RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău 1 Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL 2011 RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA
150
Embed
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCAarpmbc.anpm.ro/upload/42714_RAPORT DE MEDIU PUZ COTUSCA.pdf · II.4. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu sol, subsol ... Procedura
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
1
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL
Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
2011
RAPORT DE MEDIU
PUZ
PARC EOLIAN
COTUSCA
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
2
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL
Lista cu semnături:
Dr. Gușă Delia Nicoleta
Drd. Maftei Daniel Ioan
Dr. Ghiurcă Daniel Ștefan
RAPORT DE MEDIU
PUZ
PARC EOLIAN
COTUSCA
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
3
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
I. Contents INTRODUCERE .......................................................................................................................................... 6
II. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI,
PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE ....................................................... 11
I.1. Obiectivele principale ale planului ................................................................................................... 14
I.2. Relaţia cu alte planuri şi programe ................................................................................................... 16
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
52
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Date hidrologice
Bazin de recepție 214 km²
Lungimea cursului de apă 43 km
Debit maxim înregistrat 185,0 m³/s
Debit minim înregistrat 0,01 m³/s
Afluenții râului Volovăț sunt Păstoaia, Adășeni, Zoitani și Răchita.
Debitele pe Râul Volovăț sunt monitorizate la Staţia hidrometrică Manoleasa iar
debit mediu multianual calculat este de 0.434 (m3/s)
Nu exista risc de inundabilitate în zona amplasamentelor propuse pentru
turbinele eoliene.
Comuna COTUSCA se găseşte în depresiunea Botoşani – Darabani, la
contact cu dealurile vestice, situaţie care îi imprimă astfel un climat continental
excesiv (continentaism specific).
Tipul de climat menţionat este caracterizat prin producerea unor geruri mari
iarna şi a unor călduri tropicale vara, frecvente viscole violente şi secete prelungite
în unii ani.
Temperatura medie multianuală a aerului este de 8,6 ° C, cu temperatura
lunară minimă de – 4,1 ° C (ianuarie) şi temperatura lunară maximă de + 20,1 ° C
(iulie).
Precipitaţiile medii anuale sunt de cca 570 mm cu medii anuale maxime de
950 mm si medii anuale minime de 340 mm.
Precipitaţiile care cad în zonă sunt direct proporţionale cu temperatura aerului,
originea maselor de aer, dinamica acestora, fiind influenţate şi de orografia şi
localizarea geografică a judeţului Botoşani. Astfel că, aceste cauze impun ca 2/3
din cantitatea de precipitaţii să cadă în intervalul aprilie – august, după care scad în
intervalul decembrie-aprilie.În zona comunei COTUSCA şi comunele limitrofe,
II.3. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu aer
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
53
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
dominante sunt vânturile de nord – vest ( 23,6 % ) sud-est ( 18,7 % ), nord ( 10,7
%), vest ( 2,1 % ), est ( 1,7 % ) .
Din datele disponibile pe site-ul administrației de meteorologie se pot observa
variațiile temperaturilor medii si a precipitatiilor înregistrate pentru județul Botoșani
Fenomenul îngheţului apare cel mai devreme în lunile octombrie, iar cele din
urmă zile de îngheţ se întâlnesc chiar şi pe la începutul lunii mai. Cam în aceleași
perioade sunt primele şi ultimile ninsori.
Regimul climato-meteorologic specific arealului geografic, căruia îi aparţine
comuna COTUSCA, impune încadrarea în zona C – după STAS 10101/21-92 şi
zona B – după STAS 10101/20-92.
Adâncimea maximă de îngheţ, conform STAS 6054-77 este considerată
100110 cm.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
54
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile. Sursele fixe sunt
acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie localizată în spaţiu, cum ar fi
dispozitivele de combustie industriale sau menajere. Sursele mobile sunt legate de
mijloacele de transport.
Pe teritoriul comunei COTUSCA, în zona amplasamentului analizat nu
există surse fixe de poluare a aerului, iar sursele mobile (traficul rutier) au emisii
care se încadrează în limitele legale.
Conditii geomorfologice şi pedogeografice locale
Comuna COTUSCA este situată în partea nordica a judetului Botosani.
Comuna COTUSCA se încadrează în unitatea „Câmpia Moldovei‖,
subdiviziunea Jijia Superioară şi a Başeului ce apare ca o zonă deluroasă,
fragmentată prin văi de eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul reţelei hidrografice a
Jijiei. Prezintă un aspect larg vălurit, cu interfluvii colinare, deluroase sau sub
forma de platouri joase, toate acestea lasand impresia ca provin dintr-o suprafață
unică tăiată în râuri.
Substratul geologic este constituit predominant din depozite argilo-
nisipoase, apartinand ca varsta Sarmatianului inferior. Structura acestor depozite
este foarte simpla, stratele fiind inclinate usor, de la nord-vest spre sud-est. Peste
formatiunile sarmatiene sunt asezate cele mai noi depozite de varsta cuaternara
(pleisticen si holocen), alcatuite din aluviuni pe sesuri, dealuri si versanti si numai
pe unele dealuri din luturi loessoide.
Din punct de vedere geologic, zona studiată este situată pe Platforma
Moldovenească, ce are un fundament format din şisturi cristaline magmatice şi roci
eruptive, care alcătuiesc un soclu rigid, soclu ce a suferit mişcări de coborâre
(transgresiuni marine) şi ridicare (regresiuni marine). Vârsta soclului este
precambriană şi este cutat şi metamorfozat în timpul proterozoicului mediu. În
perioadele de transgresiuni marine s-au acumulat sedimente de depuneri ce au
II.4. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu sol, subsol
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
55
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
format cuvertura. Alternativ cu transgresiunile, care erau determinate de mişcările
de coborâre, au avut loc mişcările de erodare însoţite de regresiuni marine în
timpul cărora erau prezente formele denudaţionale, care au acţionat asupra
reliefului existent.
Formaţiunile întâlnite în zona studiată aparţin cuaternarului şi sarmaţianului.
Sarmaţianul formează fundamentul întregii zone şi este puternic degradat la
suprafaţă de acţiunea apelor subterane care descompun argila marnoasă,
schimbându-i caracterul iniţial.
Cuaternarul este format dintr-un orizont argilos-prăfos, uneori nisipos sau cu
intercalaţii subţiri de nisip. În anumite zone acest orizont are caracter loessoid.
Tectonica
Comuna COTUSCA este situata in apropierea de fractura care trece pe langa
localitatile Ibanesti-Borzesti-Todireni .
Din aceasta structura rezulta o zona cu stabilitate mare pe plan local, dar
labila prin influenta miscarilor seismice, provocate de epicentru mai indepartate.
In judetul Botosani, de-a lungul timpului, au avut loc o serie de seisme
locale, care nu au avut intensitate mai mare de gradul 4 ( Atanasiu le numeste
„cutremure moldavice‖ ).
Intre 1893 – 1916 au avut loc 3 cutremure locale in judetul Botosani :
In mai 1895 - 5h 35 min., Horodniceni, gr.3, local;
In 28 decembrie 1898 – 1h 38 min., Dorohoi, gr.3, local;
In 7 mai 1902 – 16h 35 min., Botosani, gr. , local.
Seismele din nordul Moldovei, cel putin acelea cu focarul pe linia Botosani
– Curtesti, Dorohoi se claseaza intre cutremurele care isi au focarele pe linii ale
Platformei Podolice.
Intre anii 1893 – 1916 – pe linia Botosani – Dorohoi s-au inregistrat cutremurele:
10 septembrie 1893 – Botosani gr., Curtesti gr. 3;
31 august 1884 - Botosani gr. 4, Dorohoi gr. 3;
6 februarie 1904 – Botosani gr. 3;
6 octombrie 1908 – Botosani gr.4;
7 iunie 1912 – Botosani si Dorohoi gr.4.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
56
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Conditii geotehnice intilnite in lucrarile de prospectiuni geotehnice
Pentru cunoasterea şi precizarea caracteristicilor geotehnice ale
pamânturilor din amplasamentul studiat, s-au efectuat lucrări de cercetere
geotehnică constand din executarea unor foraje geotehnice, cu foreza
geotehnica din dotarea unitatii.
Din lucrarile de prospectare s-a evidenţiat următoarea stratificaţie:
- sol vegetal negru ;
- argilă prafoasa galbena plastic vartoasa;
- argila nisipoasa galbena plastic vartoasa ;
- argila galbena plastic vartoasa;
- argila marnoasa vartoasa la tare.
Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor
Terenurile interceptate sunt constituite din:
argile prafoase
argile,
argile nisipoase
argila marnoasa, de consistenta medie care in adancime devine plastic
vartoasa sau plastic vartoasa la tare .
Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor vor fi prezentate in urmatoarele
faze de proiectare dupa incheierea lucrarilor de laborator.
Amplasamentul studiat nu ridica probleme de stabilitate si se poate realiza
parcul eolian cu o putere totala instalata de 67500-81000kw.
Terenul studiat pentru amplasarea investitiei nu este supus pericolului
inundatiilor.
Surse de poluare a solurilor
Amplasamentul propus pentru implementarea PUZ-ului analizat este situat
în cea mai mare parte în extravilanul comunei COTUSCA are drept întrebuinţare
de teren arabil sau pășune.
Studiului geotehnic evidenţiază caracteristicile concrete ale amplasamentul
propus pentru amplasarea turbinelor eoliene.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
57
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Amplasamentului ―PUZ PARC EOLIAN COTUSCA‖ se afla la o distanta
2,5km de Aria de protectie avifaunistica ROSPA 0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” (HG 1284/2007). Zona poate constitui un culoar de
migratie pentru pasarile de interes comunitar aflate in pasaj.
Analiza impactului asupra biodiversitatii s-a efectuat in STUDIUL DE
EVALUARE ADECVATA, elaborat conform ORD. 19/2010.
În urma observatiilor noastre in teren (martie 2010 – martie 2011) au fost
inregistrate 65 specii de păsări, aflate în pasaj sau hrănindu-se în zone de băltire
din vecinatatea pertimetrului analizat. Am mai facut observaţii şi în lunca râului
Prut pentru a putea stabili dacă speciile de păsări care vin în pasaj trec şi peste
perimetrul viitorului parc eolian întrucât întreg acest tronson reprezintă şi un
important culoar de migraţie pentru păsări. De asemenea, am ţinut cont şi de
speciile descrise în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSPA 0049
„Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi‖ întrucât limita parcului eolian se
află la circa 2,5 km de cel mai apropiat iaz al acestui sit.
Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces până
în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri agricole şi
zonele păşunate.
Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a urmărit
turul de orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de minute interval
de timp în care s-au observat păsările, efectuând diverse activităţi (deplasări
de la un trup la altul de pădure/zonă umedă, căutarea hranei, adăpare,
manifestări teritoriale). Observaţiile s-au făcut cu ajutorul binoclului şi prin
identificarea de semnale sonore specifice.
Multe specii de păsări se abat de la culoarul principal de migraţie pe
anumite segmente pentru că găsesc în anumite zone hrană şi loc de odihnă.
Astfel unele văi devin căi de migraţie secundare. Amplasamentul viitorului
parc eolian se află pe un important culoar de migraţie a păsărilor şi anume:
calea est-elbică. Majoritatea speciilor de păsări preferă în timpul migraţiei
II.5 Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu
biodiversitate
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
58
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
calea apelor (râuri, lunci, iazuri, mlaştini). Perimetrul nostru se află între râul
Prut şi situl Natura 2000 ROSPA 0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-
Başeului-Podrigăi”. Era important pentru noi să depistăm dacă specii din
Directiva Păsări trec şi peste amplasament sau prin vecinătatea acestuia.
Din totatul de specii , 9 specii sunt specii rapitoare de zi si de noapte, 13 sunt
specii de balta frecvent intalnite in perioada de primavara. Restul speciilor sunt
caracteristice zonelor de câmp deschis cu terenuri cultivate ce constituie sursa de
hrana.
Prezenta speciilor de balta in perioada de primavara ne demonstreaza ca
aceste specii au ales acest culoar de migratie spre ROSPA 0049 „Iazurile de pe
valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” datorita surselor de hrana accesibile in aceasta
perioada cât şi datorită condiţiilor favorabile de adăpost şi odihnă. In perioada de
toamna nu am mai intalnit aceeasi abundenta de specii, probabil nu au mai gasit
sursa de hrana si sau indreptat spre alte locuri.
Prezenta unui numar mare de specii rapitoare (de zi si de noapte) ne
demonstreaza faptul ca acestea sunt in cautarea hranei constituită din
micromamifere, amfibieni, reptile şi păsări.
Din observațiile lunare efectuate de către SC Mediu Research SRL pe
parcursul unui an de zile doar o singură specie (Ciconia ciconia – barza albă) a fost
observată în vecinătatea amplasamentului. Celelalte specii descrise în Formularul
Standard Natura 2000 nu au fost observate în zona în care se vor monta turbinele
eoliene. Aceasta înseamnă că speciile de păsări nu au culoarul de migrație (coridor
ecologic) peste suprafața viitorului parc eolian.
În afara speciilor de păsări descrise si analizate in STUDIUL DE
EVALUARE ADECVATA au mai fost identificate și unelele specii de amfibieni și
reptile precum: Bombina variegata (izvoraș cu burta galbenă), Rana ridibunda
(broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis (broască râioasă
verde), Rana temporaria (broasca roșie de munte) și Lacerta agilis (șopârla de
câmp).
În ceea ce privește mamiferele am identificat pe amplasamentul viitorului
parc eolian doar iepurele de câmp (Lepus europaeus).
Identificarea speciilor de plante aflate pe terenul viitorului parc eolian s-a
realizat folosind ca lucrări de referinţă: Flora Ilustrată a României (Ciocârlan V.,
2008) şi Flora României vol I-XIII (Savulescu T. (red.), 1952-1976).
Au fost efectuate observaţii în perimetrele în care urmează a fi amplasate
turbinele eoliene cât şi în vecinătatea acestora.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
59
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Plecând de la aceste informaţii culese din literatura de specialitate am trecut
la identificarea speciilor aflate pe terenul viitorului parc eolian.
Pe amplasamentul viitorului parc eolian a fost identificată clasa de habitat de
culturi (teren arabil) – N 12 şi alte terenuri arabile – N 15, care sunt influenţate în
mare măsură de un climat continental.
Pe parcursul observatiilor s-au efectuat o serie de releve botanice.
Releveele demonstrează ca in zonă se edifica un habitat de Pajişti cu Festuca
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
65
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
diverse adâncimi dar care datorită condiţiilor climatice şi de strat au, în general,
debite reduse şi conţinut ridicat în săruri.
Apele subterane din cadrul platformei, în raport cu posibilităţile naturale de
drenare, respectiv de legătură cu apele de suprafaţă, sunt sub presiune şi libere.
În categoria apelor subterane libere se includ straturile acvifere lipsite de presiune,
la care se remarcă o zonă de alimentare şi una de descărcare, drenate natural.
Apele freatice se acumulează în primul orizont de materiale permeabile,
alimentarea făcându-se din precipitaţii, din unităţile hidrogeologice vecine şi local
din revărsarea râurilor.
Apele sub presiune se acumulează în depozite permeabile intercalate între
straturi argilomarnoase repartizate pe mai multe niveluri şi sunt întâlnite în zonele
secţionate de văile râurilor.
Alimentarea acestui tip de acvifere se face din precipitaţii şi din unităţile
hidrogeologice superioare prin capătul mai ridicat al stratului, iar drenarea se face
prin capătul mai coborât. Deci, ele pot alimenta acviferele freatice şi pot fi
alimentate de acestea.
De cele mai multe ori, condiţiile de zăcământ sunt favorabile mineralizării
apelor; la acestea se adaugă frecvent sărurile de pe soluri care sunt spălate de
precipitaţiile ce se infiltrează, ca urmare, au un grad ridicat de mineralizare.
Sistemul de Gospodărirea Apelor Botoşani monitorizează calitatea apei din 27
foraje de observaţie. Din acestea, doar 2 foraje corespund cerinţelor legislaţiei în
vigoare privind calitatea apei, şi anume: Rădăuţi-Prut F1, Rădăuţi-Prut F3. Se
menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-
chimici. Cele mai frecvente depăşiri s-au înregistrat la indicatorii amoniu, azotaţi,
azotiţi, sulfaţi, mangan.
Apa subterană în zona studiată
În forajele executate in aceasta etapa pentru construirea parcului eolian, apa
subterana a fost interceptată la adancimia de 4,0 - 6,0m - in zona forajelor F1- F3
iar in zona forajelor F4, F5 apa subterană nu a fost interceptată fiind cantonata la
adancimi mai mari decat adancimea forajelor executate.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
66
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Informatiile cu privire la nivelul apei subterane vor fi completate dupa
executarea lucrarilor de prospectiuni, pe fiecare locatie din aceasta investitie prin
realizarea de foraje si monitorizarea nivelului apei .
În ceea ce priveşte apele freatice, se disting două feluri de impurificatori a apelor
freatice:
impurificare naturală produsă prin încărcarea excesivă a apelor cu săruri
din rocile pe care le traversează. Aversele de ploaie contribuie la
modificarea calităţii apei în corelaţie cu durata acestora şi caracteristicile
bazinului de recepţie (pantă, litologie, grad de acoperire cu vegetaţie).
impurificarea artificială are loc prin deversarea apelor uzate menajere,
industriale, de la unităţi agrozootehnice sau de la alte surse de poluare:
depozite de gunoi pe malurile cursurilor de apă sau lacurilor (Tabel nr. 12),
batale de dejecţii la complexele zootehnice.
Monitorizarea calitativă a apelor din județul Botoșani este realizată de către
laboratorul de calitatea apei SGA Botoșani, care efectuează analize fizico-chimice,
biologice și bacteriologice prin programe de monitoring.
În conformitate cu datele publicate Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad,
Buletin de calitate a apelor, iulie-septembrie, 2010 pe râul Volovăț nu sunt surse de
impurificare a apelor subterane cu excepția activităților agricole, zonla comunei
COTUSCA fiind listată în Ordiul nr. 743/2008 pentru aprobarea listei
localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole ca zona
vulnerabilă la poluarea cu nitrați.
Nu exista risc de inundabilitate în zona amplasamentelor propuse pentre
turbinele eoliene.
Managementul apelor uzate
Activitățile necesare pentru implementarea proiectului care decurge din
PUZ-ul analizat sunt activități specifice de construcții montaj. Având în vedere
caracteristicile specifice acestiu tip de proiecte, în scopul coordonării și
eficientizării acestora lucrările se vor realiza etapizat (execuția a 2 maxim 3
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
67
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
centrale eoliene în paralel) după reabilitarea drumurilor de acces către trupurile de
teren pe care se execută lucrările.
Intreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului
(obiectivului ) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje, organianizare
de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare temporară de
efective umane.
Toate aceste activităţi pot constitui surse de poluare pentru apă, aer şi sol.
Activitățile din organizările de şantier pot uneori genera surse punctiforme
de poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate,deseuri menajere,
hidrocarburi sau diverse alte substante.
Prognozarea impactului
În perioada de construcţii montaj
Din analiza tehnologiei de execuţie cât şi a tehnologiei de exploatare a
Parcului Eolien rezultă că generarea de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este
justificată şi de faptul lucrările de construcţie se vor executa etapizat cea ce
înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forţă de muncă şi utilaje, iar în
tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea
de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă. De asemenea se reduce
semnificativ suprafața necesară pentru depozitarea materialelor de construcție.
Totuşi se impun măsuri eficiente de limitare a interactiunii dintre
organizarea de santier si mediul inconjurător.
Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către
constructor a tuturor conditiilor de mediu.
Utilizarea apei se face diferit în cele două etape construcție-montaj și
funcționare, luate în considerare la efectelor asupra mediului.
În perioada de construcţii – montaj necesarul de apă este reprezentat de:
- apa potabilă pentru personalul din șantier – apă îmbuteliată, nu se vor
executa captări de apă sau puțuti de alimentare cu apă pe amplasament;
- apă necesară igienizării personalului;
- apă necesară proceselor tehnologice (turnări de betoane)
Apa uzată va fi doar apă uzată tip menajer, având în vedere că betoanele
necesare fundațiilor se prepară în stații de betoane din afara amplasamentului de
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
68
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
unde sunt transportate cu mijloace de transport speciale iar apa tehnologică este
necesară eventual doar pentru punerea în operă, în cantități foarte mici, pierderile
fiind neglijabile. În astfel de procese, cea mai mare cantitate de apă se pierde prin
evaporare.
Apa uzată menajeră rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în
containere etanşe – ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului
la o Staţie de epurare apă uzată menajeră.
În perioada de exploatare a instalaţiilor de Turbine Eoliene procesul
tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică
utilizarea apei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc ape uzate.
Apele care pot apare pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor
fi drenate spre văile din zonă. Produsul realizat de centrala de eoliane este energia
electrică curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.
Pe parcursul construcției șii a funcționării Parcului Eolien nu există risc de
poluare a apelor freatice.
Conditii geomorfologice şi pedogeografice locale
Comuna COTUSCA este situată în partea nordica a judetului Botosani.
Comuna COTUSCA se încadrează în unitatea „Câmpia Moldovei‖,
subdiviziunea Jijia Superioară şi a Başeului ce apare ca o zonă deluroasă,
fragmentată prin văi de eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul reţelei hidrografice a
Jijiei. Prezintă un aspect larg vălurit, cu interfluvii colinare, deluroase sau sub
forma de platouri joase, toate acestea lasand impresia ca provin dintr-o suprafață
unică tăiată în râuri.
Substratul geologic este constituit predominant din depozite argilo-
nisipoase, apartinand ca varsta Sarmatianului inferior. Structura acestor depozite
este foarte simpla, stratele fiind inclinate usor, de la nord-vest spre sud-est. Peste
formatiunile sarmatiene sunt asezate cele mai noi depozite de varsta cuaternara
III.1. Caracteristici ale factorului de mediu SOL
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
69
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
(pleisticen si holocen), alcatuite din aluviuni pe sesuri, dealuri si versanti si numai
pe unele dealuri din luturi loessoide.
Câmpia Moldovei ocupă cea mai mare parte a teritoriului judeţului Botoşani, este
o zonă joasă cu altitudinea medie de 200-220m, iar denumirea de câmpie este
legată atât de înălţimea redusă cât şi de specificul predominant agricol. Din punct
de vedere litologic, câmpia se caracterizează prin prezenţa argilelor cu intercalaţii
de nisipuri sarmaţiene.
Caracteristic este relieful cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii netede ca
nişte platouri şi cu energie de relief redusă ( 60-70m), ceea ce imprimă de altfel
acest aspect de câmpie. Altitudinea scăzută în raport cu unităţile de relief limitrofe
care o domină cu 100-300m, fac din Câmpia Moldovei o unitate depresionară
denumită adesea Depresiunea Jijia-Bahlui; dar densitatea fragmentării (0,7-1,1km)
se apropie de valorile specifice unei câmpii proriu-zise, în schimb, energia medie
de relief menţionată anterior (100-150m) depăşeşte valorile de câmpie. De
asemenea, reţeaua hidrografică cu orientare preponderentă consecventă (NNV-
SSE), dă naştere unei fragmentări tipic colinare, motiv pentru care Câmpia
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
70
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Moldovei mai este cunoscută şi sub numele de Câmpia colinara a Jijiei, având o
suprafaţă de 8000km, adică ¾ din teritoriul judeţului Botoşani.
Totuşi numele de Câmpia Jijiei sau Depresiunea Jijiei este justificat de faptul că
mare parte din acest teritoriu este drenat de Jijia şi de afluenţii săi, iar o treime din
suprafaţă este drenată de Başeu şi de alte râuri mai mici, tributare Prutului.
Subunităţi de relief principale ale Câmpiei Moldovei din cuprinsul judeţului
Botoşani , pe lângă luncile și văile Prutului, Siretului, Jijiei şi Sitnei, sunt:
Depresiunea Botosani-Dorohoi reprezintă partea cea mai joasa a câmpiei,
care se desfăşoară pe 10-15km lungime, rar depăşind 200m altitudine, cu cea mai
redusă energie medie de relief (30-40m), prezentând astfel cele mai caracteristici
aspecte de câmpie. Sub aspect genetic este o subunitate tectono-erozivă.
Catena dealurilor vestice este formata din Dealul Ibanesti cu inaltimi
variabile intre 284 m si 385 m, Dealul Bour ( 318 m si 426 m), seaua Bucecii (270
m si 359 m), Dealul Mare ( 343 m si 587 m ), Dealul Cozancea – Guranda (264 m),
Dealurile Prutului ( 245 m si 269 m). Aceste dealuri sunt reflectarea in relief a
caracteristicilor rocilor din subsol. Paralel cu catena dealurilor vestice se
desfasoara Depresiunea Botosani Dorohoi, cu inaltimi cuprinse intre 160 m – 200
m.
Peste acestea si Dealurile Prutului se intinde depresiunea Baseului (56 – 246
m), iar in sudul acesteia si a Dealurilor Cozacea – Guranda, se gaseste o parte a
Campiei Jijiei Inferioare, care pe teritoriul judetului are inaltimi de 202 m -188 m.
Cea mai redusa energie de relief are valori maxime de 50 – 100 m ( la sud de
Ibănești).
Valori mai ridicate in regiunea Dumeni – Havarna. Cele mai mari valori sunt
intalnite in zona Copalau – Todireni – Trusesti si in continuare spre nord,
cuprinzand aproape tot teritoriul dintre Jijia si Prut.
In Campia Moldovei predomina interfluviile cu largimi in jur de 700 –
800m, fragmentarea fiind mai slaba in nord si mai accentuata in sud.
Din punct de vedere geomorfologic, Campia Moldovei se imparte in:
Campia Jijiei Superioare si a Baseului;
Campia Jijiei Inferioare si a Bahluiului;
Lunca Prutului.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
71
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Campia Jijiei Superioare si a Baseului cuprinde:
Microraionul toltrylor;
Microraionul Darabani – Saveni;
Microraionul Dorohoi – Botosani.
Campia Jijiei Inferioare si a Bahluiului cuprinde:
Microraionul central al Campiei Jijiei Inferioare si a Baseului;
Grupa microraioanelor de contact ( Depresiunea Frumusica, Harlau, Tudora,
Barnova, Voinesti );
Lunca Prutului.
Comuna COTUSCA, din punct de vedere al unitatilor de relief este amplasata in
Depresiunea Dorohoi Botosani.
Din punct de vedere geologic, zona studiată este situată pe Platforma
Moldovenească, ce are un fundament format din şisturi cristaline magmatice şi roci
eruptive, care alcătuiesc un soclu rigid, soclu ce a suferit mişcări de coborâre
(transgresiuni marine) şi ridicare (regresiuni marine). Vârsta soclului este
precambriană şi este cutat şi metamorfozat în timpul proterozoicului mediu. În
perioadele de transgresiuni marine s-au acumulat sedimente de depuneri ce au
format cuvertura. Alternativ cu transgresiunile, care erau determinate de mişcările
de coborâre, au avut loc mişcările de erodare însoţite de regresiuni marine în
timpul cărora erau prezente formele denudaţionale, care au acţionat asupra
reliefului existent.
Formaţiunile întâlnite în zona studiată aparţin cuaternarului şi sarmaţianului.
Sarmaţianul formează fundamentul întregii zone şi este puternic degradat la
suprafaţă de acţiunea apelor subterane care descompun argila marnoasă,
schimbându-i caracterul iniţial.
Cuaternarul este format dintr-un orizont argilos-prăfos, uneori nisipos sau cu
intercalaţii subţiri de nisip. În anumite zone acest orizont are caracter loessoid.
Tectonica
Comuna COTUSCA este situata in apropierea de fractura care trece pe langa
localitatile Ibanesti-Borzesti-Todireni .
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
72
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Din aceasta structura rezulta o zona cu stabilitate mare pe plan local, dar
labila prin influenta miscarilor seismice, provocate de epicentru mai indepartate.
In judetul Botosani, de-a lungul timpului, au avut loc o serie de seisme
locale, care nu au avut intensitate mai mare de gradul 4 ( Atanasiu le numeste
„cutremure moldavice‖ ).
Intre 1893 – 1916 au avut loc 3 cutremure locale in judetul Botosani :
In mai 1895 - 5h 35 min., Horodniceni, gr.3, local;
In 28 decembrie 1898 – 1h 38 min., Dorohoi, gr.3, local;
In 7 mai 1902 – 16h 35 min., Botosani, gr. , local.
Seismele din nordul Moldovei, cel putin acelea cu focarul pe linia Botosani
– Curtesti, Dorohoi se claseaza intre cutremurele care isi au focarele pe linii ale
Platformei Podolice.
Intre anii 1893 – 1916 – pe linia Botosani – Dorohoi s-au inregistrat cutremurele:
10 septembrie 1893 – Botosani gr., Curtesti gr. 3;
31 august 1884 - Botosani gr. 4, Dorohoi gr. 3;
6 februarie 1904 – Botosani gr. 3;
6 octombrie 1908 – Botosani gr.4;
7 iunie 1912 – Botosani si Dorohoi gr.4.
Categoria geotehnică
Având în vedere caracteristicile investitiei precum şi condiţiile de teren, se
estimează, o categorie geotehnică 2, iar riscul geotehnic moderat.
In vederea stabilirii categoriei geotehnice, s-a procedat conform tabel B3
din anexa 1.1.a Indicativului NP 074/2007 luindu-se in consideratie factorii de
risc geotehnic .
Factori de avut in vedere Aprecieri Punctaj
Conditiile de teren Terenuri medii 3
Apa subterana Cu epuismente normale 2
Clasificarea constructiei dupa
categoria de importanta.
Normala
3
Vecinatati Risc moderat 3
Riscul seismic a(g) = 0,16 1
Riscul geotehnic Moderat 12pct.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
73
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Incadrarea in categorii geotehnice se face in functie de punctajul mai sus obtinut,
conform urmatorului tabel.
Nr.crt.
Risc geotehnic
Categoria geotehnica Tip Limite punctaj
1 Redus 6……..9 1
2 Moderat 10…….14 2
3 Major 15…….21 3
Conditii geotehnice intilnite in lucrarile de prospectiuni geotehnice
Pentru cunoasterea şi precizarea caracteristicilor geotehnice ale
pamânturilor din amplasamentul studiat, s-au efectuat lucrări de cercetere
geotehnică constand din executarea unor foraje geotehnice, cu foreza
geotehnica din dotarea unitatii.
Din lucrarile de prospectare s-a evidenţiat următoarea stratificaţie:
- sol vegetal negru ;
- argilă prafoasa galbena plastic vartoasa;
- argila nisipoasa galbena plastic vartoasa ;
- argila galbena plastic vartoasa;
- argila marnoasa vartoasa la tare.
Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor
Terenurile interceptate sunt constituite din:
argile prafoase
argile,
argile nisipoase
argila marnoasa, de consistenta medie care in adancime devine plastic
vartoasa sau plastic vartoasa la tare .
Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor vor fi prezentate in urmatoarele
faze de proiectare dupa incheierea lucrarilor de laborator.
Amplasamentul studiat nu ridica probleme de stabilitate si se poate realiza
parcul eolian cu o putere totala instalata de 67500-81000kw.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
74
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Terenul studiat pentru amplasarea investitiei nu este supus pericolului
inundatiilor.
Surse de poluare a solurilor
Implementarea proiectului care va decurge din PUZ pentru Parcul eolian
analizat, este propusă pe un amplasament a cărui folosință actuală este teren
agricol.
Pentru perioada de implementare a planului, trebuie sa distingem faptul că se
propune schimbarea destinației actuale a unor suprafețe reduse de teren, disparate
pe amplasamentul analizat, restul zonei rămâne cu aceiași destinație și folosință.
Sursele de poluare a solului pot fi grupate pe trei nivele de semnificaţie,
respectiv:
• Nivelul I- surse de poluare permanente;
• Nivelul II- surse potenţiale de poluare;
• Nivelul III- surse de poluare indirecte:
Poluarea solului se manifestă prin :
• Degradare fizică, respectiv compactare şi degradarea structurii;
• Degradare chimică, determinată de creşterea conţinutului de metale grele,
pesticide şi ca urmare modificarea pH-ului;
• Degradare biologică, determinată de germeni patogeni.
Poluarea solului reprezintă orice acţiune care dereglează funcţionarea
normală a acestuia. Activităţile care pot produce poluarea solului sunt în general
activităţile de producţie care pot genera una din degradările menţionate anterior.
Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi:
• Excavaţiile masive efectuate în scopul decopertării și exploatării agregate
sau zăcăminte. Poluarea este produsă în acest caz fie de depozitarea sterilului,
procesele tehnologice de preparare a minereurilor fie prin alte dereglări de formă
care pot duce la pierderea stabilității și alunecări de teren.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
75
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
• Metale grele, care apar în urma depozitării necorespunzătoare a produselor
cu acest gen de componente, sau din gazele de combustie ale motoarelor cu ardere
internă care utilizează combustibili cu conținut ridicat de Pb.
• Nămolurile provenite din apele uzate,în cazul netratării sau nedepozitării
corespunzătoare, difuzează în sol ducând la degradarea chimică a solului.
• Materiale radioactive, în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi
nămolurile apelor uzate utilizate în procesele termice din centrale nucleare, ajung
în sol.
• Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă negestionate
corespunzător, datorită unor componente por afecta calitatea solurilor.
• Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la creşterea
conţinutului de nitraţi din sol.
• Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în exces încarcă solul cu
substanţe ce conduc la degradarea chimică.
• Nămolurile separate din apele uzate, conţin substanţe organice şi
anorganice care în exces duc la degradarea chimică sau biologică a solului.
• Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot apărea
la transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol
determină o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei
vegetaţii.
Prognozarea poluării solului
Poluarea solului în cazul planului analizat, poate intervenii în două etape
distincte :
- Etapa de realizare a construcţieiilor aferente proiectului care decurge din
plan ;
- Etapa de funcționare a parcului eolian construit pentru producerea energiei
electrice.
În etapa de realizare a investiţiei se poate mentiona că pentru obiectivul
propus planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de
deşeuri de construcţie este minimă.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
76
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mici de
materiale de constructie clasice si implicit cantităţi mult mai mici de deşeuri care
rezultă din aceste activităti.
In acelasi timp, suprafețele pe care se manipulează materialele de construcții
sunt reduse, utilizarea modulelor prefabricate specifice acestui tip de proiect
implică o perioadă redusă de realizare a fiecărei centrale eoliene. De asemenea
personalul care execută lucrările este în număr redus.
Intreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică
activitatea unui parc divers de utilaje performante, organizarea de șantier este de
mici dimensiuni, .
Zona de execuție a lucărilor pe fiecare amplasament în parte poate genera
surse punctiforme de poluare a apelor de suprafață și solului cu ape uzate, deseuri
menajere, hidrocarburi sau diverse alte substante.
Ţinând cont de cele prezentate, rezultă că în faza de construcţie a parcului
eolian, poluarea solului poate interveni prin degradare fizică, datorate lucărilor
necesare executării fundațiior pilonilor de susținere a centralelor eoliene, prin
compactare şi modificarea structurii solului.
În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din deşeuri lichide
sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de acces
cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel,
trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie a parcului eolian se pot utiliza
până la 5÷10 tone de produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.
Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte în faza de
construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru
fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru
realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din moluzul rezultat
din eventuala finalizarea şi finisarea lucrărilor de construcţie - montaj.
În etapa I, de construcţii - montaj în organizarea de şantier se vor utiliza doar
construcţii uşoare tip baracă pentru depozitarea unor materiale de construcţii în
cantități reduse şi a unor echipamente şi unelte utilizate la aceasta etapă.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
77
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Pentru apele uzate menajere se vor utiliza un container echipat cu grupuri
sanitare ecologice. Se va amenaja o zonă de colectare a deşeurilor, cu zone
separate pentru deșeurile menajere și deșeurile din materiale de construcții.
De asemenea solol poate fi afectat de depozitarea necorespunzătoare a
volumelor de material excavat din amplasamentul fundațiilor. Acesta va fi
gestionat în funcție de caracteristicila sale respectiv solul vegetal va fi utilizat în
activitățile de refacere a amplasamentului de la finalizarea fiecărei lucrări în parte
iar restul la reabilitarea drumurilor de acces și drumurilor de incintă.
În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanți ce pot afecta
solul și subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea și in structura solului și
a subsolului datorită modernizării drumurilor existente și a realizarii drumurilor
suplimentare de acces, a realizării platformelor de montaj, a turnării fundațiilor
(beton armat), a realizării camerei de comandă și liniei elctrice vor fi minore.
Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzatoare
fiecarei situaţii in parte și vor fi detaliate la faza de proiect tehnic.
Tehnologie de construcţii- montaj corelată cu montarea secvenţială a
turbinelor din parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce
posibilitatea de poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine
gestionaţi.
Poluarea solului în etapa a-II-a, în timpul desfăşurării activităţii specifice
exploatării instalaţiilor de turbine eoliene se poate produce cu deşeuri menajere şi
deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de
schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţilor.
Menționăm de asemenea că prin reabilitarea drumurilor din zonă se va
reduce poluarea cu pulberi datorată traficului (actual și viitor).
Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat ca si în cazul liniilor
electrice putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultura sau pășunat.
Surse si poluanţi generaţi
III.3. Caracteristici ale factorului de mediu AER
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
78
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile.
Sursele fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie
localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere.
Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport.
România a ratificat Conventia Cadru privind Schimbările Climatice la
nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat sa
reduca emisiile gazelor ce produc efectul de sera cu 8% fata de valorile anului
1989.
Pentru implementarea Directivei Uniunea Europeane 2001/80/Ec, amendată
de Directivele 2006/105/CE și 2009/31/CE, Guvernul Romaniei a adoptat o serie
de acte normative referitoare la limitarea emisiilor in atmosfera provenind de la
centralele mari de peste 50 MW, conform limitelor impuse prin Directivele
Uniunea Europeana ( emisii de pulberi, SO2 si NOX ), respectiv
- HG 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în
aer a unor poluanți proveniți de la instalațiile mari de ardere;
- OM MMGA/MEC/MAI nr. 833/545/859/2005 (MO nr. 888/04.10.2005)
pentru aprobarea Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf,
oxizi de azot si pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;
- OM nr. 712/2003 (MO nr. 145/18.02.2004) pentru aprobarea Ghidului
privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresivă a emisiilor
anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de
ardere
Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie prin
apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi
biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.
Poluarea aerului poate proveni din surse naturale , dar cel mai des din surse
artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite condiţii
elimină gaze, vapori de apă etc, plantele şi animalele tot prin emanaţii, cutremurele
generatoare de praf, erupţiile vulcanice, ş.a. Ca surse artificiale de poluare sunt cele
legate de activitatea umană în industrie, transporturi, agricultură şi alte activităţi.
Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
79
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Ansamblul parc eolian din locaţia situată în comuna COTUSCA, judeţul
Botoșani sunt:
• Sursele mobile respectiv mijloacele de transport, echipate cu motoare cu
ardere internă ce funcţionează pe motorină si benzina;
• Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele organice care de
degajă de la o eventuală gospodărie de combustibili și lubrifianţi amenajată în
timpul organizării de şantier.
Prognozarea poluarii aerului
Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în
faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de
construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.
Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor
de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia
este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate simultan. Tehnic şi
economic ar fi abordarea a maxim cinci poziţii de montaj simultan. Această
abordarea nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare,
estimat fiind că toate mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în
zonă nu ar consuma, în total, mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră.
Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că
desfăşurarea activităţii de construcţii- montaj se face în actualul extravilan al
localității. Există propunerea ca pe anumite trupuri de teren aflate în imediata
vecinătate a unor construcții existente (locuințe și anexe gospodărești) să se realize
centrale, iar zona este bine ventilată de curenţii de aer.
În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul
a 5÷6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesar o gospodărie de combustibil şi
ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici.
Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul investitorului de
realizarea investiţiei.
Din procesului tehnologic de producerea energiei electrice din potenţial
eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
80
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care utilizează
substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea compuşilor organici
volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp capacitatea carcaselor
tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă (maxim 10litri) ca să poată
genera o cantitate se remarcabilă de substanţe volatile.
Mişcarea elicei turbinei eoliene determină o bună ventilare a aerului din
zonă cu efecte benefice asupra florei şi faunei din vecinătatea amplasamentului.
Acesta a fost unul din motivele pentru care capacitatea mondiala de generare
a energiei electrice folosind energia eoliana, a cunoscut o crestere cu mai mult de
30% pe an, astfel a sărit de la mai putin de 5 000 megawati in 1995, la 39 000
megawati in 2005 – o creștere de aproape opt ori.
Ca orice echipament industrial și turbinele eoliene produc în funcționare
zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcționare, a despicării aerului de palele
în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susținere, când se produce o
comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens
populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanții de turbine
și se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Așa se face că în urma
unor măsurători în natură, fabricanții dau garanții ferme asupra limitei superioare a
zgomotelor produse de turbina respectivă.
Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte
pentru amplasamentul propus pentru PUZ – ‖Parc eolian compus din turbine
eoliene, drumuri acces, retele transport energie electrica, statie colectare si
transformare energie electrica‖ Comuna COTUSCA, judeţul Botoșani, respectiv în
perioada de realizare a construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor
specifice de producerea energiei electrice din potenţial eolian.
Perioada de execuție: Activităţile de construcţia PUZ – PARC EOLIAN
COMUNA COTUSCA, judeţul Botoșani, sunt lucrări de construcţii montaj şi sunt
producătoare de zgomote şi vibraţii.
III.4. Zgomot şi Vibraţii
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
81
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei nivele de
observare :
zgomot la sursă;
zgomot în câmp apropiat;
zgomot în câmp îndepărtat.
Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi:
condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbția în aer, topografia terenului,
vegetaţia etc.
În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un șantier au următoarele
puteri acustice asociate (tabelul urmator):
Nr. crt Utilajul Puterea acustică asociată
1 Buldozere 110
2 Vole 112
3 Excavatoare 117
4 Compactoare 105
5 Finisoare 115
6 Basculante 107
Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pe
baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier
vor exista nivele de zgomot de până la 100dB (A) pentru scurte intervale de timp.
NIVELE SONORE CONTINUE ECHIVALENTE DIFERITELOR FAZE A
CONSTRUCŢIEI
FAZE A B
Pregătirea terenului 84 84
Excavare 88 78
Cimentare, compactare şi
armarea şanţurilor.
88 88
Aşezarea structurii 79 78
Terminarea, inclusivcurătarea 84 84 A: Cu orice fel de maşinării; B:Doar cu maşinăriile strict necesare
Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi
vibrațiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
82
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la
distanţa de 100 m față de şantier se vor înregistra niveluri echivalente de zgomot
inferioare valorii de 50 dB (A).
În vederea reducerii nivelului de zgomot și vibratii beneficiarul investitiei va
trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură
care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte și alte noxe. Consultanţii în
acustică, Southampton şi Machynlleth au constatat că practic, orice mașină sau
utilaj cu părţile aflate în mişcare va face un sunet, iar turbinele eoliene nu fac
excepţie. Turbinele eoliene sunt bine concepute, în general liniştite în funcţiune, şi
în comparaţie cu zgomotul produs de traficul rutier, trenuri, avioane şi activităţi de
construcţie etc., zgomotul produs de turbine eoliene este foarte scăzut.În plus,
turbinele eoliene din ultimele generații sunt realizate din construcție astfel încât
nivelul de zgomot produs să fie mult diminuat față de cele din generațiile
anterioare.
Zgomotul perceput de locuitorii unei case aflate la o distanță de 300 m de un
parc eolian este aproximativ comparabil cu a unui curs de apă aflat la 50 – 100 m
distanță sau cu foșnetul de frunze la o adiere de vânt. Acest lucru este similar cu
nivelul de sunet în interiorul unei sufragerii tipice cu un foc de gaz pornit, sau în
sala de lectură a unei biblioteci neocupată sau într-un birou liniştit, cu aer
condiţionat.
Sursa / Activitate Indicative nivel de zgomot dB
(A)
Pragul de auz 0
Circulatia Rurală în timpul nopţii de
fundal
20-40
Linişte 82 35
Parc eolian la 350 m 35-45
Masina la 40 mph la 100 m 55
Ocupatii generale de birou 60
Camion la 30 mph la 100 m 65
Găurit 82pneumatic la 7 m 95
Avion cu reacţie la 250 m 105
Pragul de durere 140 Informatii preluate din Biroul Scoţian, Departamentul de Mediu, Planificare aviz, PAN 45, Annes A: eoliană, A.27.
Tehnologii de energie regenerabilă, august 1994.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
83
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
După cum arată tabelul, sunetul a unui parc eolian în lucru este de fapt mai
puţin obişnuit traficului rutier sau un birou. Chiar şi atunci când creşte viteza
vântului, este dificil de a detecta o creştere a sunetului.
În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice
În timpul funcţionării turbinelor eoliene zgomotul este generat de:
Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze;
Funcţionarea generatorului electric;
Funcţionarea palelor turbinei eoliene.
Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot
nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi caracteristici
fonoabsorbante.
Conform studiilor efectuate de specialişti din țările Uniunii Europene care
deţin suprafețe întinse de parcuri eoliene, turbinele de vânt moderne nu sunt
zgomotoase, majoritatea fabricanților garantând că la nivelul rotorului turbinei
zgomotul (presiunea sunetului) nu depășește 100 dB (A), echivalent cu un zgomot
din orice industrie prelucrătoare.
În cazul în care vântul bate în directia unui receptor, nivelul presiunii
sunetului la o distanță de 40 m de o turbină tipică este de 50 - 60 dB(A), ceea ce
echivalează cu nivelul unei conversații umane obișnuite. La 150 m zgomotul scade
la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuință, iar la distanța de
peste 300 m zgomotul funcționării unor turbine se confundă cu zgomotul produs de
vântul respectiv. Dacă vântul bate din direcție contrară, nivelul zgomotului
receptionat scade cu circa 10 dB(A).
Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de
zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanțe suficiente
față de așezările umane, diverse anexe gospodărești, instituții publice, monumente
istorice și de arhitectură, parcuri, spitale și alte așezăminte de interes public.
În ce privește vibrațiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.
Zgomotul scade în intensitate dacă puterea generată de turbină (funcţie de
viteza vântului) scade şi ea.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
84
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Zgomotul generat de rotirea palelor turbinei este de asemenea proporţional
cu viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea nivelului de zgomot
după un algoritm dat de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-2 au scos în
evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:
puterea turbinei;
viteza vântului;
distanţa şi înălţimea faţă de turbină.
Pentru turbine cu o putere nominală de 2,5 MW la viteza vântului de
10m/s, din calcul a rezultat 104,5 dB în imediata apropiere (10 m distanță) şi
35 – 45 dB la distanţă peste 350 m, înălţimea de măsurare fiind de 5,0 şi 10 m.
Pentru estimarea nivelului de zgomot la diferite distanţe de ansamblul de
turbine eoliene ce urmează a se monta în locaţia din extravilanul comunei
COTUSCA, pe baza unui algoritm de calcul al zgomotului se poate elabora o hartă
a curbelor de nivel de zgomot constant. Aceste hărţii conţin şi efectul dat de
compunerea zgomotelor şi vibraţiilor ca urmare a funcţionării simultane a
turbinelor eoliene.
Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din parcul eolian
COTUSCA cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene, pe baza analizei
hărţilor curbelor de zgomot generat de funcţionarea turbinelor, elaborate în baza
standardului german putem spune că nivelul de zgomot se încadrează în limitele
recomandate de legislaţia de mediu în domeniu.
Într-un parc eolian, din considerente de valorificare maximală a energiei
eoliene, distanța medie dintre două turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice,
ceea ce pentru turbine mari înseamna de la câteva sute de metri la peste un
kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca
stâlpii liniilor de înalta tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul
nostru, dar cu care ne-am obisnuit și pe care nu le mai consideram cu un impact
negativ asupra peisajului.
III.5. Efecte asupra peisajului
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
85
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Amplasamentul pe care se impune implementarea planului nu se află în zone
protejate din punct de vedere al peisajelor, locația se află la periferia localității
COTUSCA, în afara zonelor circulate sau cu potențial de dezvoltare din punct de
vedere turistic. Centralele eoliene nu se vor constitui un obstacol între localitate și
zona adiacentă.
La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din
energia cinetica a vântului transformând-o în energie electrica, iar imediat în aval
de turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorita acestui scăderi de viteza a vântului
este de așteptat ca local umiditatea relativă a aerului sa crească cu câteva procente.
Prin creșterea umiditatii, vegetația se dezvoltă mai bine, cu efecte benefice
asupra întregului lanț trofic din acest areal. Din trecerea în revista a experientei
occidentale putem afirma că parcurile eoliene mari, cu un număr semnificativ de
turbine, dacă sunt amplasate rațional, în majoritatea amplasamentelor nu va
produce impact major asupra aerului, apelor de suprafață și subterane, vegetației și
faunei terestre, solului și subsolului și nici asupra asezărilor umane sau altor
obiective din zonă.
Deși nu se referă strict la populația dintr-o anumita zona cu parc eolian, nu
putem neglija efectul global și deosebit de important al contribuției la reducerea
emisiilor de CO2,SO2 si NOx prin producere de energie electrică utilizând forța
vântului. Aceste reduceri sunt evaluate la: 670 Kg CO2/MWh, 2,4Kg SO2/ MWh si
2000Kg NOx/ MWh.
Pe plan mondial energetica vântului se afla într-un stadiu avansat de
maturitate tehnologică, se poate aprecia că în România ponderea energiei din surse
eoliene în balanța energetică, pe termen scurt, se situează sub posibilitațile reale de
valorificare economică, datorită prețului mare și dificultăților administrative.
Aceste motive au împiedicat pâna în prezent energiile regenerabile să intre cu
adevarat în competiție cu combustibilii fosili.
III.6. Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatei si faunei
terestre.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
86
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
V. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU
PUZ
In urma analizei caracteristicilor mediului din zona amplasamentului propus
pentru planul ”Parc eolian compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele
transport energie electrica, statie colectare si transformare energie electrica”
– în comuna COTUSCA au fost identificată o singură problemă care ar putea
influența acest plan și anume la posibilitatea ca zona să constitue un culoar de
migrație pentru păsările de interes comunitar aflate în pasaj către nordul
Europei.
Amplasamentului ―PUZ PARC EOLIAN COTUSCA‖ se afla la o distanta
2,5km de Aria de protectie avifaunistica ROSPA 0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” (HG 1284/2007). Zona poate constitui un culoar de
migratie pentru pasarile de interes comunitar aflate in pasaj.
Analiza impactului asupra biodiversitatii s-a efectuat in STUDIUL DE
EVALUARE ADECVATA, elaborat conform ORD. 19/2010.
În urma observatiilor noastre in teren (martie 2010 – martie 2011) au fost
inregistrate 65 specii de păsări, aflate în pasaj sau hrănindu-se în zone de băltire
din vecinatatea pertimetrului analizat. Am mai facut observaţii şi în lunca râului
Prut pentru a putea stabili dacă speciile de păsări care vin în pasaj trec şi peste
perimetrul viitorului parc eolian întrucât întreg acest tronson reprezintă şi un
important culoar de migraţie pentru păsări. De asemenea, am ţinut cont şi de
speciile descrise în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSPA 0049
„Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” întrucât limita parcului eolian
se află la circa 2,5 km de cel mai apropiat iaz al acestui sit.
Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces până
în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri agricole şi
zonele păşunate.
Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a urmărit
turul de orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de minute interval
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
87
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
de timp în care s-au observat păsările, efectuând diverse activităţi (deplasări
de la un trup la altul de pădure/zonă umedă, căutarea hranei, adăpare,
manifestări teritoriale). Observaţiile s-au făcut cu ajutorul binoclului şi prin
identificarea de semnale sonore specifice.
Plan de amplasare a turbinelor eoliene din PUZ Parc Eolian COTUSCA, aflata la
o distanta de 2,5km fata de ROSPA 0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-
Podrigăi”
Multe specii de păsări se abat de la culoarul principal de migraţie pe
anumite segmente pentru că găsesc în anumite zone hrană şi loc de odihnă.
Astfel unele văi devin căi de migraţie secundare. Amplasamentul viitorului
parc eolian se află pe un important culoar de migraţie a păsărilor şi anume:
calea est-elbică. Majoritatea speciilor de păsări preferă în timpul migraţiei
calea apelor (râuri, lunci, iazuri, mlaştini). Perimetrul nostru se află între râul
Prut şi situl Natura 2000 ROSPA 0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-
2.5 km
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
88
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Başeului-Podrigăi”. Era important pentru noi să depistăm dacă specii din
Directiva Păsări trec şi peste amplasament sau prin vecinătatea acestuia.
Din totatul de specii , 9 specii sunt specii rapitoare de zi si de noapte, 13 sunt
specii de balta frecvent intalnite in perioada de primavara. Restul speciilor sunt
caracteristice zonelor de câmp deschis cu terenuri cultivate ce constituie sursa de
hrana.
Prezenta speciilor de balta in perioada de primavara ne demonstreaza ca
aceste specii au ales acest culoar de migratie spre ROSPA 0049 „Iazurile de pe
valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” datorita surselor de hrana accesibile in aceasta
perioada cât şi datorită condiţiilor favorabile de adăpost şi odihnă. In perioada de
toamna nu am mai intalnit aceeasi abundenta de specii, probabil nu au mai gasit
sursa de hrana si sau indreptat spre alte locuri.
Prezenta unui numar mare de specii rapitoare (de zi si de noapte) ne
demonstreaza faptul ca acestea sunt in cautarea hranei constituită din
micromamifere, amfibieni, reptile şi păsări.
Din observațiile lunare efectuate de către SC Mediu Research SRL pe
parcursul unui an de zile doar o singură specie (Ciconia ciconia – barza albă) a fost
observată în vecinătatea amplasamentului. Celelalte specii descrise în Formularul
Standard Natura 2000 nu au fost observate în zona în care se vor monta turbinele
eoliene. Aceasta înseamnă că speciile de păsări nu au culoarul de migrație (coridor
ecologic) peste suprafața viitorului parc eolian.
În afara speciilor de păsări descrise si analizate in STUDIUL DE
EVALUARE ADECVATA au mai fost identificate și unelele specii de amfibieni și
reptile precum: Bombina variegata (izvoraș cu burta galbenă), Rana ridibunda
(broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis (broască râioasă
verde), Rana temporaria (broasca roșie de munte) și Lacerta agilis (șopârla de
câmp).
În ceea ce privește mamiferele am identificat pe amplasamentul viitorului
parc eolian doar iepurele de câmp (Lepus europaeus).
Identificarea speciilor de plante aflate pe terenul viitorului parc eolian s-a
realizat folosind ca lucrări de referinţă: Flora Ilustrată a României (Ciocârlan V.,
2008) şi Flora României vol I-XIII (Savulescu T. (red.), 1952-1976).
Au fost efectuate observaţii în perimetrele în care urmează a fi amplasate
turbinele eoliene cât şi în vecinătatea acestora.
Plecând de la aceste informaţii culese din literatura de specialitate am trecut
la identificarea speciilor aflate pe terenul viitorului parc eolian.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
89
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Pe amplasamentul viitorului parc eolian a fost identificată clasa de habitat de
culturi (teren arabil) – N 12 şi alte terenuri arabile – N 15, care sunt influenţate în
mare măsură de un climat continental.
Pe parcursul observatiilor s-au efectuat o serie de releve botanice.
Releveele demonstrează ca in zonă se edifica un habitat de Pajişti cu Festuca
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
119
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Sistem de rotire a
nacelei
Proiectare,
construcţie,
exploatare,
reparaţie
Forte
dinamice
Compresiun. Defectare,
blocare
Scăderea
productivităţii
turbinei,
distrugerea
structurii
Frâna
mecanica
Proiectare,
exploatare Forte
dinamice
Uzura, rupere Defectare, Scăderea
productivităţii
turbinei
Distrugerea
str.structurii
Posibilităţile de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra
mediului
Alti factori importanţi care garanteaza reducerea impactului asupra mediului
sunt:
utilizarea unui personal în experienta in realizarea acestui tip de lucrari.
executarea mecanizată a unor lucrări atât în perioada de realizare a
investiţiei.
Asa cum s-a aratat in capitolele anterioare, măsurile luate pentru lucrările
propuse pentru realizarea investitiei cât şi cele de reabilitare a spaţiului în urma
terminării construcţiilor face ca impact asupra mediului natural si artificial, să
fie nesemnificativ.
Zona propusă amplasării parcului eolian comuna COTUSCA nu afectează
integritatea sitului Natura 2000- ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei -
Başeului – Podrigăi”:
nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă
comunitară;
nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă
comunitară;
nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale
protejate de interes comunitar;
nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile
de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi
faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de
interes comunitar.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
120
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Măsurile care se preconizează să fi luate în perioada de construcţie a
parcului eolian și în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu normele
tehnologice și a legislaţiei de mediu în vigoare, și în mod special
respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii de
mediu din incinta Parcului si din vecinătatea acesteia, vor fi afectaţi negativ
într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un caracter
semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul asupra avifaunei nu se va
manifesta semnificativ, asfel încât să afecteze semnificativ biodiversitatea,
parcul eolian va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social
şi economic.
Având în vedere că nu există impact asupra populațiilor de păsări care
poposesc sau se află în migrație spre situl Natura 2000 - ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului – Podrigăi”propunem o serie de masuri ce vor fi luate
în considerare în vederea diminuării potențialelor efecte atât în perioada de
funcționare cât și de construire.
O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a proiectului în vederea diminuării efectelor potențiale negative de impact asupra factorilor de mediu în perioada de construcţii - montaj este dată în tabelul de mai jos
Factor de
mediu
Măsuri de reducere a
impactului
Resp.
implementare
Supraveghere
Zgomot din
activ. de
constr.
montaj
Restricţii referitoare la orele de lucru,
utilizarea unor amortizoare de zgomot
pentru echipamente, furnizarea de
informaţii pentru public, pentru a se
respecta SR 10009/1998
constructor Titular
Pulberi
(Praf)
Excavaţii supravegheate, acoperirea
camioanelor care transportă material
de umplutură se vor instala structuri
tip portal ce vor pulveriza apa pe
pământul din autobasculantele care
vor trece pe sub ele, pentru a forma o
crustă care să împiedice antrenarea
pământului de curenţii de aer;
Constructor Titular
Mirosuri
Identificarea surselor punctiforme
utilizarea unor dispozitive de stopare a
mirosurilor
Constructor Titular
Vegetaţie Se va urmări identificarea speciilor Constructor Titular
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
121
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
protejate si strict protejate, endemice,
incluse in lista rosie naţionala si in
convenţii internaţionale (inclusiv cele
de la Berna, Bonn şi cea privind
biodiversitatea).
Se va proceda la refacerea vegetaţiei
prin reconstrucţia ecologica în zona de
impact. Exemplarele de vegetaţie
protejată din locaţiile în care se vor
executa lucrări de construcţii vor fi
identificate anterior realizării
lucrărilor si se va proceda la
strămutarea acestora în arealul
rezervaţiei în care se regăsesc condiţii
identice de sol.
Faună
Supravegherea zonei şi asigurarea
identificării si protejării exemplarelor
importante.
Realizarea unei monitorizari asupra
populatiilor de pasari in perioadele de
migratie (martie-aprilie și septembrie-
octombrie) timp de doi ani în perioada
de functionare a Parcului Eolian
COTUSCA
Constructor Titular
Apă Colectarea corespunzătoare a apelor
uzate, transport prin pompare şi
depozitare, asigurarea de servicii
specializate, pentru respectarea HG
352/2005
Interzicerea descărcării oricăror
materiale în apele de suprafață sau
subterane.
Utilizarea unor tehnologii moderne de
depoluare în cazul poluării accidentale
cu hidrocarburi
Constructor Titular
Gestionarea
materialului
excavat
Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a
materialului inert excavat, in aceeaşi
zona pentru refacerea habitatelor
Evacuarea excavaţiilor în exces, după
examinarea corespunzătoare, la
depozite de deşeuri inerte;
Constructor Titular
Protecţia
proprietăţilor
Acces blocat la proprietăţile adiacente
Furnizarea de informaţii către public;
Constructor Constructor
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
122
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
adiacente solicitarea accesului temporar
Sănătatea
populaţiei şi
a
personalului
Managementul tehnic şi al resurselor
corect executat. Elaborarea planului
de intervenţie în caz de poluări
accidentale.
Constructor Titular
Mediu
ambiant
Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii
mediului
Constructor Titular
Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a
proiectului în vederea diminuării efectelor potentiale negative de impact asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare a parcului eolian este dată în tabelul de mai jos:
Problema de
mediu
Măsuri de reducere a
impactului
Resp.
implementare
Supraveghere
Impact vizual Alegerea unor materiale care se
armonizează cu împrejurimile
Utilizarea de elemente naturale pentru
ecranare
Păstrarea construcţiilor în stare
tehnică bună
Proiectant Titular
Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin
reconstrucţia ecologica în zona de
impact.
Titular Autoritatea
competentă
Faună Protejarea faunei și avifaunei întâlnită
local.
Autoritate cu
atribuţii în acest
sens
Autoritatea
competentă
Dacă s-au constatat efecte negative
asupra populațiilor de păsări în
perioada de migrație (păsări moarte
sau rănite incluse în Formularul
Standard a sitului Natura 2000
ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea
Ibănesei - Başeului – Podrigăi”)
recomandăm să se reducă activitatea
turbinelor care se află cel mai
apropape de situl Natura 2000 în
perioada de migratie.
Titular Titular
Sănătatea
populaţiei şi a
personalului
Folosirea procedurilor şi
echipamentelor de protecţie
corespunzătoare instalaţii de iluminat
şi semne de avertizare.
Întreţinerea instalaţiilor.
Pentru siguranţa, populaţia trebuie
Constructor/
Titular
Autoritatea
competentă
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
123
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
avertizată şi anunţată de acţiunile
desfăşurate in timpul exploatării care
o pot afecta accidental.
Deşeuri Colectarea corespunzătoare,
selectarea, depozitarea şi transportul
deşeurilor de către servicii
specializate
Titular Autoritatea
competentă
Mediu ambiant Monitorizarea factorilor de mediu
posibil a fi afectaţi
Titular /
Autoritatea
competentă
Autoritatea
competentă
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
124
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
X. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA
SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A
MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV
ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT DEFICIENŢELE TEHNICE
SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE ÎN
PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE
În cadrul acestui capitol se analizează, din punct de vedere al protecţiei
mediului atât alternative „Zero‖, cât şi alternativele studiate de titularul proiectului.
Înainte de prezentarea rezultatelor acestor analize se apreciază ca necesară
evidenţierea beneficiilor asociate opţiunii titularului privind alternativele pentru
producerea energiei electrice – cea mai importanţă categorie de alternative – şi
anume, producerea de energie electric utilizând ca sursă energia eoliană.
Tehnologia de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene
prezintă următoarele avantaje, în comparaţie cu alte tehnologii:
• eliminarea oricăror emisii de poluanţi în atmosferă, spre deosebire de
tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care au
asociate emisii importante de poluanţi atmosferici;
• producerea de energie electrică fără emisii de gaze cu efect de seră, spre
deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei
care sunt surse majore de gaze cu efect de seră;
• contribuie la atingerea ţintelor naţionale şi ale Uniunii Europene privind
producerea de energie din surse regenerabile, precum şi cu privire la reducerea
emisiilor de gaze cu effect de seră;
• contribuie la conservarea resurselor naturale (cărbuni, gaze naturale, ţiţei,
păduri, apă), spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor;
IX.1. Analiza alternativelor
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC EOLIAN COTUSCA Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
125
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
• riscurile pentru sănătatea publică şi pentru cea a operatorilor sunt cu mult
mai mici, atât ca arie de influenţă, cât şi ca intensitate, decât cele asociate
tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor sau pe energia nucleară;
• producerea energiei electrice se realizează fără generarea de deşeuri, spre
deosebire de tehnologiile bazate pe arderea cărbunelui şi a biomasei şi pe energia
nucleară care sunt generatoare continue de deşeuri (periculoase în cazul centralelor
nucleare);
• impactul asupra biodiversităţii este limitat, spre deosebire de impactul
asociat tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor, care poate prezenta forme
semnificative atât ca extindere, cât şi ca intensitate şi persistenţă.