Domeniul 4. Transporturi pg. 1/51 Proiect: Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013” Beneficiar: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE Raport de expertiză Domeniul 4. Transporturi
51
Embed
Raport de expertiză - SDTR SI ANALIZE/Transporturi/Raport de... · Linia de cale ferata este o constructie speciala compusa din una sau mai multe cai ferate si instalatii auxiliare,
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Domeniul 4. Transporturi pg. 1/51
Proiect:
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări
cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de
planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Beneficiar:
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
Raport de expertiză
Domeniul 4. Transporturi
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 2/51
1. Introducere:
România deşi beneficiază de deschidere la toate tipurile de transport: rutier, fluvial,
maritim şi aerian, prin lipsa unei strategii de dezvoltare a politicilor de transport în ultimele
decenii a cunoscut mai mult un declin decât o dezvoltare. De aceea, ţara noastră pentru a se
alinia iniţiativei TEN-T trebuie să prioritizeze dezvoltarea infrastructurii feroviare, rutiere, navale,
aeriene si intermodale.
Obiectivul prezentei lucrari:
Oferirea unei analize si a unui set de statistici legat de situatia transporturilor României şi
tentindeţele ce se evidenţiază.
2. Metodologie:
Indicatorii analizaţi în acest raport sunt următorii:
Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant,
macroregiuni, pe regiuni de dezvoltare si judete
Metodologie:
Datele sunt culese prin cercetarea statistică privind lungimea drumurilor
publice.
Definitie:
Lungimea drumurilor publice reprezinta totalitatea drumurilor deschise circulatiei
publice de pe intreg teritoriul tarii; se grupeaza din punct de vedere administrativ
in retea de drumuri nationale, judetene si comunale, incluzand fiecare, categoriile
de drumuri respective.
Se inregistreaza la o anumita data (de obicei la sfarsitul anului) si sunt grupate
astfel:
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 3/51
- drumuri modernizate;
- drumuri cu imbracaminti usoare rutiere;
- drumuri pietruite;
- drumuri de pamant.
Sursa: INS
Lungimea cailor ferate in exploatare, pe categorii de linii de cale ferata, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare si judete
Datele sunt culese prin cercetare statistică privind infrastructura si
mijloacele de transport feroviar
Metodologie:
Definitie:
Linia de cale ferata este o constructie speciala compusa din una sau mai multe cai
ferate si instalatii auxiliare, folosite pentru deplasarea marfurilor si calatorilor cu
ajutorul materialului rulant de cale ferata (se refera la lungimea de linie utilizata
pentru traficul regulat).
O linie de cale ferata este compusa dintr-una sau mai multe cai principale (cai care
asigura deplasarea neintrerupta a materialului rulant intre doua statii sau halte);
ea poate fi "in exploatare" sau "in conservare". Lungimea se stabileste ca lungime
a liniei intre statii. La liniile cu cai multiple se ia in calcul o singura cale.
Sursa: INS
Inmatriculari noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor, pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare si judete
Metodologie:
Datele au fost culese prin cercetare statistica privind inmatricularile noi de
vehicule rutiere
Definitie:
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 4/51
Inmatricularile noi de vehicule rutiere cuprind atat vehiculele rutiere
inmatriculate pentru prima data in registrul de inmatriculare in circulatie din
Romania, cat si vehiculele de ocazie importate.
Nu sunt cuprinse tramvaiele si troleibuzele, vehiculele militare, remorcile din
agricultura si vehiculele de locuit. Autoturismul este autovehiculul cu motor, altul
decat motocicleta, destinat pentru transportul calatorilor, avand cel mult noua
locuri pe scaun, inclusiv soferul.
Autocarul, autobuzul sau microbuzul sunt autovehicule pentru transportul
calatorilor, cu o capacitate mai mare de noua locuri pe scaune, inclusiv soferul.
Autovehiculul pentru transport rutier de marfuri este acel autovehicul rutier
destinat sa transporte bunuri (autocamion) sau orice combinatie de vehicule
rutiere pentru transportat bunuri (de exemplu autocamion cu remorca),
autotractor sau autoremorcher.
Autocamioanele pentru transport rutier de marfuri cuprind autoutilitarele si
autospecializatele destinate transportului de marfuri.
Autotractorul (cu sa) reprezinta vehiculul care prin conceptie si constructie , este
destinat exclusiv sau in principal tractarii semiremorcilor.
Autoremorcherul este autovehiculul destinat exclusiv sau in principal tractarii
remorcilor, prevazut cu o platforma pentru lestare.
Autovehiculul rutier pentru scopuri speciale este vehiculul rutier cu motor care nu
este destinat in principal transportului de marfuri sau calatori. Aceasta categorie
include: vehicule pentru pompieri, vehicule pentru inregistrari radio, TV, macarale
mobile, ambulante, buldozere, vehicule atelier de reparatii si alte vehicule
nespecificate in alta parte.
Sursa: INS
Inmatriculari noi de vehicule rutiere pentru transportul marfurilor, pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare si pe judete
Metodologie:
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 5/51
Datele au fost culese prin cercetarea statistica privind inmatricularile noi
de vehicule rutiere.
Definitie:
Inmatricularile noi de vehicule rutiere cuprind atat vehiculele rutiere
inmatriculate pentru prima data in registrul de inmatriculare in circulatie din
Romania, cat si vehiculele de ocazie importate.
Nu sunt cuprinse tramvaiele si troleibuzele, vehiculele militare, remorcile din
agricultura si vehiculele de locuit. Autoturismul este autovehiculul cu motor, altul
decat motocicleta, destinat pentru transportul calatorilor, avand cel mult noua
locuri pe scaun, inclusiv soferul.
Autocarul, autobuzul sau microbuzul sunt autovehicule pentru transportul
calatorilor, cu o capacitate mai mare de noua locuri pe scaune, inclusiv soferul.
Autovehiculul pentru transport rutier de marfuri este acel autovehicul rutier
destinat sa transporte bunuri (autocamion) sau orice combinatie de vehicule
rutiere pentru transportat bunuri (de exemplu autocamion cu remorca),
autotractor sau autoremorcher.
Autocamioanele pentru transport rutier de marfuri cuprind autoutilitarele si
autospecializatele destinate transportului de marfuri.
Autotractorul (cu sa) reprezinta vehiculul care prin conceptie si constructie , este
destinat exclusiv sau in principal tractarii semiremorcilor.
Autoremorcherul este autovehiculul destinat exclusiv sau in principal tractarii
remorcilor, prevazut cu o platforma pentru lestare.
Autovehiculul rutier pentru scopuri speciale este vehiculul rutier cu motor care nu
este destinat in principal transportului de marfuri sau calatori. Aceasta categorie
include: vehicule pentru pompieri, vehicule pentru inregistrari radio, TV, macarale
mobile, ambulante, buldozere, vehicule atelier de reparatii si alte vehicule
nespecificate in alta parte.
Sursa: INS
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 6/51
Vehicule rutiere inmatriculate in circulatie la sfarsitul anului, pe categorii de vehicule,
tipuri de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Metodologie:
Datele au fost culese prin cercetarea statistica privind Vehiculele
inmatriculate in circulatie.
Definitie:
Numarul vehiculelor rutiere inmatriculate in circulatie reprezinta numarul
vehiculelor rutiere care sunt autorizate sa circule pe drumurile publice, pe baza
inregistrarii lor in evidenta organelor competente de a supraveghea circulatia pe
aceste drumuri. Nu sunt incluse tramvaiele, troleibuzele si vehiculele militare.
Autoturismul este autovehiculul rutier, altul decat un moped sau o motocicleta,
destinat pentru transportul pasagerilor, avand cel mult noua locuri pe scaune
(inclusiv soferul).
Autobuzul si microbuzul sunt autovehicule rutiere pentru transportul pasagerilor,
cu o capacitate mai mare de noua locuri pe scaune (inclusiv soferul).
Autovehiculul pentru transportul marfurilor este autovehicul rutier destinat sa
transporte marfuri (autocamion, autotractor). Autocamioanele pentru transport
rutier de marfuri cuprind autoutilitarele si autospecializatele destinate
transportului de marfuri. Autoutilitara - autovehicul destinat transportului de
marfuri, fara amenajari speciale (camion, furgon). Autospecializata - autovehicul
destinat transportului de marfuri pentru care sunt construite amenajari speciale
Autotractorul reprezinta autovehiculul care prin conceptie si constructie este
destinat exclusiv sau in principal tractarii semiremorcilor.
Autoremorcherul este autovehiculul destinat exclusiv sau in principal tractarii
remorcilor, prevazut cu o platforma pentru lestare.
Vehiculul rutier pentru scopuri speciale este vehiculul rutier cu motor care nu este
destinat in principal transportului de marfuri sau calatori. Aceasta categorie
include: vehicule pentru pompieri, vehicule pentru inregistrari radio, TV, macarale
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 7/51
mobile, ambulante, buldozere, vehicule atelier de reparatii si alte vehicule
nespecificate in alta parte.
Sursa: INS
Lungimea strazilor orasenesti pe judete si localitati
Metodologie:
Datele au fost culese prin cercetarea statistica privind strazile orasenesti.
Definitie:
Lungimea totala a strazilor din municipii si orase (km) exprima lungimea
drumurilor amenajate in cuprinsul localitatii care asigura circulatia intre diverse
parti ale acesteia, inclusiv drumurile nationale si locale din orasul respectiv,
indiferent daca au sau nu imbracaminti. Se includ si caile carosabile din
ansamblurile noi de locuit, daca au denumire.
Sursa: INS
Lungimea strazilor orasenesti modernizate, pe judete si localitati
Metodologie:
Datele au fost culese prin cercetare statistica privind strazile orasenesti.
Definitie:
Lungimea strazilor orasenesti modernizate (km) este lungimea strazilor cu
imbracaminti din piatra fasonata, asfalt sau beton. Portiunile pavate cu piatra
fasonata cuprind imbracamintile de piatra cubica, paralelipipedica sau de alte
forme regulate.
Sursa: INS
Numarul vehiculelor in inventar pentru transport public local de pasageri, pe tipuri de
vehicule, pe judete si localitati
Metodologie:
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 8/51
Datele au fost culese prin cercetare statistica privind transportul public
local de pasageri.
Definitie:
Numarul vehiculelor in inventar pentru transportul public local de pasageri
se refera la totalitatea vehiculelor pentru transportul de persoane inscrise in
inventarul unitatii respective, la sfarsitul anului, indiferent daca vehiculele sunt in
stare de circulatie sau in reparatie.Vehiculele inutilizabile sau disponibile, dar care
nu sunt scoase din inventarul unitatii printr-un act legal de scoatere din functiune
sau transfer, se includ in numarul vehiculelor in inventar.
Sursa: INS
Numarul pasagerilor transportati in transportul public local, pe tipuri de vehicule, pe
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Metodologie:
Datele au fost culese prin cercetare statistica privind transportul public
local de pasageri.
Definitie:
Numarul pasagerilor transportati exprima rezultatul final util al activitatii
transportului public local de calatori si se obtine prin insumarea numarului de
pasageri cu bilete (egal cu numarul biletelor vandute) cu numarul de pasageri cu
abonamente de orice fel (calculat dupa numarul calatoriilor pentru care sunt
valabile abonamentele, considerindu-se 60 calatorii pe luna pentru fiecare
abonament valabil pe o singura linie, cate 120 calatorii pe luna pentru fiecare
abonament valabil pe 2 linii si cate 180 de calatorii pe luna pentru fiecare
abonament valabil pe mai mult de 2 linii de transport in comun).
Sursa: INS
Lungimea liniei simple in transportul public local la sfarsitul anului, pe tipuri de
vehicule, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 9/51
Metodologie:
Datele au fost culese prin cercetare statistica privind transportul public
local de pasageri.
Definitie:
Lungimea simpla a liniilor in transportul public local de pasageri reprezinta
lungimea pe un singur sens al ecartamentului (la tramvaie si metrou) sau a retelei
aeriene de alimentare cu energie electrica (la troleibuze).
Sursa: INS
3. Analiza situatiei prezente si a tendintelor
1. Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant,
macroregiuni, pe regiuni de dezvoltare si judete
Evoluţia kilometrilor de drum este crescătoare, însa nu există decât o creştere de 5%
pentru drumurile judeţene şi comunale şi o creştere de 3% pentru cele naţionale, între
începutul perioadei, anul 2002 şi sfârşitul perioadei anul 2012, după cum se poate observa în
tabelul 1.
Încurajator este faptul că ponderea drumurilor modernizate şi a drumurilor având
îmbrăcăminţi uşoare pe toţi cei 10 ani a cunoscut o creştere continuă iar cea a drumurilor
pietruite a continuat să scadă.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 10/51
Tabel 1. Evoluţia totalului kilometrilor la nivel total ţară după categoriile de drum: drumuri
naţionale si drumuri judeţene şi comunale. Um: km.
Tabel 2. Evoluţia totalului kilometrilor la nivel total ţară după tipul de acoperământ. Um: km.
În ceea ce priveşte numărul de kilometrii de drum modernizat în seria de ani analizată
(2002 - 2012) judeţele Hunedoara si Argeş sunt cele care işi menţin poziţia de lider pe
întreaga perioadă, ambele înregistrând un trend ascendent ca număr de kilometrii
modernizat
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
Judetene si comunale
Nationale
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
Cu imbracaminti usoare rutiere
De pamint
Modernizate
Pietruite
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 11/51
La polul opus, pe întreaga perioadă se situează judeţele Ilfov, Covasna si Ialomiţa -
acestea înregistrând cei mai puţini kilometri modernizaţi. Explicaţia poate veni şi din faptul că
aceastea sunt printre cele mai mici judeţe ca suprafaţă şi număr de locuitori, însă chiar şi aşa
ele nu au un trend ascendent semnificativ.
2. Lungimea cailor ferate in exploatare, pe categorii de linii de cale ferata,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
În perioada 2002-2012 totalul kilometrilor de cale ferată din România nu a avut fluctuaţii
foarte mari (între anul 2003 - vârful superior al perioadei şi anul 2006 - vârful inferior al
perioadei există doar o diferenţă de 2.5%) după cum se poate observa in tabelul 3.
În rândul căilor ferate cea mai mare pondere o au liniile normale (din care aproximativ o
treime cu 2 căi şi două treimi cu o cale) restul fiind linii electrificate, linii cu ecartament larg
sau linii înguste. Ponderea lor de-alungul perioadei nu variaza semnificativ, România neavând
o politică de dezvoltare a acestor mijloace de transport.
Tabel 3. Evoluţia totalului kilometrilor la nivel total ţară. Um: km.
14600
14650
14700
14750
14800
14850
14900
14950
15000
15050
15100
Total km linii
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 12/51
3. Inmatriculari noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor, pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare si judete
Autoturismele sunt vehicolele de transport cu cea mai mare pondere în numărul
înmatriculărilor după cum se poate vedea în tabelul 5. Vehicolele noi au avut o pondere mai
mare in perioada 2006-2009, o dată cu explozia pieţei auto iar după venirea crizei (post 2008)
ponderea între vehicolele noi şi cele de ocazie a fost inversată, cele noi fiind într-o continua
scădere.
În perioada de explozie a pieţei auto în toate judeţele a fost înregistrată o creştere a
numărului de unităţii înmatriculate, însă Bucureştiul si judeţele Braşov, Argeş, Constanţa şi
Cluj sunt in top 5 înmatriculări (explicaţia acestui clasament poate veni şi din faptul că aceste
judeţe sunt cele mai dezvoltate din punct economic în România). La polul opus Harghita si
Alba închid clasamentul numărului de înmatriculări din 2006.
Tabel 4. Evoluţia înmatriculărilor vehicolelor rutiere de transport pasageri noi şi de ocazie.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 13/51
Tabel 5. Evoluţia înmatriculărilor vehicolelor rutiere de transport pasageri pe tip de vehicul.
Um: unitati de transport.
4. Inmatriculari noi de vehicule rutiere pentru transportul marfurilor, pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare si pe judete
Situaţia evoluţiei vehiculelor de transport marfă este asemănătoare cu cea descrisă la
punctul anterior. Explozia pieţiei auto a dictat un boom în numărul de înmatriculări ca după
2008 trendul să fie descendent. Informaţiile sunt oglindite şi în tabelele prezentate mai jos, 6
şi 7.
La nivel de judeţ, Bucureşti, Braşov, Cluj şi Timiş au printre cele mai multe înmatriculări,
iar Călăraşi, Covasna şi Mehedinţi printre cele mai puţine.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 14/51
Tabel 6. Evoluţia înmatriculărilor vehicolelor rutiere de transport marfă noi şi de ocazie. Um:
unitati de transport.
Tabel 7. Evoluţia înmatriculărilor vehicolelor rutiere de transport marfă pe tip de vehicul.
Um: unitati de transport.
5. Vehicule rutiere inmatriculate in circulatie la sfarsitul anului, pe categorii de
vehicule, tipuri de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
categorie_vehicul Vehicule importate de ocazie
categorie_vehicul Vehicule noi
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
tip_vehicul_transport_marfuri Autocamioane
tip_vehicul_transport_marfuri Autotractoare si autoremorchere
tip_vehicul_transport_marfuri Remorci si semiremorci
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 15/51
Considerînd parcul total la sfârşit de an, autoturismele sunt de departe cele mai
numeroase la nivel de ţară parcul având un trend ascendent. Singurele două categorii de
autovehicule care au fost in scădere sunt tractoarele şi categoria autobuzelor si
microbuzelor. La nivel de judeţ regăsim aceeaşi lideri enunţaţi la indicatorul înmatriculărilor.
Tabel 8. Evoluţia parcurilor auto la sfârşit de an pe categorie de autovehicul. Um: unitati de
transport.
6. Lungimea strazilor orasenesti pe judete si localitati
O data cu extinderea metropolelor şi numărul de kilometrii de stradă a crescut. La nivel
judeţean Bucureştiul este lider incontestabil pe întreaga perioadă de timp, însă explicaţia
este foarte simplă şi consta în faptul că este cel mai mare oraş al României. Următoarele
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
3500000
4000000 Autobuze
Autobuze si microbuze
Autoturisme
Autovehicule de marfa
Microbuze
Mopede si motociclete (inclusiv mototricicluri si cvadricicl
Motociclete
Motorete (inclusiv biciclete cu motor)
Remorci si semiremorci
Tractoare
Vehicule rutiere pentru scopuri speciale
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 16/51
judeţe cu peste 10000 km străzi sunt Prahova, Maramureş şi Constanţa. La finalul
clasamentului sunt judeţele mai mici, Bistriţa-Nasăud, Covasna, Sălaj, Giurgiu.
Tabel 9. Evoluţia totalului lungimilor străzilor la nivel total ţară. Um: km.
7. Lungimea strazilor orasenesti modernizate, pe judete si localitati
Trendul ascendent al străzilor modernizate poate fi explicat de expansiunea oraşelor care
atrage după sine construcţia de noi străzi de acces. Însă dacă analizăm procentual creşterea
2011 versus 2002 procentul de creştere este doar de 20%. La nivel de judeţ Ilfovul este cel
care a cunoscut o creştere de peste 400% a totalului kilometrilor de străzi, (de la 86 km în
2002 la 354 în 2011), însă creşterea este explicată de vecinătatea cu Bucureşti. Următoarele
judeţe care au cunoscut creşteri considerabile sunt: Călăraşi (180%), Vâlcea (157%) şi Sibiu
(144%) iar judeţul care a avut cea mai mică creştere a fost Timiş (103%).
22000
24000
26000
28000
30000
32000
Total lungime strazi
Total lungime strazi
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 17/51
Tabel 10. Evoluţia totalului lungimilor străzilor modernizate la nivel total ţară. Um: km.
8. Numarul vehiculelor in inventar pentru transport public local de pasageri, pe tipuri
de vehicule, pe judete si localitati
Considerînd trendul ascendent al parcurilor auto, în special parcul auto al autorismelor
deţinute de persoanele fizice, este naturală o scădere a numarului vehiculele folosite pentru
transport în comun. La nivel de judeţ şi de municipiu numărul vehiculelor folosite pentru
transport în comun este direct proporţional cu populaţia.
Tabel 10. Evoluţia totalului mijloacelor de transport în comun la nivel total ţară. Um: vehicul.
0
5000
10000
15000
20000
25000
Total lungime străzi modernizate
Total lungime strazi modernizate
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
Autobuze si microbuze
Tramvaie
Troleibuze
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 18/51
9. Numarul pasagerilor transportati in transportul public local, pe tipuri de vehicule, pe
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
În strânsă legătură cu indicatorul prezentat mai devreme, numărul persoanelor care
foloseşte mijloace de transport în comun cunoaşte o descreştere semnificativă doar dupa
perioada 2010. Din tabelul 11 observăm o tendinţă de preferinţă pentru autobuze si
microbuze si pentru metrou. Explicaţia preferinţei pentru metrou este dată de parcurile de
blocuri de birouri care s-au construit in jurul staţiilor de metrou şi de rapiditatea mediului de
transport într-un oraş din ce în ce mai sufocat de autoturisme.
Tabel 11. Evoluţia numărului de pasageri transportaţi cu ajutorul mijloacelor de transport în
comun la nivel total ţară. Um: călător.
10. Lungimea liniei simple in transportul public local la sfarsitul anului, pe tipuri de
vehicule, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
0
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000
Autobuze si microbuze
Metrou
Tramvaie
Troleibuze
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 19/51
Tabel 12. Evoluţia lungimii rutelor de transport în comun pe categorie de mijloc de
transport. Um: km.
Singura categorie care a cunoscut o creştere în cei 10 ani monitorizaţi este metroul, însă
putem afirma că este o creştere modestă şi într-un ritm extrem de lent. În rest, troleibuzele
au avut cea mai mare restrângere de rute, fapt corelat cu scăderea numărului de vehicule de
tip troleibuz.
Singurele judeţe care au înregistrat creşteri ale lungimilor rutelor sunt:
până în 10% Prahova
până în 5% Arad, Bihor, Botoşani şi Bucureşti.
Judeţele Iaşi şi Braşov au avut cele mai dramatice scăderi ale lungimilor rutelor, peste
65%.
11. Raportul dintre lungimea totală a străzilor din România şi lungimea totală a străzilor
modernizate din România.
Evolutia procentului de străzi modernizate la nivel total lungime străzi pe total ţară nu
cunoaşte fluctuaţii foarte mari, decât câteva procente de la un an la altul. Lucrul nu este
0
200
400
600
800
1000
1200
Metrou
Tramvaie
Troleibuze
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 20/51
foarte îmbucurător, considerând că mai bine de o treime din străzi în continuare rămân
nemodernizate. La nivel de judeţ Mehedinţiul se evidenţiază ca având cea mai mare pondere
a drumurilor modernizate (84%), urmat de Constanţa (77%), Covasna (76%), Giurgiu (75%) şi
Gorj (76%).
Tabel 13. Evoluţia totalului lungimilor străzilor modernizate la nivel total ţară raportat la
totalului lungimilor străzilor la nivel total ţară. Procentual.
4. Concluzii si recomandări:
Transporturile sunt indispensabile dezvoltării relaţiilor economice dintre ţările membre
UE, constituind scheletul fizic al Pieţei Interne.
Transporturile contribuie la realizarea a două libertăţi fundamentale pe Piaţa Internă,
respectiv circulaţia liberă a persoanelor şi a bunurilor. O a treia libertate, cea a circulaţiei libere
a serviciilor, este la rândul său indispensabilă pentru realizarea unei politici de transport pan-
european, în condiţii de acces concurenţial la piaţă pentru toţi operatorii de transport care
activează în UE.
TEN-T presupune o reţea de transport europeană unică, multimodală, care cuprinde
toate modurile de transport: terestru, maritim şi aerian, asigură conexiuni internaţionale şi
permite circulaţia rapidă a bunurilor şi persoanelor în Piaţa Internă şi cu ţările vecine. Până în
prezent au fost investiţi 400 de miliarde de euro, bani naţionali (preponderent) şi europeni. Cele
27 de state membre au 5 milioane de kilometri de drumuri asfaltate, dintre care 61.600
59%
60%
61%
62%
63%
64%
65%
66%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 21/51
kilometri sunt autostrăzi, precum şi 215.000 kilometri de cale ferată şi 41.000 de kilometri de
căi navigabile.
Din anul 2008 a început un proces de revizuire a TEN-T, concretizat prin publicarea, de
Comisia Europeană, a propunerii de Regulament privind noile orientări ale reţelelor trans-
europene de transport şi a propunerii de Regulament de înfiinţare a instrumentului financiar
Connecting Europe Facility (ambele la 19 octombrie 2011). Revizuirea era necesară fiindcă
sistemul actual de transport al UE este format din „petice”, cu multe întreruperi la frontierele
dintre statele membre. Conceptul cheie al noii abordări este concentrarea resurselor UE asupra
conexiunilor lipsă (transfrontaliere şi alte tipuri), care aduc maximum de valoare adăugată
europeană şi care nu s-ar realiza de la sine. Se preconizează agrearea noilor Regulamente până
la sfârşitul anului 2013, încât noul concept să fie funcţional din 2014, o dată cu intrarea în
vigoare a noului cadru financiar 2014-2020.
În prezent, politica în domeniul transporturilor a ajuns să cuprindă toate modurile de
transport şi să reglementeze aspecte foarte punctuale, cum ar fi folosirea tahografelor sau a
sloturilor orare pe aeroporturi. În 2011, Comisia Europeană a lansat un nou exerciţiu vizionar –
Carte Albă - privind viitorul politicii de transport la orizontul 2050, care pune accent pe
sustenabilitate (reducerea impactului asupra mediului – transportul consumă circa 30% din
energia generată în UE) şi continuarea liberalizării.
Pentru România rămâne prioritar obiectivul de reducere a decalajelor şi deficitelor de
infrastructură faţă de restul UE. Cuplarea la politica în domeniul transporturilor prezintă
însemnătate aparte ca urmare a distanţei mai mari faţă de centrul geografic al UE, unde se
situează state membre cu care România derulează relaţii economice şi comerciale intense. Ca
ţară aflată la frontiera Uniunii, pentru România este relevantă şi dezvoltarea legăturilor de
transport cu ţările vecine non-UE, la standarde europene.
Conform indicatorilor mentionaţi în acest document, ritmul de dezvoltare pe fiecare tip
de transport in România este foarte lent, România fiind deficitara la capitolul căilor de acces.
În ceea ce priveşte căile feroviare, infrastructura a cunoscut o degradare continuă în
ultimele două decenii, pe lângă dezafectarea unor linii şi reducerea numărului de garnituri
observându-se şi o creştere îngrijorătoare a duratei de parcurs, toţi aceşti factori contribuind la
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 22/51
scăderea considerabilă a utilizării trenului în defavoarea celorlalte moduri de transport, în
special cel rutier. În plus, densitatea căilor ferate prin comparaţie cu Europa centrală şi de vest
este mult redusă.
Ponderea drumurilor modernizate în teritoriu este scăzută, ceea ce are consecinţe
negative în atragerea unor largi teritorii în activităţi economice productive, limitând atât
desfacerea produselor agricole în centrele urbane, cât şi posibilitatea ca zonele cu potenţial
agroturistic să fie atrase în circuitul economic naţional (de exemplu zona subcarpatică a
dar şi celelalte segmente (Giurgiu – Bucureşti – Buzău – Focşani – Bacău – Suceava şi Sebeş –
Turda – Târgu Mureş – Paşcani – Iaşi), va fi esenţială pentru reducerea timpilor de călătorie pe
teritoriul României, ţinând cont de obligaţia finalizării reţelei TEN-T centrale la nivel de
autostradă sau drum expres până în anul 2030.
Implicaţiile reţelei de transport asupra dezvoltării teritoriale sunt multiple. Astfel, la nivel
intraregional, reţeaua de transport inadecvată împiedică dezvoltarea oraşelor mici şi mijlocii, a
comunelor şi a satelor. Multe zone nu dispun de reţele rutiere de transport suficiente între
localităţi foarte slab dezvoltate (de exemplu, în Delta Dunării, Munţii Apuseni, Carpaţii de
Curbură, podişul Mehedinţi), determinând chiar izolarea unor localităţi. Forţa de muncă din zona
rurală, care are o pondere de 45,2% în Romania, este dificil de valorificat dată fiind mobilitatea
redusă care nu se poate îmbunătăţi din cauza infrastructurii de transport deficitare.
Infrastructura precară nu impiedică doar accesul pe piaţă al produselor autohtone, ci
descurajează şi investitorii interesaţi de agricultură. Angrosiştii de legume, fructe, lapte şi alte
produse alimentare preferă să aducă marfă din străinătate, în loc să colecteze aceste produse de
la fermierii români, întrucât costul transportului (inclusiv colectarea) şi timpul de livrare sunt mai
mari. Tot din cauza unei infrastructuri necorespunzătoare, zone deosebit de atractive nu pot fi
introduse în circuite agroturistice sau de turism cultural. Prin realizarea unei infrastructuri de
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 23/51
transport adecvate, regiuni întinse ar putea deveni zone economice dinamice, prin utilizarea de
forţă de muncă şi terenuri la preţuri acceptabile.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 24/51
5. Anexe
Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant,
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 26/51
Lungimea cailor ferate in exploatare, pe categorii de linii de cale ferata, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 28/51
VRANCEA 330 328 339 339 340 340 343 344 346 351
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 29/51
Lungimea strazilor orasenesti modernizate, pe judete si localitati
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 31/51
Numarul vehiculelor in inventar pentru transport public local de pasageri, pe tipuri de vehicule, pe judete si localitati
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 33/51
MUNICIPIUL VULCAN 46 59 . . . . . . . . .
MUNICIPIUL AIUD 12 . 8 2 . . . . . . .
MUNICIPIUL ALBA IULIA 75 88 37 71 68 93 126 152 76 69 85
MUNICIPIUL CURTEA DE ARGES 17 14 15 14 5 6 3 3 3 3 3
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 37/51
ORAS COSTESTI . . . 2 2 2 . . . . .
ORAS COVASNA 28 15 9 . . . . . . . .
ORAS CUGIR . 5 5 . . 15 3 3 7 7 2
ORAS DRAGANESTI-OLT 27 7 7 . . . . . . . .
ORAS FIENI . . 2 2 4 2 . . . . .
ORAS GAESTI 10 9 3 . . . . . . . .
ORAS HATEG 34 5 4 4 . . . . . . .
ORAS HOREZU . . 48 . 3 3 . . . . .
ORAS LIPOVA 7 4 10 19 . . . . . . .
ORAS LUDUS 6 6 . . . . . . . . .
ORAS MACIN 16 . 2 . . . . . . . .
ORAS MIOVENI . . . 5 . . . . . . .
ORAS MOLDOVA NOUA . . 5 2 . . . . . . 8
ORAS NAVODARI . . . . 8 . . . . . .
ORAS NEGRESTI-OAS 12 . . . . . . . . . .
ORAS OCNA MURES 9 4 . . . . . . . . .
ORAS ORAVITA . . 8 7 . 3 . . . . .
ORAS PUCIOASA . . 1 2 3 3 . . . . .
ORAS SANNICOLAU MARE . . 2 2 2 2 2 2 2 . .
ORAS SIMLEU SILVANIEI . 2 2 1 1 1 1 1 . . .
ORAS SINAIA . . . 4 . . . . 10 10 10
ORAS SOVATA 3 5 . . 1 1 2 2 2 . .
ORAS TASNAD . 3 3 3 3 . . . . . .
ORAS URICANI 5 3 1 1 1 1 . . . . .
ORAS URLATI . . 2 2 2 2 . . . . .
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 40/51
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 41/51
2006 2007 2008 2008
Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze
Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze
Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze
Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze
ALBA 113 . . 155 . . 138 . . 166 . .
ARAD 188 217 . 190 197 . 187 203 . 202 187 .
ARGES 151 . . 132 . . 120 . . 119 . .
BACAU 118 . . 114 . . 81 . . 63 . .
BIHOR 78 116 . 76 116 . 73 121 . 77 123 .
BISTRITA-NASAUD 77 . . 79 . . 52 . . 57 . .
BOTOSANI 53 27 . 60 27 . 55 26 . 104 26 .
BRAILA 213 51 . 194 49 . 194 55 . 256 60 .
BRASOV 228 . 63 256 . 50 253 . 44 253 . 44
BUZAU 73 . . 67 . . 62 . . 60 . .
CALARASI 26 . . 51 . . 46 . . 41 . .
CARAS-SEVERIN 30 34 . 28 28 . 23 28 . 23 28 .
CLUJ 331 42 110 313 40 110 299 40 108 290 39 104
CONSTANTA 293 45 20 276 45 20 318 . 20 305 . 20
COVASNA 44 . . 28 . . 29 . . 22 . .
DAMBOVITA 32 . . 27 . . 29 . . 39 . .
DOLJ 228 44 . 252 61 . 258 50 . 227 47 .
GALATI 529 59 3 535 72 3 502 72 3 480 72 13
GIURGIU 15 . . 15 . . 52 . . 51 . .
GORJ 27 . 17 49 . 17 15 . 17 20 . 17
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 43/51
2009 2010 2011 2012
Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze
Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze
Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze
Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze
ALBA 90 . . 83 . . 87 . . 90 . .
ARAD 190 171 . 186 157 . 161 156 . 190 171 .
ARGES 116 . . 115 . . 114 . . 116 . .
BACAU 72 . . 69 . . 65 . . 72 . .
BIHOR 79 129 . 81 123 . 81 120 . 79 129 .
BISTRITA-NASAUD 46 . . 42 . . 41 . . 46 . .
BOTOSANI 52 24 . 43 31 . 46 31 . 52 24 .
BRAILA 195 49 . 200 49 . 157 34 . 195 49 .
BRASOV 265 . 35 265 . 45 202 . 38 265 . 35
BUZAU 81 . . 78 . . 75 . . 81 . .
CALARASI 32 . . 32 . . 20 . . 32 . .
CARAS-SEVERIN 27 28 . 36 14 . 44 . . 27 28 .
CLUJ 241 34 95 253 16 101 242 38 97 241 34 95
CONSTANTA 308 . . 317 . . 317 . . 308 . .
COVASNA 26 . . 26 . . 26 . . 26 . .
DAMBOVITA 22 . . 22 . . 31 . . 22 . .
DOLJ 218 34 . 203 34 . 190 36 . 218 34 .
GALATI 306 72 13 306 72 13 289 81 13 306 72 13
GIURGIU 12 . . 12 . . 12 . . 12 . .
GORJ 20 . 17 20 . 17 20 . 17 20 . 17
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 45/51
Lungimea liniei simple in transportul public local la sfarsitul anului, pe tipuri de vehicule, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judet
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 46/51
TIMIS 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150
VASLUI 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 .
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 47/51
Durate de deplasare
Zona economică funcţională a oraşelor se întinde, de obicei, dincolo de zona administrativă.
Aceste zone-tampon de circa o oră de mers cu maşina, de la limita intravilanului, reprezentă
timpul maxim pe care majoritatea oamenilor sunt dispuşi să îl petreacă pentru a ajunge la
locul de muncă. Pentru a realiza o harta cu timpii de deplasare în orașele cu peste 30000 de
locuitori au fost generate o serie de izocrone pentru 20, 40 si 60 de minute pornind din
centrul localității. Suplimentar a fost generata si izocrona pentru 60 de minute de la limita
intravilanului.
Pentru calculul acestor izocrone a fost folosita urmatoare metodologie
Seturi de date inițiale:
• stratul cu limita intravilanului (localități)
• stratul cu rețeaua de transport (drumuri)
Pentru generarea izocronelor datele de intrare au fost procesate:
• rețeaua de transport a fost actualizata si sau atribuit viteze medii in funcție de tipul de
drum (DC= 30 km/h ; DJ = 50 km/h; DN = 70 km/h; A = 100 km/h);
• prin intersectarea stratului de localități cu cel de drumuri au fost izolate segmentele de
drum din intravilan;
• pentru segmentele de drum din intravilan sa atribuit o viteza medie de 30 km/h;
• pe baza datelor de la Recensământul populației si al locuințelor din 2011 au fost extrase
localitățile cu peste 30000 de locuitori; Pe baza lor a fost generat un strat cu centru geometric
al localităților (punctiform);
• prin intersectarea stratului de localități cu peste 30000 de locuitori cu cel de drumuri au
fost izolate intr-un strat separat ieșirile din localități (punctiform);
• pe baza rețelei de transport a fost generat un graf pentru stabilirea drumului optim pe
baza unui cost calculat in minute (cost = distanta / viteza)
Pentru fiecare localitate din stratul punctiform (centru geometric al localității) au fost
calculate izocronele, pentru pragurile de 20, 40 si 60 de minute, folosind o implementare a
algoritmului Dijkstra. Algoritmul izolează un subset de segmente ce aparțin grafului, subset al
cărui cost de traversare se înscrie in lista de praguri. Pe baza subsetului de segmente rezultat
a fost generata o structura TIN (triangulated irregular network) din care ulterior au fost
derivate poligoane pentru fiecare din pragurile prestabilite.
Pentru calcului izocronei de 60 de minute de la limita localității a fost utilizata aceeași
procedura având ca date de intrare ieșirile din localități.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 48/51
Rezultate:
Durata de deplasare fata de centrul (limita) oraselor cu peste 30.000 de locuitori
Pentru o imagine de ansamblu la nivelul Romaniei au fost calculate si izocronele necesara
pentru traversarea Romaniei dintr-un anumit oras. In graficele urmatoare sunt prezentate
aceste izocrone pentru cateva orase din Romania, cu urmatoarea legenda:
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 49/51
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 4. Transporturi pg. 50/51
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de