1 Radul Zugravul din Răşinari, Sibiu 1 Drd. Saveta-Florica Pop Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia [email protected]Rezumat Radul Zugravul din Răşinari, personalitate de excepţie în peisajul artistic transilvănean la interferenţa secolului al XVII-lea cu cel următor, constituie liantul între zugravii de la sudul Carpaţilor şi cei din comunitatea răşinăreană. Singura piesă cunoscută a zugravului este o icoană Maica Domnului cu Pruncul, păstrată în colecţia particulară Georges Abou Adal din Liban. Identificarea zugravului răşinărean cu artiştii omonimi transilvăneni nu poate fi susţinută, căutările dirijate spre Ţara Românească surprind un zugrav portretizat alături de marele artist Pârvu Mutu în pictura murală a bisericii din Bordeşti (jud. Vrancea). Cum formarea artistică a Zugravului Radu trebuia să se petreacă la sud de Carpaţi, orientarea noastră spre pictorul de la Bordeşti este posibilă, dar starea precară de conservare a picturii bisericii nu permite particularizarea artistului răşinărean. Elemente stilistice şi de compoziţie din opera zugravului Radul, pot fi surprinse în creaţia artistică a lui Pârvu Mutu şi a zugravilor din proximitatea acestuia. Existenţa zugravului Radul deschide o altă perspectivă asupra formării artiştilor care-i succed la Răşinari. Abstract Radul Zugravul from Rasinari, outstanding figure in the artistic landscape of Transylvania, at the junction of the seventeenth century to the next, is the glue between the painters of the Southern Carpathians and the rasinarian community. The only known artwork of the painter is an icon of the Madonna with Child, held in a private collection Georges Abou Adal, from Lebanon. Identifying the rasinarian painter with the Transylvanian homonymous artists cannot be sustained; directed searches towards the Romanian Country describe a painter portrayed next to a great artist Pârvu Mutu in a mural paint belonging to Bordeşti church (Vrancea County). As the artistic training of Radul Zugravul had to occur south of the Carpathians, our orientation towards the painter from Bordesti is posible, but the precarious state of conservation of listed church painting does not allow the identification of the răşinărean artist. Elements of style and composition from the painter Radu’s artwork can be found in Pârvu Mutu's artistic creation and in that of the painters in his vicinity. The existence of the painter Radul opens another perspective on the formation of artists who succeeded him at Rasinari. Zugravii de la Răşinari sunt structuraţi, în contextul artistic transilvănean din secolul al XVIII-lea, în trei generaţii 2 . Epoca răşinăreană debutează cu Popa Ivan şi Nistor Dascălul 3 , succedaţi de fiii popii Radu, Iacov şi Stan 4 , cărora li se alătură zugravul craiovean Grigorie Ranite 5 şi fiul acestuia Ioan Grigoriovici. Prolifica epocă artistică se încheie cu Gheorghe fiul lui Iacov şi 1 Cercetări realizate in cadrul proiectului POSDRU 7706 Creşterea rolului studiilor doctorale şi a competitivităţii doctoranzilor într-o Europă unită cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013. 2 Porumb 2003, p. 43-51; 3 Pop, Cucui, Dumitran 2010, p. 32 – 80. 4 Dumitran, Cucui, Mihu, Pop 2010. 5 Dumitran 2010, p. 84-98.
15
Embed
Radul Zugravul din Răşinari, 1doctorate-posdru.ulbsibiu.ro/media/phd/file_31b_bdi_journal_full... · 1 Radul Zugravul din Răşinari, Sibiu1 Drd. Saveta-Florica Pop Arhiepiscopia
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Radul Zugravul din Răşinari, personalitate de excepţie în peisajul artistic transilvănean la
interferenţa secolului al XVII-lea cu cel următor, constituie liantul între zugravii de la sudul
Carpaţilor şi cei din comunitatea răşinăreană. Singura piesă cunoscută a zugravului este o icoană
Maica Domnului cu Pruncul, păstrată în colecţia particulară Georges Abou Adal din Liban.
Identificarea zugravului răşinărean cu artiştii omonimi transilvăneni nu poate fi susţinută,
căutările dirijate spre Ţara Românească surprind un zugrav portretizat alături de marele artist
Pârvu Mutu în pictura murală a bisericii din Bordeşti (jud. Vrancea). Cum formarea artistică a
Zugravului Radu trebuia să se petreacă la sud de Carpaţi, orientarea noastră spre pictorul de la
Bordeşti este posibilă, dar starea precară de conservare a picturii bisericii nu permite
particularizarea artistului răşinărean. Elemente stilistice şi de compoziţie din opera zugravului
Radul, pot fi surprinse în creaţia artistică a lui Pârvu Mutu şi a zugravilor din proximitatea
acestuia. Existenţa zugravului Radul deschide o altă perspectivă asupra formării artiştilor care-i
succed la Răşinari.
Abstract
Radul Zugravul from Rasinari, outstanding figure in the artistic landscape of Transylvania,
at the junction of the seventeenth century to the next, is the glue between the painters of the
Southern Carpathians and the rasinarian community. The only known artwork of the painter is an
icon of the Madonna with Child, held in a private collection Georges Abou Adal, from Lebanon.
Identifying the rasinarian painter with the Transylvanian homonymous artists cannot be sustained;
directed searches towards the Romanian Country describe a painter portrayed next to a great artist
Pârvu Mutu in a mural paint belonging to Bordeşti church (Vrancea County). As the artistic
training of Radul Zugravul had to occur south of the Carpathians, our orientation towards the
painter from Bordesti is posible, but the precarious state of conservation of listed church painting
does not allow the identification of the răşinărean artist. Elements of style and composition from
the painter Radu’s artwork can be found in Pârvu Mutu's artistic creation and in that of the
painters in his vicinity. The existence of the painter Radul opens another perspective on the
formation of artists who succeeded him at Rasinari.
Zugravii de la Răşinari sunt structuraţi, în contextul artistic transilvănean din secolul al
XVIII-lea, în trei generaţii2. Epoca răşinăreană debutează cu Popa Ivan şi Nistor Dascălul
3,
succedaţi de fiii popii Radu, Iacov şi Stan4, cărora li se alătură zugravul craiovean Grigorie Ranite
5
şi fiul acestuia Ioan Grigoriovici. Prolifica epocă artistică se încheie cu Gheorghe fiul lui Iacov şi
1 Cercetări realizate in cadrul proiectului POSDRU 7706 Creşterea rolului studiilor doctorale şi a competitivităţii
doctoranzilor într-o Europă unită cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013. 2 Porumb 2003, p. 43-51;
3 Pop, Cucui, Dumitran 2010, p. 32 – 80.
4 Dumitran, Cucui, Mihu, Pop 2010.
5 Dumitran 2010, p. 84-98.
2
Ioan Zugravul din Poplaca, acesta din urmă ataşat pictorilor răşinăreni. După cum am remarcat,
Radul Zugravul nu se regăseşte printre artiştii semnalaţi în localitatea din apropierea Sibiului.
O scurtă radiografie a zugravilor Popa Ivan şi Nistor Dascălul, din perspectiva studiilor
recente, o găsim mai mult decât necesară în demersul propus. Activitatea artistică a zugravului Popa
Ivan o surprindem din 1718, cu realizări de excepţie în cel de-al treilea deceniu. Etapa 1732
marchează începutul unei perioade de tăcere, extinsă pe două decenii şi jumătate6, la 1758 semnează
împreună cu colaboratorul acestuia Nistor Dascălul pictura murală exterioară a bisericii din
Răşinari7. Denominaţia sa este însoţită, începând din 1720, de apelativul Popa
8, juxtapunându-şi
descendenţa „ot Răşinari”, ceea ce ne permite particularizarea acestuia de preotul omonim din
Făgăraş9. Formarea celor doi pictori răşinăreni, aşa cum o consideră M. Porumb, dintr-o perspectivă
cât se poate de firească, este ataşată sferei cultural-artistice brâncoveneşti, cu un limbaj ce
presupune contacte directe cu centrele artistice de la sudul Carpaţilor10
.
Încercarea de a surprinde cel mai firav indiciu care ne-ar putea dezlega taina formării
artistice a celor doi zugravi nu a avut şansa unei reuşite. Numele acestora nu figurează în inscripţiile
repertoriate din arealul judeţului Vâlcea11
, iar studiul picturii murale al bisericilor de la sudul
Carpaţilor, realizate în epoca brâncovenească, s-a dovedit de asemenea fără finalitate. Demersul de
a individualiza stilistic fiecare zugrav, semnalat de obicei într-o inscripţie comună, nu a avut efectul
scontat, iar piesele mobile semnate au lăsat fără răspuns intervenţia iniţiată.
Îndreptându-ne atenţia spre zugravul Nistor, surprins alături de Popa Ivan din 1720,
secondându-l în inscripţii pe cel care deţinea funcţia clericală, nu-şi dezvăluie apartenenţa la
comunitatea răşinăreană decât din 1730, prin inscripţia icoanei de la Pleaşa (jud. Alba) 12
. Această
pisanie ne-a indus ipoteza unei posibile descendenţe în Ţara Românească şi identificarea lui Nistor
ca fiu al Zugravului Nicola13
. Venirea sa în Transilvania putea să fie determinată de revenirea acasă
a unui zugrav răşinărean sau de călătoria la Alba Iulia a ieromonahului Iosif angajat în 1716-1717 la
zugrăvirea iconostasului bisericii ridicate în cartierul Maieri din ruinele vechii catedrale
mitropolitane14
. După o absenţă de aproape două decenii, în care numele său nu figurează în
inscripţii, ca şi în cazul colaboratorului său Ivan, îl vom regăsi, în conscripţiile din anii de mijloc ai
veacului. Înregistrat, la 175015
, cu o situaţie materială modestă, care se va micşora pe parcursul unui
jumătate de deceniu, dar având totuşi un venit constant16
.
După acest preambul ne îndreptăm atenţia spre Zugravul Radul din Răşinari. Motivul
omiterii din lista celor care au însufleţit şi au dat culoare bisericilor româneşti, în zbuciumatul secol
al luminilor, este cât se poate de întemeiat. Singura piesă cunoscută până în acest moment, care
evocă numele Zugravului Radul, se află în colecţia particulară Georges Abou Adal din Liban.
Icoana cu tema Maica Domnului cu Pruncul (fig. 1), datată 1700, o cunoaştem datorită studiilor
întreprinse de marele istoric Virgil Cândea, care a avut o mare pasiune şi pentru icoanele melchite17
.
6 Icoanele Maica Domnului cu Pruncul şi Iisus Pantocrator de la Ohaba Streiului (jud. Hunedoara), datate 1752, sunt
atribuite zugravului răşinărean, cf. Porumb 1998, p. 194; Porumb 2003, p. 44; Pop, Cucui, Dumitran 2010, p. 45, 55. 7 Porumb 2003, p. 45; Pop 2009, p. 86-105; Pop 2010, p. 156-172; Pop, Cucui, Dumitran 2010, p. 69-73.