată pentru determinarea zonei II de planificare
– prag de mortalitate.
ERPG-2 este concentraţia maximă din aer sub care majoritatea oamenilor pot fi expuşi
până la o oră fără a prezenta sau dezvolta efecte ireversibile sau alte efecte sau simptome
grave de sănătate ce afectează capacitatea individului de a lua măsuri de protecţie. Această
limită poate fi utilizată pentru determinarea zonei III de planificare – vătămări ireversibile.
ERPG-1 este concentraţia maximă în aer sub care majoritatea oamenilor ar putea fi
expuşi timp de până la o oră, fără a se confrunta cu mai mult decât efecte uşoare, tranzitorii
adverse asupra sănătăţii sau fără să perceapă un miros neplăcut clar definit. Această limită
poate fi utilizată pentru determinarea zonei IV de planificare – vătămări reversibile.
PAC-3 este concentraţia maximă în aer la care sunt aşteptate efecte ce ameninţă viaţa.
Această limită poate fi utilizată pentru determinarea zonei II de planificare – prag de
mortalitate.
PAC-2 este concentraţia maximă în aer la care se dezvoltă efecte ireversibile sau alte
efecte sau simptome grave de sănătate ce afectează capacitatea individului de a lua măsuri de
protecţie. Această limită poate fi utilizată pentru determinarea zonei III de planificare –
vătămări ireversibile.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 189
PAC-1 este concentraţia maximă în aer la care sunt aşteptate efecte uşoare, tranzitorii
asupra sănătăţii. Această limită poate fi utilizată pentru determinarea zonei IV de planificare
– vătămări reversibile.
În tabelele de mai jos sunt prezentate concentraţiile de interes pentru substanţele care
pot prezenta un risc major de dispersie toxică în caz de deversare (substanţe cu toxicitate
ridicată de Categoria 1 (H330): bis-clormetileter; Categoria 2 (H330): trioxid de sulf (din
oleum) şi Categoria 3 (H331): 1,2-dicloretan, metanol, metaform, 2-dimetilaminoetanol), la
diferite intervale de expunere (în cazul în care există date de literatură).
Tabel nr. 4.5. Concentraţiile de interes la diferite intervale de expunere pentru trioxid
de sulf (evaporat din oleum)
Timpul de expunere 10 minute 30 minute 60 minute
Concentraţia ppm ppm mg/m3
LC50 - - 1200
AEGL 3 270 200 160
AEGL 2 8,7 8,7 8,7
AEGL 1 0,2 0,2 0,2
Tabel nr. 4.6. Concentraţiile de interes la diferite intervale de expunere şi limitele de
inflamabilitate ale vaporilor de 1,2-dicloretan
Timpul de expunere 10 minute 30 minute 60 minute
Concentraţia ppm ppm ppm
LC50 - - -
IDLH - 50 -
ERPG 3 - - 300
ERPG 2 - - 200
ERPG 1 - - 50
UEL (Upper explosion limit) 16 %
LEL (Lower explosion limit) 6,2 %
Tabel nr. 4.7. Concentraţii de interes la diferite intervale de expunere pentru metanol
Timpul de expunere 10 minute 30 minute 60 minute
Concentraţia ppm ppm ppm
LC50 - 128000 64000
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 190
AEGL 3 40000 14000 7200
AEGL 2 11000 4000 2100
AEGL 1 670 670 530
UEL (Upper explosion limit) 36 %
LEL (Lower explosion limit) 6 %
Tabel nr. 4.8. Concentraţii de interes la diferite intervale de expunere pentru 2-
dimetilaminoetanol (Amientol M21)
Timpul de expunere 10 minute 30 minute 60 minute
Concentraţia ppm ppm ppm
PAC-3 (Protective action criteria) 72
PAC-2 (Protective action criteria) 40
PAC-1 (Protective action criteria) 3,7
UEL (Upper explosion limit) 11,9 %
LEL (Lower explosion limit) 1,6%
Tabel nr. 4.9. Concentraţii de interes la diferite intervale de expunere pentru bis-
clormetileter
Timpul de expunere 10 minute 30 minute 60 minute
Concentraţia ppm ppm ppm
LC50 - - -
AEGL 3 0,23 0,23 0,18
AEGL 2 0,55 0,55 0,44
AEGL 1 - - -
UEL (Upper explosion limit) 36 %
LEL (Lower explosion limit) 6 %
Pentru radiaţiile termice de la incendii valorile de prag utilizate conform Ordinului
nr. 3710/1212/99/2017 au fost următoarele:
- 12,5 kW/m2 pentru zona cu mortalitate ridicată, precum şi pragul de efecte Domino;
- 7 kW/m2 pentru zona cu prag de mortalitate;
- 5 kW/m2 pentru zona cu vătămări ireversibile;
- 3 kW/m2 pentru zona cu vătămări reversibile.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 191
Pentru incendiile tip „flash fire” valorile de prag utilizate conform Ordinului nr.
3710/1212/99/2017 au fost următoarele:
- Limita inferioară de inflamabilitate sau explozie (LFL sau LEL) pentru zona cu
mortalitate ridicată;
- ½ (LFL sau LEL) pentru zona cu prag de mortalitate.
Pentru explozii BLEVE valorile de prag utilizate conform Ordinului nr.
3710/1212/99/2017 au fost următoarele:
- Raza Fire ball pentru zona cu mortalitate ridicată;
- 350 kJ/m2 pentru zona cu prag de mortalitate;
- 200 kJ/m2 pentru zona cu vătămări ireversibile;
- 125 kJ/m2 pentru zona cu vătămări reversibile.
- 800 m distanţa maximă la care pot fi aruncate proiectile pentru rezervoare cilindrice
orizontale, corespunzător pragului Domino.
Pentru exploziile VCE şi UVCE valorile de prag utilizate conform Ordinului nr.
3710/1212/99/2017 au fost următoarele:
- 600 mbari (0,6 bari) pentru pragul de efecte domino;
- 300 mbari (0,3bari) pentru zona cu mortalitate ridicată;
- 140 mbari (0,14 bari) pentru prag de mortalitate;
- 70 mbari (0,07bari) pentru zona cu vătămări ireversibile;
- 30 mbari pentru zona cu vătămări reversibile.
IV.B.1.2. Modelarea şi simularea scenariilor de accidente selectate
Pentru modelarea scenariilor au fost utilizate programele:
1) EFFECTS, Enviromental and Industrial Safety care este elaborat pentru analiza
efectelor accidentelor industriale şi analiza consecinţelor. Programul a fost realizat de firma
TNO Built Environment and Geosciences - Olanda iar modelele programului se bazează pe
„Yellow Book” (Van den Bosch, 2005), recunoscută internaţional ca standard în elaborarea
analizelor de risc,
2) ALOHA (Areal Locations of Hazardous Atmospheres), dezvoltat de
Administraţia Naţională a Oceanului şi Atmosferei (NOAA) din Statele Unite.
Pentru dispersii toxice, luând în considerare specificul depozitării şi evoluţia
previzibilă a unui eventual accident s-au utilizat următoarele modelări:
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 192
- Modele de deversare lichidă: timp de 3 minute, fiind timpul necesar pentru oprirea
scurgerii, având în vedere sistemele de siguranţă şi procedurile de lucru existente;
- Modele de deversare lichidă instantanee;
- Modelarea evaporării din baltă de lichid;
- Modelarea dispersiei fazei evaporate, considerat fază de gaz dens;
- Modelarea dispersiei fazei gazoase;
În cazul scenariilor care implică substanţe inflamabile s-au utilizat următoarele modelări:
- Modelare “Flash fire”: Pentru scenariile cu deversarea substanţelor inflamabile în
afara instalaţiilor (în aer liber), ţinând cont de proprietăţile acestor substanţe s-a procedat la
modelarea incendiilor tip “Flash fire” (incendii instantanee de vapori/gaze), considerând
deversarea, evaporarea şi dispersia inflamabilă a vaporilor. S-au calculat distanţele maxime
la care pot să apară condiţii de incendiu în norul de vapori rezultaţi în urma unei scurgeri
acestor substanţe periculoase (zona cu concentraţii între limita inferioară şi superioară de
inflamabilitate).
- Modelare “Pool fire” (incendiu sub formă de baltă), considerând deversarea
lichidelor inflamabile şi aprinderea bălţii.
- Modelarea exploziilor de tip VCE şi/sau UVCE considerând deversarea
substanţelor inflamabile, cu formare de nor în masă explozivă LEL – UEL, aprinderea şi
explozia norului.
- Modelare BLEVE: Pentru explozii la depozitarea butoaielor care conţin lichide
inflamabile, în caz de incendiu exterior s-a utilizat modelul BLEVE, cu formare de minge de
foc/„Fire ball”. Modelarea s-a efectuat doar pentru un butoi de izooctan, fiind o substanţă
inflamabilă.
La modelarea scenariilor cu explozii BLEVE programul de modelare calculează
parametrii exploziei în unităţi de căldură radiată (în kW/m2), funcţie de distanţa de la locul de
producere a exploziei. Deoarece în astfel de scenarii timpul de expunere este relativ scurt, în
mod conservativ poate fi considerat ca fiind egal cu durata mingii de foc - fire ball
(aproximativ între 5-20 secunde, în funcţie de cantitatea de substanţă implicată în explozie).
Astfel, pentru fiecare valoare de prag exprimată ca energie radiantă – doză de radiaţie termică
(în kJ/m2), s-a calculat căldura radiantă echivalentă (kW/m
2) utilizând relaţia:
W = E/t, în care:
W - căldura radiantă echivalentă în kW/m2, pentru fiecare valoare de prag;
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 193
E - energia radiantă în kJ/m2 (valori de prag);
t - durata fire ball, în secunde, calculată de programul de modelare.
În cazul buteliilor depozitate în ţarc s-a procedat la modelarea scurgerii de hidrogen,
modelarea incendiului tip Flash fire şi explozia norului de gaz. Acetilena fiind depozitat în
formă absorbită prezintă un risc foarte scăzut de explozie, iar oxigenul nefiind o substanţă
inflamabilă prezintă un risc mai scăzut în caz de explozie BLEVE.
- Modelare explozie cu echivalent TNT: Pentru explozii ale peroxidului de dibenzoil s-a
utilizat modelul echivalentului TNT, programul modelând o explozie a unei cantităţi echivalente
de TNT (trinitrotoluen).
Prezentarea rezultatelor modelărilor:
Modelările scenariilor de accidente sunt prezentate sub formă de tabele şi grafice aşa
cum sunt editate de programul EFFECTS sau ALOHA (partea scrisă în limba engleză).
Principalele date de intrare şi rezultatele obţinute pentru fiecare modelare sunt prezentate în
mod explicit, în limba romană.
Zonele afectate sunt reprezentate sub formă de izo-contururi:
- În cazul dispersiilor toxice, pana de gaz sub forma unor contururi de
izoconcentraţii;
- în cazul scenariilor tip Flash fire contururile concentraţiilor LEL şi ½ LEL;
- în cazul Pool fire contururi cu radiaţiile termice la valori prag prestabilite.
- în cazul scenariului tip BLEVE, cercuri concentrice cu centrul în punctul de emisie
şi raza egală cu raza zonei;
- în cazul exploziilor VCE şi UVCE cercuri concentrice cu centrul în punctul de
origine şi raza egală cu raza zonei.
În legătură cu selecţia şi datele de intrare ale scenariilor se fac următoarele menţiuni:
1. Pentru modelarea scenariilor au fost selectate zone (rampa de descărcare, rezervoare
de depozitare, trasee de vehiculare, secţiile de producţie) în care pot fi prezente substanţe
periculoase care intră sub incidenţa Legii nr. 59/2016 şi care poate prezenta pericol de
accident major.
2. Deoarece rezervoarele de aceeaşi capacitate au dimensiuni relativ egale modelările
efectuate pot fi aplicate oricărui rezervor care are aceeaşi capacitate şi acelaşi conţinut.
3. Pentru scenariile la rezervoare care implică substanţe toxice au fost selectate cele
care pot prezenta un risc major de dispersie toxică în caz de deversare: substanţe în cantităţi
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 194
mari şi/sau cu toxicitate ridicată de Categoria 1 (H330): bis-clormetileter; Categoria 2 (H330):
trioxid de sulf (din oleum), şi Categoria 3 (H331): 1,2-dicloretan, metanol, metaform, 2-
dimetilaminoetanol.
Nu au fost selectate pentru modelări substanţele din Categoria 4 de toxicitate, deoarece
efectele unor accidente care implică astfel de substanţe sunt mult mai reduse decât în cazul
celor cu categorie mai ridicată de toxicitate.
4. Pentru scenariile la rezervoare care implică substanţe inflamabile au fost selectate
cele cu inflamabilitate mare: extrem de inflamabile (H 224): dimetilamină, trimetilamină şi
foarte inflamabile (H 225): metanol, metilal, 1,2-dicloretan, izooctan, alcool izopropilic.
Nu au fost selectate pentru modelări scenariile pentru substanţe cu inflamabilitate mai
redusă, deoarece riscul unor astfel de accidente este mai redus (rezervoare de mică capacitate
şi probabilitate mică de aprindere). Acest lucru înseamnă că în cazuri izolate nu se pot
produce accidente care implică astfel de substanţe, dar efectele vor fi mai restrânse şi
consecinţele vor fi mai reduse decât în cazul substanţelor cu care s-au făcut modelări. Prin
urmare acele scenarii pot fi luate ca exemple de distanţe maxime pentru consecinţe.
Nu au fost selectate pentru modelări nici substanţele depozitate în butoaie din magazia
de materii prime, deoarece cantitatea de substanţă într-o butoaie este mică şi riscul unui
accident major este foarte scăzut.
5. În cazul scenariilor care depind de condiţiile meteorologice, în acest caz dispersiile
toxice şi incendiile tip „flash fire”, modelările s-a făcut pentru două condiţii meteo specifice
zonei analizate:
- condiţii meteo defavorabile:
- viteza vântului 1 m/sec;
- temperatura 33,5 0C;
- clasa de stabilitate F (foarte stabilă).
- condiţii meteo medii (pentru zona Victoria):
- viteza vântului 2,4 m/sec;
- temperatura 8,6 0C;
- clasa de stabilitate D (neutră).
6. Scenariile de scurgere din rezervoare/autocisterne şi conducte implică anumite
substanţe periculoase, care pe lângă inflamabilitate pot fi şi produse toxice. Ca urmare aceste
scenarii au fost concepute în patru variante de calcul:
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 195
- varianta în care se consideră valori de prag pentru dispersia inflamabilă, denumit
incendiu tip “flash fire”, rezultat în urma evaporării bălţii formate ca urmare a deversării,
luând în considerare pericolul de aprindere;
- varianta în care se consideră valori de prag pentru dispersia toxică a vaporilor
rezultaţi în urma evaporării bălţii formate ca urmare a deversării, luând în considerare
pericolul de producere a unui nor de vapori toxici;
- în spaţii cu grad de constrângere ridicat (hale de producţie) varianta în care se
consideră valori de prag pentru suprapresiune de la o explozie de nor de gaz/vapori, rezultat
în urma evaporării bălţii formate ca urmare a deversării din traseele de vehiculare, luând în
considerare pericolul de aprindere;
- varianta în care se consideră valori de prag pentru radiaţie termică de la incendiu de
tip “Pool fire”, în cazul aprinderii bălţii de lichid.
7. Pentru scenariile de scurgere din conducte sau din furtunul flexibil a fost
considerată o scurgere timp de 3 minute prin spărturi egale cu diametrul conductelor (ruperea
conductei sau decuplarea furtunului flexibil);
Timpul de scurgere de 3 minute a fost considerat ca fiind necesar pentru oprirea
scurgerii, având în vedere procedurile de lucru existente (supravegherea permanentă a
descărcărilor) şi sistemele de automatizare (valve automate de închidere, oprirea pompei la
cădere de presiune).
Acolo unde suprafaţa bălţii formate a rezultat în urma modelării mai mare de 400 m2,
suprafaţa a fost limitată la această valoare (400 m2), deoarece zona pe care are loc scurgerea
(aleea din zona de parcare a autocisternelor aflate la descărcare) este betonată, borduită şi
prevăzută cu pante spre gurile de canalizare pluvială (lăţimea aleei cca. 10 m şi distanţa
maximă între două guri de canalizare cca. 40 m). În realitate funcţie de poziţia autocisternei
aflate la descărcare şi de geometria zonei această suprafaţă ar putea fi semnificativ mai mică,
rezultând mărimi ale zonelor afectate mai mici decât cele rezultate din modelare.
8. La scenariile de scurgere de oleum s-a modelat dispersia toxică a trioxidului de sulf
rezultat în urma evaporării. În interpretarea rezultatelor modelării acestui scenariu trebuie însă
ţinut cont de proprietăţile trioxidului de sulf, care odată ajuns în atmosferă reacţionează cu
vaporii de apă prezenţi. Acest lucru poate afecta rata de evaporare şi dispersia. Programul de
modelare utilizat (ALOHA) nu poate ţine cont de aceste fenomene (cum de altfel se şi
menţionează în avertismentul din textul editat de program) şi deci rezultatele modelării pot
avea valori mai mari decât în realitate.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 196
9. La scenariile de scurgere, o dată cu scurgerea şi formarea bălţii începe şi procesul
de evaporare acesta diminuând cantitatea de lichid din baltă. Din aceste motive pentru
modelarea procesului de evaporare programul EFFECTS ia în considerare, conform „Yellow
Book” (Van den Bosch, 2005), rate reprezentative de scurgere şi evaporare calculate pe un
interval de timp reprezentativ stabilit de program.
10. La modelarea scenariilor de dispersie inflamabilă şi dispersie toxică este posibil ca
pentru concentraţiile stabilite ca valori de prag, din calculele efectuate de programul de
modelare să rezulte ca aceste valori nu sunt atinse (de ex. valori ale concentraţiilor egale cu
LEL sau LC50). În realitate aceste valori pot fi atinse la distanţe mici pe care programul nu le
poate calcula şi din acest motiv la stabilirea măsurilor care trebuie luate pentru intervenţia de
urgenţă se recomandă să fie luată în considerare ca zonă posibil afectată, o distanţă minimă
de 10 m faţă de suprafaţa lichidului.
11. La scenariul de scurgere de clordimetileter/bis - clometileter din reactorul de
clormetilare s-a luat în modelare un debit de clordimetileter corespunzător unei durate de
dozare a acidului clorsulfonic de 8 ore şi un debit de bis-clormetileter corespunzător unui
procent de 8 % faţă de clordimetileter. Timpul de scurgere în cazul acestui scenariu a fost
considerat de 30 minute. A fost utilizat un timp de scurgere mai mare decât timpul
recomandat (10 minute) ţinând cont de dificultăţile de intervenţie pentru oprirea scurgerii
legate de toxicitatea foarte mare a acestor substanţe periculoase. În interpretarea rezultatelor
modelării acestui scenariu trebuie însă ţinut cont de proprietăţile celor două substanţe, care
odată ajunse în atmosferă se consumă prin reacţie cu vaporii de apă prezenţi şi deci rezultatele
modelării pot fi exagerate.
12. Zonele afectate au fost reprezentate sub formă de cercuri concentrice cu centrul în
punctul de emisie şi raza egală cu raza zonei (în cazul scenariilor tip Pool Fire) respectiv
lungimea zonei în cazul scenariilor tip Flash fire. Pentru scenariile tip Flash fire forma zonelor
afectate este sub formă de “pană de gaz”, care pleacă din punctul de emisie pe direcţia
vântului.
13. În modelările realizate au fost considerate scenariile de referinţă în care au fost
utilizate date de intrare conform caracteristicilor concrete din cadrul instalaţiilor tehnologice.
14. Pentru scenariile de explozie a norului de vapori format prin dispersie inflamabila,
s-a considerat cazul cel mai defavorabil cu spaţiul de vapori (norul exploziv) maxim.
Cantitatea de gaz în explozie a fost considerată cea corespunzătoare limitei inferioare de
explozie (LEL sau LFL) în norul exploziv. Curba de explozie utilizată în program a fost
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 197
selectată conform „Yellow Book” Tabel 5.3, pagina 5.40 (Van den Bosch, 2005), astfel: -
curba 6 pentru explozie în halele de producţie: configuraţia spaţiului LHC: sursă de aprindere
slabă (scânteie, suprafaţă fierbinte, electrostiticitate etc.), obstrucţie a spaţiului mare (multe
conducte şi alte echipamente), grad de constrângere mare (spaţiu relativ închis).
La scenariile de explozie în rezervoare s-a considerat situaţia cea mai defavorabilă
când în rezervor este cu puţin lichid şi spaţiul de vapori este maxim, egal cu volumul
rezervorului. Cantitatea de substanţă în explozie a fost considerată cea corespunzătoare
Limitei inferioare de explozie (LEL sau LFL). Curba de explozie utilizată a fost, conform
indicaţiilor din „Yellow Book” Tabel 5.3, pagina 5.40 (Van den Bosch, 2005), cea
corespunzătoare unei configuraţii a spaţiului LLC – curba 5 (sursă de aprindere slabă,
obstrucţie scăzută, spaţiu închis).
15. Razele (distanţele) rezultate din modelare care definesc zonele afectate sunt
măsurate de la centru (cuvă de retenţie, baltă de lichid, punct de emisie, etc.).
Descrierea detaliată a scenariilor analizate cantitativ
Pentru evaluarea consecinţelor, pe baza analizei calitative PHA, au fost selectate
următoarele scenarii:
PARCUL DE REZERVOARE MATERII PRIME LICHIDE
Oleum: Sistemul de depozitare oleum 25%, inclusiv descărcarea din autocisternă
şi vehiculare spre secţia Cationiţi (sau spre secţia de preparare acizi)
Scenariul I.1. Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul operaţiei de
descărcare a oleumului din autocisternă în rezervor
Cauzele accidentului pot fi deplasări necontrolate ale autocisternei aflate în zona de
descărcare, cuplarea incorectă a furtunului flexibil sau întreţinere necorespunzătoare a
furtunului flexibil.
Scenariul presupune eliberarea timp de 3 minute a unei cantităţi de oleum 25%, printr-
un orificiu de 76,2 mm echivalent cu diametrul furtunului flexibil al autocisternei, pe
suprafaţa rampei de descărcare de 400 m2. Se va modela dispersia toxică în urma evaporării
trioxidului de sulf din balta de oleum. Probabilitatea este scăzută, însă poate prezenta
consecinţe majore asupra muncitorilor şi persoanelor aflate în zona de dispersie. Având în
vedere nivelul posibil al consecinţelor se va proceda la calcularea distanţelor la care dispersia
toxică poate avea efecte negative asupra populaţiei.
Modelări efectuate în cadrul scenariului, considerând cele două condiţii meteo:
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 198
- modelarea deversării timp de 3 minute (utilizând acid sulfuric în loc de oleum),
- modelarea formării de baltă şi a evaporării,
- modelarea dispersiei toxice.
Scenariul I.1. Ruperea catastrofală a rezervorului de oleum
Cauzele accidentului pot fi şocuri externe, precum atac armat/terorist sau căderi de
obiecte din atmosferă, evenimente cu probabilitate foarte scăzută, dar cu consecinţe majore
asupra muncitorilor şi persoanelor aflate în zona de dispersie.
Scenariul presupune eliberarea instantanee (practic în câteva secunde) a cantităţii
totale de oleum 25% în cuva de retenţie cu suprafaţa de 123 m2. Se va modela dispersia toxică
în urma evaporării trioxidului de sulf din balta de oleum.
Modelări efectuate în cadrul scenariului, considerând cele două condiţii meteo:
- modelarea evaporării trioxidului de sulf din baltă,
- modelarea dispersiei toxice.
-
1,2-Dicloretan: Rezervorul de depozitare 1,2-dicloretan, inclusiv descărcarea din
autocisternă şi vehiculare spre secţia Cationiţi
Scenariul IV.1. Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul operaţiei de
descărcare a 1,2-dicloretanului din autocisternă în rezervor
Cauzele accidentului pot fi deplasări necontrolate ale autocisternei aflate în zona de
descărcare, cuplarea incorectă a furtunului flexibil sau întreţinere necorespunzătoare a
furtunului flexibil.
Scenariul presupune eliberarea timp de 3 minute a unei cantităţi de 1,2-dicloretan
printr-un orificiu de 76,2 mm echivalent cu diametrul furtunului flexibil al autocisternei, pe
suprafaţa rampei de descărcare de 400 m2. În prima fază se va modela dispersia toxică în urma
evaporării 1,2-dicloretanului din baltă, iar în cazul în care norul de gaz format intră în contact
cu o sursă de aprindere se pot produce incendii de tip “Flash fire” şi “Pool fire”. Probabilitatea
este scăzută, însă poate prezenta consecinţe majore asupra muncitorilor şi persoanelor aflate
în zona de dispersie sau radiaţie termică. Având în vedere nivelul posibil al consecinţelor se
va proceda la calcularea distanţelor la care accidentul poate avea efecte negative asupra
populaţiei.
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/explozie şi la
alte rezervoare în proximitatea accidentului.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 199
Modelări efectuate în cadrul scenariului, considerând cele două condiţii meteo:
- modelarea deversării timp de 3 minute,
- modelarea formării de baltă şi a evaporării,
- modelarea dispersiei toxice,
- modelarea dispersiei inflamabile (zona cu potenţial de Flash fire),
- modelarea incendiului Pool fire,
- Calcul de efecte domino.
Scenariul IV.4. Incendiu/Explozie la/în autocisterna de 1,2-dicloretan
Cauzele accidentului pot fi incendii necontrolate la vehicul care se propagă la
autocisterna aflată în zona de descărcare, lipsa de echipotenţial – eroare umană, aprinderea
unor scurgeri de substanţă sau operaţii neautorizate. Probabilitatea unui astfel de accident este
foarte scăzută, însă având în vedere gravitatea consecinţelor (efecte negative asupra
muncitorilor, efecte domino posibile asupra rezervoarelor de depozitare din apropiere) se vor
modela incendiul şi explozia în interiorul autocisternei.
Scenariul presupune aprinderea lichidului din cisternă şi formarea unei incendii cu
suprafaţa egală cu suprafaţa maximă a secţiunii orizontale a cisternei. De asemenea, se va
modela explozia internă în cisternă, considerând cantitatea de vapori aflate în amestec
exploziv cu aerul la concentraţia LEL, când în cisternă nivelul de umplere cu lichid este
minim iar cantitatea de vapori este maximă.
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/ explozie şi la
alte rezervoare în proximitatea accidentului.
Modelări efectuate în cadrul scenariului:
- modelarea incendiului Pool fire în autocisternă,
- modelarea exploziei interne în autocisternă (model VCE),
- Calcul de efecte domino.
Scenariul IV.5. Ruperea catastrofală a rezervorului de 1,2-dicloretan
Cauzele accidentului pot fi şocuri externe, precum atac armat/terorist sau căderi de
obiecte din atmosferă, evenimente cu probabilitate foarte scăzută, dar cu consecinţe majore
asupra muncitorilor şi persoanelor aflate în zona de dispersie sau radiaţiei termice (potenţial
de efecte domino asupra rezervoarelor aflate în cuvă comună).
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 200
Scenariul presupune eliberarea instantanee (practic în câteva secunde) a cantităţii
totale de 1,2-dicloretan în cuva de retenţie cu suprafaţa de 173 m2. Se va modela dispersia
toxică în urma evaporării 1,2-dicloretanului din baltă şi incendiul tip Pool fire în caz de
aprindere a vaporilor deasupra bălţii.
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/ explozie şi la
alte rezervoare în proximitatea accidentului.
Modelări efectuate în cadrul scenariului, considerând cele două condiţii meteo:
- modelarea evaporării 1,2-dicloretan din baltă,
- modelarea dispersiei toxice,
- modelarea dispersiei inflamabile (zona cu potenţial de Flash fire),
- modelarea incendiului Pool fire.
- Calcul de efecte domino.
Scenariul IV.6. Fisuri în corpul rezervorului de 1,2-dicloretan
Cauzele accidentului pot fi lucrări de întreţinere necorespunzătoare – eroare umană,
coroziune avansată sau defecte de material. Probabilitate este foarte scăzută, dar cu consecinţe
majore asupra muncitorilor şi persoanelor aflate în zona de dispersie sau radiaţiei termice
(potenţial de efecte domino asupra rezervoarelor aflate în cuvă comună).
Scenariul presupune eliberarea semi-continuă a cantităţii totale de 1,2-dicloretan în
cuva de retenţie cu suprafaţa de 173 m2. Modelările consecinţelor efectuate pentru scenariul
IV.5 sunt valabile şi pentru acest scenariu, deoarece suprafaţa bălţii din care are loc
evaporarea este la fel, fiind suprafaţa maximă a cuvei de retenţie.
Scenariul IV.9. Incendiu/explozie la rezervorul de 1,2-dicloretan
Cauzele accidentului pot fi incendii externe necontrolate, fulger şi legare defectă la
pământ – eroare umană, operaţii neautorizate. Probabilitatea unui astfel de accident este
scăzută, însă având în vedere gravitatea consecinţelor (efecte negative asupra muncitorilor,
efecte domino posibile asupra rezervoarelor de depozitare din apropiere) se vor modela
incendiul şi explozia în interiorul rezervorului.
Scenariul presupune aprinderea lichidului din rezervor şi formarea unei incendii cu
suprafaţa egală cu suprafaţa secţiunii orizontale a rezervorului. De asemenea, se va modela
explozia internă în rezervor, considerând cantitatea de vapori aflate în amestec exploziv cu
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 201
aerul la concentraţia LEL, când în rezervor nivelul de umplere cu lichid este minim iar
cantitatea de vapori este maximă.
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/explozie şi la
alte rezervoare în proximitatea accidentului.
Modelări efectuate în cadrul scenariului:
- modelarea incendiului Pool fire în rezervor,
- modelarea exploziei interne în rezervor (model VCE),
- Calcul de efecte domino.
Scenariul IV.10. Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a 1,2-
dicloretanului
Cauzele accidentului pot fi presiune prea ridicată în conductă, lucrări de întreţinere
necorespunzătoare sau montare incorectă a flanşelor, garniturilor – eroare umană.
Probabilitatea unui astfel de accident este scăzută, însă scurgerile în interiorul halelor de
producţie pot cauza consecinţe grave asupra muncitorilor asupra echipamentelor aflate în
zonă.
Scenariul presupune scurgerea timp de 3 minute a lichidului din conducta decuplată, în
interiorul halei de producţie. Având în vedere că în interiorul halei condiţiile atmosferice nu
sunt la fel ca şi în exterior, modelările se vor efectua doar considerând condiţiile meteo
nefavorabile.
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/explozie şi la
alte echipamente de proces în proximitatea accidentului.
Modelări efectuate în cadrul scenariului cu singură condiţie meteo (interiorul halei):
- modelarea scurgerii,
- modelarea evaporării 1,2-dicloretan din baltă,
- modelarea dispersiei toxice,
- modelarea dispersiei inflamabile (zona cu potenţial de Flash fire),
- modelarea incendiului Pool fire,
- Calcul de efecte domino.
Metanol: Rezervorul de depozitare metanol, inclusiv descărcarea din
autocisternă şi vehiculare spre secţia Anioniţi
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 202
Scenariul VII.1. Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul operaţiei de
descărcare a metanolului din autocisternă în rezervor
Cauzele accidentului pot fi deplasări necontrolate ale autocisternei aflate în zona de
descărcare, cuplarea incorectă a furtunului flexibil sau întreţinere necorespunzătoare a
furtunului flexibil.
Scenariul presupune eliberarea timp de 3 minute a unei cantităţi de metanol printr-un
orificiu de 76,2 mm echivalent cu diametrul furtunului flexibil al autocisternei, pe suprafaţa
rampei de descărcare de 400 m2. În prima fază se va modela dispersia toxică în urma
evaporării metanolului din baltă, iar în cazul în care norul de gaz format intră în contact cu o
sursă de aprindere se pot produce incendii de tip “Flash fire” şi “Pool fire”. Probabilitatea este
scăzută, însă poate prezenta consecinţe majore asupra muncitorilor şi persoanelor aflate în
zona de dispersie sau radiaţie termică. Având în vedere nivelul posibil al consecinţelor se va
proceda la calcularea distanţelor la care accidentul poate avea efecte negative asupra
populaţiei.
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/explozie şi la
alte rezervoare în proximitatea accidentului.
Modelări efectuate în cadrul scenariului, considerând cele două condiţii meteo:
- modelarea deversării timp de 3 minute,
- modelarea formării de baltă şi a evaporării,
- modelarea dispersiei toxice,
- modelarea dispersiei inflamabile (zona cu potenţial de Flash fire),
- modelarea incendiului Pool fire,
- Calcul de efecte domino.
Scenariul VII.4. Incendiu/Explozie la/în autocisterna de metanol
Cauzele accidentului pot fi incendii necontrolate la vehicul care se propagă la
autocisterna aflată în zona de descărcare, lipsa de echipotenţial – eroare umană, aprinderea
unor scurgeri de substanţă sau operaţii neautorizate. Probabilitatea unui astfel de accident este
foarte scăzută, însă având în vedere gravitatea consecinţelor (efecte negative asupra
muncitorilor, efecte domino posibile asupra rezervoarelor de depozitare din apropiere) se vor
modela incendiul şi explozia în interiorul autocisternei.
Scenariul presupune aprinderea lichidului din cisternă şi formarea unei incendii cu
suprafaţa egală cu suprafaţa maximă a secţiunii orizontale a cisternei. De asemenea, se va
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 203
modela explozia internă în cisternă, considerând cantitatea de vapori aflate în amestec
exploziv cu aerul la concentraţia LEL, când în cisternă nivelul de umplere cu lichid este
minim iar cantitatea de vapori este maximă.
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/explozie şi la
alte rezervoare în proximitatea accidentului.
Modelări efectuate în cadrul scenariului:
- modelarea incendiului Pool fire în autocisternă,
- modelarea exploziei interne în autocisternă (model VCE),
- Calcul de efecte domino.
Scenariul VII.5. Ruperea catastrofală a rezervorului de metanol
Cauzele accidentului pot fi şocuri externe, precum atac armat/terorist sau căderi de
obiecte din atmosferă, evenimente cu probabilitate foarte scăzută, dar cu consecinţe majore
asupra muncitorilor şi persoanelor aflate în zona de dispersie sau radiaţiei termice (potenţial
de efecte domino asupra rezervoarelor aflate în cuvă comună).
Scenariul presupune eliberarea instantanee (practic în câteva secunde) a cantităţii
totale de metanol în cuva de retenţie cu suprafaţa de 106 m2. Se va modela dispersia toxică în
urma evaporării metanolului din baltă şi incendiul tip Pool fire în caz de aprindere a vaporilor
deasupra bălţii.
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/ explozie şi la
alte rezervoare în proximitatea accidentului.
Modelări efectuate în cadrul scenariului, considerând cele două condiţii meteo:
- modelarea evaporării metanol din baltă,
- modelarea dispersiei toxice,
- modelarea dispersiei inflamabile (zona cu potenţial de Flash fire),
- modelarea incendiului Pool fire.
- Calcul de efecte domino.
Scenariul VII.6. Fisuri în corpul rezervorului de metanol
Cauzele accidentului pot fi lucrări de întreţinere necorespunzătoare – eroare umană,
coroziune avansată sau defecte de material. Probabilitate este foarte scăzută, dar cu consecinţe
majore asupra muncitorilor şi persoanelor aflate în zona de dispersie sau radiaţiei termice
(potenţial de efecte domino asupra rezervoarelor aflate în cuvă comună).
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 204
Scenariul presupune eliberarea semi-continuă a cantităţii totale de metanol în cuva de
retenţie cu suprafaţa de 106 m2. Modelările consecinţelor efectuate pentru scenariul VII.5
sunt valabile şi pentru acest scenariu, deoarece suprafaţa bălţii din care are loc evaporarea
este la fel, fiind suprafaţa maximă a cuvei de retenţie.
Scenariul VII.9. Incendiu/explozie la rezervorul de metanol
Cauzele accidentului pot fi incendii externe necontrolate, fulger şi legare defectă la
pământ – eroare umană, operaţii neautorizate. Probabilitatea unui astfel de accident este
scăzută, însă având în vedere gravitatea consecinţelor (efecte negative asupra muncitorilor,
efecte domino posibile asupra rezervoarelor de depozitare din apropiere) se vor modela
incendiul şi explozia în interiorul rezervorului.
Scenariul presupune aprinderea lichidului din rezervor şi formarea unei incendii cu
suprafaţa egală cu suprafaţa secţiunii orizontale a rezervorului. De asemenea, se va modela
explozia internă în rezervor, considerând cantitatea de vapori aflate în amestec exploziv cu
aerul la concentraţia LEL, când în rezervor nivelul de umplere cu lichid este minim iar
cantitatea de vapori este maximă.
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/explozie şi la
alte rezervoare în proximitatea accidentului.
Modelări efectuate în cadrul scenariului:
- modelarea incendiului Pool fire în rezervor,
- modelarea exploziei interne în rezervor (model VCE),
- Calcul de efecte domino.
Scenariul VII.10. Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a metanolului
Cauzele accidentului pot fi presiune prea ridicată în conductă, lucrări de întreţinere
necorespunzătoare sau montare incorectă a flanşelor, garniturilor – eroare umană.
Probabilitatea unui astfel de accident este scăzută, însă scurgerile în interiorul halelor de
producţie pot cauza consecinţe grave asupra muncitorilor asupra echipamentelor aflate în
zonă.
Scenariul presupune scurgerea timp de 3 minute a lichidului din conducta decuplată, în
interiorul halei de producţie. Având în vedere că în interiorul halei condiţiile atmosferice nu
sunt la fel ca şi în exterior, modelările se vor efectua doar considerând condiţiile meteo
nefavorabile.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 205
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/ explozie şi la
alte echipamente de proces în proximitatea accidentului.
Modelări efectuate în cadrul scenariului cu singură condiţie meteo (interiorul halei):
- modelarea scurgerii,
- modelarea evaporării metanol din baltă,
- modelarea dispersiei toxice,
- modelarea dispersiei inflamabile (zona cu potenţial de Flash fire),
- modelarea incendiului Pool fire.
- Calcul de efecte domino.
Metilal: Rezervorul de depozitare metilal, inclusiv descărcarea din autocisternă şi
vehiculare spre secţia Anioniţi
Scenariul VIII.1. Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul operaţiei de
descărcare a metilalului din autocisternă în rezervor
Cauzele accidentului pot fi deplasări necontrolate ale autocisternei aflate în zona de
descărcare, cuplarea incorectă a furtunului flexibil sau întreţinere necorespunzătoare a
furtunului flexibil.
Scenariul presupune eliberarea timp de 3 minute a unei cantităţi de metilal printr-un
orificiu de 76,2 mm echivalent cu diametrul furtunului flexibil al autocisternei, pe suprafaţa
rampei de descărcare de 400 m2. În cazul în care norul de gaz format intră în contact cu o
sursă de aprindere se pot produce incendii de tip “Flash fire” şi “Pool fire”. Probabilitatea este
scăzută, însă poate prezenta consecinţe majore asupra muncitorilor şi persoanelor aflate în
zona de dispersie sau radiaţie termică. Având în vedere nivelul posibil al consecinţelor se va
proceda la calcularea distanţelor la care accidentul poate avea efecte negative asupra
populaţiei.
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/ explozie şi la
alte rezervoare în proximitatea accidentului.
Modelări efectuate în cadrul scenariului, considerând cele două condiţii meteo:
- modelarea deversării timp de 3 minute,
- modelarea formării de baltă şi a evaporării,
- modelarea dispersiei inflamabile (zona cu potenţial de Flash fire),
- modelarea incendiului Pool fire,
- Calcul de efecte domino.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 206
Nu vor fi efectuate modelări de dispersii toxice, substanţa având un grad de toxicitate
scăzut.
Scenariul VIII.4. Incendiu/Explozie la/în autocisterna de metilal
Cauzele accidentului pot fi incendii necontrolate la vehicul care se propagă la
autocisterna aflată în zona de descărcare, lipsa de echipotenţial – eroare umană, aprinderea
unor scurgeri de substanţă sau operaţii neautorizate. Probabilitatea unui astfel de accident este
foarte scăzută, însă având în vedere gravitatea consecinţelor (efecte negative asupra
muncitorilor, efecte domino posibile asupra rezervoarelor de depozitare din apropiere) se vor
modela incendiul şi explozia în interiorul autocisternei.
Scenariul presupune aprinderea lichidului din cisternă şi formarea unei incendii cu
suprafaţa egală cu suprafaţa maximă a secţiunii orizontale a cisternei. De asemenea, se va
modela explozia internă în cisternă, considerând cantitatea de vapori aflate în amestec
exploziv cu aerul la concentraţia LEL, când în cisternă nivelul de umplere cu lichid este
minim iar cantitatea de vapori este maximă.
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/explozie şi la
alte rezervoare în proximitatea accidentului.
Modelări efectuate în cadrul scenariului:
- modelarea incendiului Pool fire în autocisternă,
- modelarea exploziei interne în autocisternă (model VCE),
- Calcul de efecte domino.
Nu vor fi efectuate modelări de dispersii toxice, substanţa având un grad de toxicitate
scăzut.
Scenariul VIII.5. Ruperea catastrofală a rezervorului de metilal
Cauzele accidentului pot fi şocuri externe, precum atac armat/terorist sau căderi de
obiecte din atmosferă, evenimente cu probabilitate foarte scăzută, dar cu consecinţe majore
asupra muncitorilor şi persoanelor aflate în zona de dispersie sau radiaţiei termice (potenţial
de efecte domino asupra rezervoarelor aflate în cuvă comună).
Scenariul presupune eliberarea instantanee (practic în câteva secunde) a cantităţii
totale de metilal în cuva de retenţie cu suprafaţa de 106 m2. Se va modela evaporarea din
baltă, formarea norului inflamabil şi incendiul tip Pool fire în caz de aprindere a vaporilor
deasupra bălţii.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 207
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/explozie şi la
alte rezervoare în proximitatea accidentului.
Modelări efectuate în cadrul scenariului, considerând cele două condiţii meteo:
- modelarea evaporării metilal din baltă,
- modelarea dispersiei inflamabile (zona cu potenţial de Flash fire),
- modelarea incendiului Pool fire.
- Calcul de efecte domino.
Nu vor fi efectuate modelări de dispersii toxice, substanţa având un grad de toxicitate
scăzut.
Scenariul VIII.9. Incendiu/explozie la rezervorul de metilal
Cauzele accidentului pot fi incendii externe necontrolate, fulger şi legare defectă la
pământ – eroare umană, operaţii neautorizate. Probabilitatea unui astfel de accident este
scăzută, însă având în vedere gravitatea consecinţelor (efecte negative asupra muncitorilor,
efecte domino posibile asupra rezervoarelor de depozitare din apropiere) se vor modela
incendiul şi explozia în interiorul rezervorului.
Scenariul presupune aprinderea lichidului din rezervor şi formarea unei incendii cu
suprafaţa egală cu suprafaţa secţiunii orizontale a rezervorului. De asemenea, se va modela
explozia internă în rezervor, considerând cantitatea de vapori aflate în amestec exploziv cu
aerul la concentraţia LEL, când în rezervor nivelul de umplere cu lichid este minim iar
cantitatea de vapori este maximă.
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/ explozie şi la
alte rezervoare în proximitatea accidentului.
Modelări efectuate în cadrul scenariului:
- modelarea incendiului Pool fire în rezervor,
- modelarea exploziei interne în rezervor (model VCE),
- Calcul de efecte domino.
Nu vor fi efectuate modelări de dispersii toxice, substanţa având un grad de toxicitate
scăzut.
Scenariul VIII.10. Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a metilalului
Cauzele accidentului pot fi presiune prea ridicată în conductă, lucrări de întreţinere
necorespunzătoare sau montare incorectă a flanşelor, garniturilor – eroare umană.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 208
Probabilitatea unui astfel de accident este scăzută, însă scurgerile în interiorul halelor de
producţie pot cauza consecinţe grave asupra muncitorilor asupra echipamentelor aflate în
zonă.
Scenariul presupune scurgerea timp de 3 minute a lichidului din conducta decuplată, în
interiorul halei de producţie. Având în vedere că în interiorul halei condiţiile atmosferice nu
sunt la fel ca şi în exterior, modelările se vor efectua doar considerând condiţiile meteo
nefavorabile.
Scenariul poate prezenta risc de efect domino cu producere de incendiu/explozie şi la
alte echipamente de proces în proximitatea accidentului.
Modelări efectuate în cadrul scenariului:
- modelarea scurgerii,
- modelarea evaporării metilal din baltă,
- modelarea dispersiei inflamabile (zona cu potenţial de Flash fire),
- modelarea incendiului Pool fire.
- Calcul de efecte domino.
Nu vor fi efectuate modelări de dispersii toxice, substanţa având un grad de toxicitate
scăzut.
Metaform: Rezervorul de depozitare metaform inclusiv descărcarea din
autocisternă şi vehiculare spre secţia Anioniţi.
Scenariul IX.1. Ruperea catastrofală a rezervorului de metaform
Cauzele accidentului pot fi şocuri externe, precum atac armat/terorist sau căderi de
obiecte din atmosferă, evenimente cu probabilitate foarte scăzută, dar cu consecinţe majore
asupra muncitorilor şi persoanelor aflate în zona de dispersie sau radiaţiei termice (potenţial
de efecte domino asupra rezervoarelor aflate în cuvă comună).
Scenariul presupune eliberarea instantanee (practic în câteva secunde) a cantităţii
totale de metaform în cuva de retenţie cu suprafaţa de 106 m2. Se va modela dispersia toxică
în urma evaporării metaformului din baltă.
Modelări efectuate în cadrul scenariului, considerând cele două condiţii meteo:
- modelarea evaporării din baltă (utilizând metanolul),
Scenariul XVI.3. Emisia întregii cantităţi dintr-o butelie de hidrogen în exteriorul
depozitului (8 kg)
Cauzele accidentului pot fi cedări mecanice ale buteliilor din cauza unor defecte de
material sau al sudurii, cu o probabilitate foarte scăzută.
Scenariul prezintă risc de efect domino cu producere de incendiu/ explozie la celelalte
butelii din ţarc.
Modelări efectuate în cadrul scenariului:
- modelarea scurgerii din fisură;
- modelarea incendiului jet fire;
- modelarea dispersiei inflamabile (zona cu potenţial de Flash fire),
- modelarea dispersie cu masă explozivă,
- modelarea exploziei VCE.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 223
Scenariul XVI.4. Emisia cantităţii totale de hidrogen presurizat din depozitul de
butelii (48 kg)
Cauzele accidentului pot fi: atac armat, căderi de obiecte din atmosferă sau un
incendiu generalizat în depozit, cu o probabilitate foarte scăzută.
Scenariul prezintă risc de efect domino cu producere de incendiu/explozie la celelalte
butelii din ţarc.
Modelări efectuate în cadrul scenariului:
- modelarea exploziei VCE.
HALELE DE PRODUCŢIE
Secţia de Copolimeri
XVII. Reactor polimerizare linia I: Obţinerea în proces discontinuu a copolimerului
stiren - divinilbenzenic
şi
XVIII. Reactor polimerizare linia II: Obţinerea în proces discontinuu a
copolimerului stiren – divinilbenzenic
Într-o durata de 90-120 minute după depăşirea fazei de „gel” căldura de reacţie este
maximă şi sistemul poate fi instabil termic. Dacă şarja deversează o parte se va antrena pe
aerisire iar alta va deversa pe manloc afară din reactor. Se deversează monomerul
nereacţionat, în acest caz stiren, prin manlocul deschis al reactorului timp de 3 minute.
Monomerul se află la temperatură ridicată, astfel crescând şi riscul de aprindere.
Cauza accidentului poate fi o răcire ineficientă pe un timp îndelungat sau căderea
electricităţii şi nepornirea generatorului Diesel. Având în vedere procedurile de lucru
probabilitatea acestui scenariu este scăzut, însă consecinţele pot fi majore, care conduc la
accidente cu incendii şi explozii, efecte Domino.
Modelări efectuate în cadrul scenariului cu singură condiţie meteo (interiorul halei):
- modelarea scurgerii;
- modelarea dispersiei inflamabile (zona cu potenţial de Flash fire);
- modelarea dispersie cu masă explozivă;
- modelarea exploziei VCE;
- modelarea incendiului Pool fire.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 224
Secţia de Cationiţi
XIX. Reactor de sulfonare linia 1: Sulfonarea în regim discontinuu şi mediu de
acid sulfuric concentrat a copolimerilor stirenici în prezenţă sau în absenţa unui agent de
gonflare (dicloretan).
şi
XX. Reactor de sulfonare linia 2: Sulfonarea în regim discontinuu şi mediu de acid
sulfuric concentrat a copolimerilor stirenici în prezenţă sau în absenţa unui agent de
gonflare (dicloretan).
În cazul reacţiei de sulfonare substanţa cea mai periculoasă este 1,2-dicloretanul,
utilizat ca şi solvent în proces. Reacţia este exotermă. În caz de netanşeită pe traseul de
vehiculare a dicloretanului pot apărea scurgeri, care să conducă la incendii şi explozii în
contact cu surse de aprindere. Probabilitatea unui astfel de scenariu este scăzut, însă
consecinţele pot fi majore, cu efect domino pronunţat.
Modelări efectuate în cadrul scenariului cu singură condiţie meteo (interiorul halei):
- modelarea scurgerii,
- modelarea evaporării 1,2-dicloretan din baltă,
- modelarea dispersiei toxice,
- modelarea dispersiei inflamabile (zona cu potenţial de Flash fire),
- modelarea incendiului Pool fire.
- Calcul de efecte domino.
Secţia de Anioniţi
XXII. Reactor clormetilare: Obţinerea în proces discontinuu a anioniţilor prin
clormetilare
Zona toxică de producţie Clormetilare este închisă într-o incintă tip cameră/cutie
dublă, cea interioara conţine reactorul de clormetilare, următoarea cutie exterioara conţine
zona de tratare prin scrubare gaze. Accesul este complet restricţionat, se intra numai cu aparat
respirator.
O scăpare de gaze cu conţinut de clordimetileter şi bis-clormetileter poate fi posibilă
doar în cazul unui şoc extern care distruge peretele celor două camere şi cauzează avarii în
reactor. Acest şoc poate fi datorat unui alt accident din incinta amplasamentului ca efect
domino. Probabilitatea unui astfel de accident este foarte scăzut, însă consecinţele pot fi
catastrofale, având în vedere toxicitatea celor două gaze.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 225
Modelări efectuate în cadrul scenariului:
- Modelarea dispersiei toxice a clordimetileterului;
- Modelarea dispersiei toxice a bis-clormetileterului;
Notă: cele două gaze se descompun în contact cu vapori de apă, astfel distanţele
obţinute prin modelare sunt mai mari decât cele într-un caz real.
CAMERA CENTRALEI TERMICE
Instalaţia de alimentare cu gaz natural
XXIV.4. Scurgeri de gaze în camera centralei termice/explozie
Cauzele accidentului pot fi neetanşeităţi la instalaţia de alimentare cu gaz metan.
Scenariul presupune eliberarea timp de 10 minute a unei cantităţi de gaz metan printr-
o gaură de 25 mm dintr-o conductă cu diametrul nominal de 150 mm. Se presupune fisurarea
conductei. Gazul metan este emis la o presiune de 1.5 bar.
Se va modela cazul în care jetul de gaz întâlneşte o sursă de aprindere imediată şi se
provoacă un incendiu de tip jet fire. De asemenea se va modela cazul în care se formează o
dispersie inflamabile de tip Flash fire. Se va modela dispersia masei explozive pentru a
calcula cantitatea masei explozive. Se presupune că norul exploziv format întâlneşte o sursă
de aprindere şi astfel provoacă o explozie de tip VCE în interiorul halelor.
Probabilitatea este scăzută, însă poate prezenta consecinţe majore în cazul în care
incendiul sau explozia rezultată, poate afecta centrala termică şi alt instalaţii din vecinătate.
Având în vedere nivelul posibil al consecinţelor se va proceda la calcularea distanţelor
la care un incendiu de degajare (tip Flash fire), un incendiu jet fire şi o explozie VCE pot avea
efecte negative asupra populaţiei.
Modelări efectuate în cadrul scenariului, o condiţie meteo:
- modelarea deversării;
- modelarea incendiului de tip jet fire;
- modelarea incendiului tip Flash fire;
- modelarea dispersie masei explozive;
- modelarea exploziei de tip VCE.
4.B.1.3. Evaluarea efectelor şi a consecinţelor prin modelare şi simulare
În tabelul nr. 4.10. sunt prezentate mărimile zonelor calculate pentru scenariile de
accidente analizate cantitativ.
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 226
Tabel nr. 4.10. Mărimea zonelor calculate pentru scenariile de accidente analizate Scenariu Raza zonei cu
posibile efecte
domino
Raza* zonei cu mortalitate
ridicată
Raza* zonei cu începutul
mortalităţii
Raza* zonei cu vătămări
ireversibile
Raza* zonei cu vătămări
reversibile
m m m m m
- Condiţii
nefavorabile
Condiţii
medii
Condiţii
nefavorabile
Condiţii
medii
Condiţii
nefavorabile
Condiţii
medii
Condiţii
nefavorabile
Condiţii
medii
Modelarea scenariilor de accidente la parcul de rezervoare materii prime lichide - OLEUM
Scenariul I.1 - Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul operaţiei de descărcare a oleumului din autocisternă în rezervor
Sc.I.1. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA 23 11 109 11 746 65 5700 668
Scenariul I.4 - Ruperea catastrofală a rezervorului de oleum
Sc.I.4.Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA 10 10 28 10 276 34 2700 348
Modelarea scenariilor de accidente la parcul de rezervoare materii prime lichide - DICLORETAN
Scenariul IV.1. Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul operaţiei de descărcare a dicloretanului din autocisternă în rezervor
Sc.IV.1. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
128 54 190 83 710 267
Sc.IV.1. Modelarea dispersiei
inflamabile (zonă cu potenţial
Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
- - - -
Sc.IV.1. Modelarea
incendiului Pool fire
15 15 - 21 - 25 - 31 -
Scenariul IV.4. Incendiu/Explozie la/în autocisterna de dicloretan
Sc.IV.4. Modelarea
incendiului Pool fire
5 5 - 7 - 8 - 10 -
Sc.IV.4. Modelarea exploziei
interne în autocisternă
(model VCE)
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
- 6 - 13 - 29 -
Scenariul IV.5. Ruperea catastrofală a rezervorului de dicloretan
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 227
Sc.IV.5. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
98 33 147 52 556 171
Sc.IV.5. Modelarea dispersiei
inflamabile (zonă cu potenţial
Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
- - - -
Sc.IV.5. Modelarea
incendiului Pool fire
11 11 - 16 - 18 - 23 -
Scenariul IV.6. Fisuri în corpul rezervorului de dicloretan
Sc.IV.6. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
98 33 147 52 556 171
Sc.IV.6. Modelarea dispersiei
inflamabile (zonă cu potenţial
Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
- - - -
Sc.IV.6. Modelarea
incendiului Pool fire
11 11 - 16 - 18 - 23 -
Scenariul IV.9. Incendiu/explozie la rezervorul de dicloretan
Sc.IV.9. Modelarea
incendiului Pool fire
4 4 - 5 - 5 - 6 -
Sc.IV.9. Modelarea exploziei
interne în rezervor (model
VCE)
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
- 7 - 14 - 34 -
Scenariul IV.10. Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a dicloretanului
Sc.IV.10. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
- 180 - 266 - 1002 -
Sc.IV.10. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
- Nu s-a atins
pragul
- - - - -
Sc.IV.10. Modelarea
incendiului Pool fire
21 21 - 28 - 32 - 39 -
Modelarea scenariilor de accidente la parcul de rezervoare materii prime lichide - METANOL
Scenariul VII.1. Decuplarea/ Ruperea furtunului flexibil în timpul operaţiei de descărcare a metanolului din autocisternă în rezervor
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 228
Sc.VII.1. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
148 Nu s-a
atins
pragul
445 27
Sc.VII.1. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
- - - -
Sc.VII.1. Modelarea
incendiului Pool fire
18,7 18,7 - 22 - 24,1 - 27,8 -
Scenariul VII.4. Incendiu/Explozie la/în autocisterna de metanol
Sc.VII.4. Modelarea
incendiului Pool fire
6 6 - 7 - 7,7 - 9 -
Sc.VII.4. Modelarea exploziei
interne în autocisternă
(model VCE)
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
- 4,3 - 8,7 - 20,1 -
Scenariul VII.5. Ruperea catastrofală a rezervorului de metanol
Sc.VII.5. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
13,9 - 84,7 18
Sc. VII.5. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
- - - -
Sc. VII.5. Modelarea
incendiului Pool fire
10,4 10,4 - 13 - 14,4 - 16,3 -
Scenariul VII.6. Fisuri în corpul rezervorului de metanol
Sc. VII.6. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
13,9 - 84,7 18
Sc. VII.6. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
- - - -
Sc. VII.6. Modelarea
incendiului Pool fire
10,4 10,4 - 13 - 14,4 - 16,3 -
Scenariul VII.9. Incendiu/explozie la rezervorul de metanol
Sc.VII.9. Modelarea
incendiului Pool fire
3,8 3,8 - 4 - 5,1 - 5,9 -
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 229
Sc.VII.9. Modelarea exploziei
interne în rezervor (model
VCE)
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
- 4,8 - 9,8 - 22,4 -
Scenariul VII.10. Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a metanolului
Sc.VII.10. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
- Nu s-a atins
pragul
- 285 - 1076 -
Sc.VII.10. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
- Nu s-a atins
pragul
- - - - -
Sc.VII.10. Modelarea
incendiului Pool fire
21,3 21,3 - 26,3 - 29,6 - 35,1 -
Modelarea scenariilor de accidente la parcul de rezervoare materii prime lichide - METILAL
Scenariul VIII.1. Decuplarea/ Ruperea furtunului flexibil în timpul operaţiei de descărcare a metilalului din autocisternă în rezervor
Sc.VIII.1. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
- - - -
Sc.VIII.1. Modelarea
incendiului Pool fire
29 29 - 34 - 38 - 45 -
Scenariul VIII.4. Incendiu/Explozie la/în autocisterna de metilal
Sc.VIII.4. Modelarea
incendiului Pool fire
6 6 - 9 - 11 - 14 -
Sc.VIII.4. Modelarea
exploziei interne în
autocisternă (model VCE)
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
- 7 - 15 - 34,3 -
Scenariul VIII.5. Ruperea catastrofală a rezervorului de metilal
Sc. VIII.5. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
- - - -
Sc. VIII.5. Modelarea
incendiului Pool fire
14 14 - 19 - 22 - 28 -
Scenariul VIII.9. Incendiu/explozie la rezervorul de metilal
Sc.VIII.9. Modelarea
incendiului Pool fire
5 5 - 6 - 7 - 9 -
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 230
Sc.VIII.9. Modelarea
exploziei interne în rezervor
(model VCE)
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
- 7 - 15 - 34,3 -
Scenariul VIII.10. Ruperea/ Decuplarea conductelor de vehiculare a metilalului
Sc.VIII.10. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
- Nu s-a atins
pragul
- - - - -
Sc.VIII.10. Modelarea
incendiului Pool fire
28 28 - 39 - 46 - 57 -
Modelarea scenariilor de accidente la parcul de rezervoare materii prime lichide - METAFORM
Scenariul IX.1. Ruperea catastrofală a rezervorului de metaform
Sc.IX.1. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
13,6 - 83,5 18
Scenariul IX.2. Fisuri în corpul rezervorului de metaform
Sc. IX.2. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
13,6 - 83,5 18
Scenariul IX.6. Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a metaform
Sc.IX.6. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
- Nu s-a atins
pragul
- 267 - 1027 -
Modelarea scenariilor de accidente la parcul de rezervoare materii prime lichide - DIMETILAMINĂ
Scenariul X.1. Decuplarea/ Ruperea furtunului flexibil în timpul operaţiei de descărcare a dimetilaminei din autocisternă în rezervor
Sc. X.1. Modelarea dispersiei
inflamabile (zonă cu potenţial
Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
- - - -
Sc.X.1. Modelarea
incendiului Pool fire
31 31 - 37 - 41 - 49 -
Scenariul X.4. Incendiu/Explozie la/în autocisterna de dimetilamină
Sc.X.4. Modelarea
incendiului Pool fire
7 7 - 10 - 12 - 15 -
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 231
Sc.X.4. Modelarea exploziei
interne în autocisternă
(model VCE)
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
- 4 - 9 - 20 -
Scenariul X.5. Ruperea catastrofală a rezervorului de dimetilamină
Sc. X.5. Modelarea dispersiei
inflamabile (zonă cu potenţial
Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
5 - - - -
Sc. X.5. Modelarea
incendiului Pool fire
13 13 - 16 - 19 - 23 -
Scenariul X.9. Incendiu/explozie la rezervorul de dimetilamină
Sc.X.9. Modelarea
incendiului Pool fire
5 5 - 7 - 8 - 10 -
Sc.X.9. Modelarea exploziei
interne în rezervor (model
VCE)
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
- 5 - 10 - 23 -
Scenariul X.10. Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a dimetilaminei
Sc.X.10. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
- Nu s-a atins
pragul
- - - - -
Sc.X.10. Modelarea
incendiului Pool fire
33 33 - 44 - 52 - 64 -
Modelarea scenariilor de accidente la parcul de rezervoare materii prime lichide – 2-dimetilaminoetanol
Scenariul XI.1. Decuplarea/Ruperea furtunului flexibil în timpul operaţiei de descărcare a 2-dimetilaminoetanolului din autocisternă în rezervor
Sc.XI.1. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
95 Nu s-a
atins
pragul
169 14 1265 233
Scenariul XI.5. Ruperea catastrofală a rezervorului de 2-dimetilaminoetanol
Sc.XI.5. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
31 Nu s-a
atins
pragul
56 Nu s-a
atins
pragul
466 48
Scenariul XI.6. Fisuri în corpul rezervorului de 2-dimetilaminoetanol
Sc. XI.6. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
31 Nu s-a
atins
pragul
56 Nu s-a
atins
pragul
466 48
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 232
Scenariul XI.10. Ruperea/Decuplarea conductelor de vehiculare a 2-dimetilaminoetanol
Sc.XI.10. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
- 105 - 190 - 1418 -
Modelarea scenariilor de accidente la parcul de rezervoare materii prime lichide - TRIMETILAMINĂ
Scenariul XII.1. Decuplarea/ Ruperea furtunului flexibil în timpul operaţiei de descărcare a trimetilaminei din autocisternă în rezervor
Sc. XII.1. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
12 - - - -
Sc.XII.1. Modelarea
incendiului Pool fire
33 33 - 42 - 48 - 59 -
Scenariul XII.4. Incendiu/Explozie la/în autocisterna de trimetilamină
Sc.XII.4. Modelarea
incendiului Pool fire
8 8 - 11 - 14 - 18 -
Sc.XII.4. Modelarea exploziei
interne în autocisternă
(model VCE)
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
- 6 - 13 - 28 -
Scenariul XII.5. Ruperea catastrofală a rezervorului de trimetilamină
Sc. XII.5. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
4 - - - -
Sc. XII.5. Modelarea
incendiului Pool fire
9 9 - 13 - 15 - 19 -
Scenariul XII.9. Incendiu/explozie la rezervorul de trimetilamină
Sc.XII.9. Modelarea
incendiului Pool fire
6 6 - 8 - 9 - 12 -
Sc.XII.9. Modelarea exploziei
interne în rezervor (model
VCE)
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
- 8 - 15 - 35 -
Scenariul XII.10. Ruperea/ Decuplarea conductelor de vehiculare a trimetilaminei
Sc.XII.10. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
- Nu s-a atins
pragul
- - - - -
Sc.XII.10. Modelarea 31 31 - 44 - 52 - 66 -
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 233
incendiului Pool fire
Modelarea scenariilor de accidente la parcul de rezervoare materii prime lichide – ALCOOL IZOPROPILIC
Scenariul XIII.1. Decuplarea/ Ruperea furtunului flexibil în timpul operaţiei de descărcare a alcoolului izopropilic din autocisternă în rezervor
Sc. XIII.1. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
- - - -
Sc.XIII.1. Modelarea
incendiului Pool fire
29 29 - 33 - 36 - 41 -
Scenariul XIII.4. Incendiu/Explozie la/în autocisterna de alcool izopropilic
Sc.XIII.4. Modelarea
incendiului Pool fire
6 6 - 8 - 9 - 12 -
Sc.XIII.4. Modelarea
exploziei interne în
autocisternă (model VCE)
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
- 6 - 12 - 27 -
Scenariul XIII.5. Ruperea catastrofală a rezervorului de alcool izopropilic
Sc. XIII.5. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a
atins
pragul
- - - -
Sc. XIII.5. Modelarea
incendiului Pool fire
7 7 - 10 - 11 - 14 -
Scenariul XIII.9. Incendiu/explozie la rezervorul de alcool izopropilic
Sc.XIII.9. Modelarea
incendiului Pool fire
4 4 - 6 - 6 - 8 -
Sc.XIII.9. Modelarea
exploziei interne în rezervor
(model VCE)
Nu s-a atins
pragul
Nu s-a atins
pragul
- 8 - 15 - 34 -
Scenariul XIII.10. Ruperea/ Decuplarea conductelor de vehiculare a alcool izopropilic
Sc.XIII.10. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
- Nu s-a atins
pragul
- - - - -
Sc.XIII.10. Modelarea
incendiului Pool fire
22 22 - 29 - 52 - 66 -
Magazia de materii prime: IZOOCTAN
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 234
Scenariul XIV.2. Incendiu/explozie la magazia de materii prime: substanţa implicată - isooctan
Sc.XIV.2 Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
- Nu s-a atins
pragul
- - - - -
Sc.XIV.2. Modelarea
incendiului Pool fire
11 11 - 16 - 19 - 24 -
Sc.XIV.2. BLEVE butoi Nu s-a atins
pragul
13,2 - 10 - 16 - 21 -
Magazia de materii prime peroxizi: PEROXID DE DIBENZOIL
Scenariul XV.2. Incendiu/explozie la magazia de peroxizi: substanţa implicată – peroxid de dibenzoil
Sc.XV.2. Explozia peroxidului
de dibenzoil
51 77 - 112 - 207 - 388 -
Depozitul de butelii - HIDROGEN
Scenariul XVI.1. Emisia întregii cantităţi dintr-o butelie în timpul manevrării acesteia (8 kg)
Sc.XVI.1 Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA 58 - 77 - - - - -
Sc. XVI.1. Modelarea
incendiului tip Jet fire
10 10 - 12 - 12 - 13 -
Sc. XVI.1. Modelarea
exploziei de gaz tip VCE
- - - 9 - 15 - 29 -
Scenariul XVI.3. Emisia cantităţii totale de hidrogen presurizat din depozitul de butelii (48 kg)
Sc. XVI.3. Modelarea
exploziei de gaz tip VCE
- - - 26 - 49 - 107 -
XVII. Reactor polimerizare linia I: Obţinerea în proces discontinuu a copolimerului stiren - divinilbenzenic
Scenariul XVII.13. Incendiu/explozie la reactorul de polimerizare, extractor, condensatoare sau traseele aferente
Sc.XVII.13 Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
- Nu s-a atins
pragul
- - - - -
Sc. XVII.1. Modelarea
incendiului tip Pool fire
35 35 - 48 - 56 - 69 -
XVIII. Reactor polimerizare linia II: Obţinerea în proces discontinuu a copolimerului stiren - divinilbenzenic
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 235
Scenariul XVIII.13. Incendiu/explozie la reactorul de polimerizare, extractor, condensatoare sau traseele aferente
Sc.XVIII.13 Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
- Nu s-a atins
pragul
- - - - -
Sc. XVIII.1. Modelarea
incendiului tip Pool fire
35 35 - 48 - 56 - 69 -
XIX. Reactor de sulfonare linia 1: Sulfonarea în regim discontinuu şi mediu de acid sulfuric concentrat a copolimerilor stirenici în prezenţă sau în absenţa unui
agent de gonflare (dicloretan).
Scenariul XIX.14.Incendiu/explozie la reactorul de sulfonare, sau traseele aferente
Sc. XIX.14. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
- 180 - 266 - 1002 -
Sc. XIX.14. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
- Nu s-a atins
pragul
- - - - -
Sc. XIX.14. Modelarea
incendiului Pool fire
21 21 - 28 - 32 - 39 -
XX. Reactor de sulfonare linia 2: Sulfonarea în regim discontinuu şi mediu de acid sulfuric concentrat a copolimerilor stirenici în prezenţă sau în absenţa unui
agent de gonflare (dicloretan).
Scenariul XX.14. Incendiu/explozie la reactorul de sulfonare, sau traseele aferente
Sc. XX.14. Formarea bălţii,
evaporare şi dispersie în
atmosferă
NA Nu s-a atins
pragul
- 180 - 266 - 1002 -
Sc. XX.14. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA Nu s-a atins
pragul
- Nu s-a atins
pragul
- - - - -
Sc. XX.14. Modelarea
incendiului Pool fire
21 21 - 28 - 32 - 39 -
XXII. Reactor clormetilare: Obţinerea în proces discontinuu a anioniţilor prin clormetilare
Scenariul XXII.15. Neetanşeităţi la reactor/traseul de vapori/condensator
Sc. XXII.15. Modelarea
dispersiei de clordimetileter
NA 35 18 819 927 821 2177 NA NA
Sc. XXII.15. Modelarea
dispersiei de bis-clormetileter
NA 34 16 858 577 861 1314 NA NA
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 236
XXIV. INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU GAZ NATURAL
XXIV.4. Scurgeri de gaze în camera centralei termice/explozie
Sc. XXIV.4. Modelarea
incendiului Jet fire
8,7 8,7 - 9,4 - 9,8 - 10,7 -
Sc. XXIV.4. Modelarea
dispersiei inflamabile (zonă
cu potenţial Flash Fire)
NA 21,8 - 38,7 - - - - -
Sc. XXIV.4. Modelarea
exploziei de gaz tip VCE
Nu se atinge 6,5 - 12,3 - 22,7 - 48 -
NA – Neaplicabil pentru criteriul selectat sau nu există valori de prag definite în ghid
Raport de Securitate
S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria 2017
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 237
IV.B.1.4 Concluzii şi recomandări rezultate în urma analizei consecinţelor
Din studiul hărţilor de risc rezultă următoarele:
1. La scenariile de accidente analizate pentru substanţele toxice ca oleumul,