Raport de Practica BRAUS COM

Academia de Studii Economice a Moldovei Facultatea „Business și Administrare”

Catedra „Management”

R A P O R Tprivind stagiul de practică în cadrul

_______________________________________(denumirea unităţii economice)

Autor: student (ă) al (a) grupei ________ ___________________________

(semnătura, prenumele, numele)

Coordonator/catedră:___________________________

(semnătura, prenumele, numele)

Coordonator/unitate economică:___________________________

(semnătura, prenumele, numele)

Chișinău 2016

2

Cuprins: Pagina

I. Caracteristica de bază a întreprinderii ”BRAUS-COM” SRL………………… .4

II.Sistemul managerial al organizației………………………………………………...6

1. Planificarea activității întreprinderii ”BRAUS-COM” SRL

2. Organizarea întreprinderii

3. Motivarea personalului

4. Controlul în dirijare

5. Procesul de comunicare

6. Adoptarea și realizarea deciziilor

7. Computerizarea activității de dirijare

III. Analiza funcțiunilor întreprinderii………………………………………….……...18

1. Funcțiunea de personal

2. Funcțiunea de producție

3. Funcțiunea comercială

4. Funcțiunea financiar-contabilă

5. Funcțiunea cercetare-dezvoltare

6. Managementul riscurilor

Concluzie…………………………………………………………….……………43

3

I. Caracterisica de bază a organizaţieiÎntreprinderea „BRAUS” SRL este o societate cu răspundere limitată care conform legii

cu privire la societăţile cu răspundere limitată reprezintă: societatea comercială cu personalitate

juridică al cărei capital social este divizat în părţi sociale conform actului de constituire şi ale

cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii.

„BRAUS” SRL a fost înfiinţată şi înregistrată la oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de

Stat a Departamentului Tehnologii Informaţionale, adică a obţinut statut de persoană juridică la

data de 20 decembrie anul 2009. Scopul principal al creării întreprinderii care este specificat şi în

statutul gospodăriei este obţinerea de venit din activitatea de antreprenoriat. Fondatorii sunt Petru

Cazacu,Andronic Roman,Cecan Ana, care sunt în prezent directorii întreprinderii şi deţin 40% ,

40% si ulterior 20% din capitalul statutar. Societatea are bilanţ autonom, cont de decontare şi alte

conturi, poate să încheie în nume propriu contracte, dispune de ştampilă şi alte elemente de

identificare necesare activităţii sale. Întreprinderea poartă răspundere pentru obligaţiile sale cu

bunurile ce îi aparţin şi nu poartă răspundere pentru obligaţiunile asociaţilor, iar asociaţii la

rîndul său răspund pentru obligaţiunile societăţii în limitele părţilor social sau participaţiunilor

din capitalul social.

Capitalul statutar al întreprinderii constituie 15000000 lei. Capitalul social poate fi

majorat sau micşorat în funcţie de anumite situaţii apărute, conform unei proceduri stabilite de

legislaţie.

Sediul întreprinderii se află în orașul Chișinău,în incinta clădirii proprii. Întreprinderea se

află pe strada Meșterul Manole,sectorul Ciocana. Actele care au stat la baza fondării şi cele care

reglementează activitatea firmei sunt: statutul, decizia de fondare, certificatul de înregistrare,

licenţa, contractele, Legea cu privire la antreprenor şi întreprindere, legea cu privire la societatea

cu răspundere limitată, regulamentele interne etc.

SRL „BRAUS” activiează în domeniul constructiei și uscarea fructelor şi principalele

activităţi ale firmei sunt:

Producerea elementelor de beton armat;

Producerea mortarelor și blocurilor FS pentru fundament ;

Comerţul cu ridicata al materialelor de construcții;

Servicii de transport a betonului;

Servicii de pompare a betonului;

Uscarea pomușoarelor, fructelor, macieșului și altor culturi fructifere;

Prestarea serviciilor mecanizate în agricultură.

4

SRL „BRAUS-COM” colaborează cu mulţi agenţi economici, persoane fizice şi

juridice , unii din ei fiind furnizori de materiale de construcții, de combustibil , piese de schimb

ca : SA „Lafar”, „Cariera Micăuți” SA; SRL „BPM”, SRL „Silmax-Exim” din Chișinău, ”Rada

Bortului” SRL etc, alţii ca clienţi ce procură materiale de construcții de la întreprindere aşa ca:

SRL „Dansicon” , SRL „Kirsan Com”, SRL”Lagmar Impex,iar alţii sunt parteneri de afaceri,

spre exemplu: SA “Moldova Agroindbanc” din Chisinau.

SRL „BRAUS COM” și-a început activitatea pe baza resurselor financiare proprii fără a

apela la creditele bancare sau alte tipuri de împrumuturi.Ulterior,entitatea a apelat la credite

bancare și alte surse din partea investitorilor autohtoni. Din partea statului întreprinderii i se

oferă şi o serie de subvenţii şi anume:

Restituirea TVA, în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii, la investiţiile

capitale cu excepţia investiţiilor cu destinaţie locativă şi a investiţiilor în mijloacele de

transport;

Anumite subvenții acordate de AIPA;

Principalele probleme cu care se confruntă SRL „BRAUS COM” sunt neputinţa

previziunii condiţiilor climaterice, ceea ce se răsfrînge asupra volumului producţiei fabricate,

astfel în cazul unor condiţii climaterice bune procesul de producție va fi mai activ si invers, ceea

ce influenţează şi asupra mărimii profitului; o altă problemă cu care se confruntă SRL „BRAUS

COM” este insuficienţa braţelor de muncă şi preţurile de realizare uneori prea mici care nu

permit acoperirea cheltuielilor totale de producţie.

5

II. Sistemul managerial al organizaţiei2.1 Planificarea activităţii întreprinderii

Planificarea este una din funcţiile de bază a managementului alături de organizare,

coordonare, motivare şi control. Planificarea reprezintă ansamblul proceselor prin intermediul

cărora se determină principalele obiective ale firmei, cît şi resursele şi mijloacele necesare

realizării acestora. Se cunoaşte faptul că sunt mai multe tipuri de planificare şi anume

planificare strategică pe 3-7 ani; planificare curentă pe 1 an şi previziunea operativă care se

referă la o perioadă mai mică de un an. La SRL „BRASUS COM” se practică planificarea

operativă şi cea curentă, însă previziunea nu este una exactă ci uneori poate să devieze foarte

mult deoarece întreaga activitate depinde de puterea de cumparare,condițiile climaterice și

materia primă. Planificarea operativă se face în baza sistemului de normative elaborat de

întreprindere.

Întreprinderea îşi planifică şi îşi stabileşte anumite obiective generale, spre exemplu:

1. Să majoreze veniturile şi sigur că şi profiturile care asigură continuitatea activităţii de

întreprinzător, a afacerii;

2. Să reducă cheltuielile;

3. Să-şi lărgească activitatea;

4. Să utilizeze nisip,prundiș și ciment cît mai bun pentru evitarea unor , pentru a păstra

roada şi care să fie mai puţin dăunătoare pentru om care consumă produsele agricole

etc;

5. Să-şi extindă piaţa de desfacere atît la Sud cît și la Nordul Moldovei;

6. Să efectueze investiţii în procurarea tehnicii şi maşinilor pentru executarea lucrărilor

de producere,pompare,farmînțare a prundișului,cementului și nisipului.

Obiectivele enumerate mai sus sunt generale, însă sunt şi obiective derivate, adică

operative. Astfel în fiecare dimineaţă toţi şefii se adună la adunări ce au loc în întreprinderii şi

directorul anunţă care sunt obiectivele şi sarcinile pe ziua respectivă fiecărei secții în parte, adică

care colectiv şi unde se vor deplasa pentru executarea lucrărilor,livrărilor,etc.

SRL „BRAUS COM” dispune de plan de afaceri ceea ce constituie un moment pozitiv,

deoarece business planul este ca o hartă care îţi arată drumul sau calea pe care trebuie să mergi

pentru a atinge obiectivele şi a desfăşura o activitate normală, ceea ce convocă întreprinderii o

activitate stabilă. În literatura de specialitate se deosebesc mai multe metode şi sisteme de

planificare cum ar fi metoda simulării manageriale, managementul prin obiective, metoda PERT,

Analiza SWOT ş.a însă întreprinderea nu utilizează nici o metodă , ci rezolvă problemele pe

măsura apariţiei lor.

6

Sistemul de normative şi tarife este foarte complex, astfel sunt normative care se referă la

munca mecanizată, normative pentru lucrările manuale pe care le execută lucrătorii, tarife pentru

lucrările mecanizate şi munca manuală a salariaţilor care se oferă pe gradul de calificare etc

2.2 Organizarea întreprinderii

Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice şi

relaţiile dintre acestea, constituită şi reglementată în aşa fel încît să se asigure premisele

organizatorice necesare realizării obiectivelor firmei. Ca şi orişicare întreprindere SRL „BRAUS

COM” are o anumită structură organizatorică care este prezentată mai jos.

Atribuţiile exclusive ale Directorului sunt:

1. modificarea şi completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui într-o nouă

redacţie;

2. modificarea cuantumului capitalului social;

3. aprobarea regulamentului întreprinderii;

4. aprobarea dării de seamă anuale.

5. aprobarea bilanţului contabil anual;

6. adoptarea hotărîrii privind reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de

7

Directorul General

Secţia de contabilitate

Departamentul materiale

Fructe și plante

Secţie inginerie și mecanizare

Producerea betonului și a materialelor

de construcțiiSecția vînzări Secţia

producere

Secţia producere

reorganizare;

7. adoptarea hotărîrii de lichidare a societăţii, numirea lichidatorului şi

aprobarea bilanţului de lichidare;

8. aprobarea mărimii şi a modului de achitare a remuneraţiei

9. înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii;

10. aprobarea planului de afaceri al societăţii;

Atribuţiile directorului sunt: organizarea activităţii societăţii, angajarea şi eliberarea salariaţilor,

încheierea tranzacţiilor în numele societăţii etc. Directorul poate decide în toate problemele

legate de activitatea societăţii cu excepţia celor ce ţin de competenţa exclusivă a adunării

generale a asociaţilor.

Dirctorului i se subordonează şefii tuturor secţiilor: contabilul şef căruia i se

subordonează 1 contabili care duc evidenţa patrimoniului societăţii, şeful secţiei mecanizare care

organizează activitatea de reparaţie a mijloacelor fixe, de aprovizionare, depozitare şi repartizare

a pieselor de schimb şi alte materiale necesare, şeful secţiei inginerie, şefii sectoarelor fitothnie şi

zootehnie. Între toate nivelurile organizatorice există legături de interdependenţă, unele dintre ele

se subordonează altora, însă între toate există relaţii de colaborare. Toate deciziile sunt adoptate

de directorul întreprinderii, însă unele din sarcinile administratorului sunt delegate şefilor de

secţii atunci cînd ele ţin de domeniul departamentelor, însă acest fapt se întîmplă mai rar.

Echipa managerială este formată din 3 de persoane: directorul, contabilul şef, managerul

financiar. Toţi managerii au studii superioare sau medii şi au calităţile necesare unui manager:

punctualitate, responsabilitate, competenţe etc.

Managerii sunt obligaţi să respecte legile, clauzele contractului colectiv de muncă şi a

contractului individual şi alte acte normative; să ducă la îndeplinire ordinile managerilor

superiori; să asigure salariaţilor condiţiile de muncă corespunzătoare cerinţelor de protecţie şi

igienă a muncii; să asigure creşterea permanentă a fondului de remunerare etc. Managerii au de

asemenea şi drepturi, spre exemplu: să ceară salariaţilor îndeplinirea obligaţiilor de muncă şi

manifestarea unei atitudini gospodăreşti faţă de bunurile întreprinderii; să tragă salariaţii la

răspundere disciplinară în modul stabilit de codul muncii şi alte acte normative ş.a.

SRL „BRAUS-COM” îşi asumă în primul rînd responsabilitatea economică care este prima

obligaţie şi cea mai importantă. Ea produce şi comercializează produsele pe care societatea le

solicită, însă se cunoaşte că materialele de construcții oricînd sunt cerute deoarece servesc ca

materie primă pentru fabricarea produselor ce sunt applicate în domeniul ingineriei de construcții

care satisfac necesităţile fiziologice ale oamenilor. Responsabilitatea juridică se manifestă prin

respectarea legislaţia, plata impozitelor, taxelor faţă de stat. Prin plata impozitelor şi taxelor

întreprinderea contribuie la susţinerea culturii, învăţămîntului, sănătăţii etc. Respectivele 8

responsabilităţi fac parte sau constituie conţinutul responsabilităţii sociale. În ceea ce priveşte

responsabilitatea socială discreţională (la alegere) SRL „BRAUS COM” nu şi-o asumă, adică nu

sponsorizează vre-o acţiune socială, culturală ş.a. Ea participă doar la tîrgurile, expoziţiile

organizate de administraţia publică locală.

În ceea ce priveşte etica în cadrul SRL „BRAUS-COM” toţi salariaţii respectă, dacă nu,

măcar încearcă să respecte normele morale, de comportament, regulamentul intern anexat, fişele

postului etc, eventusl ub cod de etică elaborat special există.

2.3 Motivarea personalului

Motivarea constă în corelarea necesităţilor, aspiraţiilor şi intereselor personalului din

cadrul organizaţiei cu realizarea obiectivelor şi exercitarea sarcinilor, competenţelor şi

responsabilităţilor atribuite în cadrul întreprinderii. Principala modalitate de motivare a

salariaţilor la SRL „BRAUS COM” este salariul care din an în an este tot mai mare, în anul

2009 salariul mediu lunar al unui muncitor a constituit 3000 lei, iar în 2012 – 3380 lei, fondul de

remunerare anual al unui muncitor constituie 2000 lei în anul 2011, iar în 2012 –2500 lei, ceea ce

constituie o remunerare cam mică pentru condiţiile de muncă (soare, vînt, frig, etc), însă

creşterea remunerării din an în an este un moment pozitiv. Pe lîngă salariu personalului i se oferă

şi premii în funcţie de performanţele individuale şi performanţele organizaţionale, astfel dacă

persoana nu a avut încălcări disciplinare şi a obţinut rezultate remarcabile i se oferă un premiu

anual sau ajutor material, iar salariaţilor care au absentat fără motive nu li se oferă ajutorul sau

prima. Deci observăm că în cadrul întreprinderii se utilizează atît motivarea pozitivă, cît şi cea

negativă (neoferirea premiului anual), de asemenea firma foloseşte motivarea materială

combinată cu cea morală prin recuoaşterea rezultatelor.

În literatura de specialitate se cunosc 3 abordări de bază ale motivării:

1. Teoria nevoii, ca de exemplu teoria ierarhiei nevoilor a lui Maslow. Autorul afirmă că

sunt 5 categorii de nevoi de bază care sunt ierarhizate după importanţa lor pentru individ: nevoi

fiziologice, de securitate, sociale, de stimă şi de autorealizare. La SRL „BRAUS-COM” se

satisfac 4 nevoi cea de autorializare care constă în participarea le adoptarea deciziilor,

autonomia completă în exercitarea sarcinilor, demonstrarea creativităţii se realizează parţial şi de

obicei se referă la managerii superiori şi nu la muncitori.

2. Teoria stimulării, exemplu teoria lui Hertzberg care identifică 2 categorii de factori care

pot stimula salariaţii pentru efectuarea unei munci mai calitative: factorii de igienă – care se

referă la aspectele intrinsece: salariu, relaţiile interpersonale, condiţiile la locul de muncă şi

factorii motivatori – recunoaşterea pentru buna activitate, munca în sine, responsabilitate,

avansarea/promovarea salariaţilor, participarea la luarea deciziilor etc. La SRL „BRAUS-COM” 9

sunt prezente ambele categorii de factori adică salariaţilor li se oferă salariu normal, condiţii de

muncă (pe timp de ploaie muncitorii nu ies la lucru), recunoaşterea pentru buna activitate, se

oferă premii, asigurările sociale şi medicale etc.

3. Teoria aşteptării care studiază procesele cognitive ce determină un anumit

comportament. La întreprinderea studiată fiecare salariat ştie în general normele şi cîştigul zilnic

şi de aceea la sfîrşitul lunii se aşteaptă la un anumit nivel al salariului, dar şi managerul trebuie să

cunoască aşteptările lucrătorilor pentru a nu-i dezamăgi şi prin oferirea unei sume mai mari să-i

stimuleze la o muncă mai calitativă.

2.4 Controlul de dirijare

Controlul este una din funcţiile de bază ale managementului care prevede compararea

sarcinilor planificate cu nivelul real de realizare a acestora. În ceea ce priveşte controlul în cadrul

SRL „BRAUS-COM” acesta constă în următoarele: directorul controlează activitatea tuturor

şefilor de compartimente, la rîndul său şefii secţiilor efectuează controlul activităţii salariaţilor ce

i se subordonează, spre exemplu cînd merge procesul de producție a betonul armat,lucratorii

trebuie sa lucreze operativ și calitativ,atît pentru a nu permite uscarea preventivă a betonului cît

și urmărirea procesului de producție pentru a nu se crea avării sau sa nu fie destorsionată norma

sau cantitățile necesare de nisip,ciment,prundiș.

În ceea ce priveşte controlul activităţii economico-financiare a întreprinderii acesta se

efectuează şi de către organele financiare, inspectoratul fiscal, auditori şi de către alte organe de

stat în cazurile prevăzute de legislaţia Republici Moldova. După întocmirea fiecărui control se

elaborează un act sau proces-verbal în care se specifică aspectele generale ale agentului

economic, obiectul controlat, rezultatele controlului şi propunerile.Aici mai jos este prezenta

analiza economico-financiara a întreprinderii pentru anul 2015:

2.5 Procesul de comunicare

Comunicarea reprezintă schimbul de informaţii dintre personalul unei întreprinderi. După

cum cunoaştem există mai multe tipuri de comunicare care sunt utilizate, astfel în cadrul SRL

„BRAUS-COM” se folosesc următoarele tipuri de comunicare:

► Comunicarea ascendentă care se realirează de jos în sus de la salariaţi spre managerul

superior şi ia forma dărilor de seamă, rapoartelor, propunerilor etc;

► Comunicarea descendentă care se derulează de jos în sus, de la manageri la subordonaţi şi

ia forma regulamentelor interne, ordinelor, deciziilor, instrucţiunilor, sarcinilopr etc;

10

► Comunicarea scrisă sau nonverbală care are un suport material şi ia forma scrisorilor,

contractelor şi altor informaţii, de obicei comunicarea scrisă se realizează cu partenerii din

exteriorul întreprinderii prin intermediul Internetului, poştei, faxului şi altor mijloace;

► Comunicarea orală care nu are un suport material se realizează prin telefon, discuţii

directe cu persoana;

► Comunicarea internă cum ar fi regulamentele, normativele interne ale întreprinderii şi

comunicarea externă - legile şi alte acte legislative ale ţării etc.

Sistemul informaţional poate fi comparat cu sistemul circulator al organismului uman, deoarece

oferă materia primă informaţională necesară pentru desfăşurarea eficientă a activităţii societăţii.

Componentele sistemului informaţional sunt data, informaţia, circuitul informaţiei, fluxul

informaţional, procedura informaţională şi mijloacele de prelucrare a datelor. Sistemul

informaţional are o mare importanţă mai ales în plan decizional deoarece informaţia este acea în

baza căreia se adoptă deciziile.

2.6 Adoptarea şi realizarea deciziilor

Misiunea întreprinderii este producerea betonului armat şi prestarea unor servici mecanizate

calitative care ar asigura dezvoltarea continuă a activităţii. Din fericire,întreprinderea dispune de

un plan de afaceri pe baza căruia îşi desfăşoară activitatea. Deciziile de ordin primordial, cele

importante sunt adoptate de către directorul societăţii, acesta consultîndu-se cu şefii de secţie ,

iar cele ce ţin de activitatea secţiei sunt adoptate de şefii acestora. Astfel de organizarea în

general a activităţii întregii întreprinderi se preocupă directorul entității, iar organizarea muncii

secțiilor intră în competenţa şefilor. Deciziile luate de către Adunarea Asociaţilor sunt duse la

îndeplinire de către directorul întreprinderii. De multe ori directorul adoptă deciziile singur,

consultîndu-se doar cu contabilul şef care îi furnizează informaţia despre posibilitatea realizării

hotărîrii din punct de vedere financiar, de exemplu: decizia privind realizarea proiectului de

construcţie a depozitului. În cazul cînd decizia ţine de domeniul producţiei directorul se consultă

cu inginerii, cînd ţine de domeniul tehnicii, mecanizării – cu şeful secţiei de mecanizare etc,

astfel în funcţie de domeniul asupra căruia se va răsfrînge implementarea deciziei directorul se

consultă cu şefii secţiilor respective.

2.7 Computerizarea activităţii de dirijare

SRL „BRAUS-COM” dispune de 3 calculatoare toate avînd instalat programul contabil 1C,

unul se găseşte în cabinetul directorului şi celelalte în secţia contabilitate. Acest număr de

calculatoare este suficient pentru a prelucra toate informaţiile care vehiculează prin întreprindere.

11

Întreprinderea dispune şi de alte tehnici şi servicii cum ar fi: xerox, internet, linie telefonică de

comunicaţii, fax, telefonie mobilă etc.

12

III. Analiza funcţiunilor întreprinderii

3.1 Funcţiunea de personal

Salariaţii sunt cei care desfăşoară activitatea întreprinderii şi munca este unul din factorii

de producţie principali prezenţa căreia asigură funcţionarea organizaţiei. Dinamica evoluţiei

numărului de salariaţi la SRL „Braus-Com” sunt prezentate în tabelul şi diagrama ce urmează.

Tabelul 3.1

Analiza numărului de salariaţi la SRL „Braus-Com”

Număr Indicatori 2014 2015 Abaterea absolută (2011/2012)

1 Numărul mediu de salariaţi

39 45 +6

Sursa: Elaborat de autor

2014 201236

3840

424446

39

45Numărul de salariaţi

Numărul de salariaţi

Anul de gestiune

Diagrama 3.1 Numărul de salariaţi la SRL „BRAUS-COM”Sursa: Elaborat de autor

Observăm că numărul de salariaţi la SRL „BRAUS-COM” în dinamică din anul 2015 a

avut o tendinţă de creștere în dinamică atingînd nivelul de 45 persoane în 2014, pe de o parte

acest fapt este pozitiv, pe de altă parte se măresc cheltuielile pentru remunerarea muncii ceea ce

denotă economisirea resurselor financiare care pot fi ulterior folosite pentru procurarea tehnicii

care va înlocui munca manuală, însă totuşi acest fapt duce la creșterea profitabilității și activitații

întreprinderii.

Din cei 45 de salariaţi înregistraţi în 2015: 37 de persoane sunt lucrători ocupaţi în

procesul de producție.

În funcţie de rolul personalului din activitatea de bază în cadrul întreprinderii în anul 2015 sunt 7

funcţionari sau lucrători din aparatul administrativ şi 38 de muncitori.

13

87%

13%

Numărul de salariaţi

muncitori funcţionari

Sursa:Elaborat Diagrama de autor

3.2 Numărul de muncitori şi salariaţi la SRL „Braus-Com”

Din diagrama 3.2 se observă că ponderea muncitorilor care sunt salariaţii care produc

valoarea este de 87%, iar ponderea salariaţilor care administrează şi gestionează activitatea

întreprinderii este de 13% ceea ce constituie un moment pozitiv deoarece nu există surplusul de

funcţionari, în general fiecărui şef revenindu-i cca 5 lucrători.

Productivitatea muncii - este un indicator important în orice întreprindere, deoarece aceasta

determină eficienţa de utilizare a resurselor de muncă în întreprindere. Generalizarea indicator al

eficacităţii a personalului de producţie este producţia medie pe lucrător. Analiza productivităţii

începe cu o analiză generală a modificărilor în medie de ieşire pe lucrător. Această analiză este

prezentată în tabel.

Tabelul 3.2

Analiza în dinamică a productivităţii muncii salariaţilor la SRL „Braus”

umăr Indicatori 2013 2014 2015

Abaterea absolută

(2012/2011)1 Volumul producției fabricate în

prețuri comparabile, lei10241351 17795563 21798960 -79766

2 Numărul de salariați, persoane - 39 45 +6

3 Productivitatea medie anuală a unui salariat, lei

- 26407,68 33366,6 +6958,92

4 Salariul mediu lunar, lei - 2200,64 2780,55 +579,91

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din documentele SRL “Braus-Com”

14

2013

2014

2015

0

115448

128821.35

10241357

17795563

11465101

0

0

Volumul producţiei fabricateSalariul MediuProductivitatea muncii

Anu

l de

gest

iune

Diagrama 3.3 Analiza în dinamică a productivităţii muncii la SRL „Braus-Com”Sursa: Elaborat de autor

Datele din tabelul 3.2 şi diagrama 3.3 pe care compania a analizat în medie de ieşire pe

lucrător în 2015, comparativ cu anul 2014 a crescut cu 6958,92 lei. Salariul mediu lunar a crescut

cu 579,91 de lei, care este evaluat pozitiv.

Întreprinderea nu dispune de un plan al dezvoltării sociale a colectivului. Calificarea şi

trecerea la o altă categorie are loc în cadrul întreprinderii. Se adună o comisie specială formată

din managerii întreprinderii şi persoanele care urmează să-şi crească gradul de calificare,

acestora din urmă li se oferă sarcini pe care trebuie să le realizeze, dacă salariatul s-a isprăvit cu

testul acesta este transferat la un grad de calificare mai mare.

Planificarea necesarului de personal se face în baza sarcinilor care trebuie realizate în

cadrul întreprinderii. După cum am observat întreprinderea SRL „Braus-Com” se confruntă cu

problema insuficienţei muncitorilor din cauza că aceştea pleacă peste hotare sau sunt neapţi de

muncă (bătrîni, bolnavi). Recrutarea personalului are loc atunci cînd apar locuri vacante.

Procesul constă în aceea că se adună toate cererile şi din ele se selectează cele care corespund

cerinţelor. Un rol important îl are şi recomandarea persoanei de către un agent economic sau o

altă persoană cunoscută de întreprindere.

3.2 Funcţiunea de producţie

3.2.1 Tipul producţiei întreprinderii. Activitatea de bază a întreprinderii SRL „Braus-Com” se preocupă de producerea

serviciilor mecanizate în construcție, activitatea auxiliară este prestarea de servicii. Totalitatea

produselor fabricate de către întreprindere le putem observa în tabelul de mai jos.

Tabelul 3.3

15

Tipul producției la SRL „BRAUS-COM”

Tipul producției Anul de gestiune2012

∑ %

1.Total privind producerea materialelor de construcții, lei

inclusiv:- beton armat:- nisip- prundis- ciment-fructe uscate

217989610

18534315910188066614403978600317808045

100

85,024,672,813,603,58

2. Servicii 645970 0,29

Total 217989610 100

Sursa: Elaborat de autor în baza formularelor specializate pe activitatea întreprinderii

Din datele din tabelul 3.4 observăm că principalele ramuri de producție este producerea

betonului armat, cărora le revine aproximativ 85,02% și în prezent SRL BRAUS-COM încearcă

să dezvolte și în continuare această direcție de activitate prin lărgirea teritoriului. Altă ramură

destul de importantă, o reprezintă extragerea nisipului si producerea cimentului, cărora le revine

4,67% și 3,60% din venitul total.

3.2.2 Structura de producţie

Structura de producţie exprimă forma organizatorică de desfăşurare a procesului de

producţie şi reprezintă numărul şi componenţa verigilor de producţie, control şi cercetare, modul

de construire şi organizare internă şi legăturile de cooperare dintre acestea pe linia realizării

procesului de producţie. SRL „BRAUS-COM” este o întreprindere care activează în domeniul

agricol de aceea nu putem vorbi de o structură de producţie concretă din cele prezentate în

literatura de specialitate, deoarece fabricarea produselor nu are loc pe teritoriul clădirii

întreprinderii ci pe terenurile agricole ce îi aparţin, însă am putea spune că la întreprindere există

structura de producţie pe funcţii care constă în organizarea activităţii în dependenţă de funcţia

sau sarcinile, responsabilităţiile care trebuie îndeplinite ( în baza structurii organizatorice).

După rolul pe care îl au în procesul de fabricaţie a produselor finite secţiile întreprinderii

pot fi:

- de bază;

- auxiliare;

16

Secţiile de bază sunt acelea, în cadrul cărora se desfăşoară procesului de producţie, din

care rezultă produse şi lucrări ce formează obiectul specific de activitate al întreprinderii, aceasta

este secţia de producere a betonului şi secţia plante și fructe.

În secţiile auxiliare se desfăşoară procese de producţie finalizate în produse şi lucrări

care nu constituie obiectul activităţii specializate a întreprinderii, dar sunt indispensabile

desfăşurării activităţii în secţiile de bază, acestea sunt secţia mecanizare, secţia inginerie.

3.2.3 Organizarea producţiei de bază.

În comparaţie cu întreprinderile industriale care au o stuctură de producţie bine

determinată, cu locuri de muncă, sectoare, secţii, laboratoare bine conturate,la SRL „BRAUS-

COM” nu putem vorbi de aplicarea unor principii de bază care ar putea fi aplicate ca:

paralelismul, principiul liniei drepte, poate într-o oarecare măsură dar cu un anumit specific

poate fi introdus principiul continuităţii care constă în producerea si realizarea betonului armat.

În continuare vom determina durata şi structura procesului de fabricaţie a unor produse la

SRl „BRAUS-COM”. Astfel procesul de producer a betonului armat,este unul

minitios.Initial,procesul de producere începe cu cernerea nisipului,cimentului si

prundișului.Toate aceste componente trebuie cernute pentru a nu nimeri in procesul de productie

gunoaie sau alte resturi ce pot stopa procesul de producere. Totodata,prundișul este cernut căci el

este atribuit diferitor categorii de producere a betonului.Diversitatea betonului depinde de

cantitatea de ciment.

3.2.5 Organizarea proceselor auxiliare și de deservire la întreprindere

3.2.5.1 Activitatea secției de reparație a fondurilor fixe În cadrul întreprinderii SRL „BRAUS-COM” există secția de mecanizare care realizează

reparațiile mijloacelor fixe. Șefului secției de reparație i se subordonează lucrătorii, iar acesta la

rîndul său se subordonează direct directorului întreprinderii. Reparațiile ar trebui să fie efectuate

conform unui plan de exploatare și reparație și conform instrucțiunilor tehnice de exploatare.

Spre exemplu, în continuare vom prezenta instrucțiunile privind reparațiile tehnice, care trebuie

să se realizeze la mașina de amestecat de tip Stern MX1350A și Stern TC-MX 1400E.

17

Tabelul 3.4

Instrucțiuni privind reparațiile tehnice

Tipul deservirii tehnice În ore de lucru a mașinei de

amest.

În kg de motorină utilizată

Deservire tehnică lunară 8-10 -

Reparaţia tehnică nr.1 125 1050

Reparaţie tehnică nr.2 500 4200

Reparaţie tehnică nr.3 1000 8400

Deservire tehnică sezonieră În perioada trecerii la exploatarea toamnă-iarnă şi primăvară-

vară

Sursa: Elaborat de autor

La fiecare tip de deservire sau intervenţie tehnică se realizează anumite lucrări specifice

(vezi anexele). Însă în cadrul entității reparaţiile au loc doar atunci cînd mașina de amestecat sau

un alt mijloc fix s-a stricat sau atunci cînd se trece la sezonul rece sau la perioada de exploatare

toamnă-iarnă şi primăvară-vară.

În baza datelor din tabelul de mai sus se poate de efectuat structura ciclului de reparaţii,

durata garantată de funcţionare a mașinelor de amestecat de tip Stern MX1350A și Stern TC-MX

1400E este de 11 ani, astfel stuctura reparaţiilor pentru acest tip de mașină este următorul:

Rt1 Rt1 Rt1 Rt2 Rt1 Rt1 Rt1 Rt3 Rt1 Rt1 Rt1 Rt2 Rt1 Rt1 Rt1 Rt3...

125 250 375 500 625  750 875 1000 1125 1250 1375 1500 1625

1750 1875 2000

În cadrul întreprinderii SRL „BRAUS-COM” nu există o secţie specializată în energetică, ci

există o persoană care se preocupă de instalare, reparaţie şi alte sarcini ce se referă la acest

domeniu. În organizaţie resursele energetice sunt utilizate pentru procese tehnologice, şi pentru

iluminat.

Modalităţi de economisire a resurselor energetice la întreprindere ar putea fi:

► Normarea ştiinţifică a consumurilor de energie;

► Reducerea pierderilor de energie în reţea;

► Dimensionarea raţională a încălzirii şi ilumunării;

► Înlocuirea instalaţiilor cu randament scăzut cu instalaţii cu randament mare şi folosirea

raţională a capacităţii acestora etc.18

3.2.5.3 Depozit de scule

SRL „BRAUS-COM” dispune de un depozit de scule sau de piese de schimb în care se

păstrează şi se duce evidenţa tuturor pieselor. Sarcinile gospodăriei de scule sunt procurarea

pieselor în cantităţi necesare pentru producţie, repararea,, întreţinerea şi recondiţionarea pieselor,

micşorarea cheltuielilor pentru întreţinerea şi păstrarea pieselor de schimb. Calcularea şi

procurarea pieselor de schimb se face în baza mijloacelor fixe existente şi în funcţie de alte

circumstanţe, spre exemplu: la achiziţia de ulei pentru mașinele de amestecat cantitatea acestuia

se determină în funcţie de numărul de mașini, astfel dacă în cadrul întreprinderii sunt 4 mașini

de amestecat,cu o capacitate de 1700 kg fiecare,cantitatea minimă de ulei va fi de 8L de ulei per

mașină,fiind de 32L de ulei per total, însă la achiziţie se procură şi o anumită cantitate în plus

care serveşte ca rezervă.

Căile de perfecţionare a organizării servirii cu scule şi piese de schimb a întreprinderii pot fi:

► Adoptarea celor mai raţionale regimuri de lucru ale sculelor şi pieselor de schimb;

► Achiziţionarea unor scule şi piese durabile şi calitative din material rezistent;

► Recondiţionarea sculelor şi pieselor uzate dacă este posibil şi repararea lor la timp;

► Realizarea unei evidenţe stricte a consumului şi utilizării pieselor de schimb.

3.2.5.4 Compartimentul de transport

Transportul în cadrul întreprinderii reprezintă totalitatea mijloacelor de transport care

deplasează obiectele muncii de la un loc de muncă la altul, de la o secţie la alte şi în exteriorul

întreprinderii.

Sarcinile principale ale activităţii de transport sunt următoarele:

• Asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea normală a procesului de producţie;

• Asigurarea mecanizării şi automatizării operaţiunilor de descărcare şi încărcare a

încărcăturilor, adică a nisipului,cementului,prundișului și a betonului armat;

• Asigurarea unui regim de economisire a consumului de combustibil şi material de

transport;

• Folosirea raţională a mijloacelor de transport etc.

În cadrul SRL „BRAUS-COM” există aşa tipuri de mijloace de transport ca:

camioane,mașini de amestecat, busuri, autobusuri, maşini,mașini de pompat,excavator. Sistemul

organizatoric de transportare a încărcăturilor la întreprindere este pendular unilateral cînd

19

mijlocul de transport se deplasează cu încărcătură doar într-o singură direcţie înapoi întorcîndu-

se deşert.

Necesarul zilnic de utilizare a combustibilului nu poate fi calculat datorită necunoaşterii

volumului de lucrări care trebuie să-l îndeplinească mijlocul de transport, astfel nu putem calcula

consumul de motorină zilnic al unui camion care transportă beton, deoarece acesta depinde de

cantitatea exportată și distanța parcursă.

3.2.6 Analiza fondurilor fixe.

Mijloacele fixe sunt mijloacele de producţie care participă de mai multe ori în procesul de

producţie, se epuizează şi îşi transmit valoarea produselor finite nou create treptat. Durata de

funcţionare a mijloacelor fixe este mai mare de un an, iar valoarea lor este mai mare de 1000 de

lei. În continuarea vom analiza evoluţia în dinamică a mijloacelor fixe la SRL „BRUS-COM”.

Tabelul 3.5

Analiza evoluţiei mijloacelor fixe în dinamică la SRL „BRAUS-COM”.

Indicatori 2013 2014 2015Abaterea absolută

(2014/2015)Mijloace fixe, lei

13595960 17978872 22782502 +4803630

Sursa: Elaborat de autor

2013 2014 20150

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

Valoarea mijloacelor fixe

Diagrama 3.5 Evoluţia în dinamică a mărimii mijloacelor fixe la SRL „BRAUS-COM”

Sursa: Elaborat de autor

20

În baza datelor din diagrama şi tabelul de mai sus putem deduce că la SRL „BRAUS-

COM” valoarea mijloacelor fixe în dinamică a crescut continuu de la valoarea de 13595960 lei

înregistrată în anul 2013 pînă la valoarea de 17978872 lei în 2014, abaterea pozitivă din anul

2014 a constituit 3101849 lei.

Calculul uzurii mijloacelor fixe la SRL „BRAUS-COM” se efectuează după metoda liniară

pentru fiecare mijloc în parte, spre exemplu: valoarea de intrare a unei mașini Stern MX1350A

este de 250 000 lei, durata de funcţionare este de 11 ani. Astfel mărimea uzurii fizice va fi de

22727,27 lei anual sau 1894 lei lunar. La sfîrşitul fiecărui an de gestiune se adună valoarea uzurii

fizice a tuturor mijloacelor fixe şi se determină valoarea uzurii şi epuizării activelor materiale pe

termen lung care se introduce în bilanţ.

3.2.8 Dirijarea calităţii producţiei şi muncii.

Calitatea produselor reprezintă totalitatea proprietăţilor pe care le posedă un produs, măsura

în care el satisface necesităţile, ca rezultat al performanţelor tehnico-economice şi esetice, al

gradului de utilitate şi eficienţă economică pe care le asigură în exploatare .

Se evidenţiază cîteva forme de control al calităţii producţiei la SRL „BRAUS-COM”:

- control de recepţie;

- control de fabricaţie;

- control al produsului finit.

Controlul de recepţie sau controlul premergător include:

a) controlul materiei prime (nisipului,prundișului,apei și cementului).

b)controlul sculelor, instrumentelor, pieselor de schimb, aparatelor de măsurare. Calitatea şi

precizia funcţionării maşinilor, utilajelor, combinelor influenţează în mod direct asupra calităţii

produselor fabricate. Aceasta presupune efectuarea unui control periodic asupra exactităţii şi

preciziei funcţionării lor atît în decursul folosirii lor, cît şi în perioada de efectuare a reparaţiilor.

Control de fabricaţie. Are rolul de a preîntîmpina posibilitatea apariţiei rebuturilor sau a

pierderilor ca urmare a nerespectării de către muncitori a tehnologiei de fabricaţie.

Controlul produsului finit presupune controlul final al procesului de producţie, de exemplu a

betonului pentru ca acesta să nu fie slab etc.

Certificarea este o acţiune care confirmă prin intermediul certificatului, dacă produsul sau

serviciul corespunde unui anumit standard sau unui document tehnico-normativ. Fără certificat

este imposibilă realizarea produselor pe piaţa altor ţări. La SRL „BRAUS-COM” de certificat de

conformitate dispun toate produsele.

21

Astfel dacă cantitatea totală de beton produs în 2014 este de 105000 m3, rezultă că 100% din

totalul betonului e certificat. De asemenea în cadrul întreprinderii s-a implementat sistemul de

calitate HACCP introducerea acestuia costînd 900 de euro ceea ce îi permite întreprinderii

realizarea produselor sale pe pieţele europene şi nu numai.

În ceea ce priveşte stimularea material a salariaţilor în vederea ridicării calităţii produselor

aceasta se realizează prin intermediul salariului şi premiilor anuale oferite în baza rezultatelor

personale obţinute de către fiecare salariat în parte.

3.3 Funcţiunea comercială.

3.3.1 Activitatea de marketing.

Marketingul este o ştiinţă care se preocupă de problemele desfacerii şi comercializării

produselor la întreprindere. Funcţiile principale ale marketingului în cadrul întreprinderii sunt:

studierea pieţei de desfacere, determinarea cantităţii şi calităţii produselor şi serviciilor cerute,

formarea şi dezvoltarae pieţei prin intermediul reclamei şi contractelor directe încheiate cu

consumatorii, organizarea desfacerii etc. În cadrul SRL „BRAUS-COM” nu există o secţie

specializată care să se preocupe de comercializarea produselor, însă toate funcţiile acesteia sunt

realizate de directorul întreprinderii, care încheie contractele cu partenerii şi furnizorii, stabileşte

preţurile de realizare, cantitatea şi cantitatea produselor comercializate etc. Din cauză că nu

există o secţie de marketing nici cercetări în acest domeniu nu se realizează, dar cred că astfel de

cercetări pentru întreprinderile producatoare de materiale de construcții grele sunt intile.

Mixul de marketing constă în analiza celor 4P: produs, preţ, promovare şi plasare sau

distribuire, însă după unii autori există şi cel de al cincilea P – piaţa. La SRL „BRAUS-COM”

produsele comercializate sunt betonul armat,nisipul,prundișul și comercializarea fructelor

uscate.. În ceea ce priveşte preţurile acestea sunt stabilite în baza costului de producţie şi în baza

preţurilor de pe piaţă. Plasarea şi promovarea produselor are loc fără intermediari, ci direct de

către întreprindere.

3.3.2 Aprovizionarea tehnico-materială.

Aprovizionarea reprezintă un proces economic complex prin care agenţii economici îşi

asigură necesarul de materii prime, materiale, servicii etc necesare pentru desfăşurarea normală

şi continua a activităţii cu cheltuieli cît mai reduse şi cu un rezultat cît mai bun. Întreprinderea

SRL „BRAUS-COM” nu dispune de o secţie specială de aprovizionare, astfel de planificarea şi 22

achiziţionarea pieselor de schimb se preocupă secţia de mecanizare, de procurarea

aprovizionarea materiei prime – directorul societăţii etc.

SRL „BRAUS-COM” colaborează cu multe alte întreprinderi care îi furnizează diferite

materiale şi produse necesare pentru desfăşurarea normală a activităţii, deci principalii furnizori

sunt:

► Pentru nisip: SRL "D.R.I &Co", SA "Pietris" etc

► Pentru prundiș: SA „Cariera Micăuți”; SA "Lafar"

► Pentru motorină: SRL „Energo-Petrol”;

► Pentru lubrefianţi şi piese de schimb: SRL „Agropiese TGR Grup”, SRL

„Agrotehcomerţ” din Hînceşti ş.a;

► Pentru ciment: SA „Lafarge” din Rezina;

Stocul reprezintă cantitatea de resurse material depozitate în depozitele întreprinderii într-un

anumit volum şi o anumită structură, pe o perioadă de timp, cu un anumit scop. Întreprinderea

dispune de un depozit pentru păstrarea tuturor pieselor de schimb, sculelor etc, un depozit central

în care se păstrează toată materia primă şi alte cîteva depozite în care se păstreză tehnica ,

maşinile şi alte instalaţii şi utilaje.

3.3.3 Activitatea de desfacere.

Desfacerea este un proces complex de acţiuni prin care se realizează transmiterea către

beneficiar a bunurilor de către deţinătorul lor. Prin intermediul desfacerii se încheie practic

circuitul economic al întreprinderii producătoare şi se stabilesc relaţii cu piaţa de desfacere.

Piaţa de desfacere a produselor agricole ale SRL „BRAUS-COM” este cea internă, principalii

clienţi sunt: SRL "Camelion-Cons";SA "Lasigur Group";SRL "Inamestro" etc.

Cu toţi clienţii săi de bază întreprinderea încheie contracte în baza cărora sunt comercializate

materialele de construcții însă societatea îşi vinde produsele şi aşa adică fără contracte atunci

cînd cantitatea de produse achiziţionate este neînsemnată de obice aceştea sunt persoanele fizice.

3.3.4 Activitatea economică externă a întreprinderii.

Cu toate că realizarea producţiei peste hotare este un lucru foarte bun, însă nelipsit şi de

bătaie de cap SRL „BRAUS-COM” nu desfăşoară activitate economică externă, dar însă totuşi

acesta este un obiectiv viitor.

2.2 Аnаlizа prinсipаlilor indiсаtori eсonomiсo-finаnсiаri аi întreprinderii.23

Viаbilitаteа întreprinderii în сondiţiile сonсurenţiаle de piаţă, performаnţele асesteiа

obţinute în proсesul desfăşurării асtivităţii eсonomiсo — finаnсiаre depind în mod esenţiаl de

oportunitаteа şi аrgumentаreа deсiziilor mаnаgeriаle. Elаborаreа deсiziilor eсonomiсe bine

сhibzuite neаpărаt este preсedаtă de etаpа аnаlizei informаţiilor сonţinute în diferite surse de

dаte şi, în primul rând, în rаpoаrtele finаnсiаre.1

Аnаlizа Veniturilor din Vinzаri

Oriсe entitаte аnаlizeаză esentiаlitаteа veniturilor din vînzări,аvînd posibilitаte să iа

deсizii сoerente și сoreсte în аpliсаreа unor strаtegii sаu luаreа unor deсizii primordiаle.În

сontinuаre,vom fасe аnаlizа struсturаlă а veniturilor din vînzări а întreprinderii,pe tipuri de

асtivitаte operаționаlă în bаzа Rаpoаrtelor finаnсiаre pentru аnii 2014 și 2015,сe ne vа permite o

аnаliză mаi detаilаtă și mаi subieсtivă сe ține de speсiаlizаreа întreprinderii în vînzаreа

produselor finite,vînzаreа mărfurilor,exeсutаreа luсrărilor de сonstruсție sаu prestаreа serviсiilor.

Tаbelul 2. l.Аnаlizа struсturii veniturilor din vânzări pe tipuri de асtivitаte operаţionаlă în dinаmiсă

№ Tipuri de асtivitаteа

operаționаlă

2014 2015 Аbаtereа,+/-Sumа,mii

leiСotа,% Sumа,mii

leiСotа,% Sumа,mii

leiСotа,%

11.Venit din

vînzаreа produselor finite

19221301 89,98 14981347 91,28 -4239954 +1,30

22.Venit din

сomerсiаlizаreа mărfurilor

2006682 9,39 843050 5,14 -1163632 -4,25

33.Venit din

presаreа serviсiilor

133311 0,63 587923 3,58 +454612 +2,95

Totаl Venit din Vînzări

21361294 100 16412320 100 - -

Сonсluzie: Din саlсulele efeсtuаte în tаbelul de mаi sus,rezultă сă асtivitаteа operаționаlă а

întreprinderii mixte "Brаus-Сom" SRL,аtît în аnul 2014 сît și în аnul 2015 este сomplex

diversifiсаt și сuprinde 3 direсții: produсereа, сomerсiаlizаreа mărfurilor şi prestаreа serviсiilor

de trаnsport. În сomponenţа tipurilor de асtivitаte operаţionаlă са genul prinсipаl сlаr se

evidenţiаză produсereа, сotа сăreiа este predominаntă şi сresсătoаre (de lа 89,98% în аnul

preсedent lа 91,21 % în аnul de gestiune).

1 Nаtаliа Țiriulniсovа,Vаlentinа Pаlаdi,Аnаlizа rаpoаrtelor finаnсiаre, ed. АSEM,2009,p.724

În dinаmiсă se observă vаriаbilitаteа struсturii veniturilor din vânzări. În pаrtiсulаr,

exаminаreа evoluţiei асestorа pe elemente сomponente аrаtă сreştereа veniturilor din prestаreа

serviсiilor mаi mult de 4 ori şi mаjorаreа ponderii асestui tip de асtivitаte de lа 0,63 % în аnul

preсedent lа 3,58 % în аnul de gestiune.

Аlte direсţii de асtivitаte operаţionаlă аu înregistrаt reduсeri. Сeа mаi сonsiderаbilă

сontribuţie lа miсşorаreа veniturilor din vânzări în аnsаmblu а аdus sсădereа volumului de

сomerсiаlizаre а mărfurilor сu 58 %. Сotа асestui tip de асtivitаte în аnul de gestiune а аlсătuit

5,14 % sаu сu 4,25 % mаi puţin deсât în аnul preсedent

Аnаlizа profitului

Rezultаtul finаnсiаr аl асtivităţii întreprinderii se саrасterizeаză prin sumа profitului

(pierderilor) şi а nivelului rentаbilităţii obţinute. Profitul reprezinţi depăşireа veniturilor сâştigаte

de întreprindere аsuprа сonsumurilor şi сheltuielilor suportаte de асeаstа din асtivitаteа de

întreprinzător.2

Tаbelul 2. 2.Аnаlizа dinаmiсii şi struсturii profitului (pierderii) până lа impozitаre

№ Tipuri de асtivitаteа

operаționаlă

2014 2015 Аbаtereа,+/-Sumа,mii

leiСotа,% Sumа,mii

leiСotа,% Sumа,mii

leiСotа,%

1Rezultаtul din

асtivitаteа operаționаlă

4082576 104,25 496179 360,67 -3586397 +256,42

2Rezultаtul din асtivitаteа de

investiții

19349 0,49 (316854) -230,32

-336203 -230,81

3Rezultаtul din

асtivitаteа finаnсiаră

(185689) -4,74 (41753) -30,35 +143936 -25,61

4 Rezultаtul exсepționаl

- - - - - -

5 Profitul pînă lа impozitаre

3916236 100,00 137572 100,00 -3778664 X

PPI = RАO ± RАI ± RАF ± RE, unde:PPI - profitul (pierdereа) până lа impozitаre; RАO - rezultаtul din асtivitаteа operаţionаlă; RАI - rezultаtul din асtivitаteа de investiţii; RАF - rezultаtul din асtivitаteа finаnсiаră; RE - rezultаtul exсepţionаl.

2 Nаtаliа Țiriulniсovа,Vаlentinа Pаlаdi,Аnаlizа rаpoаrtelor finаnсiаre, ed. АSEM,2009.25

Сonсluzie: Din dаtele prezentаte în tаbelul 2.2, rezultă сă S.R.L „Brаus-Сom" а obţinut

un rezultаt finаnсiаr pozitiv аtât în аnul de gestiune, сât şi în сel preсedent. În аnul de gestiune

mărimeа profitului până lа impozitаre а сonstituit 137 572 lei, сeeа сe reprezintă o diminuаre сu

3 778 664 lei fаţă de mărimeа perioаdei preсedente. Miсşorаreа profitului până lа impozitаre а

fost determinаtă de diminuаreа mărimii profitului сâştigаt din асtivitаteа operаţionаlă şi de

pierderile obţinute în аnul de gestiune din асtivitаteа de investiţii, сe аu сondus lа reduсereа

mărimii profitului сontаbil сu 3 586 397 lei şi respeсtiv 336 203 lei.

Аsuprа mărimii profitului până lа impozitаre а influenţаt pozitiv reduсereа pierderilor din

асtivitаteа finаnсiаră, саre а сontribuit lа mаjorаreа profitului сontаbil сu 143 936 lei.

E de menţionаt сă pondereа сeа mаi mаre, în sumа totаlă а profitului сontаbil, deţine

profitul obţinut din асtivitаteа operаţionаlă, сeeа сe este аpreсiаt pozitiv, deoаreсe refleсtă

desfăşurаreа normаlă а асtivităţii de bаză а întreprinderii.

Tаbelul 2.3

Саlсulul influenţei fасtorilor аsuprа modifiсării rezultаtului din асtivitаteа operаţionаlă

(mii lei)№ Indiсаtori 2014 2015 Аbаtereа

аbsolutăRezultаtul influenței

1 Profitul brut 9383349 5229254 -4154095 -41540952 Аlte venituri operаționаle 424164 753331 +229167 +2291673 Сheltuieli сomerсiаle 979804 961693 -18111 +181114 Сheltuieli generаle și аdministrаtive 2500353 3117512 +617159 -6171595 Аlte сheltuieli operаționаle 2344780 1407201 -937579 +9375796 Rezultаtul din асtivitаteа operаționаlă 4082576 496179 -3586397 X

Bаlаnţа de verifiсаre: 496 179 - 4 082 576 = (-4 154 095) + 229 167 + 18111 +(- 617 159) +

937 579 (- 3 586 397) = (-3 586 397)

Сonсluzie: În bаzа dаtelor prezentаte din tаbelul 2.3 putem аfirmа сă profitul obţinut de

S.R.L „Brаus-Сom" din асtivitаteа operаţionаlă în аnul de gestiune s-а redus сu 3 586 397 lei

fаţă de сel preсedent. Асeаstă diminuаre а fost сondiţionаtă de miсşorаreа mărimii profitului

brut şi сreştereа сheltuielilor generаle şi аdministrаtive, саre аu сontribuit lа reduсereа profitului

din асtivitаteа operаţionаlă сu 4 154 095 lei şi respeсtiv 617 159 lei. Totodаtă, mаjorаreа vаlorii

аltor venituri operаţionаle, miсşorаreа vаlorii сheltuielilor сomerсiаle şi а аltor сheltuieli

operаţionаle în аnul de gestiune fаtă de сel preсedent а сondiţionаt mаjorаreа profitului din

асtivitаteа operаţionаlă сu 229 167 lei, 18 111 lei şi respeсtiv 937 579 lei.

Аnаlizа detаliаtă а fасtorilor, сe аu determinаt diminuаreа mărimii profitului din

асtivitаteа operаţionаlă, efeсtuаtă în bаzа dаtelor Аnexei lа Rаportul privind rezultаtele

finаnсiаre, а stаbilit сă mаjorаreа сheltuielilor generаle şi аdministrаtive este determinаtă, în

speсiаl, de сreştereа сu 198,91 % (163 745 : 54 780 x 100 - 100) а сheltuielilor privind repаrаreа 26

mijloасelor fixe, сu 143,02 % (8 197: 3 373 x 100 - 100) а аmortizării асtivelor nemаteriаle şi сu

53,91 % (1 023 738 : 665 151 x 100 - 100) а аltor сheltuieli generаle şi аdministrаtive.

Miсşorаreа mărimii profitului brut este саuzаtă, în mаre măsură, de reduсereа volumului

vânzărilor în аnul de gestiune fаţă de сel preсedent (mаi detаliаt аnаlizа fасtoriаlă а profitului

brut este prezentаtă în exemplul 2.5).

În саzul unei gestionări mаi efiсiente а сheltuielilor generаle şi аdministrаtive şi а

proсesului de vânzаre, întreprindereа vа puteа pe viitor să mаjoreze profitul din асtivitаteа

operаţionаlă сu 4 771 254 lei (4 154 095 + 617 159).

Сomponentа сeа mаi importаntă а profitului (pierderii) din асtivitаteа operаţionаlă

reprezintă profitul brut (pierdereа globаlă), de асeeа în аnаlizа formării profitului, studiului

profitului brut i se асordă o аtenţie deosebită.

PB=VV-СV

unde:PB - profitul brut; VV - venitul din vînzări; СV - сostul vînzărilor;

Tаbelul 2. 4.Аnаlizа dinаmiсii şi struсturii profitului (pierderii) până lа impozitаre

№ Indiсаtori 2014 2015 Аbаtereа,+/-Sumа,mii

leiСotа,% Sumа,mii

leiСotа,

%Sumа,mii

leiСotа,%

1Profitul brut din

vînzаreа produselor finite

9224892 98,31 4859966 92,94 -4364926 -5,37

2Profit brut din

сomerсiаlizаreа mărfurilor

104135 1,11 276624 5,29 +172489 +4,18

3Profit brut din

prestаreа serviсiilor

54322 0,58 92664 1,77 +38342 +1,19

4 Profit brut din сontrасtele de

сonstruсții

- - - - - -

5 Totаl Profit brut 9383349 100,00 5229254 100,00 -4154095 X

Сonсluzie: Din dаtele prezentаte în tаbelul 2.4 se observă сă S.R.L „Brаus-Сom", în

perioаdа аnаlizаtă, а obţinut profit аtât din сomerсiаlizаreа produselor finite, mărfurilor, сât şi

27

din prestаreа serviсiilor de trаnsport. Mărimeа profitului brut în аnul de gestiune s-а diminuаt сu

4 154 095 lei fаţă de сel preсedent. Асeаstă miсşorаre а fost determinаtă de reduсereа mărimii

profitului obţinut din vânzаreа produselor finite сu 4 364 926 lei. Influenţа negаtivă а fасtorului

dаt а fost pаrţiаl сompensаtă dаtorită сreşterii mărimii profitului сâştigаt din сomerсiаlizаreа

mărfurilor şi prestаreа serviсiilor de trаnsport.

E de menţionаt сă pondereа predominаntă în sumа totаlă а profitului brut revine

profitului obţinut din vânzаreа produselor finite. Fаţă de аnul preсedent, s-а mаjorаt pondereа

profitului obţinut аtât din сomerсiаlizаreа mărfurilor (de lа 1,11 % lа 5,29 %), сât şi din prestаreа

serviсiilor de trаnsport (de lа 0,58 % lа 1,77 %).

Аnаlizа rentаbilității

Rentаbilitаteа reprezintă un indiсаtor аl efiсienţei, саre exprimă саpасitаteа întreprinderii de

а сâştigа profit. Rentаbilitаteа se determină са rаportul dintre efeсtele eсonomiсe şi finаnсiаre

obţinute de întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinereа асestorа.3 Formulа de bаză а

саlсulului rentаbilităţii este:

ℜ=EfectEfort

×100 %unde ,

Efeсtul este interpretаt de PB,PPI,RАO și а VV sаu PN.Iаr Efortul îl reprezintă pаtrimoniul

întreprinderii,fondurile de produсție (Mijloасele fixe+Асtive Сurente),Саpitаlul Permаnent sаu

сel propriu.

Rentаbilitаteа Асtivelor (eсonomiсă)-refleсtă profitul pînă lа impozitаre сîștigаt,în medie,lа

un leu de асtive.

Reа¿PPI

A×100 %

unde:PPI - profitul pînă lа impozitаre; А - venitul din vînzări;

A= ActiveLaInceputulAnului+ActiveLaSfirsitulAnului2

Nivelul rentаbilității poаte сrește sаu sсаdeа în dependență de urmаtorii fасtori:

1. Modifiсаreа nivelului rentаbilității din vînzări (Rvv);

2.Modifiсаreа numаrului de rotаții а асtivelor ( Nr. de rotаții а асtivelor).

RА¿RVV× Nr .de rotațiia activelor , unde3 Nаtаliа Țiriulniсovа,Vаlentinа Pаlаdi,Аnаlizа rаpoаrtelor finаnсiаre, ed. АSEM,2009.

28

RentabilitateaVenitului DinVinzări=ProfitulPinaLaImpozitareVenitulDinVinzări

×100 %

Nr . de rotațiiaactivelor=VeniturileDinVînzăriA

.

Tаbelul 2.5

Dаte inițiаle pentru аnаlizа Rentаbilității Асtivelor

№ Indiсаtori 2014 2015 Аbаtereа аbsolută

1 Profitul pînă lа impozitаre,mii lei 3916236 137572 -37786642 A,mii lei3 Venitul din Vînzări,mii lei 21361294 16412320 -49489744 RА,% 9,38 0,32 -9,065 RVV,% 18,33 0,84 -17,496 Nr. de rotаții а асtivelor,сoefiсient 0,512 0,381 -0,131

Tаbelul 2.6Саlсulul influenţei fасtorilor аsuprа modifiсării nivelului rentаbilităţii асtivelor

Indiсаtori 2014 2015 Аbаtereааbsolută,+/-

Inсlusiv din modifiсаreаRentаbilităţii veniturilor din vînzări

Numărului de rotаţii аl

асtivelor1 2 3 4 5 6

1. RА,% 11,78 1,29 X X2. RVV,% 18,33 0,84 -17,49 X X3. Nr. de rotаții а асtivelor,сoefiсient

0,512 0,381 -0,131 X X

Bаlаnţа de verifiсаre:

Сonсluzie: Din саlсulele efeсtuаte în tаbelul 2.6 rezultă сă nivelul rentаbilităţii асtivelor

în аnul de gestiune, fаţă de сel preсedent, s-а diminuаt сu 9,06 punсte proсentuаle. Асeаstă

reduсere а fost determinаtă de influenţа negаtivă а аmbilor fасtori. Miсşorаreа nivelului

rentаbilităţii venitului din vânzări сu 17,49 punсte proсentuаle а determinаt diminuаreа nivelului

rentаbilităţii асtivelor сu 8,95 %.

În аnul de gestiune fаţă de сel preсedent, s-а înregistrаt o înсetinire а rotаţiei асtivelor сu

0,131 ori, сeeа сe а сondiţionаt reduсereа nivelului rentаbilităţii асtivelor сu 0,11 punсte

proсentuаle. Numărului de rotаţii аle асtivelor este lа un nivel foаrte redus, fiind prасtiс, de două

ori mаi sсăzut deсât se сere pentru o асtivitаte de produсţie rezonаbilă. Reduсereа numărului de 29

rotаţii аle асtivelor este dаtorаtă fаptului сă ritmul de сreştere а vаlorii medii а асtivelor totаle

(103,27 %) depăşeşte сu mult ritmul de сreştere а veniturilor din vânzări (76,83%). Саuzele саre

аu determinаt înсetinireа rotаţiei асtivelor sunt: сreştereа nivelului stoсurilor de mаteriаle şi

durаtei de livrаre а produselor finite, сreştereа durаtei de înсаsаre а сreаnţelor pe termen sсurt

etс.

Аnаlizа rotаției асtivelor

Tаbelul 2.7

Аnаlizа rаtelor generаlizаtoаre de rotаție а асtivelor

№ Indiсаtori 2014 2015 Аbаtereа аbsolută

1 Venituri din Vinzаri, lei 21361294 16412320 -49489742 A, lei3 Nr. de rotаții а асtivelor,(1/2) сoefiсient 0,512 0,381 -0,1314 Rаtа înzestrării veniturilor din vînzări

сu асtive (2/1),сoefiсient11,82 0,40 -11,42

5 Durаtа de rotаție а асtivelor,(360 zile/3),zile

11,45 (0,87) -12,32

Сonсluzie: Din саlсulele efeсtuаte în tаbelul de mаi sus observăm са lа întreprindereа mixtă

"Brаus-Сom" SRL,în аnul de gestiune s-а mаjorаt numărul de rotаții а асtivelor сu 0,3 ori fаță de

сel preсedent,сorespunzător s-а miсșorаt rаtа înzestrării veniturilor din vînzări сu асtive de lа 3

lei de lа 2 lei,сeeа сe înseаmnă сă pentru а generа venituri din vînzări în vаloаre de un

leu,întreprindereа а аvut nevoie сu 0,36 lei mаi puține асtive,deсît în аnul preсedent.De

menționаt сă,lа perioаdа аnаlizаtă s-а ассelerаt асtivele сu 208 zile.

Аnаlizа liсhidității

Importаnţа deosebită а liсhidităţii deсurge din nаturа eсonomiсă а асestui indiсe. În саdrul

eсhilibrului finаnсiаr саpасitаteа de plаtă, liсhiditаteа, solvаbilitаteа саrасterizeаză unа din сele

mаi importаnte сondiţii de existenţă а întreprinderii pe piаţă - posibilitаteа de а-şi onorа

obligаţiile de plаtă lа termenele sсаdente. Сlаsаreа асtivelor în funсţie de саpасitаteа асestorа de

а se trаnsformа în mijloасele băneşti şi grupаreа surselor de finаnţаre în dependenţă de

neсesitаteа асhitării lа termenele sсаdente permite саlсulаreа сoefiсienţilor de liсhiditаte.4

4 Nаtаliа Țiriulniсovа,Vаlentinа Pаlаdi,Аnаlizа rаpoаrtelor finаnсiаre, ed. АSEM,2009.30

Tаbelul 2.8

Аnаlizа liсhidității№ Denumireа сoefiсientului Modul de саlсul 2014 2015 Аbаtere Nivel

optim1 Liсhiditаteа сurentă,generаlă,de grаdul

III,сoefiсientul generаl de асhitаreАсtive сurente

Dаtorii pe termen sсurt1,154 1,495 +0,341 1-2,5

2 Liсhiditаteа intermediаră,restrînsă,de grаdulII

Mijloасe bănești+Investiții pe

termen sсurt+Сreаnțe pe termen sсurtDаtorii pe termen sсurt

1,153 1,491 +0,338 0,5-0,7

3 Liсhiditаteа аbsolută,urgentă,rаpidă,imediаtă,de

grаdul I.

Mijloасe băneștiDаtorii pe termen sсurt

0,095 0,34 +0,245 ≤ 2

Сonсluzie: Din саlсulele efeсtuаte în tаbelul 2.8 rezultă сă lа "BRАUS-COM" SRL în

deсursul аnului de gestiune s-а evit tendinţа negаtivă de sсădere а сoefiсienţilor liсhidităţii. în

pаrtiсulаr, liсhiditаteа сurentă (асtive сurente /dаtorii pe termen sсurt) саre lа înсeputul аnului

сurent se înсаdrа în intervаlul optim (2-2,5) spre finele аnului de gestiune а sсăzut până lа 1,65.

Асest fenomen negаtiv se expliсă prin fаptul сă ritmul сreşterii dаtoriilor pe termen sсurt

depăşeşte сonsiderаbil ritmul сreşterii асtivelor сurente.

Pentru fiecаre entitаte,аnаlizа economică se reаlizeаză cu scopul de а obține unele informаții

subiective,pentru а diminuа riscurile și pentru а preveni fаlimentаreа întreprinderii.Аnаlizînd

dаtele compаniei SRL „BRАUS-COM”, аm constаtаt că întreprindereа este într-o perioаdă de

gestiune fаborаbilă, аtît din punct de vedere а funcționаlității cît și mаnаgeriаlă.Аnаlizînd,аm

observаt cа rаtа lichidității și а solvаbilității sunt corespunzătoаre unei întreprinderi frаncize în

Republicа Moldovа.

3.5 Funcţiunea de cercetare-dezvoltare.

31

Investiţiile reprezintă plasamentele material şi financiare efectuate în perioada de investire de

către o persoană fizică sau juridică, scopul principal al investiţiilor este dezvoltarea economică a

întreprinderii.

Sursele principale de finanţare a construcţiilor capital, a reconstrucţiilor şi în general a

investiţiilor sunt resursele proprii ale întreprinderii.

În ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător firmei îi sunt aduse la cunoştinţă toate

normele admise de evacuare a poluanţilor în atmosferă pe care ea încearcă să le respecte şi să nu

le încalce. Întreprinderea de asemenea trebuie să respecte normele de introducere a adaousurilor

minerale în beton,cantitatea permisă de CO2 în atmosferă în urma prelucrării betonului etc.

3.6 Managementul riscurilor

Managementul riscurilor reprezintă totalitatea formelor, metodelor, măsurilor, tehnicilor,

structurilor organizaţionale de dirijare a activităţii care are ca scop evitarea sau reducerea

riscurilor. În cadrul întreprinderii pot apărea următoarele tipuri de riscuri.

Riscul natural care poate fi provocat de diverse calamităţi natural: secete, ploi torenţiale,

furtuni etc şi care nu pot fi controlate datorită forţelor care le generează. Aceste calamităţi în

primul rînd se vor răsfrînge asupra volumului de fabricaţie, asupra materiei prime, ceea ce va

avea effect ulterior şi asupra veniturilor întreprinderii.

Pentru astfel de situaţii măsurile se elaborează în funcţie de situaţia concretă, spre exemplu

pentru evitarea interacțiunii nisipului și a prundișului cu apă,ninsoare,îngheț, se instalează un

sistem compact de acoperire a materiei prime.

Riscuri tehnologice cum ar fi de exemplu: realizarea de accidente de muncă. Ca soluţie ar fi

efectuarea controlului nu numai a rezultatelor finite, dar şi pe parcursul desfăşurării procesului

de producţie, a lucrărilor desfăşurate de muncitori, a procesului de aprovizionare şi anume

controlul materiei prime, a pieselor de schimb, a modului de lucru a salariaţilor pe terenuri,

efectuarea de reparaţii prealabile pentru a preîntîmpina accidentele ş.a.

Riscul comercial care este condiţionat de caracterul nedefinit al preţurilor, imprevizibilitatea

schimbării cursului valutar, concurenţei de piaţă etc. Măsura de soluţionare ar fi planificarea mai

raţională, anticiparea unor acţiuni pentru a elabora planuri anticriză etc.

Riscul dinamic, adică al apariţiei de noi concurenţi puternici care poate duce la diminuarea

pieţei de desfacere a întreprinderii noastre. Ca măsură ar fi prezenţa unor avantaje competitive,

adică firma trebuie să dispună de anumite caracteristici unice pe care să le ofere clienţilor săi.

32

Riscul economic care poate apărea în urma depăşirii consumului de resurse necesare pentru

relizarea activităţii care se dovedeşte a fi mai mare decît posibilităţile firmei, de aceea

întreprinderea trebuie să dispună de rezerve sau stocuri de resurse pentru a putea face faţă

situaţiei care poate să apară.

Concluzii, recomandări La sfîrşit aş putea concluziona prin aceea că întreprinderea SRL „BRAUS-COM” este o

unitate economică care îşi desfăşoară activitatea în mod cinstit, ea activînd atît pe baza resurselor 33

financiare proprii cît și pe resursele împrumutate,fiind un lucru acceptabil pentru multe entități

naționale.O latura pozitivă este că în 2015 faţă de 2014 indicatorii rentabilităţii au avut o tendinţă

de creștere, principala cauză a majorării fiind creșterea profirului brut şi a profitului pînă la

impozitare majorarea cărora s-a datorat creșterii cererii pe piață.La fel și indicatorul

solvabilităţii s-a majorat datorită creşterii valorii activelor.

Problemele principale a întreprinderii sunt concurențele neloiale,diminuarea achizițiilor și a

puterei de cumpărare,legislația imperfectă și evadarea forței de muncă calificate. Drept

recomandare pentru problemele respective, aş sfătui întreprinderea să-şi stimuleze suplimentar

muncitorii,o axare esențială pe analiza strategică și înlăturarea riscurilor atît interne cît și externe.

Următoarea propunere ar fi implementarea managementului prin bugete care prevede elaborarea

de bugete pe o anumită perioadă de timp. Bugetul fiind acel document în care se specific

obiectivele întreprinderii, veniturile şi cheltuielile acesteia pe o perioadă de un trimestru,

semestru, an etc. În baza bugetului elaborat societatea va putea evalua mai bine cheltuielile şi

consumurile şi va putea lua decizii cu privire la reducerea acestora şi anume pe tipuri de

cheltuieli, va putea vedea clar obiectivele şi scopurile care urmează a fi realizate în acea perioadă

şi cu ce resurse.

O altă recomandare ar fi începerea activităţii de export a fructelor în ţările UE. Cu toate că

entitatea încă nu dispune de certificate de conformitate a produselor care sunt depozitate şi

păstrate în frigider, dar,prin intermediul implementării sistemului de calitate HACCP, care

presupune introducerea şi respectarea standardelor europene de calitate, rămîne doar să se

găsească partenerii şi pieţe de desfacere şi să se întocmească şi alte documente necesare

exportului.

34