1.Terminologia partilor componente ale mobilei. Elementele.
Complexe. Subansamblu. Mobila se clasific dup: stil,
funcionalitate, sistemul constructiv, tipizarea elementelor i
procedeul de fabricaie. Dup stil, mobilierul poate fi: mobilier de
epoc (gotic, renatere), mobilier de forme contemporane, mobilier de
epoc modernizat. Din punct de vedere funcional, mobilierul se
grupeaz n funcie de destinaia ncperilor i destinaia pieselor de
mobil. Dup destinaia ncperilor, poate fi: mobilier pentru locuine,
mobilier pentru instituii social-culturale, mobilier tehnologic,
mobilier pentru instituii comerciale i mobilier pentru exterior.
Dup destinaia pieselor de mobil, poate fi: mobil unifuncional
(pentru susinerea i depozitarea obiectelor, pentru studiu i lucru,
pentru edere i repaus, pentru dormit) i mobil multifuncional
(combinaii de funciuni). Din punct de vedere constructiv, poate fi:
mobil format din cutii (mobil corp) i care se realizeaz din panouri
pline, panouri celulare sau rame placate i mobil format din cadre
care se realizeaz din cadre de lemn masiv sau cadre din lemn
lamelat (mobil curbat). Dup tipizarea elementelor se distinge:
mobilier cu dimensiuni netipizate, mobilier din elemente tip i
mobilier de corpuri tip. Dup procedeul de fabricaie, mobilierul se
clasific n: mobilier realizat prin procedee mecanice i mobilier
realizat prin procedee termo-mecanice (mobilier curbat i
mulat).Terminologia prilor componente ale mobilei. Produsele finite
din lemn pot fi formate,din urmtoarele pri: reper simplu i reper
complex, subansamblu i ansamblu.Reperul simplu este partea
component cea mai simpl, rezultat prin prelucrarea lemnului masiv,
stratificat, a plcilor din achii sau fibre de lemn.Reperul complex
reprezint o grupare de mai multe repere simple.Subansamblul este o
grupare de repere simple i repere complexe care constituie o parte
distinct n faza de montare, de exemplu, corpul unui birou, corpul
unui scaun, etc.Ansamblul (piesa de mobil) este o grupare de form
final a mai multor subansambluri, repere complexe i repere simple.
Piesele de mobilier snt formate, n general, din repere simple ca:
longeron, travers, montant, lezen, legtur, bordur, sipc de
acoperire, baghet, glisier, opritor i panou simplu.Longeronul este
un reper simplu de legtur n sens longitudinal al ramelor sau al
cadrelor.Traversa este un reper simplu de legtur n sens transversal
al ramelor sau al cadrelor.Montantul este un reper simplu de legtur
n sens vertical al ramelor sau al cadrelor.Lezen este un montant
aplicat pe marginile panourilor ramelor sau ale unor repere cu rol
de susinere, acoperire sau decorare.Legtura este un reper simplu
rectiliniu sau curbiliniu, servind la consolidarea a dou repere
simple sau complexe.Bordura este un reper simplu aplicat pe
canturile panourilor, avnd rol de protecie i, uneori, de
decorare.ipca de acoperire este un reper simplu folosit pentru
acoperirea rosturilor sau a accesoriilor metalice.Bagheta este o
sipc de fixare cu seciune redus utilizat, n general, pentru fixarea
geamurilor i a tbliilor.Glisier este un reper simplu folosit pentru
ghidarea prin alunecare a unui reper simplu sau reper complex
mobil.Opritorul este un reper simplu care are rolul de a limita
cursa unui reper sau a unui reper complex.Panoul simplu este un
reper simplu n form de plac din panel, plci celulare, plci din
achii, placaj sau plci din fibre de lemn, nefurniruit i fr
borduri.Reperul complex poate fi: rama, cadrul, panourile combinate
i sertarele.Rama este un reper complex de form poligonal, alctuit
din dou longeroane i din dou sau mai multe traverse de aceeai
grosime asamblate reciproc.Cadrul este un reper complex de form
poligonal. n practic se n-tlnesc urmtoarele tipuri de cadre:
centura (folosit la scaune sau mese), cadrul sptar (alctuit din
picioarele din spate ale scaunelor i ale fotoliilor i legturile
dintre ele).Panoul combinat este un reper complex sub form de plac
alctuit dintr-un panou simplu combinat cu alte repere. Se cunosc
mai multe tipuri de panouri combinate: panoul plin, rama cu tblii,
rama placat, plac, plac prelungitoare, perete lateral, u, tavan,
captul panoului, poli.Sertarul este un reper complex mobil (o
cutie), de obicei, alctuit din cinci repere simple i care,
printr-un sistem de glisare, se poate introduce sau se poate scoate
dintr-un ansamblu de mobil (sertare la corpul unui birou, la corpul
unui dulap).
2.Clasificarea imbinarilor de timplarie.Inadiri si
incheieturi.Constructia mobilei se realizeaza prin imbinari,
inadiri si incheieturi incleiate sau asamblate cu accesorii. Cele
mai numeroase constructii din lemn au la baza sistemul
constructive, cep si scobitura care au forme si dimensiuni
diferite. Deoarece n lucrrile de dulgherie se folosesc foarte multe
tipuri de mbinri, este necesar o clasificare a lor n funcie de mai
multe criterii. 1. Dup rolul pe care l au n construcie, exist
variantele prezentate n continuare (fig. alaturata). Innadirile
sunt mbinri cu ajutorul crora se obin piese cu lungime sau lime mai
mare dect a materialului lemnos disponibil, corespunztoare din
punct de vedere a rezistenei nndirile pot fi de dou feluri: -
nndiri n lungime (prelungiri), cnd piesele de lemn se mbin n
lungime, capt la capt, prin diferite metode de asamblare, pentru a
se asigura lungimea necesar diferitelor elemente de construcie;-
nndire n lime, cnd piesele de lemn se mbin pe cant, paralel una fa
de alta, pentru a se obine latimile necesare elementelor de
construcie.Solidarizrile se folosesc pentru ntrirea pieselor din
lemn (obi-nndu-se seciuni compuse din mai multe piese de lemn) i
sunt necesare pentru prelucrarea unor sarcini importante, acolo
unde solicitrile sunt foarte mari, in acest caz, piesele mbinate
sunt tot paralele, insa se suprapun.Nodurile (sau ntlnirile) sunt
mbinri cu ajutorul crora se obin legturile dintre piese. Ele pot fi
de mai multe feluri: coluri, cnd piesele mbinate se opresc la locul
ntlnirii (pot forma un unghi de 90 sau un unghi oarecare);
ramificaii, cnd numai una dintre piesele mbinate se oprete la locul
mbinrii, cealalt continundu-se in ambele sensuri; ncruciri, n cazul
cnd ambele piese se continu n ambelesensuri.2. Dup mijloacele cu
care se realizeaz mbinarea, exist variantele prezentate mai jos.
mbinri prin tieturi sau etalri sunt cele mai folosite tipuri de
mbinri, n acest caz, suprafeele pieselor care vin n contact direct
se prelucreaz n diferite forme, prin tieturi, iar ntrirea mbinrilor
se poate realiza cu piese auxiliare din lemn sau metal. Se ntlnesc
la toate tipurile de mbinri (nndiri, solidarizri, noduri sau
ntlniri).mbinri prin piese de legaturi. Piesele de legtur pot fi
din lemn sau din metal, sub form de tije, pene, inele, lamele,
eclise etc. Prin ele se transmit eforturile de la un element la
altul, deoarece nu permit deplasri ntre elementele de lemn
mbinate.mbinri prin ncleiere. Piesele se mbin prin ncleierea lor cu
adezivi rezisteni la ap i solicitri.3. Dup locul de executare,
mbinrile pot fi executate n ateliere sau pe antiere. Ele pot fi
executate n variant demontabil sau n variant nedemontabil (fix).In
cazul executrii imbinarilor din lemn, trebuie respectate cteva
condiii, dup cum urmeaz; slbirea seciunii prin chertare (tiere),
baterea cuielor, fixarea uruburilor sau a altor accesorii trebuie s
fie minim, pentru a se asigura rezistenta necesar; mbinarea trebuie
s fie uor de executat i de ntreinut; mbinrile vor fi astfel
executate (mai ales n cazul solidarizrilor), nct s se evite
efectele defavorabile ale umflrii i contragerii lemnului (Atenie la
orientarea fibrelor!); este important ca mbinrile s nu faciliteze
apariia mucegaiului (s nu permit stagnarea apei i s nu mpiedice
aerisirea); n locurile expuse umezelii, se prevd guri pentru
scurgerea apei, care permit i aerisirea sau uscarea natural a
pieselor mbinate; trebuie s se menin n nod axialitatea eforturilor
din bare (n caz contrar, apar forfecri); se vor folosi numai mbinri
de acelai tip pentru transmiterea aceluiai efort; suprafeele de
contact mbinate trebuie s fie netede; nndirea pieselor verticale nu
va depi o treime din lungimea total a piesei, executndu-se la
partea superioar a acesteia; nndirea pieselor orizontale sau oblice
trebuie s fie executat n apropierea unui reazem; elementele de
strngere a accesoriilor se vor monta n locuri vizibile i
accesibile, pentru a putea fi revizuite periodic, evitndu-se
slbirea mbinrilor ca urmare a contraciilor lemnului; lemnul nu
trebuie s aib umiditate prea mare la montarea n construcie,
deoarece prin uscare se contrage i scade rezistena mbinrilor;La
construciile din lemn importante, detaliile de execuie
(dimensiunile de tiere la chertri, mrimea ecliselor, numrul i
dimensiunile cuielor, buloanelor i penelor etc.) trebuie s fie date
n proiect, fiind rezultatul unor calcule de rezistent.4.
Principalele tipuri de cepuri: cep drept; cep drept cu umeri
rotungiti; cep drept aplicat; cep rotund aplicat; cep rotund
aplicat si intreg; cep patrat; cep coada de rindunica; cep
intreg-de-a intregul cu piesa; cep aplicat-este fabricat aparte
chiar si din alt material; cep rotund (lungimea cepului Lc fiind
aproximativ 20mm iar grosimea cepului variaza =0,30,4g; lungimea
scobiturii Ls aproximativ 1112mm).5. mbinri de timplarie-nnadiri si
ncheieturi. mbinare este asamblarea rigida a elementelor component
ale unui sistem tehnic. Dupa sistemul de consolidare imbinarile pot
fi: -nedemontabile, fara accesorii, incleiate; -demontabile,
consolidate cu accesorii. Dupa forma suprafetelor imbinarii sunt:
1)imbinari la 900; 2)imbinari la 450; 3)imbinari in
lungime.nndirile se practica pentru imbinarea panourilor din lemn
masiv sau PAL. Cu orice imbinare in lemn trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii: 1)asigurarea repartizarii uniforme a
eforturilor in toate elementele componente ale structurii;
3.Sisteme de construcie a mobilei. Mobila se poate executa n dou
sisteme de construcie: din cutii i din cadre de lemn (schelete). 1.
Sistemul de construcie a mobilei din cutii- cutia este un corp
geometric regulat, format din 5 sau 6 panouri ca, de exemplu,
dulapul de haine, bufetul etc. Cutia poate fi construit din panouri
sau din rame placate. Panourile se confecioneaz din panel, PAL, sau
din plci celulare i se pot furnirui. Canturile panourilor se
protejeaz cu borduri de cherestea (masive), din furnire, din
materiale plastice sau din metal. Panourile pline se pot asambla
prin mbinarea directa sau prin mbinarea bordurilor, ale-zenelor i a
profilelor. Un exemplu de mobilier din panouri pline este dulapul
(fig. ), care se poate executa n construcie fix sau demontabi-l.
Principalele panouri ale unui dulap snt uile (1), pereii laterali
(2, 3) i interiori (4), panoul spate (5), tavan (6) i fund (7).
Pentru ui se folosesc plci din panel sau din PAL, n grosime de 16 i
19 mm. Pe marginile panoului se aplic borduri de protecie. Pereii
laterali, tavanul, fundul, spatele alctuiesc cutia mobilei, care se
sprijin pe un cadru (8) cu patru picioare (9). Pereilor laterali li
se aplic borduri pe canturile din fa i dinspate. Montarea acestor
perei se face prin asamblare cu cepuri rotunde aplicate i cu
uruburi demontabile. Panourile din PAL pentru ui i pentru perei
laterali snt furniruite pe o parte sau pe ambele fee, n funcie de
condiiile calitative solicitate de produsul finit. Panoul de spate
se poate executa din placaj sau din PFL i se fixeaz cu uruburi
metalice n faltul pereilor tavanului i al soclului. Tavanul i
fundul se pot executa din panouri PAL sau din rame placate. Dulapul
cu o astfel de construcie are pereii laterali alctuii din rame avnd
longeroanele i traversele de cherestea i rinoase placate pe ambele
fee cu PFL melaminat sau emailat. Placa inferioar se execut sub
form de panou de PAL sau ram din cherestea placat pe faa interioar
cu placaj de fag sau PFL dur, iar pe faa superioar cu PFL emailat.
Compartimentarea interioar se face prin sertare (10) i prin polie
(11). Toate canturile panourilor se protejeaz cu fii din furnir,
din HDS sau din PCV. Asamblarea prilor componente ale dulapului se
face cu cepuri rotunde aplicate, cu uruburi metalice i cu uruburi
demontabile. Sistemul de construcie din cadre de lemn (schelet).
Acest sistem se ntrebuineaz la construcia scaunelor, a fotoliilor,
a canapelelor, a meselor etc. Cadrele se pot executa din cherestea
sau din lemn stratificat. Scaunul tmplresc folosete repere simple i
repere complexe mbinate ntre ele. Reperele componente ale scaunelor
snt: picioarele din fa i din spate, legturile picioarelor, sptarul
i ezutul. ezutul scaunelor se poate realiza din placaj sau poate fi
tapiat. Asamblarea reperelor se face cu diferite materiale de
legtur, prin uruburi metalice pentru lemn sau uruburi cu piuli.
Produsele realizate prin stratificare folosesc ca repere obinute
din lemn prin ncleiere i presare.Se pot folosi ca materii prime:
furnirele tehnice, placajele subiri, plcile din achii de lemn,
hrtia melaminat n amestec cu pnz, plcile din fibr de lemn etc. Din
categoria produselor integral stratificat-mulate fac parte
scaunele. Reperele stratificate-mulate snt folosite n prezent
deoarece realizeaz produse estetice, economice, rezistente i permit
organizarea produciei n flux. Mobila curbat aparine mobilei pe
schelet, ns reperele componente au forme curbe obinute prin
plastifierea i prin curbarea lemnului.
4.Clasificarea si proprietatile adezivilor. Procesul tehnologic
de incleere. Metodele de aplicare a adezivilor.Adezivi - un produs
chimic de natura organica sau anorganica capabila de a realiza
legaturi rezistente intre 2 piese. Clasificarea adezivilor. 1. Dupa
provenienta si natura materiei prime utilizate la prepararea
adezivului: - naturali (animali si vegetali); - minerali;-
sintetici(de polimerizare, policondensare, poliaditie si
elastomeri). Adezivi animali - se obtin prin fierberea cu apa a
diferitelor deseuri animalice, (cleiurile de glutina, de peste, de
cazeina, albumina si de singe), sunt sub forma de placi granule
palete, perle etc. Adezivi vegetali : cleiurile de amidon(din
cartofi sau cereale), celuloza si albumina vegetala. Adezivi de
polimerizare - unirea sub forma de macromolecule a mai multor
molecule identice fara a elimina nici un produs secundar de
reactie. (adez. polivenilici, celulozici, acrilici si
pilistirenici), mbinarile cu acest adeziv sunt termoplastice, sunt
influentate de actiunea apei si a solventilor organic. Adezivi de
policondensare - unirea sub forma de macromolecule a mai multor
molecule cu structura chimica diferita. (ureo, melamino, fenol si
rezorcin-formaldehidici), mbinarile cu acesta sunt termorigide si
prezinta rezistente mai bune la actiunea apei si solventilor
organici. Adezivi de poliaditie - unirea sub forma de macromolecule
a unor molecule cu o structura chimica diferita fara eliminarea
unor produse secundare de reactie, fac parte adezivii epoxidici si
poliuretanici, asigura imbinari deosebit de rezistente. Adezivi pe
baza de elastomeri - materiale care au o deformatie elastica mare,
se opin din cauciuc si diveri derivai ai acestuia in solutie sau in
amestec cu alte materiale. 2. Dupa durabilitatea pelicolei intarite
fata de agentii atmosferici : Adezivi rezistenti la intemperii si
climat tropical, deosebiti de rezistenti la actiunea apei si la
actiunea microorganismelor ( adezivi fenol, rezorcino si
melamino-formaldehidici); Adezivi rezistenti la umiditate si
intemperii in timp limitat, adezivi reofarmaldehidici; Adezivi cu
rezistenta limitata la actiunea apei si a microorganizmelor,
cleiurile de albumina vegetala si animala, de cazeina; Adezivi de
interior care nu sunt rezistenti la actiunea apei si
microorganismelor, adezivi naturali, sintetici pe baza de
dispersii, de poliacetat de vinil(PVA).3. In functie de
proprietatile fizice specifice : a) Dupa starea de agregare fizica:
- Fluizi sub forma de solutii, dispersii emulsii;- Solizi sub forma
de granule, folii prafuri; b) Dupa comportarea adezivului :
Termoplasti sau reversibili - se inmoaie la cresterea temperaturi
si se intareste la scaderea acesteia (adezivi animali, pe baza de
glutina si cei sintetici de polimerizare); Termorigizi sau
ireversibili - se inmoaie la cresterea temperaturi in prima faza,
apoi se intaresc, la incalzirea ulterioara filmul solid ramine
rigid (naturali, de cazeina si sintetici de policondensare si
poliaditie).4. Dupa modul de intarire: a) Prin racire (cleiurile de
glutina si adezivi de topire); b) Prin incalzirea solutiei simple
de adezivi fara adaos de intaritori (ad fenolformaldehidici);c)
Prin reactii chimice la cald sau la rece (cleiurile de cazeina,
sintetici cu adaos de intaritor); d) Prin evaporarea si difuziunea
solventului in masa lemnului (cleiuri de amidon, de nitroceluloza,
poliacetat de vinil).Proprietatile si caracteristicile adezivului
Pentru obtinerea unei incleieri bune a pieselor din lemn cu
ajutorul adezivilor este necesar ca acestea sa aiba o coeziune mai
mare decit efortul mecanic de rupere a lemnului. Cind doua piese
incleiate se rup, planul de rupere apare : 1. fie la separatia
dintre adeziv si una din piese, 2. fie in stratul de adeziv sau 3.
stratul de lemn. In primul caz dispare adeziunea dintre adeziv si
suprafata lemnului (descleerea). In al doilea caz - fortele de
adeziune dintre adeziv si lemn sunt superioare fortelor de legatura
intermoleculare ale adezivului care definesc coeziunea adezivului.
In cazul 3, adeziunea fata de lemn si coeziunea adezivului sunt
superioare rezistentei lemnului utilizat. Curgerea - este
influentata de cresterea temperaturii. Adezivii care au o buna
adeziune si coeziune, dar au o curgere mare au un domeniu de
utilizare mai restrins. Apa exercita un efect distructiv asupra
adezivului (la contactul dintre filmul de adeziv si lemn). Apa
calda are un efect distructiv mai pronuntat datorita penetratiei
mai rapide a apei in stratul de adeziv, iar moleculele de adeziv se
dilata. Influenta agentilor chimici este aceiasi cu a apei si de
cele mai multe ori este mai pronuntata. O caracteristica importanta
a adezivilor sintetici este pH-ul si continutul in solventi care se
pun in libertate in timpul utilizarii, pH-ul adezivului arata
caracterul acid bazic sau neutru si se determina cu ajutorul
hirtiei indicator sau cu pH-metrul. Adezivii pot fi sub forma
lichida, solida, viscoasa, pasta, sau sub forma de pulbere cu o
culoare de la incolor pina la alb sau cafeniu. Au un miros
caracteristic. Densitatea adezivului - se foloseste numai pentru
calculele de proiectare a instalatiilor de depozitare si transport
si pentru calculul consumului specific. Viscozitatea adezivului se
determina cu ajutorul viscozimetrului, a cupei cu orificiul
calibrat si alte aparate in functie de viscozitatea
adezivului.Concentratia adezivului - se determina la adezivii sub
forma de solutii dispersii sau emulsii. Se determina prin uscarea
la o anumita temperatura pina la greutatea constanta a unei
cantitati de adeziv precis determinata.Durata de gelifiere - se
determina in conditii apropiate celei de utilizare - durata
timpului de mentinere in stare fluida cu sau fara adaugare de
intaritor pina ajunge in stare de gel.Durata de utilizare -
intervalul de timp scurs din momentul in care adezivul este
pregatit pentru aplicare si pina in momentul in care nu mai este
utilizabil.Durata de pastrare - de la fabricatie si pina la
momentul in care nu mai poate fi utilizat, este influentat de
temperatura si umiditatea spatiului de depozitare.Rezistenta
mecanica a imbinarii - depinde de fortele de legatura interne
dintre moleculele adezivului si fortele de legatura dintre stratul
de adeziv si suprafata pieselor ce urmeaza a fi ansamblate.
Verificarea rezistentei mecanice a adezivilor utilizati se
realizeaza prin determinarea rezistentei prin rupere la forfecare.
In cazul in care epruvetele expuse acestei determinari prezinta
rupturi in lemn la valori de peste 8 Mpa inseamna ca adeziunea si
coeziunea adezivului sunt corespunzatoare. Rupturile in straturile
de adeziv nu se admit. Principalele moduri de solicitare a
imbinarilor inafara de tractiunea prin forfecare sunt si tractiunea
simpla si jupuila.Faza deschisa - la adezivii obtinuti prin reactii
de policondensare au faza deschisa foarte deschisa 1 - 2min. La
acest tip de adeziv imbinarea nu mai poate fi realizata daca de la
aplicarea adezivului pina la introducerea in presa se depaseste
timpul corespunzator fazei deschise. La adezivii polivinilici si la
toti adezivii optinuti prin reactii de polimerizare faza deschsa
este mai lunga 10 - 15min - timp in care se evapora o parte din apa
continuta in adeziv fara ca reactiile de intarire sa inceapa.
Respectarea fazei deschise conduce la o buna rezistenta a incleerii
cit si la scurtarea timpului de mentinere in presa.Procesul de
incleere a lemnului cuprinde 3 operatii bine distincte :
1.pregatirea solutiei de clei, 2.aplicarea solutiei, 3.incleerea.
Operatia de trecere a cleiului comercial in solutie se numeste
pregatirea solutiei de clei care se face dupa o anumita reteta.
Intervalul de timp necesar pentru pregatirea solutiei de clei -
durata de pregatire. Prin utilizarea filmelor de clei se evita faza
de pregatire a solutiei de clei. Concomitent cu pregatirea solutiei
de adeziv are loc si pregatirea suprafetei lemnului operatie care
consta in rindeluirea, dintarea si stergerea de praf a acesteia.
Operatia prin care solutia de adeziv intra in contact direct cu
suprafata lemnului poarta numele de aplicarea solutiei de adeziv.
In intervalul de timp cuprins ntre aplicare si faza urmatoare a
procesului de incleere, presare se numeste durata perioadei de
impregnare. Aceasta se compune din doua faze : Faza deschisa-din
momentul aplicarii solutiei si pina in momentul imbinarii celor
doua suprafete lemnoase, tragerea cleiului in fire , Faza
inchisa-din momentul imbinarii si pina la momentul aplicarii
presiunii sau caldurii. Presarea are un triplu scop : fixarea;
mularea si incleierea. Presarea poate fi la rece si la cald. Durata
de presare depinde de proprietatile adezivului, ale lemnului precum
si de conditiile de presare.Conditionarea are un scop dublu:
desavirsirea in timp a prizei adezivului si climatizarea pieselor
pina la unitatea corespunzatoare; folosirea ulterioara a acestora
pentru echilibrarea completa a eforturilor interioare.Metodele de
aplicare : Amestecarea cu material lemnos in suspensie apoasa -
este folosita si la fabricarea PFL, materialul lemnos prezentinduse
ca o pasta. Prin pulverizare - se face aproape in exclusivitate in
industria de fabricare a PAL. Adezivul adus la o viscozitate
corespunzatoare prin diluare cu apa este pompat prin duze de
pulverizare si este dispersat cu ajutorul aerului comprimat peste
aschiile de lemn. Cu ajutorul masinilor de aplicat cu valturi - se
face pe suprafete plane folosind adezivi cu viscozitate ridicata.
Utilizat in industria placajelor si mobilei. Consta in aplicarea
unui film continuu de adeziv pe suprafete care urmeaza sa se inclee
cu ajutorul unor valturi. Prin turnare-consta in turnarea unui film
continuu printro fanta cu deschiderea reglabila, peste materialul
lemnos, care este trecut cu o viteza constanta pe sub filmul de
adeziv. Cu rola-consta in aplicarea unui film de adeziv cu ajutorul
unei role din material plastic. Cu pompa sau cu pistolul-consta in
umplerea unui recipient care are un pistol actionat manual sau cu
aer comprimat care impinge adezivul din recipient printrun orificiu
prelungit eventual cu o teava. Este folosita la aplicarea
adezivului cu o viscozitate mare. Se foloseste pentru ansamblari in
constructii de lemn si etansari. Metoda cu recipientul din material
plastic-recipient cu capacitatea de 0,5-1 litru prevazut cu un dop
care are un tub prelungitor.Modul de pregatire1. Omogenizarea-
manual sau mechanic vertical sau prin recirculare cu ajutorul
pompelor. 2. Aducerea adezivului la temperature de aplicare - o
conditie importanta care trebuie respectata pentru obtinerea unor
bune rezultate, temperatura mai coborita - mareste mult
viscozitatea, temperatura foarte coborita pot trece in stare
cristalina, temperatura mai ridicata - reduc viscozitatea si dau
filme subtiri cu intreruperi, incleiere cu defecte. 3. Diluarea cu
apa sau solvent organici: - la pregatirea adezivilor inainte de
utilizare (amestecare)Adeziv: corp (mater.de baza) -solvent sau H2O
-materiale adaugatoare (subsante solide sau lichide - reduc
consumul de adeziv sau corecteaza unele proprietati). Adaugarea
intaritorului se face sub forma de pulbere sau dizolvat imediat
inainte de utilizare(o cantitate numai la nivelului necesarului
imediat). 4. Spumarea -utilizarea limitata -inglobarea de bule fine
de aer in masa adezivului. 5. Amestecarea adezivului cu material
lemons- fabricarea PFL,PAL.
5.Bazele aschierii lemnului. Elementele cutitului. Unghiurile de
aschiere.Aschierea este procesul de baza pentru obtinerea din lemn
a pieselor de dimensiuni si forme necesare. In procesul aschierii
cutitul in forma de pana patrunde in lemn sectioneaza fibrele si
distrugind legatura dintre acestea, separa de la lemn o anumita
portiune-aschie. Aschierea poate fi si fara aschii-la repararea
furnirului taierea furnirului cu foarfeca ghilotina. Pentru a
obtine calitatea necesara a prelucrarii la cheltuieli de energie
minime si productivitate maxima trebuie de ales correct conditiile
de aschiere.Elementele cutitului. Pentru prelucrarea lemnului sunt
folosite scule aschietoare de diferite constructii: 1.cu un tais
(cutite); 2.cu citeva taisuri (freze); 3.cu mai multe taisuri
(ferestraie); Elementele cutitului: 1. fata de degajare (a,b,d,f)
-este situata din partea aschiei care se degaja; 2. fata de
asezare(a,c,e,f); 3. doua fete laterale (a,b,c) si (d,e,f); Fetele
formeaza muchii: 1. muchia din fata - taisul principal (muchia
taietoare a cutitului) af=abdf+acef; 2. muchia secundara lateral
(a,b)si (f,d) daca latimea cutitului este mai mica decit a
materialului: (a,b) si (f,d) muchii laterale din fata; 3. muchii
laterale din spate (a,c) si (f,e); Din punct de vedere al
procesului de aschiere pe semifabricate se deosebesc urmatoarele
suprafete: 1) suprafata de prelucrat - de pe care se indeparteaza
un strat de lemn degajat sub forma unei aschii (miscarea de
translatie a cutitului) sau de mai multe aschii (miscarea de
rotatie a cutitului); 2) surafata prelucrata - obtinuta dupa
separarea aschiei; 3) suprafata de aschiere - formata de muchia
taietoare a cutitului pe semifabricatul prelucrat. La miscarea de
translatie suprafata prelucrata si suprafata de aschiere coincid.
In procesul miscarii de rotatie suprafata de aschiere este
intodeauna curbilinie iar suprafata de prelucrat si cea prelucrata
pot fi rectilinii; 4) planul care este tangent la suprafata de
aschiere si trece prin muchia taietoare a cutitului se numeste
planul de aschiere; Unghiurile de aschiere: - unghiul de ascutire -
dintre fetele de degajare si asezare a cutitului; - unghiul de
aschiere - format de fata de degajare a cutitului si suprafata
prelucrata; - unghiul de degajare - fata de degajare si planul
perpendicular pe planul de aschiere; - unghi de asezare dintre fata
de asezare si planul de aschiere.
6.Felurile de aschiere. Miscarea de aschiere si avansurile.
Viteza de aschiere la miscarea de rotatie si rectilinie a sculei
aschietoateIn functie de directia de deplasare a cutitului fata de
orientarea fibrelor lemnoase se deosebesc 3 feluri principale de
aschiere: frontala; longitudinal; transversala. 1-Aschierea
frontala - planul de aschiere este orientat perpendicular pe fibre,
aschia se desprinde si consta din elemente separate avind o slaba
coeziune (legatura) intre ele sau fara nici o legatura. 2-Aschiere
longitudinala - directia de aschiere coincide cu cea a fibrelor,
aschiile au forma unei panglici subtiri care uneori se fringe
desfacindu-se in bucati. 3-Aschierea transversala - deplasarea
cutitului in planul fibrelor perpendicular in planul acestora
elementele aschiilor au o legatura slaba.In aceleasi conditii
rezistenta maximal la schiere este frontal iar rezistenta
minimal-transversala. Pentru obtinerea suprafetei prelucrate de o
inalta calitate aschiile trebuie sa se degaje cit mai uniform.
1.Aschierea deschisa. Cind in procesul de prelucrare cu cutitul se
formeaza o suprafata de aschiere, aschia se degaja de pe intreaga
suprafata de prelucrat iar latimea muchiei taietoare a cutitului
poate fie egala cu aceasta sau mai mare.2.Aschiere inchisa- daca se
obtin doua sau trei suprafete de aschiere. 1)fundul ulucului o
suprafata de aschiere; 2) peretii ulucului-a doua si a treia
suprafata de aschiere. La deplasarea cutitului in lemn fata de
degajare deformeaza aschia care se fringe patrunzind mai adinc in
lemn, cutitul slabeste legatura dintre fibre si degajarea acestora
formeaza in lemn crapaturi sau o crapatura, daca aceasta crapatura
are o lungime mare, aschia degajindu-se genereaza pe suprafata
prelucrata adincituri si alte neregularitati. Pentru a preveni
formarea crapaturilor lungi in lemnul de prelucrat in constructia
masinilor este prevazuta asezarea in fata cutitului a unor rigle de
sprijinire (bare de presiune) apasind aschia in fata cutitului
limiteaza lungimea despicarii fibrelor si contribuie la fringerea
aschiilor. Pentru fringerea aschiilor pe capetele portcutitelor si
pe arbori sint deasemenea prevazute dispositive special sfarimitor
de aschii. Miscarea de aschiere si avansurile.Miscarea de aschiere
- deplasarea cutitului necesara pentru degajarea unei aschii iar
viteza acestei miscari se numeste viteza de aschiere si se noteaza
cu v (m/s). Traiectoria aschiei-calea pe care o parcurge in lemn
muchia taietoare a cutitului la degajarea unei aschii la o miscare
de rotatie a cutitelor:v=(*D*n)/(60*1000) (m/s);unde: D - diametrul
circumferintei descrisa de muchia taietoare a sculei; n - turatia
sculei aschietoare rot/min; La o miscare de translatie a cutitului:
v=l/t (m/s);unde: l - calea parcursa de cutit la degajarea
aschiilor; t - timpul; Pentru a asigura degajarea succesiva a
aschiilor o singura miscare de lucru v este insuficienta pentru
degajarea fiecarei aschii noi cutitul trebuie deplasat fata de lemn
sau invers. O astfel de deplasare se numeste miscare de avans iar
viteza acestei miscari-viteza de avans U(m/min);
V>>>U;Umax=(Uz*n*z)/1000;unde: n - turatia; z-numarul de
dinti; Uz - avansul pe un dinte; La majoritatea masinilor miscarea
de avans se realizeaza concomitant cu miscarea de aschiere. Sunt
masini (de taiat furnir) cind scula aschietoare deplasindu-se
intr-o directive (de lucru) degaja aschia iar in alta directie
(mers in gol) revine la pozitia initiala. Avans-deplasarea
materialului de prelucrat la o trecere a sculei aschietoare
(rectilinie)sau la o rotatie a sculei aschietoare.Avansul la o
rotatie a sculei se masoara in mm si se noteaza prin (U0 =
U*1000)/n.Avansul pe un dinte al sculei aschietoare Uz =
(U*1000)/(z*n); pentru ferestraul panglica : Uz = (u*t)/ 60*v; unde
U - viteza de avans; z - numarul de dinti; n- turatia sculei
aschietoare. t- pasul dintilor; v-viteza de aschiere.
7. Discuri de ferestraie circulare. Elemente constructive ale
discurilor. Alegera discului si stabilirea regimului de
taiere.Pnzele pentru ferstraiele circulare joac un rol important in
prelucrarea mecanic a lemnului, utilizndu-se la debitare pentru
operaii de spintecare, secionare i retezare, precum i la fasonare
pentru operaii de tiere la dimensiuni nominale. Discurile circulare
sunt scule care au forma unui disc cu diametru cuprins intre 200
1000 mm avind partea taietoare sub forma de dinti dispusi pe
periferia discului. Din punct de vedere constructiv, discurile
circulare se caracterizeaz prin grosimea corpului, prin diametrul
exterior i diametrul gurii de fixare (alezaj-mai mare decit
diametrul arborelui cu 0.1-0.2mm) i prin forma, n seciune
transversal, a capului i corpului. Taierea cu discurile circulare
este caracterizata de viteza de taiere care este viteza periferica
a taisului dintilor si se calculeaza cu : v= *D*n/60*1000. Dupa
natura materialului din care se fabrica discurile circulare se pot
executa din : otel carbon de scule sau otel aliat, sau cu dinti
placati cu placate dure. Viteza de tiere varieaz de la 35 100
m/sec, pentru lemn masiv 60 100 m/sec, pentru PAL,PFL, PLACAJ 35 60
m/sec.Tipuri constructive de discuri:discuri plane, sau discuri de
egal grosime pe toat seciunea corpului se face ceaprazuirea
dintilor (0.40.8 decit grosimea discului); discuri circulare armate
cu carburi metalice : discuri conice, cu seciunea corpului
variabil, mai mare la centru i mai mic ctre cap, pentru operatii de
spintecare asigurind o grosime a taieturii de la 22.5 mm. se
folosesc la debitarea cherestelei de grosime mica; discuri
circulare biconice se folosesc pentru cherestele in grosimi egale;
discuri circulare ngustate, la care corpul este mai ngust dect
capul. Felul i forma danturii discurilor circulare variaz n funcie
de felurile tierii lemnului. Calitatea superioara a suprafetei
prelucrate. Se foloseste la debitarea long si trans, formatizarea
placilor furniruite si retezarea la dimensiuni finale. Discurile
circulare pentru tierea lemnului n direcie longitudinal au dantura
diferit fa de acelea pentru tiere transversal (fig. 58).Unghiurile
constructive ale acestor discuri circulare snt indicate n fig. 58,
i anume: unghiul de degajare , unghiul de ascuire , unghiul de
aezare , unghiul de tiere =+; Unghiul de degajare este unghiul
dintre faa de degajare i planul perpendicular pe planul de tiere
principal. Unghiul de ascuire este format de faa de degajare i faa
de aezare. Unghiul de aezare este unghiul dintre faa de aezare i
planul de tiere, acesta din urm fiind planul ce trece prin ti i
este tangent la suprafaa de tiere.Forma dinilor prezint
particulariti constructive diferite. Astfel, profilul I, cu dini
triunghiulari nclinai, are proiecia suprafeei de aezare rectilinie,
profilul II, cu dini cu ceaf, are o proiecie n linie frnt, iar
profilul III, cu dini boltii, are o direcie curbiiinie; profilul
IV: cu dini triunghiulari drepi, prezint proiecia suprafeei de
aezare simetric cu aceea de degajare fa de planul discului, care
trece prin centrul discului i ti, n timp ce profilurile V i VI au o
aezare asimetric.Unghiul de tiere este cuprins ntre suprafaa de
degajare i planul de tiere principal. Suma unghiurilor de degajare,
de aezare i de ascuire este totdeauna egal cu 90o. La discurile
pentru tierea longitudinal a lemnului, profil I, II, III, unghiul
de degajare are valoare pozitiv, iar unghiul de tiere este mai mic
de 90, n schimb la discurile pentru tierea transversal, unghiul de
degajare poate fi egal cu 0 sau poate avea chiar valoare negativ,
in timp ce unghiul de tiere poate fi mai mare de 90, i anume la
profilurile IV, V, VI Fiecare dinte are un ti principal i dou tiuri
secundare. Spaiul liber dintre doi dini nvecinai reprezint golul
dintelui. Linia care unete vrfurile dinilor se numete linia
virfurilor, iar aceea care unete fundurile lor se numete linia
fundurilor. Aceste linii trebuie s fie paralele intre ele,
reprezentnd dou cercuri concentrice. La micorarea nlimii dinilor,
se reduce volumul golurilor dintre dini, ceea ce nu este de dorit,
ndeosebi la debitarea cherestelei de grosime mare i cu avansuri
mari pe dinte. Rezistena la uzur a tiului dinilor este determinat
de calitatea oelului i de valorile unghiulare, care depind de
materialul din care se confecioneaz discul, de lemnul care se
debiteaz, de starea lui, uscat, umed, ncleiat, de regimurile de
tiere alese i altele.Pentru debitarea longitudinal a lemnului se
utilizeaz discuri circulare, cu dantura din fig. 58. La un astfel
de profil al dinilor, unghiul de degajare nu poate fi mrit peste
20-25, pentru a nu slbi vrfurile dinilor, iar la un unghi de aezare
mare, forele de tiere acioneaz defavorabil asupra vrfului dintelui.
Cele mai bune rezultate la tierea n lungime a lemnului se obin la
profilurile II i III ale dinilor, iar la tierea transversal, la
profilul VI. Micorarea numrului de dini la discurile circulare,
provoac reducerea cheltuielilor de energie i a forelor de tiere, n
acelai timp ns se nrutete calitatea suprafeelor debitate i crete
pericolul de recul, de azvrlire a materialului debitat. Snt
cunoscute mai multe construcii de discuri circulare plane cu numr
redus de dini, totui principiul lor de funcionare este unul i
acelai. In vederea mririi rezistenei la tiere a dinilor discurilor
circulare, s-a trecut la aplicarea prin lipire de plcue din carburi
metalice pe feele de degajare ale dinilor. La baza produciei
circularelor armate cu plcue din carburi metalice a stat reducerea
numrului de dini i mrirea vitezelor de tiere. Plcuele din carburi
metalice se aplic frontal la pnzele pentru debitare longitudinal
sau lateral i pentru debitarea transversal. Formele i dimensiunile
plcuelor din carburi metalice pentru debitarea longitudinal i
transversal a lemnului nu snt identice i snt determinate de forma i
valorile unghiulare ale dinilor.Alegerea discurilor si stabilirea
regimului de taiere. In conditii concrete de debitare trebuie
folosite ferestraie cu D minim deoarece acesta permite reducerea
consumului de putere, micsorarea latimii taieturii si a
ceaprazului. Ferestraiele cu diametre mici sunt mai stabile in
lucru, dau suprafata taieturii de calitate superioara dintii
acestora se ascut mai usor ce usureaza si indreptarea
ferestraielor.Diametru minim poate fi calculate: 1. Cu arboreal de
ferestrau asezat in partea de jos - Dmin = 2(H+C+10) mm, cu
arboreal in partea de sus - Dmin = 2(H+r+5) mm. unde: H - grosimea
materialului de debitare; C - distanta minim de la suprafata de
lucru la axa arborelui de ferestru; r - raza aibelor ( flanelor)
pentru fixarea ferestraului (mm),(dflan = 56 mm, pentru un singur
disc; dflan = 69 mm, pentru mai multe discuri); La alegerea Dmin se
ea in consideratie ascutirea repetata (D=Dmin+2, - rezerva la
ascutirea repetata =25 -50mm). Fixarea discurilor pe arbore se face
cu 2 flane ( aibe ) si cu o piulita cu sensul de stringere pe axul
filetat invers sensului de rotatie a discului. Montarea discului se
va face cu respectarea unor conditii : 1. discul va fi
perpendicular pe axul port scula; 2. flansele de fixare vor presa
discul pe toata suprafata; 3. sa fie corect reglat in raport cu
pozitia mesei si grosimea materialului de prelucrat; 4. discul sa
nu fluieze, alunece intre flane.Alegerea regimului se face dupa
urmatoarele contiii: 1. stabilirea diametrului minim; 2. salculul
vitezei de taiere (V); 3. salculul vitezei de avans (Umax):
Cerintele fata de discurile circulare : 1. sa fie indreptat,
partea central trebuie sa fie ceva mai slabita prin lovituri cu
ciocanu aplicate pe ambele parti ale discului asezat pe nicovala (D
de la 250 in sus); 2. Dinti de ferestrau plat trebu ceaprazuiti,
adica virfurile lor trebu indoite alternativ, marimea ceaprazului
pe una din parti constituie 0,3 0,5 nm,(pentru debitarea in lung a
lemnului uscat de foioase tari au un ceapraz mai mic si pentru
debitarea lemnului de rasinoase si de foioase proaspat taieate au
un ceapraz mai mare); 3. ascutirea corecta si bine a dintilor (nu
se admit bavuri mari si virfuri indoite); 4. ferestraiele care nu
au un dinte sunt rebutate.
8. Cutite de rindeluit si frezat longitudinal. Pregatirea
cutitelor de lucru.
Cutitele sunt scule care servesc la prelucrarea prin aschiere a
pieselor din lemn prin rindeluirea plana rindeluirea la grosime pe
canturi prin strungire, razuire, daltuire, taiere plana a
furnirelor. Actionarea cutitului care produce aschierea asupra
piesei de prelucrat se manifesta prin: 1. adincirea cutitului in
materialul lemons al piesei de prelucrat; 2. ingrosarea stratului
devenit aschie; 3. incovoierea si evacuarea aschiei; Toate aceste
aspect ale procesului de aschiere se produc datorita miscarii
relative a cutitului fata de piesa si faptului ca duritatea
taisului cutitului este mai superioara. Aschiile apar ca un efort
al deformarii si deplasarii succesive a straturilor de lemn fata de
taisul cutitului. La masinile de frezat longitudinal se folosesc
cutite plane: 1. Cutite subtiri (masina de indreptat) crearea unei
suprafete plane ( rugozitatea se micsorea, fig.180), pentru speci
moi unghiul de aschiere 30 320, speci tari 35 400. Valoara latimi
cutitului se poate determina in functie de diametrul arborelui pe
care se monteaza si de numarul lacasurilor pentru cutite:
B = 0,3 x D z = 2 4 locasuri;
B = 0,2 x D z = 6 locasuri; 2. Cutite groase (masina de
rindeluit la grosime) cu gauri sau crestaturi pentru fixarea cu
suruburi in arboreal port cutit, care trebuie sa fie identice ca
forma si dimensiuni la acelasi cutit si asezate perfect simetrice
fata de mijlocul cutitului. Cu grosimea - 10mm;
B-latimea-80,90,100,110,120,125mm; L - 310 aprox. 910mm; -40 20 se
executa din otel carbon de scule sau oteluri aliate. Pregatirea
cutitelor de lucru. 1. cutitele trebuie sa fie bine ascutite si
echilibrate; 2. nu se permit destratificari, goluri, stirburi
bavuri si urme de coroziune. 3. la cutitele subtiri se admite o
diferenta de grosime de 0,05mm pe lungimea cutitului la cele groase
pina la 0,1mm. Abaterea muchiei taietoare de la liniaritate nu
trebuie sa depaseasca limita de 0,025mm pe 100mm la lungimea
acestuia. 4. cutitele perechi trebuie sa aiba aceiasi masa iar
centrele lor de greutate trebuie sa se afle la aceeasi distant de
la capetele cutitelor. Aceasta inseamna ca ambele jumatati ale
fiecarui cutit pereche trebuie sa aiba deasemenea aceeasi masa.
Masa cutitelor perechi si pozitia centrelor lor de greutate se
verifica prin cintarire pe cintare de echilibrare. 5. suruburile,
penele si alte elemente ale arborilor port cutit care intra in
garniture trebuie sa aiba si ele respective aceeasi masa; 6. daca
in procesul lucrului arboreal port-cutit incepe sa vibreze e
necesar sa se restituie cutitele in sectia de ascutit scule pentru
verificarea echilibrarii; 7. instalarea si fixarea cutitelor pe
arboreal port-scula;
Conditiile de baza ale unei montari corecte a cutitelor in
arbori sunt: a) cutitele trebuie sa fie fixate sigur pe arbore, si
sa adere pe peretii locaselor pe toata suprafata; b) muchia
taietoare trebuie sa depaseasca periferia arborelui cu 0,75 - 1 mm;
c) taisul tuturor cutitelor trebuie sa descrie in rotatie un
cilindru cu aceeasi raza; d) arborii port cutite trebuie sa fie
echilibrati dinamic, in caz contrar se produc vibratii la
prelucrare. Pentru verificarea preciziei de montare a cutitelor in
arboreal port-scula se folosesc diferite dispositive si anume: 1.
cu ajutorul unei rigle din lemn masiv asezind rigla pe masa din
spate: prin rotirea capului port-scula trebuie ca virful cutitelor
sa fie tangent la suprafata inferioara a riglei. Rigla se
deplaseaza in minimum 3 puncte pe lungimea cutitului (0,3;
0,8-0,15mm); 2. cu dispozitiv cu ceas cu cadru; 3. cu dispozitiv cu
electromagneti (instalarea rapida a cutitelor);
Pentru verificarea pozitiei cutitelor pe capetele port-cutit in
afara masinii este folosit un sablon, se aseaza direct pe capul
port-cutit, surubul se roteste pina cind intra in contact cu
cutitul si se fixeaza cu contrapiulita, apoi sablonul se deplaseaza
pe capatul opus al cutitului si se verifica. Verificind pozitia
muchiilor taietoare cutitele se fixeaza definitive pe arbore.
Buloanele trebuie insurubate incepind de la mijlocul arborelui spre
margini. Fixind cutitele se concteaza masina si cind arboreal a
dezvoltat turatia necesara masina se deconecteaza, suruburile se
string inca odata cu cheia si dupa examinarea cutitelor masina
poate fi considerata gata de functionare.
9. Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor estetice.
Utilajul folositFurnirele estetice sunt foi subtiri de lemn cu
aspect decorativ avind grosimea de la 0,4 - 1mm, obtinute prin
taiere plana sau derulare excentrica a bustenilor de diferite
specii.Clasificarea 1. dupa aspectul furnirului : a) furnir
tangential- debitat in plan tangential la inelele anuale; b) furnir
radial sau semiradial-debitat in plan perpendicular sau aproape
perpend. pe inelele anuale. 2. dupa defectele naturale: defecte de
prelucrare, dimensiuni si calitatea I, II, III. furnirele estetice
se produc in grosimi de 0,4;0,6;0,7;0,8;1,00 mm; lungimi - 60; 100;
120; 165 mm; latimea - 8;14 mm;Procesul tehnologic 1.Sectionarea
bustenilor - taierea bustenilor la anumite lungimi in functie de
deschiderea masinilor de taiat plan orizontal (2,6; 3,3; 4 m),
elimininduse si defectele neadmise (corogire, rasucire, crapaturi
etc); 2.Fasonarea - taierea in lung a bustenilor pentru obtinerea
unei anumitor forme a acestora, sverturi sau segmenti (ferestraie
panglica orizontale), prin fasonare se optin fete plane care
asigura stabilitatea busteanului pe masa masinii de taiat plana,
fata de directiile fibrelor, taierea in lung poate fi tangential,
radial si semiradiala; 3.Tratarea termica a prismelor - se
urmareste plastificarea (inmuierea) sub influienta umeditatii si
temperaturii, scopul plastifierii este obtinerea unor furnire
netede cu eforturi de taiere mici, fara crapaturi si fara smulgeri
de fibre. Procesul de tratare poate fi cu abur (higrotermic) sau cu
apa calda (hidrotermic)si se efectuiaza in bazine speciale din
beton, timpul de tratare poate fi de la 1-3zile in functie de
specie, dimensiuni, etc;4.Cojirea prismelor - pentru a evita
degradarea cutitului (busteanul se curata manual cu cutitoaie sau
mecanizat cu masini special prin frezare sau prin taiere);5.Taierea
plana - consta in taierea transversala a prismelor prin deplasarea
in plan orizontal a cutitului pentru obtinerea unei foi subtiri.
Prisma de lemn se ridica cu o grosime de furnir la cursa de
intoarcere a saniei port cutite. Calitatea furnirului obtinut
depinde de pozitia cutitului si a barei de presiune care exercita o
forta de presare asupra furnirului, unghiul optimal de instalare a
barei fata de cutit = 420. Marimea presiunii a barei depinde de
specia lemnului si grosimea furnirului. Marimea presiunii se
caracterizeaza cu marimea de presare a aschiei: = ( h - hfantei)/h
*100%; h - grosimea furnirului. Pentru optinerea furnirelor cu
suprafata netede, cutitele se fixeaza sub un unghi de 5-120 fata de
prizma. 6.Usacarea furnirului. Scopul uscarii furnirului este
indepartarea apei din furnir pentru a le aduce la umiditatea (W)
corespunzatoare utilizarii (W=15%) prevenind astfel atacul de
mucegai si decorarile, ca urmare se poate face pe cale naturala, in
camere de uscat sau pe cale artificiala in instalatii mecanice de
uscare. Uscarea artificiala se face prin trecerea furnirului de-a
lungul uscatorului sub influienta de aer cald, cel mai utilizat
este cel cu duze cu transportor pe banda (aerul este suflat din
duze aproape perpend. pe furnir). In cazul necorespunderii
regimului de lucru pot aparea defecte ca: - ondularea furnirului; -
craparea la capete sau uscarea neuniforma a acesuia. 7.Taierea si
sortarea furnirului. Taierea este operatia de indreptare a
canturilor, a foii de furnir asezat in pachete si de prelucrare,
neadmise de STAS. La eliminarea defectelor trebuie sa rezulte
suprafete cit mai mari si pierderi cit mai mici. Operatia se
executa cu foarfeca ghilotina. Dupa taiere pachetele se leaga cu
sfoara de cinepa in numar de 12, 24, 32; 8. Depozitarea, ambalarea
si expedierea furnirului. Se depoziteaza in incaperi uscate in
stive continind furnir din aceeasi specie, grosime si clase de
calitate. Furnirul estetic se livreaza deobicei neambalate.
Expedierea furnirului se face cu transportorul care trebuie sa fie
uscat, curat.
10.Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor tehnice.
Utilajul folosit.Furnirele tehnice snt foi subiri de lemn cu
grosimea de 0,3-4 mm, obinute prin derulare centric, folosite la
fabricarea placajelor, panelelor, lemnului stratificat,
ambalajelor, produselor mulate i la acoperirea diferitelor plci pe
baz de lemn. se clasific n: furnire de rinoase, fag, stejar,
mesteacn, anin, plop, tei, - pentru placaj. furnire de fag, stejar,
tei - pentru panel; furnire de fag pentru lemn stratificat i PAL
extrudat.n funcie de defectele naturale i de prelucrare, se
clasific n patru clase de calitate: A, B, C i D. Cele mai uzuale
grosimi ale furnirelor tehnice snt: 0,5; 0,8; 1,1; 1,5; 2,1; 3,1
mm.Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc furnirele
tehnice snt:- s aib grosime uniform pe ntreaga suprafa;- s nu
prezinte crpturi mari, asperiti i ondulaii pronunate.- umiditatea
fiilor i foilor de furnire tehnice trebuie s fie de 10-12%-
depozitarea furnirelor tehnice se face n ncperi nchise, stivuite pe
platforme sau palete, dup specie, calitate i dimensiuni. Furnirele
tehnice se transport cu mijloace de transport curate, uscate i
acoperite sau n conteinere.Procesul tehnologic a furnirelor
tehnice: 1.Tratarea termica a bustenilor: temp 30-700 C, se
urmareste plastificarea (inmuierea) sub influienta umeditatii si
temperaturii, scopul plastifierii este obtinerea unor furnire
netede cu eforturi de taiere mici, fara crapaturi si fara smulgeri
de fibre. Procesul de tratare poate fi cu abur (higrotermic) sau cu
apa calda (hidrotermic)si se efectuiaza in bazine speciale din
beton. Timpul de tratare poate fi de la 1-3zile in functie de
specie, dimensiuni, etc.
2.Sectionarea bustenilor: prin sectionarea bustenilor se obtin
butucii in lungimi corespunzatoare dimensiunilor produselor
(placaj, panel, lemn stratificat) lungimea bustenilor 2,35; 2,6;
2,2; 1,45; 3.Cojirea butucului. nainte de a se introduce n
fabricaie, butucii se cur de coaj si liber, pentru a ndeparta
nisipul i alt impuriti care ar deteriora cuitele precum si pentru a
evita nfundarea spaiului dintre bara de presiune i cuit la mainele
de derulat. Operaia se efectuiaz manual cu ajutorul cuitoaielor,
sau mecanic, cu masini ce lucreaz prin frezarea, la fel ca la
cojirea butucilor de la fabricarea furnirelor estetice. Detectarea
corpurilor metalice se face cu aceleai dispozitiv ca i pentru
prismele din care se debiteaz furnirele estetice. Incluzsiunea
metalic detectata nainte de derulare se elimina prin cioplire sau
prin secionare, tinduse din butuc zona care contine corpul metalic.
4. Derularea furnirelor: operatia de derulare se executa la derular
si are ca scop obtinerea unei foi subtiri continua de furnir si se
realizeaza prin rotirea butucului 1 in jurul axei sale, in fata
unui cutit 4 care se avanseaza spre butuc cu o distanta egala cu
grosimea furnirului, la fiecare rotatie a butucului. Procesul
derularii furnirelor decurge astfel- butucul este adus si centrat
intre rozetele de stringere ale derulorului si se comanda
stringerea acestora; - se curate butucul de impuritati cu ajutorul
unei perii de sirma si se fixeaza distant dintre bara de presiune 3
si cutit 4 in functie de grosimea furnirului; - se comanda miscarea
de rotatie a butucului incepind astfel procesul de derulare. Din
derulor rezulta : fisii neutilizabile, utilizabile, covor continuu
de furnir si o rola. Rotatia butucului este miscarea de aschiere,
iar miscarea cutitului - miscarea de avans. Viteza de aschiere v =
(*D*n) / (60*1000), n - rotatia butucului intro min; D-diametru
butucului in momentul dat.; v - nu este constanta, se micsoreaza de
la Dinitial spre Dfinal al butucului. (d a rolei va fi egala cu d a
rozetei). voptim = 1 3 m/s; Viteza de avans U = ( h*n )/1000, h -
grosimea furnirului derulat; n -numarul de rotatii a
busteanului;Calitatea furnirului derulat depinde in mare masura de
gradul de presare a barei de presiune. Se recomanda ca bara de
presiune sa actioneze de la inceputul derularii pentru optinerea
furnirelor cu o grosime uniforma, chiar la primele rotatii ale
butucului. 5.Croirea furnirelor tehnice - covorul de furnir dupa
derulare este croit in dimensiuni :- foi de furnir longitudinale
2080/1470; 2280/1440 (cu supradimensiuni pentru taierea la format a
produselor plus adios la contragere a furnirelor perpendicular pe
directia fibrelor). - foi de furnir transversal : 1330/2200;
1330/2530, furnirele pot fi croite si umede si uscate. Exista 2
metode de croire: 1. dupa derulor se instaleaza un transportor sau
mese; 2. covorul de furnir dupa derulare este infasurat pe bobine
care se aduc la foarfecele de croit (Viteza de croire la foarfeca
-1.4m/s) 6.Uscarea furnirelor - eliminarea apei din furnir pina la
W final 6-10%, pentru a putea evita degradarea si pentru a putea fi
prelucrat. Regimul de uscare, parametrii (temp si durata de
trecere), se aleg in functie de umiditate, specie si grosimea
furnirului. Uscarea se petrece in mers continuu. Defecte de
uscare:1)crapaturi la capetele foilor; 2) crapaturi la mijloc; 3)
ondularea marginilor; 4) imprimari; 5) umiditatea neuniforma; 6)
zone de umiditate diferite pe suprafata; 7) sortarea furnirelor
dupa cele 4 clase:Sortarea se efectuieaz foaie cu foaie, formind
pachete pe platforme separate, dupa urmatoarele criterii: format
(lungime i lime), grosime i specie. Repararea defectelor, imbinarea
fisiilor de furnire inguste, sortarea pe clase in functie de
frecventa si marimea defectelor precum si in functie de numarul si
marimea peticilor aplicate se clasifica A,B,C,D.
11.Procesul tehnologic de fabricare a pacajelor. Schema
functionala a presei hidraulice.Placajul este o plac obinut prin
ncleierea unui numr impar de furnire, cu fibrele orientate sub un
anumit unghi (30, 45, 60, 90), cel mai obinuit tip de placaj fiind
cel cu straturile vecine cu fibrele orientate la un unghi de 90,
numit placaj normal.Placajele se clasific dup mai multe
criterii:dup direcia fibrelor straturilor exterioare de
furnir:longitudinal, transversal, ptrat; dup structur, placajul
poate fi: normal, de construcie echilibrat, stelat, omogen, mixt;
dup specia lemnoas a furnirelor componente, placajul poate fi
fabricat din: foioase tari, foioase moi, rinoase, specii exotice;
dup domeniul de utilizare, placajul este: de uz general, special,
pentru lucrri de interior, pentru lucrri de exterior, pentru
vagoane de marf acoperite, de aviaie etc. Placajul de fag pentru
lucrri de interior se produce n urmtoarele dimensiuni: Lungime x
lime, n mm: 1530 x 1530; 1830 x 1220; 2000 x 900; 2000 x 1220; 2000
x 1250; 2200 x 1220 i 2440 x 1220 (uzual fiind formatul 2000x1250).
Grosimi, n mm: 3,0;4,0;5,0;6,0;7,0;8,0;9,0;
10,0;12,0;15,0;18,0;20,0;22,0 i 25,0 (grosimea de baz fiind 4,0).
Acest sortiment de placaj se poate executa n zece clase de
calitate, care rezult din combinaiile calitative ale celor dou
straturi exterioare de furnir (A,B,C,D),
(A-A;A-B;A-C;A-D;)(B-B;B-C;B-D;)(C-C;C-D;)(D-D)n general, placajul
este un material cu densitate redus, cu elasticitate i stabilitate
dimensional mai mare ca a lemnului masiv, fiind un material mult
folosit.Procesul tehnologic al placajului pentru interior. O
caracteristic a placajelor, n special a celor pentru lucrri de
interior, o constituie faptul c prin absorbie de ap, plcile i
schimb dimensiunile. Din aceast cauz snt protejate atunci cnd snt
folosite n medii umede sau vin n contact direct cu apa. Incleierea
furnirelor i asamblarea pachetelor. Pentru ncleiere se folosesc
adezivi ureoformaldehidici (urelit P) i pe baz de
fenol-form-aldehid. Pregtirea soluiei adezive const n dozarea
componentelor pe baza unei reete i amestecarea acestora pn la
omogenizare (n malaxoare). Aplicarea soluiei de clei pe furnirele
de miez se execut la maini de ntins clei (cu cilindri de aplicare i
cilindri de dozare). Asamblarea pachetelor const n aezarea pe o
tabl de aluminiu a unui furnir de fa peste care se aaz miezul uns
cu clei, apoi, din nou, un furnir de fa, peste care se aaz a doua
tabl de aluminiu. Tablele de aluminiu uureaz ncrcarea i descrcarea
placajelor i ajut la evitarea murdririi platanelor presei i a
placajelor. La aezarea furnirelor se va avea n vedere realizarea
unghiului de 90 ntre direcia fibrelor furnirelor vecine. Presarea
placajelor. Presarea se execut n prese hidraulice multi-etajate
avnd platanele nclzite cu abur sau cu ap supranclzit. Operaia are
loc sub influenta simultan a temperaturii si a presiunii. Durata de
presare este n funcie de felul adezivului i grosimea placajului,
stabilindu-se astfel 3-4 min. Condiionarea placajelor. Operaia se
realizeaz n ncperi speciale i const n rcirea lent a produsului i
realizarea unei umiditi uniforme, corespunztoare umiditii relative
a mediului ambiant. Tierea la format. Formatizarea placajului const
n tierea marginilor pentru obinerea formatelor din STAS sau a
formatelor solicitate la export. Repararea placajelor cu defecte
este de a corecta prin chituire unele defecte: crpturi cu limea la
baz de maxim 5mm, rosturi deschise, guri de dimensiuni mici.
lefuirea placajelor. Scopul lefuirii este ndeprtarea asperitilor, a
smulgerilor de fibre i a petelor de clei, pentru a se obine
suprafee uniforme i cu aspect corespunztor. Pentru lefuire se
utilizeaz maini de lefuit cu 3 cilindri (cu avans prin band) i
maini de lefuit cu band lat. Sortarea placajelor. La sortarea pe
clase de calitate. Dup sortare, placajul se marcheaz prin tampilare
(marca fabricii, dimensiuni, clasa de calitat). Procesul tehnologic
al placajului de exterior. Placajul de exterior are rezisten
mecanic superioar i rezisten n mediul umed mare fa de placajul
pentru lucrri de interior.Procesul tehnologic este foarte asemntor
cu cel al placajului pentru lucrri de interior, cu deosebirea c n
acest caz nu se mai fac operaiile de reparare i lefuire, produsul
fiind protejat la exterior cu un strat de clei fenolformaldehidic
(fenoplac), ncleierea furnirelor se face cu fenoplac la o anumita
temperatura si presiune. Durata de prestare este de 5 min (timp de
baz) + 1min grosimea placajului. Defectele de ncleiere snt aceleai
ca la placajele pentru lucrri de interior. Sortarea se face n dou
clase de calitate (I, II)Procesul tehnologic de fabricare a
placajelor pentru vagoane. Procesul tehnologic este identic cu cel
al placajului de exterior.Regimul de presare este identic cu cel al
placajului de exterior.Schema functionala a presei hidraulice
Fig.2.16. Organizarea locului de munc la formarea pachetelor (din
trei furnire) i presare: 1-furnir de miez; 2-main de aplicat
adeziv; 3,4-furnire de fa i de dos; 5-lift de ncrcare a presei;
6-presa PH15; 7-mas de descrcare a placajelor; 8-crucior de rcire a
plcilor de aluminiu.
12. Procesul tehnologic de fabricare a panelelor. Utilajul
folosit. Schema functional a masinii de aplicat adeziv cu
valturi.Panelul este o placa formata dintr-un miez de sipci sau
miez bloc acoperit pe ambele fete prin incleiere cu cite un strat
de furnir asezat perpendicular pe directia fibrelor miezului. 1)
dupa directia fibrelor straturilor exterioare-panelul poate fi:
longitudinal, transversal si patrat. 2) dupa specie panelul este
fag, anin, plop, tei (dupa specie mai putin pretioasa); 3) dupa
modul de combinare a straturilor de furnir panelul este de
calitate: AA, AB, BC; Panelul se executa in grosime de 16, 18, 22,
25, 30, 35, 40 mm; Formate 600 x 1600; 750 x 1980; 1000 x 1500;
1000 x 2000; 1220 x 1830; 1220 x 2200; 1220 x 2400; 1250 x 2000
mm;Procesul tehnologic: Procesul tehnologic de fabricare a
panelului este format din 2 etape: I - pregatirea miezului din
sipci de cherestea: 1. Sectionarea cherestelei - obtinerea unor
lungimi corespunzatoare lungimii panelelor si dimensiunilor
camerelor de uscare. Cherestelele sectionate la lungimea necesara
sunt asezate pe platform special pentru a trece in sectia de
uscare. Sectionarea cheresteleor se efectueaza la masinile:
ferestraie circulare de retezat ( cu pendul) 40 sania cu disc
hidraulic. 2. Usacrea cherestelei aducem cheresteaua la W finala
=8% pentru evitarea deformarii panelului asigurindu-i o buna
stabilitate,uscarea se realizeaza artificial, in camere de uscare
prevazute cu instalatii de incalzire ( calorifere din tevi cu
aripioare ), instalati de umezire ( tevi cu orifici ) si instalatie
de ventilatie ( de obicei ventilatoare elicoidale actionate
individual sau cu actionare comuna ), uscarea se mai poate efetua
si in masini de uscat. Regimulde uscare se stabileste in functie de
specie si grosimea cherestelei. 3. Rindeluirea cherestelei - se
face dupa racire pentru a se obtine suprafete netede care sa
asigure o corecta aplipire a sipcilor, una de alta, evitindu-se
formarea de goluri in interiorul placilor. Operatia consta in
luarea unui strat depe ambele fete ale scindurii un strat subtire
de lemn cu ajutorul unor cutit drepte fixate pe un arbore ce
executa o masina de rotatie, in timp ce masina executa o miscare de
avans in plan orizontal, rindeluire se executa la masina de
rindeluit cu un arbore. 4. Debitarea cherestelei in sipci.
Cheresteaua se debiteaza in sipci cu latimi corespunzatoare
grosimii miezului de panel dupa cum urmeaza: latimea sipcilor gr.
miezului ( mm )- 13,0; 13,5; 16,0; 19,5; grosimea panelului - 18,0;
19,0;22,0; 25,0; Operatia se efectuieaza la ferestraul circula
prevazut cu 10 20 pinze taietoare montate pe un ax ( la distante
egale cu latimea de debitare a sipcilor), care executa o miscare de
rotatie in timp ce scindura avanseaza in plan orizontal. 5.
Sortarea sipcilor. Sipcile fara defecte se dirijeaza direct la
masa-banda pentru alcatuirea miezului si sipci cu defecte (noduri
cazatoare,putregai,tesituri) care se elimina la ferestraie
circulare. Defectele care se admit la sipci pentru miez sunt
coloratiile crapaturile strapunse lungimea max. de 200 mm si
latimea maxima de 3 mm si noduri sanatoase concrescute. 6.
Asamblarea sipcilor - pentru miez se face pe masa banda si consta
in asezarea sipcilor una linga alta in latime si lungime formind un
panou care se stringe cu cleme metalice in vederea efectuarei
operatii. Panelul de sipci este dirijat de-a lungul mesei la un
punct unde se efectuiaza taierea la lungime cu ajutorul unui
ferestrau circular si se executa pe latimea acestuia niste santuri
in care se introduc sforile de prindere (consolidarea miezului). La
operatia de asamblare trebuie de respectat urmatoarele reguli: 1 -
sipcile de la marginea panoului miez trebuie sa aiba lungimea egala
cu a panoului sau cind sunt bucati trebuie sa fie imbinate in lamba
si uluc; 2 - Inelele anuale ale sipcilor vecine sa fie orientate in
sens invers; 3 - Inelele anuale ale sipcilor trebuie sa fie
orientate perpendicular pe fetele miezului pentru rezistenta si
evitarea deformarilor; 4 - Imbinarile sipcilor pe rindurile vecine
trebuie sa fie situate le distant de min 250 mm; 5 - sipcile sa fie
bine aplicate. II aplicarea furnirului de miez: 7. Aplicarea
adezivului si formarea panelelor. Miezul de sipci este uns cu clei
fiind trecut prin masina de intins clei cu valturi. Pachetele se
formeaza intre 2 placi de aluminiu si consta in: - asezarea pe o
placa de aluminiu a unui strat de furnir transparent de 3 - 4 mm
grosime peste care se aseaza miezul uns cu clei apoi un furnir,
peste care se aseaza a doua placa de aluminiu si se introduce in
platanele piesei. 8. Presarea panelelor - presa hidraulica t0
platanelor 100 - 1100, presiunea 8-12 daN/cm2; Durata de presare
este in functie de grosimea fetelor, natura adezivului si se
stabileste: 3-4 min (timp de baza ) + 1 min pentru fiecare mm
grosime de furnir (timpul de transmitere a caldurii de la platan
pina la stratul de clei). 9. Conditionarea si taierea la format a
panelului. Dupa presare panelele se conditioneaza in 2 etape: - o
conditionare partial aprox. 8h ; - o conditionare definitive intr-o
incapere speciala timp de 3-5 zile (t0 aer 30-350 Waer 30-35%),
dupa conditionare panelele se taie la formatul necesar la
ferestraie de formatizat. 10. Repararea panelului - scopul este de
inlaturarea defectelor care apar dupa operatia de presare:
chituire, repararea gaurilor mici si crapaturilor fine. Aplicarea
unor petici in cazul crapaturilor mai pronuntate. 11. Slefuirea
panelului - obtinerea unor suprafete cit mai netede fara
neregularitati. Operatiea se efectuieaza la masina de slefuit cu
cilindri sau banda lata. 12. Sortarea dupa calitate la sortarea
panelelor pe clase (AA,AB,BC), se au in vedere conditiile
admisibile a defectelor din STAS 1575-88,precum si conditile
speciale pentru export,dupa sortare placile se marcheaza prin
stampilare ( marca fabrici, calitatea, grosimea, STAS). 13.
Depozitarea, ambalare, expedierea. Depozitarea in magazii curate si
uscate ( TEMPERATURA 1030 0 C si umeditatea relativa a aerului 40
70 %), stivele trebuie sa contina placi de aceeasi dimensiuni si
clasa de calitate si sa fie asezate pe platform perfect plane.
Panelul se livreaza neambalat, insa la cerere se poate ambala in
conformitate cu prevederele STAS 7831-87 sau coresunzator cu
conditile tehnice pentru export. Expedierea placilor se face cu
mijloace de transport curate, acoperite si uscate.
13.Notiuni de proces de productie. Structura procesului de
productie.Def 1: Cuprinde totalitatea activitatilor care se
desfasoara in cadrul unei unitati economice in scopul executarii de
produse. Def 2. Reprezinta totalitalea activitatilor desfasurate cu
ajutorul mijloacelor de munca si proceselor natural care au loc
prin transformarea organizata al obiectelor muncii. In general
procesul de productie consta in actiunea pe care o exercita forta
de munca prin intermediul mijloacelor de munca asupra obiectelor
muncii in vederea obtinerii anumitor produse.
Deci pentru organizarea procesului de productie sunt necesare
urmatoarele elemente interdependente: Obiectele muncii(material
prima,auxiliara); Mijloacele de munca (masini,instalatii,linii);
Forta de munca adica muncitorii. Procesele naturale - in care
asupra obiectului muncii actioneaza factorii naturali fara
interventia omului (uscarea,racirea,fermentarea);Procesul de munca
- sunt procese realizate datorita interventiei omului a
muncitorului; Procese de baza - totalitatea actiunilor exercitate
de muncitori asupra materiei prime in urma carora acestea se
transforma in productia de baza a intreprinderii; Procese
tehnologice - totalitatea actiunilor exarcitate de muncitorii
asupra obiectelor muncii in urma carora acestea isi schimba
forma,dimensiunile, infatisarea sau structura molecular
(transformarea bustenilor in placaj,traverse,doage); Procese de
manipulare,dep lasare - totalitatea actiunilor exercitate de
muncitor asupra obiectelor muncii in scopul dea le deplasa si
manipula in mod succesiv sau paralel cu executarea procesului
tehnologic pina la momentul cind acestea devin productie finite;
Procese auxiliare - totalitatea actiunilor menite sa asigure
desfasurarea normala a proceselor de baza prin mentinerea in stare
de functionare a uneltelor instalatiilor a utilajelor folosite in
procesul de productie si asigurare cu material prima si material a
locului de munca; Procese de deservire tehnica - totalitatea
activitatilor efectuate de muncitor cu scopul de-a pregati si a
intretine in stare de functionare a uneltelor, utilajelor,
dispozitivelor special pentru executarea, deplasarea manipularea a
obiectelor muncii. Procesul de deservire a materialelor -
totalitatea actiunilor efectuate cu scopul de-a asigura procesele
de baza cu obiectele muncii, mijloace de munca, material auxiliare;
Procese anexe - activitati menite sa asigure valorificarea
deseurilor lemnoase prin executarea diferitelor produse (productia
de lazi sau productia PAL, PFL), in vederea organizarii productiei
si a muncii atit procesele de baza cit si cele auxiliare si anexe
sunt formate din operatii, faze, treceri, manuiri si miscari.
Operatii - o parte a procesului de productie care se executa
neintrerupt de catre unul sau mai multi muncitori aflati pe acelasi
loc de munca actionind asupra unui obiect de munca sau a mai
multora deodata cu mina libera sau cu ajutorul anumitor unelte de
mina. Se caracterizeaza si se identifica prin urmatorii factori
constant: obiectele muncii; mijloacele de munca; locul de munca;
executantii si caracterul lucrarii. In general cind se schimba
obiectele muncii sau alt factor se schimba si operatia. Dupa
caracterul lucrarilor operatiile pot fi: operatii tehnologice;
operatii de deplasare; operatii de control; operatii de sortare.
Dupa modul de executie operatiile pot fi: manual; manual mecanice;
automate. Faza - reprezinta o parte a operatiei prin care obiectele
muncii sufera o singura transformare tehnologica; Trecerea -
reprezinta o parte a fazei de munca ce se repeat identic ;Manuirea
este o parte a fazei care consta in executarea unei actiuni
separate, a unei grup de miscari de catre un muncitor in vederea
prelucrarii materei prime; Miscarea este o parte componenta a
minuirii si consta in deplasarea obectelor sau a muncitorului in
vederea fixari pe masina sau desprinderii depe masina.
Tipul proceselor de productie: structura fiecarui tip de process
de productie depinde de mai multi factori care sunt determinate de
caracteristicile tehnico-economice specifice: structura procesului
tehnologic; gradul de specializare a locului de munca si al
utilajului; calificarea muncitorilor; perfectionarea mijloacelor de
productie; frecventa fabricarii diferitelor produse; Fiecare tip de
productie se caracterizeaza prin: cantitatea de produse executate:
prin gradul de stabilitate al sortimentului. Cu cit sortimentul
este mai stabil cu atit creste si productia fiindca se elimena
diversele intreruperi ce apar cu ocazia schimbarii sortimentului.
Dupa natura si cantitatea produselor se disting urmatoarele tipuri
de productie:1. productia individuala sau bucata - in care se
executa produse la comanda cite o bucata sau un numar redus de
bucati, acestui tip de productie este characteristic ca se executa
un singur produs si nu mai mult in paralel. Procesul tehnologic
este neorganizat productivitatea muncii este scazuta iar pretul de
cost este mare, productia se executa manual sau la masini simple
universal, nomenculatorul de produse este foarte variat iar volumul
de productie este foarte mic;2. productia in serie - se executa
intr-un numar mai mare de bucati in serii de diferite marimi dar de
acelasi fel, caracteristica acestei productii este faptul ca
produsele se executa succesiv si paralel in serie care se repeat
periodic. Nomenculatorul de piese este relaiv redus in comparative
cu productia individuala. Marimea seriei depinde de capacitatea de
productie a sectiei respective de unitate de produse planificate
intr-o perioada corespunzatoare de numarul de schimburi, de numarul
zilelor lucratoare, deasemenea marimea seriei depinde de cererea
produsului pe piata. La productia de serie se folosesc dispositive,
unelte, masini special dar si unele universale. Productivitatea -
mare decit productia individuala si pretul de cost mai mic; 3.
productia de masa - este caracteristic fabricarea constanta a unui
nomenculator redus de produse sau a unui singur produs da in
cantitati foarte mari. Locurille de munca sint specializate pentru
executarea unei singur operatii sau a unui numar redus de operatii,
se folosesc masini, utilaje, aggregate, linii specializate cu un
randament mare care permit obtinerea unui nivel inalt de mecanizare
si automatizare al lucratorilor. Se utilizeaza cele mai modern
metode de organizare a productiei si a muncii. Lot - este alcatuit
dintru-n numar de piese identice constructive si tehnologic care se
prelucrareaza folosind acelasi timp pentru pregatirea si incleerea
operatiilor. Organizarea procesului de productie: reprezinta
ansamblu de activitati care privesc reunirea in acelasi timp si in
acelasi spatiu a elementelor component ale unui process de
productie pe baza planului de productie a tehnologiei existente si
normativelor in scopul realizarii produselor sau a serviciilor
planificate de calitate inalta si cu cheltuieli minime de
organizare. Organizarea productiei se dasfasoara sub 2 aspecte
importante: 1) organizarea productiei in timp - care include
urmatoarele activitati: - Stabilirea ciclurilor de productie; -
Divizarea planului de productie pe sectii ateliere, formatiuni de
lucru tinind cont de ciclu de productie; - Programarea operative a
productiei adica stabilirea formei prelucrarii reperelor pe fiecare
loc de munca. 2) organizarea productiei in spatiu - cuprinde
urmatoarele activitati: - Amplasarea optima a sectiilor,
sectoarelor si a locurilor de munca; -circulatia rationala a
obiectelor muncii. Verigele organizarii productiei sunt: locul de
munca; zona tehnologica (un grup de locuri de munca) care
efectuiaza aceleasi operatii tehnologice; sectia de productie adica
mai multe zone tehnologice. Principiile organizarii procesului de
productie: Pentru a crea premizele favorabile indeplinirii
eficiente a planului de productie (cantitativ, calitativ si la
termen) pe baza carora intreprinderile industriale isi desfasoara
activitatea. La organizarea productie trebuie respectate
urmatoarele principii de baza : 1. Principiul proportionalitatii-
urmareste existent aceleasi concordante in ceeea ce priveste
cantitatea de productie obtinute intro unitate de timp la fiecare
veriga daca nu se respecta acest principiu el duce la realizarea
frinarii productiei realizarii; 2. Principiul ritmicitatii - pe
fiecare veriga a organizarii productiei trebuie sa fie respectata
aceeasi viteza de fabricatie; 3. Principiul paralelismului -
potrivit carora lucrul efectuat la mai multe locuri de munca in
paralel intrun anumit moment asupra diferitelor parti component ale
unui produs asigura specializarea locurilor de munca si reducerea
ciclului de productie; 4. Principiul liniei drepte - in circulatia
produselor trebuie asigurat cel mai scurt traseu adica in linie
dreapta fara intoarceri si fara sa se intersecteze traseile
diferitelor produse. 5. Principiul continuitatii - impune reducerea
la minium intreruperea in organizarea productiei.
14. Structura procesului tehnologic. Debitarea elementelor din
lemn masiv. Utilajul folosit la debitarea lemnului masiv.Proces
tehnologic - este acel proces in cadrul caruia material prima si
materialele se transforma nemijlocit in semifabricate sau produse
finite care formeaza productia de baza a intreprinderii. Procesul
tehnologic dupa gradul de inzestrare tehnica se poate executa pe
cale manuala sau mecanica. Procesul tehnologic depinde de
constructia articolului de material folosita de utilajul folosit,
de calificarea muncitorului.Procesul tehnologic este compus din
urmatoarele elemente:1. Operatia - este acea parte a produsului
tehnologic care cuprinde actiunile intreprinse asupra obiectelor
muncii pe un anumit loc de munca prevazut cu anumite utilaje si
unelte de munca. Operatia are ca efect schimbarea formei si a
dimensiunilor materiei prime prelucrate. Dupa modul cum se executa
operatiile pot fi: - manual; manual-mecanic; mecanizate; automate;
Operatiile pot fi: 1. de trecere ( material prima-scula
aschietoare); 2. pozitionale scula aschietoare-materia prima);2.
Faza este partea operatiei prin care obiectele muncii sufera o
singura transformare tehnologica.3. Minuirea este o parte a fazei
care consta in executarea unei actiuni separate sau a unui grup de
miscari de catre un muncitor in vederea prelucrarii materiei
prime.4. Miscarea este o parte componenta a minuirii si consta in
deplasarea obiectului sau a muncitorului in vederea fixarii pe
masina sau desprinderii de masina.Organizarea productiei in flux
reprezinta una din metodele de baza in organizarea muncii care
consta in desfacerea procesului de productie pe operatii si
sincronizarea acestora.Caracteristicile principale ale unei linii
in flux :- Amplasarea locurilor de munca in spatiu potrivit
succesiunii normale a operatiilor in procesul tehn.- Continuarea si
ritmicitatea procesului de productie.- Sincronizarea operative in
vederea executarii lor simultane.Structura procesului tehnologic :
aceasta depinde de materia prima folosite la fabricarea mobile, de
constructia mobilierului si utilajului folosit.Proces tehnologic:
materia prima (lemn masiv, PAL, PFL); semifabricat + adaos la
prelucrarea mecanica + adaos la umeditate; - prelucrarea
semifabricatelor curate (Rz prelucrarea pe suprafata opusa
(rindeluirea, slefuirea cu banda lata).
2. Asezarea si prelucrarea pe aceiasi suprafata (de
indreptat)
3. Asezarea pe o suprafata, prelucrarea pe alta (de burghiat
orizontal)
4. Asezarea a 3 suprafete cu fixarea piesei in dispositive
(cepuirea, de frezat de sus)
5. Asezarea pe 2 suprafete prelucrarea celorlalte (de frezat pe
4 fete, de strungit)
Pentru obtinerea semifabricatelor cu precizie inalta, forma
geometrica corecta, la prelucrarea mecanica se folosesc tehnologii
tipice :1. Prelucrarea fetei si cantului la 900 masina de indreptat
prelucrarea la grosime, latime masina de rindeluit
2. Fata si cant 900 masina de indreptat 2 suprafete la masina de
frezat longitudinal pe 4 fete
3. O fata masina de indreptat 3 masina de frezat pe 4 fete
4. Pe 4 fete masina de frezat longitudinal pe 4 fete
Defecte la prelucrarea mecanica a semifabricatelor din lemn :1.
Indreptarea insuficienta scama, suprafata aschioasa, umiditatea
ridicata : cutite uzate, rindeluirea inpotriva directiei
fibrelor.2. Lungimea diferita a valurilor pe suprafete prelucrate :
montarea cutitelor in arbore gresit, nu este echilibrat arboreal
port scula.3. Rindeluirea neuniforma: vibrarea masinii.4. Rupture
de fibre : cutite uzate, grosimea aschiei mari5. locuri
nerindeluite pe suprafata semifabricatului : avansul neuniform sau
slab. Taisul cutitului nui drept, nu este montat uniform in arbore,
axa arborelui nu este parallel cu suprafata mesei.6. Arsuri -
Blocarea avansului cind arboreal se roteste.
Cepuirea operatia de frezare a cepurilor si scobiturilor de
diverse forme si dimensiuni fixe sau demontabile a elementelor din
lemn masiv :-la masina de frezat de jos cu carucior-masina de
cepuit pentru rame (uni si bilateral)-masina de cepuit pentru
sertare (uni si bilateral).Proces tehnologic - totalitatea
operaiilor ce contribuie la schimbarea formei, dimensiunilor,
materiei prime ntr-o anumit ordine.Dup uscarea materiei prime se
trece la debitare n rigle sau alte elemente, dup debitarea brut
urmeaz ndreptarea, rindeluirea la grosime, sau profilarea
elementelor printr-o singur trecere sau mai multe cu sau fr lefuire
i retezarea la dimensiuni date.Piesele cu un profil geometric
determinat se supun unui control i prelucrrii n continuare cu
ajutorul dispozitivelor. In continuare se solicit guri, cepuri,
scobituri, frezri, lefuiri (elementele se prelucreaz
individual).Elementele apoi se asambleaz n complexe.
17.Scopul si tipurile de finisare. Pregatirea suprafetelor
pentru finisare. Materiale folosite.Primele procedee de aplicare a
materialelor de finisare se pastreaza si in timpurile noastre.
Aplicarea manuala cu perii , tampoane, role, burete, spaclu.
Procedeile manuale se pot aplica unei game mari de materiale dar o
productivitate redusa si consum mare. Dintre procedeele mecanizate
se mentioneaza prin pulverizare prin imersie (scufundare) cu
ajutorul valturilor si prin turnare. In procesul fabricarii mobilei
finisarea reprezinta un grup de operatii prin care se acopera
suprafetele produsului cu o pelicula protectoare (impotriva
actiunii factorilor exteriori ,mareste aspectul estetic decorativ).
Tipurile de finisare: Finisare transparenta - pastreaza textura
lemnului urmareste marimea valorii texturii de pe suprafetele
masive sau furniruite (lacuri , ceruri, uleiuri). Finisarea opaca
acopera complect textura lemnului cind aceasta nu prezinta o
valuare estetica deosebita si i ascunde in acelasi timp unele
defecte de structura (vopsea, emailuri si lacuri intens colorate).
Finisare de imitatie se aplica diferite materiale pentru emitarea
culorii, texturii speciilor pretioase. Finisare speciala artistica
folosirea incrustare, sculptura , si bronzarea (pictura,
pirogravura, aurire, intarsie). Pregatirea supraftelor pentru
finisare. Operatiile de pregatire se impart in 2 parti principale:
Operatii obligatorii - slefuirea clasa 9-10, desprafuirea,
conditionarea; Operatii specifice ( numai pentru anumite piese), si
se imparte in: a) Finisarea opaca curatirea suprafetelor de pete de
rasina sau a pungilor de clei care aduc in continuare patare a
suprafetei; grunduirea o aderenta mai buna dintre suport si
materialul de finisare, incleierea porilor; chitiurea si spacluirea
suprafetelor se face cind uscarea suprafetelor este gata. b)
Finisarea transparenta - curatarea suprafetei de pete de rasini sau
strapungeri de adeziv; albirea suprafetei capatam o textura
uniforma mai deschisa, mai alba; nlaturarea scamei inlaturarea unei
forme a materii de finisare, economia lor, se face prin slefuire
umeda, se aplica mai multe straturi de grunt cu viscozitatea joasa
ca conditionarea sa fie rapida; grunduirea sau umplerea porilor
pentru a obtine o pelicula uniforma a materialului de finisare, se
face manual sa cu ajutorul pulverizatorului ( viscozitate mare);
colorarea este operatie prin care se schimba culoarea naturala a
lemnului cu scopul inbunatatirii aspectului decorativ. Materiale
folosite curirea petelor de rin operaie obligatorie rezolvarea lor
cu solveni organici, aceton, benzol, alcool etilic, prin
saponificare cu ajutorul unor soluii alcaline. Materialele pentru
decolorare. Decolorarea se practic n cadrul operaiilor de
nfrumuseare a lemnului, uniformizarea culorii. Materialele care se
foloseste perhidrolul 35-50 % i amoniac, acid oxalic , clorur de
var. Materialele pentru albirea suprafeelor un aspect estetic
deosebit, tratarea lemnului cu suspensii de pigmeni de culoare alb
fr a acoperi textura. Decolorarea i albirea, perhidrol 100 pri,
amoniac 25% 5 pri, grunt pentru albire 10 pri, urelit c 70% o parte
ap dou pri + past pentru albire 3 prti. Materiale pentru chituirea
i pcluirea suprafeelor operai de grani ntre pregtirea suprafetei i
aplicarea materialelor de finisare au scopul uniformizrii suprafeei
prin umplerea golurilor cu chit sau mas de paclu. Chitul, materiale
consistente pe baz de uleiuri sau rini sintetice cu materiale de
umplutur i cantiti mici de solveni (uscare natural, la cuptor)
chituirea de obicei se face local dup o gruntuire prealabil. Masa
de paclu este produs pe baz de rini sintetice cu uscare la cuptor,
avnd rolul de a umple toi porii pe suprafata panoului.
18.Aplicarea materialului prin turnare. Constructia masinii de
turnat.Principiul metodei consta in scurgerea materialelor de
finisare printr-o fanta cu deschiderea variabila si trecerea
panoului pe subt aceasta fanta cu viteza constanta. Materialul de
finisare este colectat de un jgheab intrun rezervor de unde cu
ajutorul pompei este adus dinou in capul de turnare. In vederea
optinerii unei pelicole egale ca grosime pe suprafata panoului au
fost realizate mai multe tipuri de capete de turnat. Materialele de
finisare se scurg sub forma de perdea pe toata latimea suprafetei
si se lacuieste.Constructia masinii de turnat :1.Transportator de
alimentare si stivuire; 2. Filtru; 3. Pompa; 4. Conducte de
alimentare; 5. Cap de turnat; 6. Dispozitiv de reglare a capului de
turnat in pozitie orizontala; 7. Roata de mina pentru reglarea
vertical a capului; 8. Jgheab pentru recuperarea M. de F; 9.
Rezervor pentru MF.Organizarea locului de munca la masina de
turnat.Latimea fantei pina la 5 mm;Lungimea capului 300 1900
mm;Viteza de turnare a lacului in capuri aproximativ 15 150
m/min;Viteza transportorului 40 - 120 m/min.Maina de turnat lac -
este format dintr-un batiu 1, un rezervor pentru lacuri 2, capul de
turnare 3, jgheabul 4 pentru recuperarea lacului, benzile
transportoare 5, conducta de alimentare cu lac 6, pompa de lac 7,
filtrul 8, conducta de scurgere a lacului din jgheabul de
recuperare.Maina de turnat lac este deservit de cinci muncitori:
muncitorul, principal comanda banda de transport i cu un muncitor
ajutor face alimentarea benzii cu piesele de lemn, iar ali trei
ajutori evacueaza piesele lcuite din maina. Piesele de lcuit trec
cu ajutorul benzii pe sub perdeaua de lac i, apoi, snt depozitate
pe rastele fixate pe carucioare in poziie perfect orizontal, pentru
a se evita scurgerea lacului i pentru a se forma pelicule
uniforme.Pentru a se realiza o pelicul cu grosime, de 1,2 mm
trebuie s se toarne trei straturi de lac.Dup fiecare strat snt
necesare perioade de uscare ce se efectueaii, in aceleai condiii ca
i la aplicarea lacului prin pulverizare.Masuri de protecie a
muncii. n ncperea n care este amplasat masina de turnat lac trebuie
s existe instalaii de ventilare; Banda de transport nu trebuie
atins cu minile n timpul funcionrii maini; Conductele pentru
evacuarea apei calde la recipientul mainii trebuie izolate, pentru
a-i feri pe muncitori de arsuri.Tipuri de capuri de turnat :a) cap
deschis; b) cap inchis cu fanta; c) cap cu dig (plotina); d) cu dig
si ecran.1. Piesa; 2. Ecran inclinat; 3. Conducta de alimentare
(pluta); 4. Pelicola de finisare; 5. Transportor; 6. Jgheab; 7. Cap
cu fanta; 8. Dig; 9. Perete despartitor; 10. Filtru.
a) Dezavantaje : suprafata de evaporare mare si deschisa;
neuniformizarea aplicarii; toxicitate inalta; pentru viscozitati
mai reduse. Avantaje : simplu in constructie; usor de intretinut.
b)Dezavantaje : grosimea neuniforma a pelicolei; Avantaje : nu este
toxic; aplicarea uniforma; reglarea fantei; cu diferite
viscozitati. c)Dezavantaje : trebuie sa tinem cont de viscozitate;
Avantaje : este inchisa. d) Dezavantaje : complicata in
constructie; deservirea grea. Avantaje : uniformitatea suprafetei
si a pelicolei; toxicitate mica.
19.Aplicarea materialelor de finisare prin pulverizare.
Constructia pistolului pneumatic.Avantaje: Este raspindita; Usor de
minuit; Cheltuieli mici; Utilaj simplu.Dezaantaje: Toxicitate
inalta; Locuri amenajate; Se executa manual. Procedeul de aplicare
a materialelor de finisare prin pulverizare este utilizata pe scara
mare la finisare lemnului. Solutia de lac este dispersata in
particole foarte fine care apoi sunt proiectate pe suprafetele de
finisare cu ajutorul pistoalelor de pulverizare formind un strat
uniform. Aplicarea Materialelor de finisare cu ajutorul aerului,
consta in antrenarea printro duza a materialelor de finisare sub
forma de solutie de un get de aer sub presiune (0.3-0.6Mpa
presiunea aerului), M.F trec prin pistol cu presiunea P = 0.2-0.15
Mpa.Duzele se clasifica : cu antrenare exterioara si cu antrenare
interioara.Diametrul fantei- 0.45..3.5mm ( poate ajunge pina la
6mm).Aparatul folosit este pistolul de pulverizare si este conceput
in asa fel incit sa se poata face un dozaj anumit intre cantitatea
de aer si material de finisare care trece la un moment dat prin
duza de pulverizare. Viscozitatea aproximativ 18 - 22sec; Diametru
- 4mm. Se regleaza presiunea aerului si conul de pulverizare. In
timpul aplicarii pistolul se tine la o distanta 150 300 mm fata de
suprafata de vopsit si se deplaseaza cu o viteza constanta pe
suprafata piesei in benzi paralele. Stratul urmator se aplica
deobicei in directie perpendiculara fata de stratul anterior.
Pentru a evita scurgerea lacului la marginea panoului, se recomanda
ca atunci cind getul de lac este inafara suprafetei de lacuit
admisia lacului sa fie oprita.Consumul materialelor de finisare :
aproximativ Lac 30-150 g/min; aer : aproximativ 2 26 m3/ora.
Materialele de finisare pot fi aplicate reci sau incalzite la
temperatura de 70-75 0 C.Pulverizarea se face in cabine speciale,
prevazute cu instalatii de aspirare a particolelor de lac care nu
se depun (ventilatie, perdele umede, masa strict paralela cu
podeaua, motoarele instalatii trebuie sa fie inafara cabinei,
crpele tampoanele intro lada metalica care se inchide). Constructia
pistolului pneumatic1. Rezervor de MF; 2. Opritor de MF; 3.
Pirghie; 4. Supapa; 5. Arc; 6. Torpila; 7. Piulita de reglare a
supapei de aer; 8. Rezervor aer; 9-14. Canale de trecere a aerului;
10. Conducta; 11. Opritor aer; 12. Clempus; 13. Bucsa; 15. Ajutaj
inelar de aer; 16. Inel; 17. Canal marginit de aer pentru latimea
getului; 18. Duza; 19. Ajutaj pentru MF.
20. Procedee de uscare a lacurilor si vopselelor aplicate pe
suprafata lemnului. Durata de uscare.Prin notiunea de uscare a
lacurilor si vopselelor se intelege totalitatea proceselor fizice
si chimice care aduc la intarirea peliculei materialului de
finisare aplicat pe suport.Uscarea materialelor de finisare-
totalitatea proceselo fizice si chimice care aduc la intarirea
peliculei materialelor de finisare aplicate pe un suport.Se
folosesc procedee de uscare naturala si forat. Naturala - la aer
liber la temper. Incaperii (18 250C), timpul 2 ore sau citeva
zile.Fortata - se intervine cu o serie de factori fizici pentru a
grabi uscarea peliculei si poate fi:1) Convectie - fortata si
naturala;2) Radiatie electromagnetica si electronica. Metoda de
ucare prin convectie consta in incalzirea panoului finisat cu
ajutorul unui curent de aer cald. Incalzirea panoului se face
inainte de aplicarea m/f., se recomanda pina la aplicare ca prin
incalzire o parte din aer paraseste porii lemnului. Panoul cald
venind in contact cu lacul il absoarbe in pori ducind in final la o
lacuire fara bule de aer in porii lemnului si la o buna aderenta a
materialului de lemn. Avind in vedere ca pentru finisarea lemnului
se folosesc materiale cu solventi dupa aplicarea acestora, inainde
de a trece la faza de uscare fortata este necesara o perioada de 1,
2 min in care panoul sa fie mentinut la temperatura normala
perioada de zvintare si ea este hotaritoare pentru obtinerea
peliculei uniforme, netede si fara bule de aer. M/f se aseaza si se
intinde pe suprafata panoului. Radiatia electromagnetica radiatia
ultrarosii si ultraviolete.Uscarea cu raze infrarosii pr