( &E 1 UCŢIUNEA , ^B iS ÎTâţim îîi tiPU lfiî u'rov, piaţa mar« ut. 30. 1 .LEFON Nr. 226. SwisoTi nerranoate na sa priiseso. Hiiîiaeorti î® na se « strunit. Inserate s,e pn/jiea in AiimiBlatreţim** Brsţc. şi I r urmat <?&Teie SIPSUSI 2a AHUMŢURI: Visna ia ii, Dakea N&ciif., SfeU. A-asr^nreld «te Rmerie Lea- 9»î, Hoiv.rich Sckaiek. A. O-•*- •alik Waehi.. Anton OppeJik. in Bs;!)apa*ta I r A. V Golber- ţst, Ekstein Ramat. Iul iu Le» ••»poid (VII Ersaebet-k&rut Preţul Ineerţlunllor: o serie saraond pe o coloană ii bani ectra o pnbiioare. Publicări -ai deao după tarifă şi invo *,a — KEOLAME pe pagina î & o eerie 20 bani. Nr. 99. L LXXIII Telefon: ir. 226. Braşov, Joi 6 (13) Maia, 8A2STA apar» îwftsoareA líCíiameatB p8atn Aaslio-Uigari; Pe un an 24 cor., Pe şase lui Iii cor., pe ti oi kuni 8 «so». 3-rll da Dumlnen. 4 oor. pi en ?>m Rom â flla *1 sn iliifcfo\ Pa un an 40 frânei, pe sas luni $50 fr., pe txoi Iun! 1C i* 8-rll de Dumineca 8 fr. pe en. Se prenumără la toate oii eiile poştale din Intru şi di afară şi la d-a:i colectori, A tenuatu lm tn B rasov ; Admlnlatraţlunea, Piaţa mare tbrgul Inului Nr. 30. et agi a l Pe un an 23 oct,, pe şses «Tini 10 cor., pe trei luni 5 cor. Ou dusul acasă : Pe un en <Ji cor., pe şase :uni 12 coi., pj I trei luni 8 co.v — Un osem- I pl&r 10 bani. — At&t, abona- montele, ofit şi mserţiani « ‘ sunt a sa plă'" ;i 1910. Perverzităţi şi calomnii. Mangra a grăit iarăşi ! A făcut 1 să răsune în lumea românească gia- I sul lui lugubru, prin care vrea să arate, că el e consecvent în atitudi- nea sa potilică şi alţii, anume aceia cari au rămas credincioşi partidului naţional şi stau în fruntea lui, umblă pe căi greşite. Numai un renegat politic poate fi capabil de o astfel de perverzitate, căreia d-1 Mangra îi pune vârf prin debitarea de invective şi calomnii. Toate acestea d*l Mangra şi-le plasează de astădată nu în vre-o foaie ungurească, ci în „Corespon- denţa Română “, noua întreprindere gazetârea că dela Bucureşti. Se vede, că „Corespondenţa Română“ ţine a*şi inaugura activitatea sa, nu numai găz- duind proza plină de infecţii a d-lui Mangra, dar chiar provocând şi dând prilej vicarului Mangra spre a-şi da în vileag scuzele şi eounciaţiile sale, ca ele apoi să facă turneul prin zia- ristica din România, da, mai cu samă în România ! Dar să luăm pe rând declaraţiile d-lui Mangra. Unul din informatorii „Corespon- denţei Române“ s-a prezentat ia d-1 Mangra şi cum să cuvine nnui infor- mator care să respectă, a pus între- bări d-lui vicar, iar d-l vicar a bine - voit a da răspunsuri lămuritoare. Prima întrebare a fost, că sunt adevărate ori nu ştirile din ziare, asupra m anifestaţiilor cu ouă clocite de la Arad ? Răspuns : »Sunt exagerate, for mul de cu rea credinţă şi nu merită importanţa ce voesc j unii să le dea. Eu sunt de altminteri de-J prins cu asemenea izbucniri ale patimelor | oarbe. Timp îndelungat m-au grăit de rău j concetăţenii mei maghiari, iar azi mă o- i cărăsc fraţii mei români». j V Va să zică, ziarele au fost de j rea credinţă, scriind despre de- monstraţiile meritate contra dânsu- lui şi demonstraţiile sunt „isbucniri ale patimelor oarbe“. D-1 Mangra califică de „isbuc- nire oarbă“ justa indignare a opiniei publice române şi nu face nici o deosebire între grâirea de rău a Ma- ghiarilor şi între ocara fraţiior săi. Pentru dânsul una e ca şi cea- laltă, ocara străinului e egală cu o- cara Românului, ceea-ce e o dovadă eclatantă despre decadenţa moralei politice a d-lui vicar dezertor. Constatat aceasta, să mergem mai departe. — Părerea generală e — a fost a doua obiecţiune a informatorului — că Prea cuvioşia Voastră aţi pă- răsit partidul, care tim p de decenii v-a socotit între fruntaşii săi. Răspuns: «Ori şi cât de generală ar fi, pă- rerea aceasta e cu desăvârşire greşită. Eu sunt şi am să şi rămân tot cel ce am fost, dar tni s-a schimbat poziţiunea şi Lumea mă vede altfel, fiind-că în fruntea partidului s-au ridicat de căl-va timp oameni, cari nu în(eleg rostul politicei noastre naţionale, şi au apucat drumuri , pe cari eu nu am umblat şi nici nu voiu putea nici odată să umblu* Adecă d-1 Mangra e tot acelaşi, ca mai înainte, numai lumea îl vede altfel. Auzi D-ta! Şi după aceasta de - claraţie perverză, d-1 vicar ponegreşte pe fruntaşii partidului naţional, zicând, că nu înţeleg rostul politicei noastre! Auziţi voi, încârunţitu-le în luptă Bade George de la Băseşti, şi voi, Dre Lu- caciu, Mihali, Maniu, Vaida, Vlad, Gol- diş, St. C. Pop, Suciu, Dr. Branisce şi toţi ceilalţi stegari ai noştri, pune- ţi-Vâ cenuşe pe cap şi mergeţi la Orade, la vicarul Mangra, să Vă dea instrucţie, ca să pricepeţi şi voi ros- tul politicei noastre! Da, căci el Vă spune, că aţi apucat pe drumuri, pe cari ei u-a umblat şi nu va umbla nici odată ! Aceste cuvinte enigmatice numai acela le poate pricepe, care ceteşte o ajltă declaraţie a d-lui Mangra, fă - cută unui ziarist tot acum şi publicată în „Peşti Hirl.“ din Budapesta. In ea vicarul dezertor spune fără sfială că partidul naţionalist a încetat a mai exista de ia 1894 .... In fine la obiecţiunea informato- rului, că nu le-a spus toate aceste în faţa alegătorilor, d-1 vicar a dat un răspuns mai lung. care asemenea bâj- bâie de falsităţi şi intervertiri. E falşă afirmarea că Românii conform politicei lor tradiţionale „au fost totdeauna gata să se unească cu ori şi c'ne împrejurul tronului“. Adevărul e, că Românii au stat fideli împrejurul tronului, fără însă a face nici baremi încercarea de a se uni cu guvernele acele, cari stând şi ele îm prejurul tronului, se dedeau la cele mai mari volnicii faţă de noi. Cu atât mai puţin au făcut şi ar pu- tea să facă o unire cu tiszaiştii — căci la Tisza face d-1 Mangra aluziune — cum a făcut-o dânsul acum pe faţă. Mai spune d-1 Mangra următoa - rele : „Mă bucur din toată inima, că pot să mă unesc cu cei mai cumpă- taţi dintre concetăţenii mei maghiari , ca împreună să sprijinim guvernul în silinţele lui de-a scoate ţara din starea dezolată în care se află“. Din aceste cuvinte reiese evi- dent, că d-1 Mangra face deosebire între grupul lui Tisza şi între gu- vern. Dânsul s-a unit cu Tiszaiştii, pe cari îi glorifică, ca pe cei mai cum- pătaţi. Asupra acestei enunciaţii va zimbi însuşi Tisza, dacă nu-1 va co - prinde scârba de o linguşire atât de josnică. Ia fine, d-1 Mangra, ca veritabil mameluc, zice, că va vota, dacă va fi ales deputat, toate proiectele de legi ale guvernului şi va stărui ca să le voteze şi alţii, apoi încheie astfel: ...Şi sunt sigur, că toţi Românii mă vor aproba, ba sper, că ceilalţi reprezen- tanţi trimişi de Români în dieta ungară vor vota alăturea cu mine. In împrejură- rile actuale, cel mai mare interes al Ro- mânilor e să trimită în dieta ungară, cât mai mulţi reprezentanţi, cari să contribue cu votul lor la limpezirea situaţiunei. Din aceste se vede, că d l Man- gra, dacă va fi ales, se conzideră şi dânsul de reprezentant al Românilor, alăturea de „ceialalţi reprezentanţi trim işi de Rom âni“ , la ceea-ce, ca s-o crezi şi s-o spui, trebuie să ai sau o mentalitate scâlciată sau o doză bună de obrăznicie! Astfel pentru azi am fi terminat cu d l Mangra. De încheiere îi mai spunem, că pentru noi Românii din Ardeal şi Ungaria, a fost de prisos să-şi comande informatorul „Cores- pondenţei Române“ şi să iacă decla- raţiile analizate mai sus. Noi il cu- noaştem cu toţii prea bine şi ştim , ce „m otive“ l-au îndemnat să se bage slugă la Tisza. Interesul pentru po- porul român ? Vorba să fie. Cât de mult interes poartă dânsul pentru po- por, chiar şi pentru credincioşii din vicariatul său, s-a constatat şi la si - nodul de acum din Arad. Pe când în dieceza Aradului s a iniţiat şi între- prins colecte pentru fondul cultural eparahial, în vicariatul Orâzii nu s-a pus la cale nici o colectă, şi nu s-a adunat nici un ban. Dacă deci d-1 Mangra şi-a plasat enunciaţiunile în „Cor. Rom.“ n-a fă - cut acest lucru pentru noi, ci ma mult pentru fraţii din România, cre- zând că ia unii din ei, mai puţin orientaţi în afacerile noastre politice, va afla oareşi care crezâmânt şi-şi va restabili reputaţia de bun Român, pe care şi-a compromis-o pe vecie. Al doilea lucru, ce ţinem să i-1 spunem, este, că partidul naţional ro- mân, fie sigur d i Mangra, nu se va împiedeca de un ciot, şi-şi va urma neşovăitor calea sa dreaptă înainte, lăsând, după proverbul arab, cânii să latre pe margină de drum. FOILETONUL »GAZ. TRANS.« Lucrările Academiei Române In 1909-1910. Sâmbătă s-a deschis — precum am anunţat — sesiunea generală a Academiei Române. In raportul său asupra lucrărilor din sesiunea trecută a Academiei, d-1 Gr. Şte- fănescu a dat expresie mulţumirei gene- rale pentru frumosul dar, făcut acestei in- stituţii de d-1 D. Sturdza, — o frumoasă publicaţie de N. Kondakov despre istoria şi monumentele smalţului bizantin, precum şi un bust al lui Aristotel. Raportorul arată, că în cursul anului Academia a suferit pierderi dureroase prin încetarea din viaţă a membrilor ei : Gr. G. Tocilescu, Dr. Augustin Hunea, a mem- brului corespondent general G. I. Brătianu, ({/recuin şi a membrilor onorari G. I. La- hovari, N. Hurmuzaki, Karl Krumbacherşi ’Adolt Tobler. Activitatea acestora a fost schiţată în cuvinte călduroase de cî-1 Ştefănescu, arătând în acelaşi timp pierderea suferită de ştiinţă prin moartea lor. Dar, continuă raportorul, »alăturarea de atâtea amintiri triste despre colegii, cari s-au dus dintre noi, ineheindu-ii-se fără vreme activitatea culturală, care este raţiunea de a fi a Academiei, am avut şi zile de veselie, în cari am sărbătorit pe unii coiegi, ajunşi în toată vigoarea şi pu- puterea de muncă, la popasuri mari ale vieţei«. Aceste serbări s-au făcut în onoarea d-lor T. Maiorescu, I. Kalinderu şi M. Teclu. * In cursul anului Academia a ţinut 35 şedinţe ordinare, 2 extraordinare şi 8 publice. In aceste şedinţe, pe lângă lucrări de adm nistraţie ereneralâ, s-au discutat mai multe chestiuni ştiinţifice şi s-au fă- cut următoarele lecturi şi comunicări : D-1 A. D. Xenopol a ocupat mai multe şedinţe publice. Astfel ia 20 Noem- brie şi 4 Dec. a cetit memoriul : Partidele poiitice în revoluţia din 1848; în şedinţa dela 29 ianuarie a dat lectură comunicării: So- ciologia şi socialismul; şi în sfârşit la 19 Martie a cetit: Din amintirile boerului moldovean Gheorghe Ghiţescu. 1814— 1860. 0-1 Dr. V. Bubeş, în şedinţa dela 2 Octombrie, a cetit: »Studii <riiioe asupra fagocitozei«; iar la 5 Februarie a vorbit . despre : »Conferenţa dela Bergen (Norve- i gia) pentru studiul leprei şi cercetările j moderne asupra acestei boale D-1 Dr. G. Marin eseu a cetit, ia 13 j : Noembrie comunicarea: »Studii asupra au- diţîunii colorate«. I Şedinţa dela 11 Decembrie a fost ocupată de d-1 Tanoviceanu, membru co- respondent, care a cetit comunicarea : »Marele Spătar Ilie Ţifescu şi omorârea lui Miron şi Velişco Costin«, şi de d-nul membru corespondent T. T, Burada, care a dat lectură comunicării saie despre« Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cante- mir, Domnul Moldovei«. Tot în această şedinţă am avut onoarea a face şi eu o comunicare despre montarea definitivă a scheletului fosil de »Dinothérium gigantis- simum«, aşezat în muzeul de geologie şi paleontologie al Universităţii din Bu- cureşti. D 1 general P. V. Năsturel, în şe- dinţa dela 5 Februarie, a cerit o comuni- care despre : Luptele dela Ogretin şi Tei- şani în zilele dela 13 şi 14 Sept. 1602. In şedinţa dela 8 Ianuarie d-1 Dr. C. Istrati a făcut o scurtă anrntire despre escursia din Septembrie a călătorilor şi învăţaţilor francezi, cari s-au oprit mai multe zile la noi. D-sa a prezentat o ele - gantă publioaţiune, făcută prin îngrijirea d-sale, despre această escursie şi ne-a a- dus la cunoştinţă, că în Francia s-a con - stituit o societate pentru a pune bazele unor legături mai strânse între Francezi, haiieni şi noi. Au mai fost de asemenea iăcute scurte dări de seamă şi comunicări ştien- ţifice, de d-1 D. Onciul, în şedinţa de la 126 Iunie, asupra Domnitorului Moldovei Ieremia Moghilă, care este prenumărat printre străbunii A. S. I. şi R. Archiduce- îui Francisc Ferdinand al Austriei; de d-1 1. Bianu, la 12 Iunie, despre cartea Arhie- piscopului catolic Raymund Netzhammer, »Aus Rumänien, Streifzuge durch das Land und seine Geschichte«, — la 16 Septemvrie despre Evanghelia şi Psaltirea arabă, tipă- rite la Alep cu material tipografic din Ţara Românească, — la 11 Septemvrie, despre Öctoichul mic slavon, tipărit de Oprea logofătul şi Diaconul Coresi la Bra- şov în 1557 ; în fine de d-1 St. C. Hepites, în vşedinţa de la 4 Decemvrie, despre ope- rele complecte ale matematicianului Leo- nard Euler, a căror editare a fost între- prinsă de societatea elveţiană de ştiinţe naturale, iar în şedinţa de la 19 Februa- rie, despre scrierea : Savants du jours a d-lui Ernest Lebon. In şedinţa de la 12 Iunie, cu ocaziu- nea dârei de seamă a d-lui Bianu asupra scrierii: »Aus Rumänien, de Arhiepiscopul Netzhammeri, s a făcut o discutiune între d-nii: I. Bianu, I. Kalinderu, Dr. C- Istrati, răposatul Tocilescu şi A. Ştefănescu, despre descoperirea, apărarea şi păstrarea ruine- lor şi obiectelor antice, precum şi a celor de valoare ştienţifica. Academia a fost invitată în cursul anului sa ia parte la mai multe serbări comemorative şi congrese ştienţifice, pre- cum : al III-lea congres internaţional de
4
Embed
r ţs t, L LXXIII ldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68844/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1910... · Pentru dânsul una e ca şi cea laltă, ocara străinului e egală cu o- cara Rom ânului,
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
(
&E1UCŢIUNEA, B̂iSÎTâţimî îi tiPUlfiî u'rov, piaţa mar« ut. 30.1 .LEFON Nr. 226.SwisoTi nerranoate na sa
priiseso.Hiiîiaeorti î® na se « strunit.
I n s e r a t es,e pn/jiea in AiimiBlatreţim**
Brsţc. şi Ir urmat <?&Teie SIPSUSI 2a AHUMŢURI:
Visna ia ii, Dakea N&ciif., SfeU. A-asr^nreld «te Rmerie Lea- 9»î, Hoiv.rich Sckaiek. A. O-•*- •alik Waehi.. Anton OppeJik. in Bs;!)apa*ta Ir A. V Golber- ţ s t , Ekstein Ramat. Iul iu Le» ••»poid (V II Ersaebet-k&rut
Preţul Ineerţlunllor: o serie saraond pe o coloană i i bani ectra o pnbiioare. Publicări -ai deao după tarifă şi invo
*,a — KEOLAME pe paginaî & o eerie 20 bani.
Nr. 99.
L LXXIIITelefon: ir . 226.
Braşov, Joi 6 (13) Maia,
8A2STA apar» îwftsoareAlíCíiameatB p8atn Aaslio-Uigari;Pe un an 24 cor., Pe şase lu i
Iii cor., pe t i oi kuni 8 «so». 3-rll da Dumlnen. 4 oor. p i en
?>m Româflla *1 sniliifcfo\Pa un an 40 frânei, pe sas
luni $50 fr., pe txoi Iun! 1C i* 8-rll de Dumineca 8 fr. pe en.
Se prenumără la toate oii eiile poştale din Intru şi di afară şi la d-a:i colectori,
Atenuatul mtn Brasov ;Admlnlatraţlunea, Piaţa mare
tbrgul Inului Nr. 30. et agi a l Pe un an 23 oct,, pe şses «Tini 10 cor., pe trei luni 5 cor. Ou dusul acasă : Pe un en <Ji cor., pe şase :uni 12 coi., p j
I trei luni 8 co.v — Un osem- I pl&r 10 bani. — At&t, abona-
montele, ofit şi mserţiani «‘ sunt a sa plă'" ;i
1910.
Perverzităţi şi calomnii.M a n g ra a g ră it ia ră ş i ! A fă c u t
1 să ră su n e în lu m e a ro m â n e a scă g ia -
Isul lu i lu g u b ru , p r in ca re v re a să arate, că e l e consecvent în a t i tu d inea sa p o t il ic ă ş i a lţ i i , a n u m e ace ia cari au ră m a s c re d in c io ş i p a r t id u lu i na ţiona l şi s ta u în f ru n te a lu i, u m b lă pe că i g re ş ite .
N u m a i un re n e g a t p o l i t ic poa te fi capab il de o a s tfe l de p e rv e rz ita te , căreia d-1 M a n g ra îi pune v â r f p r in debitarea de in v e c t iv e şi c a lo m n ii.
T o a te acestea d * l M a n g ra ş i-le plasează de a s tă d a tă n u în v re -o foaie u n g u re a scă , c i în „Corespondenţa Română “ , no u a în tre p r in d e re gazetârea că de la B u c u re ş ti. Se ve de , că „C o re s p o n d e n ţa R o m â n ă “ ţ in e a*şi inaugura a c t iv ita te a sa, nu n u m a i g ă z duind p ro za p lin ă de in fe c ţ i i a d - lu i Mangra, d a r c h ia r p ro vo c â n d şi dâ nd prilej v ic a ru lu i M a n g ra sp re a -ş i da în v ile a g scuze le şi e o u n c ia ţ iile sa le, ca ele apo i să facă tu rn e u l p r in z ia ris tica d in R o m â n ia , da , m a i cu samă în R o m â n ia !
D a r să lu ă m pe râ n d d e c la ra ţ ii le d-lui M angra .
U n u l d in in fo rm a to r i i „C o re s p o n denţei R o m â n e “ s-a p re z e n ta t ia d-1 Mangra şi cu m să c u v in e n n u i in fo r m ator ca re să re sp e c tă , a pus în t r e bări d - lu i v ic a r , ia r d - l v ic a r a b in e voit a da ră s p u n s u r i lă m u r ito a re .
P r im a în tre b a re a fo s t, că s u n t adevărate o r i nu ş t ir i le d in z ia re , asupra m a n ife s ta ţ i i lo r cu ouă c lo c ite de la A ra d ?
R ă sp u n s :»Sunt exagerate, for mul de cu rea
credinţă şi nu merită importanţa ce voesc j unii să le dea. Eu sunt de altminteri de-J prins cu asemenea izbucniri ale patimelor | oarbe. Timp îndelungat m-au grăit de rău j concetăţenii mei maghiari, iar azi mă o- i cărăsc fraţii mei români». jV
V a să z ică , z ia re le au fo s t de j rea c re d in ţă , s c r iin d desp re de
m o n s tra ţ i i le m e r ita te c o n tra d â n su lu i şi d e m o n s tra ţ ii le s u n t „ is b u c n ir i a le p a t im e lo r o a rb e “ .
D-1 M a n g ra c a lif ic ă de „ is b u c - n ire o a rb ă “ ju s ta in d ig n a re a o p in ie i p u b lic e ro m â n e ş i n u face n ic i o deoseb ire în t re g râ ire a de ră u a M ag h ia r i lo r şi în t re oca ra f r a ţ i io r săi.
P e n tru d â n su l una e ca ş i ceala ltă , ocara s tră in u lu i e ega lă cu o- ca ra R o m â n u lu i, ceea-ce e o d o va d ă e c la ta n tă desp re de ca d e n ţa m o ra le i p o lit ic e a d - lu i v ic a r d e z e rto r.
C o n s ta ta t aceasta , să m e rg e m m a i d e p a rte .
— P ă re re a g e n e ra lă e — a fo s t a doua o b ie c ţiu n e a in fo rm a to ru lu i — că P re a c u v io ş ia V o a s tră a ţ i pă ră s it p a r t id u l, ca re t im p de de cen ii v -a s o c o t it în t re f ru n ta ş ii săi.
R ă s p u n s :«Ori şi cât de generală ar fi, pă
rerea aceasta e cu desăvârşire greşită. Eu sunt şi am să şi rămân tot cel ce am fost, dar tni s-a schimbat poziţiunea şi Lumea mă vede altfel, fiind-că în fruntea partidului s-au ridicat de căl-va timp oameni, cari nu în(eleg rostul politicei noastre naţionale, şi au apucat drumuri, pe cari eu nu am umblat şi nici nu voiu putea nici odată să umblu*
A d e că d-1 M a n g ra e t o t ace laş i, ca m a i în a in te , n u m a i lu m e a îl vede a lt fe l. A uz i D - ta ! Şi d u p ă aceasta d e c la ra ţie p e rve rz ă , d-1 v ic a r p o n e g re ş te pe fru n ta ş ii p a r t id u lu i n a ţio n a l, z icând , că nu în ţe le g ro s tu l p o lit ic e i n o a s tre ! A u z iţ i v o i, în c â ru n ţ itu - le în lu p tă Bade G eorge de la B ăseşti, şi v o i, D re L u - cac iu , M ih a li, M a n iu , V a id a , V la d , G ol- d iş , S t. C. Pop, S uc iu , D r. B ra n isce şi to ţ i c e ila lţ i s te g a r i a i n o ş tr i, pune- ţ i-V â cenuşe pe cap şi m e rg e ţi la O rade, la v ic a ru l M a n g ra , să V ă dea in s tru c ţ ie , ca să p r ic e p e ţi şi v o i ro s tu l p o lit ic e i n o a s tre ! Da, căci el V ă spune , că a ţ i a p u ca t pe d ru m u r i, pe c a ri e i u -a u m b la t şi nu v a u m b la n ic i o d a tă !
A ce s te c u v in te e n ig m a tic e n u m a i acela le p o a te p ricepe , ca re ce teş te
o ajltă d e c la ra ţie a d - lu i M a n g ra , fă c u tă u n u i z ia r is t t o t acum şi p u b lic a tă în „P e ş t i H i r l . “ d in B u d a p e s ta . In ea v ic a ru l d e z e rto r sp une fă ră s fia lă că p a r t id u l n a ţ io n a lis t a în c e ta t a m a i e x is ta de ia 18 94 ....
In f in e la o b ie c ţiu n e a in fo rm a to ru lu i, că n u le -a spus to a te aceste în fa ţa a le g ă to r ilo r , d-1 v ic a r a d a t u n ră sp u n s m a i lu n g . ca re asem enea b â j- bâ ie de fa ls i tă ţ i ş i in te r v e r t i r i .
E fa lşă a firm a re a că R o m â n ii c o n fo rm p o lit ic e i lo r tra d iţ io n a le „a u fo s t to td e a u n a g a ta să se unească cu o r i şi c'ne îm p re ju ru l t r o n u lu i“ .
A d e v ă ru l e, că R o m â n ii au s ta t f id e li îm p re ju ru l t ro n u lu i, fă ră însă a face n ic i b a re m i în ce rca re a de a se u n i cu g u v e rn e le acele, ca ri s tâ n d şi ele îm p re ju ru l t r o n u lu i, se dedeau la ce le m a i m a r i v o ln ic i i fa ţă de no i. Cu a tâ t m a i p u ţ in au fă c u t ş i a r p u te a să facă o u n ire cu t is z a iş t i i — căci la T isza face d-1 M a n g ra a lu z iu n e — cu m a fă c u t-o d â n su l acum pe fa ţă .
M a i spune d-1 M a n g ra u rm ă to a re le : „M ă b u c u r d in to a tă in im a , că p o t să m ă unesc cu cei m ai cumpătaţi dintre concetăţenii mei m aghiari, ca îm p re u n ă să sprijin im guvernul în s il in ţe le lu i de-a scoa te ţa ra d in s ta re a d e zo la tă în ca re se a f lă “ .
D in aceste c u v in te re iese e v id e n t, că d-1 M a n g ra face deoseb ire în t re g ru p u l lu i T isza şi în t re g u ve rn . D â n su l s-a u n it cu T is z a iş t ii, pe ca ri îi g lo r if ic ă , ca pe cei m a i c u m p ă ta ţi. A s u p ra aceste i e n u n c ia ţii va z im b i însuş i T isza , dacă nu-1 va c o p r in d e scâ rba de o lin g u ş ire a tâ t de jo s n ic ă .
Ia fin e , d-1 M a n g ra , ca v e r ita b il m a m e lu c , z ice , că va v o ta , dacă va f i a les d e p u ta t, to a te p ro ie c te le de leg i a le g u v e rn u lu i şi va s tă ru i ca să le vo te ze şi a lţ i i , apo i în ch e ie a s t fe l :
...Şi sunt sigur, că toţi Românii mă vor aproba, ba sper, că ceilalţi reprezentanţi trimişi de Români în dieta ungară
vor vota alăturea cu mine. In împrejurările actuale, cel mai mare interes al Românilor e să trimită în dieta ungară, cât mai mulţi reprezentanţi, cari să contribue cu votul lor la limpezirea situaţiunei.
D in aceste se vede, că d l M ang ra , dacă v a f i ales, se co n z id e ră şi d â n su l de re p re z e n ta n t a l R o m â n ilo r , a lă tu re a de „c e ia la lţ i re p re z e n ta n ţi t r im iş i de R o m â n i“ , la ceea-ce, ca s-o c re z i şi s -o sp u i, t re b u ie să ai sau o m e n ta lita te scâ lc ia tă sau o doză bună de o b ră z n ic ie !
A s tfe l p e n tru az i am f i te rm in a t cu d l M a n g ra . De în ch e ie re îi m a i sp u n e m , că p e n tru n o i R o m â n ii d in A rd e a l şi U n g a ria , a fo s t de p riso s să -ş i co m an de in fo rm a to ru l „C o re s p o n d e n ţe i R o m â n e “ ş i să ia c ă d e c la ra ţ i i le a n a liz a te m a i sus. N o i i l c u n o a ş te m cu to ţ i i p rea b ine şi ş t im , ce „ m o t iv e “ l-a u în d e m n a t să se bage s lu g ă la T isza. In te re s u l p e n tru p o p o ru l ro m â n ? V o rb a să fie . C â t de m u lt in te re s p o a rtă d â n su l p e n tru p o p o r, c h ia r şi p e n tru c re d in c io ş ii d in v ic a r ia tu l său, s-a c o n s ta ta t şi la s in o d u l de acum d in A ra d . Pe când în d ieceza A ra d u lu i s a in i ţ ia t şi î n t r e p r in s co le c te p e n tru fo n d u l c u ltu ra l e p a ra h ia l, în v ic a r ia tu l O râ z ii n u s-a pus la ca le n ic i o co lec tă , şi n u s-a a d u n a t n ic i u n ban.
D a că deci d-1 M a n g ra şi-a p la s a t e n u n c ia ţ iu n ile în „C o r. R o m .“ n -a fă c u t acest lu c ru p e n tru n o i, ci m a m u lt p e n tru f r a ţ i i d in R o m â n ia , c re zând că ia u n ii d in ei, m a i p u ţ in o r ie n ta ţ i în a fa ce rile n o a s tre p o lit ic e , v a a fla oa reş i care c re z â m â n t ş i-ş i v a restabili re p u ta ţ ia de bun R o m â n , pe care ş i-a c o m p ro m is -o pe ve c ie .
A l d o ile a lu c ru , ce ţ in e m să i-1 sp une m , este, că p a r t id u l n a ţio n a l r o m â n , fie s ig u r d i M a n g ra , nu se va îm p ie d e ca de un c io t, ş i-ş i va u rm a n e ş o v ă ito r ca lea sa d re a p tă în a in te , lă sâ n d , după p ro v e rb u l a ra b , c â n ii să la tre pe m a rg in ă de d ru m .
FOILETONUL »GAZ. TRANS.«
Lucrările Academiei RomâneIn 1909-1910.
Sâmbătă s-a deschis — precum am anunţat — sesiunea generală a Academiei Române.
In raportul său asupra lucrărilor din sesiunea trecută a Academiei, d-1 Gr. Ştefănescu a dat expresie mulţumirei generale pentru frumosul dar, făcut acestei instituţii de d-1 D. Sturdza, — o frumoasă publicaţie de N. Kondakov despre istoria şi monumentele smalţului bizantin, precum şi un bust al lui Aristotel.
Raportorul arată, că în cursul anului Academia a suferit pierderi dureroase prin încetarea din viaţă a membrilor ei : Gr. G. Tocilescu, Dr. Augustin Hunea, a membrului corespondent general G. I. Brătianu, ({/recuin şi a membrilor onorari G. I. La- hovari, N. Hurmuzaki, Karl Krumbacherşi ’Adolt Tobler.
Activitatea acestora a fost schiţată în cuvinte călduroase de cî-1 Ştefănescu, arătând în acelaşi timp pierderea suferită de ştiinţă prin moartea lor.
Dar, continuă raportorul, »alăturarea de atâtea amintiri triste despre colegii, cari s-au dus dintre noi, ineheindu-ii-se
fără vreme activitatea culturală, care este raţiunea de a fi a Academiei, am avut şi zile de veselie, în cari am sărbătorit pe unii coiegi, ajunşi în toată vigoarea şi pu- puterea de muncă, la popasuri mari ale vieţei«.
Aceste serbări s-au făcut în onoarea d-lor T. Maiorescu, I. Kalinderu şi M. Teclu.
*
In cursul anului Academia a ţinut 35 şedinţe ordinare, 2 extraordinare şi 8 publice. In aceste şedinţe, pe lângă lucrări de adm nistraţie ereneralâ, s-au discutat mai multe chestiuni ştiinţifice şi s-au făcut următoarele lecturi şi comunicări :
D-1 A. D. Xenopol a ocupat mai multe şedinţe publice. Astfel ia 20 Noem- brie şi 4 Dec. a cetit memoriul : Partidele poiitice în revoluţia din 1848; în şedinţa dela 29 ianuarie a dat lectură comunicării: Sociologia şi socialismul; şi în sfârşit la 19 Martie a ce tit: Din amintirile boerului moldovean Gheorghe Ghiţescu. 1814— 1860.
0-1 Dr. V. Bubeş, în şedinţa dela 2 Octombrie, a cetit: »Studii <riiioe asupra fagocitozei«; iar la 5 Februarie a vorbit
. despre : »Conferenţa dela Bergen (Norve- i gia) pentru studiul leprei şi cercetările j moderne asupra acestei boale
D-1 Dr. G. Marin eseu a cetit, ia 13 j : Noembrie comunicarea: »Studii asupra au- diţîunii colorate«. I
Şedinţa dela 11 Decembrie a fost ocupată de d-1 Tanoviceanu, membru corespondent, care a cetit comunicarea : »Marele Spătar Ilie Ţifescu şi omorârea lui Miron şi Velişco Costin«, şi de d-nul membru corespondent T. T, Burada, care a dat lectură comunicării saie despre« Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cante- mir, Domnul Moldovei«. Tot în această şedinţă am avut onoarea a face şi eu o comunicare despre montarea definitivă a scheletului fosil de »Dinothérium gigantis- simum«, aşezat în muzeul de geologie şi paleontologie al Universităţii din Bucureşti.
D 1 general P. V. Năsturel, în şedinţa dela 5 Februarie, a cerit o comunicare despre : Luptele dela Ogretin şi Tei- şani în zilele dela 13 şi 14 Sept. 1602.
In şedinţa dela 8 Ianuarie d-1 Dr. C. Istrati a făcut o scurtă anrntire despre escursia din Septembrie a călătorilor şi învăţaţilor francezi, cari s-au oprit mai multe zile la noi. D-sa a prezentat o elegantă publioaţiune, făcută prin îngrijirea d-sale, despre această escursie şi ne-a a- dus la cunoştinţă, că în Francia s-a constituit o societate pentru a pune bazele unor legături mai strânse între Francezi, haiieni şi noi.
Au mai fost de asemenea iăcute scurte dări de seamă şi comunicări ştien- ţifice, de d-1 D. Onciul, în şedinţa de la
126 Iunie, asupra Domnitorului Moldovei Ieremia Moghilă, care este prenumărat printre străbunii A. S. I. şi R. Archiduce- îui Francisc Ferdinand al Austriei; de d-1 1. Bianu, la 12 Iunie, despre cartea Arhiepiscopului catolic Raymund Netzhammer, »Aus Rumänien, Streifzuge durch das Land und seine Geschichte«, — la 16 Septemvrie despre Evanghelia şi Psaltirea arabă, tipărite la Alep cu material tipografic din Ţara Românească, — la 11 Septemvrie, despre Öctoichul mic slavon, tipărit de Oprea logofătul şi Diaconul Coresi la Braşov în 1557 ; în fine de d-1 St. C. Hepites, în vşedinţa de la 4 Decemvrie, despre operele complecte ale matematicianului Leonard Euler, a căror editare a fost întreprinsă de societatea elveţiană de ştiinţe naturale, iar în şedinţa de la 19 Februarie, despre scrierea : Savants du jours a d-lui Ernest Lebon.
In şedinţa de la 12 Iunie, cu ocaziu- nea dârei de seamă a d-lui Bianu asupra scrierii: »Aus Rumänien, de Arhiepiscopul Netzhammeri, s a făcut o discutiune între d-nii: I. Bianu, I. Kalinderu, Dr. C- Istrati, răposatul Tocilescu şi A. Ştefănescu, despre descoperirea, apărarea şi păstrarea ruinelor şi obiectelor antice, precum şi a celor de valoare ştienţifica.
Academia a fost invitată în cursul anului sa ia parte la mai multe serbări comemorative şi congrese ştienţifice, precum : al III-lea congres internaţional de
Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I , Nr. 99 -1910.
»Manifestul atât de mult aşteptat al comitetului central electoral al partidului naţional român a apărut Vineri şi astfel se pune capăt incertitudinei de mai înainte şi specuiaţiunilor pressei maghiare asupra tacticei partidului naţional român.
»Manifestul în sine este scurt, concis şi cu mult temperament conceput. Este o mică operă clasică ca stil şi ca gândire«.
»Secolul« scrie mai departe despre alegeri, constatând, că dacă ar esista libertatea alegerilor, Românii ar avea bune şanze de isbândă.
3 MaiU la Bucureşti. Despre serbarea Ligei, dată la aniversarea zilei de 3/15 Maiu în Bucureşti, » Voinţa Naţională* scrie următoarele :
Dacă în societatea mare bucureşteană nu s-a simţit însufleţirea, care trebuia să domnească într-o astfel de zi, cum este cea de 3 Maiu, Liga Culturală a căutat să dea acestei zile însemnătatea ce i-se cuvine.
Festivalul organizat aseară la Ateneu a fost o adevărată, o mare şi înălţătoare sărbătoare naţională.
S-au cântat cântece româneşti frumoase. D*na Olimpia Bârsan a declamat cu atâta căldură Doina lui Eminescu, încât a stors lacrimi din ochii azistenţilor.
D-1 Iorga a ţinut o avântată conie- renţă, arătând însemnătatea zilei de trei Maiu şi scoţând în evidenţă deosebirea cea mare dintre revoluţia ardeleană şi cea din principate. Acolo revoluţia s-a făcut sub steagul împăratului, dar cu sufletul românesc, pentru libertatea poporului întreg angajat în luptă. Aici însă, conducătorii revoluţiei s-au întors dela Islaz iară acele cete, cari au urmat pe şefii ardeleni.
Oratorul a terminat, arătând soarta dureroasă a eroului Avram lancu.
*
>Minerva«. apreciând însemnătatea zilei de 3/15 Maiu 1848, scrie între altele următoarele:
In anul acesta, Românii de dincolo serbează ziua de 3 Maiu, pe câmpul luptei politice, în plinul agitaţiilor electorale. Nici nu se putea o aniversare mai potrivită.
Amintirea idealurilor, vitejiilor şi jertfelor de sânge ale generaţiilor dela 1848 va turna în sufletele celor de acuma credinţă de foc şi putere nebiruită. Iar amintirea soiţii trădătorilor de atunci, de soiul lui Dragoş, va înspăimânta pe rătăciţii şi trădătorii de astăzi.
Fiecare cuvântare electorală a candidaţilor partidului naţional, fiecare vot românesc, cucerit pentru programul dela 1881, este ca o închinare, ce se aduce memoriei scumpe a luptătorilor din 1848.
fizioterapie, ţinut la Paris în zilele de 2 Martie — 2 Aprilie ; al VlII-lea congres internaţional de zoologie, care se va ţinea de la 15—20 August la Graz în Austria; al XMea congres geologic internaţional, care se va ţinea în Stockholm de la 18—25 August st. n.
Se face apoi enumerarea lucrărilor publicate de Academie.
*
In ce priveşte biblioteca, raportorul arată, că »aceleaşi constatări îmbucurătoare, pe cari le-am făcut în fiecare an cu privire la îmbogăţirea colecţiilor ştienţiflce ale Academiei noastre, le semnalăm şi de rândul acesta.
Se adună fără încetare numeroase materiale ştienţiflce, mai ales pentru studiul istoriei, al limbii şi al literaturii noastre naţionale. Cu cât colecţiunile cresc în mulţime şi în valoare, cu atâta localul se arată mai neîndestuiitor şi mai impropriu pentru buna organizare, pentru siguranţa pazei, pentru înlesnirea întrebuinţărei, şi cu atâta devine tot mai imperioasă şi mai grabnică necesitatea construirii unui local , nou, care să corăspundă la toate trebuinţele j unui serviciu atât de însemnat«. j
Spic. |i
Fie, ca biruinţa Românilor în alegeri să însemneze o garanţie mai mult pentru
| păstrarea şl înălţarea idealurilor naţionale j ale unui Avram lancu şi Simeon Bărnuţiu.
Campania electorală.Cătră Românii dela^Qdca.
După cum am anunţat,studenţii transilvăneni dela Universitatea din Bucureşti, au adresat o scrisoare deschisă cătră alegătorii români dela Ceica, rugându-i, ca să nu sprijineaseă candidatura lui Vasile Mangra.
Iată scrisoarea : î r * jRomâni dela Ceica.
In aceste zile, în cari neamul nostru este chemat a-şi arăta vrednicia şi dragostea sa de limba şi legea românească, ne adresăm vouă, cu toată căldura şi cu toată încrederea ce ne-o dă iubirea faţă de fraţii chemaţi, a duce o luptă sfântă, ne adresăm vouă, fraţi scumpi, muncitori cinstiţi ai pământului, vouă străjeri pururea treji, vouă, cari aţi tost scutul de apărare al neamului românesc întreg, vouă, cari aţi păstrat neatinsă comoara moştenită dela bătrâni ai Istoriei noastre — ne adresăm vouă şi vă zicem :
Români dela Ceica, nu ne faceţi de ruşine, soarta a voit, ca noi să trăim departe de voi şi norocul nostru a făcut ca noi să primim lumina şi adevărul la cel mai înalt focar al culturei româneşti, să ne pătrundem cu atât mai mult de dato- ria cărturarilor faţă de marele popor românesc, aşezat în patru colţuri ale j pământului.
Români dela Ceica.
Mare a fost amărăciunea, mare a fost durerea şi mare a fost ruşinea noastră, când am aflat, că vicarul dela Orade, Vasile Mangra a părăsit steagul măreţ şi cinstit al luptătorilor noştri şi a trecut în tabăra duşmanilor.
A venit la voi cel ridicat pe umerii voştri, a venit la voi cel hrănit şi îmbuibat prin munca voastră plină de osteneală, a venit la voi şi v-a cerut să vă faceţi părtaşi ai păcatelor lui, v-a cerut să întăriţi şi voi contractul lui Iuda şi să-l alegeţi deputat în sfatul ţărei.
Ruşine lui I întregului neam românesc îi este ruşine, că din mijlocul lui, dintre cei mai aleşi ai lui, a răsărit vânzătorul.
Români dela Ceica, nu-1 ascultaţi şi nu-l urmaţi! Gândiţi-vă la blăstămul, ce ar cădea asupra voastră şi asupra copiilor voştri. Nu-1 ajutaţi pe duşman să se ridice ! Nu încurajaţi păcatul. Nu sprijiniţi nelegiuirea! Arătaţi-vă vrednici de numele vostru de Români.
Va veni la voi Ion Suciu. Pe el să-l urmaţi, căci în el suntîntrupato nădejdiile noastre!
Să rămână singur vânzătorul, să-şi vadă şi să-şi înţeleagă vina. Poporul nostru l-a cinstit şi l-a ridicat acolo, unde poate el nu merita Dar Vas»le Mangra n-a ştiut să cunoască răsplata noastră. El nu va cunoaşte încă cinstea, ce v-aţi face-o voi, dacă l-aţi alege în parlament.
Prietinii duşmanilor noştri nu ne pot fi prieteni.
Jos cu e l ! Jos cu vânzătorul! Jos cu călugărul fără suflet ! lsgoniţi-1 dintre voi. Nu-i daţi voturile voastre !
Vă rugăm şi vă conjurăm în numele sfintei suferinţe, prin care a trecut acest nobil neam românesc.
Nu vă faceţi pe voi şi nu ne faceţi pe noi de ruşine Strigătul vostru să fie : Jos Mangra ! Trăiască Suciu !
Dumnezeu să vă ajute în lupta, ce vă aşteaptă!
Bucureşti, in sfânta zi de trei Maiu 1910. Studenţii transilvăneni dela Universitatea din Bucureşti.
*
In Lugoj.
Cardidatul partidului muncii în cercul Lugoj, fostul ministru de justiţie Plosz şi-a ţinut alaltăeri vorbirea de program în Lugoj.
Despre chestiunea naţionalităţilor a zis următoarele: «A doua chestie de importanţă este a naţionalităţilor, care nu se va putea rezolva nici odată, dacă plecăm din punctul de vedere, ca naţionalităţile să fie maghiarizate cu ori-ce preţ şi cu ori-ce mijloace». Vorbitorul consimte întru toate cu contele Ştefan Tisza, că faţă de naţionalităţi trebue să ne punem pe punctul de vedere al frăţietăţei şi să pretindem numai decât, ca ei să se simţească ca cetăţeni ai patriei, fără nici un gând ascuns. Doară au luptat şi cetăţenii de diferite limbi contra duşmanului comun al patriei şi ast-fel trebue să fie cu putinţă, ca să ne unim şi pe terenul desvoi- tărei noastre paşnice.
Nu-i vorbă, frumoase vorbe, numai cât d-1 Plosz n-a spus, ce cere Tisza, — deşi cum vedem — îi este aderent: sinuciderea noastră politică şi ca urmare a a- cesteia ticăloşirea noastră.
Asta să o fi spus d-1 Plosz alegătorilor români din Lugoj şi jur.
*
Moarte şi bătăi.
In comuna Bata s-a întâmplat o ciocnire sângeroasă între partizanii lui Iusth şi ai lui Kossuth. Alegătorii înfuriaţi s-au folosit de revolvere. Rezultatul a fost un mort şi trei răniţi de moarte.
— In Félegyháza s-a întâmplat o bătaie sângeroasă între iusthişti şi alegătorii guvernamentali.
— La satul Csarnago ţi. Sátoraljaújhely) vre-o zece feciori, înmarmaţi cu coase, au atacat suita secretarului de stat Kazy, care-şi face turneul prin cerc. Un fecior a ridicat coasa asupra lui Kazy, dar a retras-o, fiindcă Kazy l-a ameninţat cu revolverul. Gendarmii l-au arestat. Suita lui Kazy a fost apoi bombardată cu pietri.
*
In cercul Dobrei.Candidatul cercului Dobrei, în afară
de partide, Moskovitz a adresat o scrisoare la mai mulţi fruntaşi aderenţi ai săi din cerc, în care declară, că îşi retrage candidatura, căci nu voieşte să zădărnicească învingerea maghiarimii din cerc.
Un motiv mai mult, ca alegătorii români din Dobra să se grupeze unul ca unul în jurui candidatului naţional, a asesorului Nicolae Ivan.
Femeile române din Aradcâtrâ mecenatul Stroescu.
Sub impresiunea puternică a mărinimosului dar de 100,000 coroane, făcut de marele nostru mecenat Vasile Stroescu pentru zidirea şcoalei superioare de fete din Arad, comitetul reuniunei femeilor române aradane, întrunindu-se alaltăeri într-o şedinţă extraordinară, a adresat d-lui Vasile Stroescu ia Davos-Platz următoarea adresă de mulţumită:
»Comitetul „Reuniunei femeilor române din Arad« întrunit astăzi în şedinţă extraordinară, pentru a lua la cunoştinţă nobilul obol de o sută de mii de coroane, primite pentru fondul zidire! unui local de şcoală superioară de fete, — profund mişcat şi emoţionat de această măreaţă dovadă a iubirei de neam, ce o manifestaţi în grelele împrejurări, în cari ne găsim, cu atâta înaltă înţelepciune şi cu o aşa sublimă dragoste frăţească, se face interpretul întregei românimi din Arad şi împrejurimi, surprinse şi uimite de acest dar norocos, ce vine ca o minune dumne zeiască, să ne întemeieze un templu de cultură, aşa de avid dorit şi aşteptat, — şi vă roagă să binevoiţi a primi expresia celei mai curate şi nemărginite recunoştinţe împreună cu călduroasele şi afectuoasele lor mulţumiri.
»Comitetul vă mulţumeşte de asemeni pentru omagiile, ce le aduceţi tuturor femeilor, ce conlucrează la opera aceasta, încredinţându-vă, că îşi va da toate ostenelile a se face vrednic de interesul deosebit, ce purtaţi pentru frumosul scop ce urmăreşte şi vă toasrâ în acelaşi timp să ie acordaţi marea ia- voare de a boteza viitoarea şcoa*ă de fete, — »Şcoala superioară de fete Va* sile Stroescu«, pentruca numele acesta săpat pentru totdeauna în inimile noas
tre, să poată astfel rămânea de-a pururi simbolul ocrotitor al templului a* cestuia de lumină, a fiicelor noastre, cari numai datorită gestului D-voastră neînchipuit de înţelept, vor fi de acum înainte salvate cu grije de primejdia culturei străine, care ne îndepărta ck eăminuri adevăratele soţii şi mame românce.
»In adăstarea răspunsului Domniei Voastre, binevoiţi vă rugăm a primi,împreună cu distinsa noastră considera- ţiune încă odată recunoştinţa şi viile noastre mulţumiri...
Letiţia Oncu, preşedintă. Sofia Pop, casieră. Sofia Heleş, v.-pteşedintă. Sever Bocu, secretar.
Membrele din comitet: Marilina Bocu, Oetavia Ciuhandu, Anna Demian, Lucreţia Herbay, Adriana Ispravnic, Zina Moga, Io- vana Netneth, Aurelia Petrau, Eugenia C, Pop, Elena Raicu, Iustina Serban, Livia Vuia.
*
In aceiaşi şedinţa s-a hotărât, ca zidirea noului internat, în urma acestui mărinimos dar, sa se înceapă deja în toamna anului curent.
„Vitejie“ gendarmerească. 1Arestarea şi şicanarea unui geolog din Românii.
Din Hunedoara ni se denunţă, deşi cam cu întârziere, un act de »vitejie« săvârşit nu de mult, faţă de un supus strein, un distins membru ai institutului geologic din Bucureşti, «'are constitue un caz de tot ruşinos în istoria mai recentă a numeroaselor şicane, pe cari trebue să Ie sufere nu arareori poporaţiunea ţarii noastre şi chiar şi streinii, cari ne vizitează, din partea gendarmilor împănaţi. Se ştie că de câţiva ani încoace există legături de reciprocitate între institutele geologice din Bucureşti şi Budapesta, în urma cărora membrii acestor institute trec dintr-o ţeară în cealaltă, ca să facă studii geologice, îmbogăţindu-şi astfel reciproc cuno ştinţele. Nimic mai natural decât aceste legături, cari există şi trebue să existe irv tre state civilizate ! "y
Bazat pe aceste legături şi înzestrat/ cu toate documentele necesare, membrul| institutului geologic din Bucureşti, d-1 Dr, ) Reinhardt (de origine Helveţian) a trecut graniţa României, venind la Topliţa (corn tarul Hunedoarei) ca să facă în ţinutul acesta studii geologice. Era tocmai în prima zi a Paştilor româneşti. La denuuţul nu ştiu cui notarul satului a trimis gen- garmi în urmărirea savantului, cari l-au şi arestat imediat pe d-1 Dr. Reinhardt, ducându-1 la casa comunală. Surprins de această primire neaşteptată, Dr. Reinhardt s-a legitimat, prezentând toate docuraen- tele sale, intre cari paşaportul său ia regulă şi două recomandaţiuni cătră autorităţile locale şi anume o scrisoare maghiari a directorului institutului geologic din Budapesta, Dr. Loczy, şi o altă scrisoare di&| partea consulatului român din Budapesta/!
Aceste documente, cari în altă ţeariJ cu pretenţii de civilizaţie ar fi făcut pel notarul comunal şi pe gendarrai să-şi | ceară scuze de la cel arestat în mod voi-1 nic pentru regretabila lor eroare, n-a amil) însă nici un efect, ba din contră a avut drept* urmare, că d-1 Dr. Reinhardt a fost luai de gendarmi între suliţi şi dus pe jos, ca un criminal de rând. timp de 4 ceasuri până la Hunedoara.
Sosiţi după un marş obositor într-o zi de mare sărbătoare românească în Hunedoara — o nouă surprindere! In loc ca d-1 Dr. Reinhardt să fie pus pe picior liber a f< st aruncat în temniţa ordinară unde împreună cu doi pungaşi a trebui să petreacă trei sile.
Văzându-şi desconsiderate documentele sale, d-1 Reinhardt a denunţat telegrafic direcţiunei institutului geografic hui Budapesta arestarea sa volnică. A şi sosi îndată răspunsul subdirectorului instituhj f lui, prof. Dr. Schafarczik, prin care se confirmă identitatea celui arestat, cerându-se eliberarea lui — dar răspunsul aeesta n’a fost luat în seamă. La o a doua telegramă adresată de d-1 Reinhardt aceluiaşi institut a sosit un analog răspuns dela însuşi di*
G A Z K T A T R A H 8 I L V A N I K I P a g . 3.Nr. 99 1910.
; rectorul Loczy — cu acelaşi rezultat însă, Deabea după a treia telegramă, la care a râspuns însuşi ministrul Khuen, d-1 Dr. Reinhardt a fost liberat, după ce a stat aproape trei zile şi trei nopţi în societa-
I tea unor pungaşi ordinari. A mai restat numai, ca în timpul acesta să fie bătut şi pă'muit, cum au păţit-o ceilalţi doi pungaşi la interogatoriile ce li-se luau zilnic de cătră şeful gendarmilor în prezenţa sa,
>1 ca dânsul să guste din toate bunătăţile ce ne sunt hărăzite din partea »păzitorilor« ordinei şi siguranţei publice în patria noastră.
Aceasta este descrierea autentică a păţaniilor regretabile ale d-lui Dr. Reinhardt şi nu putem încheia aceste espuneri fără a nu ne esprima resentimentul nos-
. tru faţă de ruşinea, ce a adus-o asupra ţării noastre această nouă »vitejie« gen- darmerească. Invităm pe d-1 Reinhardt, care de-altfel n’a voit să iese în publicitate cu păţania d-sale, ca să denunţe acest fapt forurilor competente, nu pentruca cei vinovaţi să-şi primească pedeapsa (căci astfel de »vitejii« gendarmăreşti la noi nu se
lţtea pedepsesc), ci pentru a atrage atenţiunea ministrului de interne ungar asupra astorfel de şicane, care numai onoare nu iac ţări*.
P.
Scrisoare din Maramurăş.— Maiu c.
In Slatină ! în Slatină !Acolo, pe o colină înaltă în mijlocul
satului, ce Creatorul a aşezat-o ca loc de odichnă scumpelor oseminte a celui mai mare părinte al neamului nostru, a fericitului Mihciil Pavel, nemuritorul episcop de Oradea-mare.
Pe această colină se înalţă maies- toasa biserică, cu privirea spre râul repede Tisa, ce poartă pe undele sale falnicii brazi din munţii ţărei Maramurăş, şi unde sub ţaţa altarului se odihnesc acele osă- rainte, ce odinioară au purtat sarcina unui popor întreg, persecutat de maşterajoarte.*
In acel locaş sfânt s-a adus în Dumineca Tomii prima jertfă Părintelui ceresc de cătră tânărul ostaş a lui Cristos, d-1 Atanasiu Doroş, fiul harnicului protopop Joan Doroş, carele a dat fiilor şi fiicelor sale o adevărată creştere românească, vrednică de urmat!
înţelegeţi şi vă plecaţi 1...Adecă voi, unii dintre preoţii de pe
aceste plaiuri, cari nu vă cinstiţi graiul strămoşesc, dar în schimb nici pe voi nu vă cinsteşte nime! Aşa e. Cine se lapădă de sine, lăpădat să fie şi de a lţii!
Des-de dimineaţă se îndreaptă mândrul popor de p^ toate stradele cătră biserică. Bătrânii încărcaţi de anii vieţii se urcă mai lin pe înalta colină, iar tineretul ca neşte fluturei sbura în cete, mai repede, să vadă pe acel tânăr ostaş al lui Cristos, carele azi întră în via Domnului ca lucrător.
Sfânta slujbă a fost celebrată de trei preoţi : N. Doroş, V. Horea şi A. Doroş.
întreg poporul din sat şi din preju- Time, îmbrăcat sărbătoreşte, în irunte cu ioteligenţa, a luat pprte la frumoasa solemnitate a primiţiei fiului iubitului nostru protopop.
Cântările au fost executate cu o e- vlavie impunătoare de corul tinerimei din loc, înfiinţat de 2 ani de tânărul A. Doroş.
Apoi la sfârşitul sfintei slujbe s a urcat pe amvon părintele N. Doroş şi rosti o frumoasă predică ocazională cu începutul: «Uei-ee samănă în lacrimi, săcera-vor iîn bucurie». Ps. 125.
Această vorbire a străbătut la inima ascultătorilor, încât a stors din ochii multora lacrimi de bucurie.
După sfânta slujbă, care s-a terminat cătră 12 oare, a urmat prânzul festiv, cântându-se înainte un puternic Cristos a în iia t!
In urma urmelor, a sosit între noi, pe neaşteptate şi jupânul «dans», carele a zăbovit cu noi până în zorii dimineţei, —
' adueând cu sine o straiţă plină de jocuri româneşti şi nici un «ciardaş», spre bucuria tuturora.
Jocurile s-au început cu drăguţa ^Ardeleana» şi s-au sfârşit cu moşul «Ap-
Mnescuh jocul vitejilor din munţii Mara* murăşului.
Ş T I R I .— 5 Maiu t.
Planul călătoriei în Bosnia a Maj Sale Monarchului nostru s’a stabilit definitiv. Trenul regal va sosi în 30 Maiu dim. la oarele 5 în gara Bosna-Brdd. Aici va avea loc o primire oficială. Trenul regal va trece apoi prin staţiunile Doboj, Zenica şi Visoka, unde vor avea loc deasemenea primiri oficiale, şi va sosi la oarele 3 p. m. în gara din Serajevo. Intrarea în oraş se va face cu mare pompă. Maj. Sa va lua locuinţa în Conac. Seara serenadă militară şi mari artificii. A doua zi, în 31 Maiu, vor avea loc recepţiunile. După amiazi Maj. Sa va vizita oraşul, iar seara va avea Ioc un dineu. In 1 Iunie se va ţinea o mare revistă militară. In 2 Iunie Maj. Sa va vizita împrejurimile oraşului, iar pe 3 Iunie e fixată plecarea Maj. Sale.
Şedinţa intimă a Academiei. Luni după amiazi Academia română a ţinut şedinţă intimă. In această şedinţă, d. A. Saligny preşedintele Academiei, care s’a înapoiat eri dela Paris a declarat, că a văzut în capitala Franţei pe d. D. Sturdza şi, că fostul preşedinte de conziliu a cărui sănătate s’a restabilit pe deplin, se va întoarce în ţară la 20 ale lunei c., pentru a lua parte la şedinţele Academiei. S’a dat apoi cetire mai multor rapoarte de administraţie interioară, după care membrii Academiei au trecut în secţiuni şi comi- siuni, spre a se ocupa cu lucrări specale.
La telegrama, pe care Academia a expediat-o, cu ocazia deschiderei sesiunei generale, M. S. Regele a binevoit a răspunde următoarele :
Ca în totdeauna primesc cu deosebită plăcere şi mulţumire omagiile Academiei. La rândul Meu, Vă aduc cele mai bune urări pentru un bun spor al lucrărilor Domniilor Voastre în această sesiune generală. CAROL.
Manevrele imperiale. Din viena se a- nunţă, că anul curent manevrele mari de toamnă ale armatei austro-ungare se vor ţine în partea nord-esticâ a Ungariei şi a regiunilor învecinate din Galiţia. Pregătirile au început de pe acum. Funcţionari ai Curţei imperiale din Viena au plecat la Bartfeld pentru a lua dispoziţiunile necesare la aranjarea cartierului general al Monarchului şi ai principelui moştenitor. Maj. Sa se va stabili ia Sztropko, iar ar- chiducele Franz Ferdinand la Felsovizkosz
Prlncipels Garol al Bominiei în aeroplan. Luni, după prânz, aviatorul Osmont a făcut pe platoul Cotroceni patru frumoase sboruri cu aeroplanul său. Primul sbor l-a făcut singur, la al doilea a luat ca pasager pe d-1 Visoski, la al treilea a luat pe un alt pasager, în sfârşit la al patrulea sbor a luat ca pasager pe A. S. R. Principele Carol, făcând o escursiune până la Satul-nou şi înapoi. A. S. R. a rămas cu totul încântat de această călătorie aeriană. A asistat un public nuinăros la aceste interesante sboruri.
0 conferinţă a pressei. d -i deputat rProcopiu, preşedintele Sindicatului ziariştilor din România, a plecat la conferinţa, pe care o vor ţine preşedinţii asoc'aţiu- nilor pressei, în vederea akătuirei programului definitiv pentru congresul internaţional al presei, ce se va ţine anul viitor la Roma.
Funeraliile Regelui Eduard. Fostul preşedinte al Statelor Unite, Roosewelt, a sosit Luni împreună cu familia sa la Londra, însoţit de Lord Dondonald. care s’a dus, după ordinul Regelui Gheorghe al V. pănâ la Quensborougb, ca să întâmpine pe fostul preşedinte al Statelor Unite. D. Roo- sevelt a fost salutat la gară de ambasadorul american şi întregul personal al ambasadei, precum şi de un mare număr dintre membrii coloniei americane, fîn dimineaţa Regele Gheorghe al V-lea a primit pe d. Roosevelt în audientă. Convorbirea a ţinut aproape un ceas. Apoi fostul preşedinte al Statelor-Unito s’a dus ia palatul Buckhingham, spre a vedea corpul fostului Rege Eduard.
Printre cele dintâi corome depuse în sala tronului se găseşte o mare coroană de iris şi de laur, cu panglici în colorile austriaco, trimisă de Maj. Sa Monarhul nostru.
Pentru masa studenţilor romani din BraşOV au mai întrat dela :
D-1 loan Sch'opu, paroch în Crizbav, în amintirea şcolarului Ghiţâ Zătieă din Bod suma de 10 coroane.
Primească generosul donator since- rile noastre mulţămite. — Direiţiunea ţcoa- lelcr medii gr. or. rom. din Uraşoo.
1. T. Pane. Odlimitarea frontierei din spre Romă-! nia. Din Cernăuţi ni se scrie: Conform în-
ţelegerei stabilite între statul austriac şi cel român, se va face în curând revizuirea delimitărei frontierei austro-române, începând dela punctul rusesc Noua-Suliţă pănă la frontiera ungară. Comisiunea specială, însărcinată cu desăvârşirea acestei revi- ziuni va fi compusă din delegaţi, aparţinând ambelor state. Cu această ocazie se vor delătura diferendele ivite la graniţă, în ce priveşte delimitarea teritoriului. Se asigură, că comisiunea de revizuire, — căreia vor aparţine din partea Austriei un înalt funcţionar administrativ, un reprezentant al statului major, 4 ingineri hotărnici şi un număr egal de delegaţi români, — va stabili un acord pentru regularea definitivă a râului Suceava, dela Iţcani pănă la Chi- lişeni. Se ştie, că acest râu formează linia de frontieră între Austria şi România. Delegaţii români sosesc în ziua de 18 Maiu st. n. ia Cernăuţi, când se vor începe operaţiunile de revizuire.
Turneul d nei Agata Bârsescu în Bucovina. Celebra tragediană română, d-na Agata Bârsescu, a făcut împreună cu soţul ei, d-l Const. G. Radovici, un turneu artistic în Bucovina, dând trei reprezentaţiuni îu oraşele Suceava, Rădăuţi şi Cernăuţi. Pretutindeni marea artistă a fost obiectul unor grandioase manifestaţiuni de simpatie din partea publicului. In Cernăuţi ambii artişti au reprezentat piesele »Două suflete«, »In ceasul din urmă« şi »Concina« lui V. Alexandri.
Cursuri pentru lărgirea cunoştinţelor.Dela d-1 inspector şcolar Dr. Pintér primim spre publicare următorul a v iz : Cursurile obicinuite anuale pentru lărgirea cunoştinţelor, cari se ţineau în vacanţele cele mari cu învăţătorii, învăţătoarele şi conducătoarele azilelor de copii, nu se vor ţinea anul acesta, în urma unui ordin recent al ministrului de culte din cauza stării de ex-lex.
Serbarea Uniunei federale a societăţiide gimnastică. Ministrul de războiu al Franciéi a prezidat alaltăieri serbarea Uniunii federale a societăţilor de gimnastică din Franţa în oraşul Saint-Quentin. Mai multe societăţi din streinătate erau reprezentate. Printre cei decoraţi cu acest prilej, se află şi d-1 colonel Petrescu din Bucureşti, care a fost decorat cu palmele academice.
Bancnote româneşti falsificate în Bulgaria. Poliţia buigară a arestat pe doi îndrăzneţi falsificatori de bancnote, în cea mai mare parte româneşti şi sârbeşti. E o afacere, care produce mare senzaţie, căci totalul bancnotelor falşificate atinge suma de un milion şi jumătate. Bancnotele româneşti ialşificate sunt de 100 de lei. Unul din cei arestaţi e un oarecare Velicu, macedonean expulzat din România. El ţinea în arendă o moşie în apropiere de capitală şi instalase acolo un atelier pentru practicarea tăişurilor. S-au găsit toate tiparele pecari le-a folosit la falsificarea bancnotelor. Velicu susţine, că banii de cari avea să beneficieze erau destinaţi cauzei macedonene.
Senatul turcesc nu modifică constituţia. Senatul Turciei a respins modificarea constituţiei, adoptată de Cameră, după care 2/3 dintre senatori ar trebui aleşi. Senatul a adoptat principiul, ca toţi senatorii să fie numiţi de Sultan.
V a r ie tă ţ i.
Eduard V il şi mâncările.— Defunctul rege al Angliei trece drept unul din cei mai competenţi în arta eulinară. Gusturile sale erau foarte fine şi admirabila iui poftă de mâncare ii permitea să ia parte la mesele cele mai copioase.
Mesele regelui Eduard erau astfel alcătuite: la 9 dimineaţa j-se servea în cabinetul său de lucru ouă, carne rece şi pâne prăjită stropită apoi cu ceai.
La două oare, dejunul cu trei sau patru feluri de mâncare. La 5 oare ceai şi prăjitură.
La şeapte seara un supeu uşor, cu carne rece. La 12 noaptea un supeu »serios« cu diferite feluri de mâncare şi şampanie.
Cafeaua o lua cu coniac şi fuma havanele, pe care le fumează şi împăratul Wilhelm II al Germaniei.
*
Săpături archeologice. — Cu ocazia unor săpături făcute în apropierea oraşului german Aachen de profesorul Schmid s-a descoperit un templu roman din anul 80 după Christos.
S-au găsit în sala sanctuarului excelente picturi de păreţi, plachete de bronz şi monede din timpul Antoninilor.
Templul era închinat lui Genino Var- neni, după cum reese dintr-o inscripţie.
Localitatea Varneni se afla situată lângă marea şosea militară, care ducea dela canalul Mânecei prin Belgica peste Limburg la Duren şi Colonia. Ea a fost în posesiunea romană până în a doua jumătate a veacului al Iil-lea.
ULTIME ŞTIRI.LufiOŞ, 18 M a iu . D r. A u re l V la d
a s o s it a ic i şi a s o lic ita t o în tre v e d e re cu fiş p a n u l c o m ita tu lu i p e n tru a re c la m a c o n tra a u to r i tă ţ i lo r loca le d in C aransebeş, T e re g o v a şi M e had ia f c a r i i ’au îm p ie d e c a t a-ş i ţ in e d is c u rs u r ile în a in te a a le g ă to r ilo r .
Budapesta, 18 M a iu . E r i în a in te de a m ia z i M a j. Sa M o n a rc h u i a t r e c u t în re v is tă t ru p e le g a rn iz o a n e i d in B u dap esta . U n p u b lic fo a r te n u m ă ro s a a s is ta t la această pa radă .
Budapasta, 18 M a iu . O d e p u ta - ţ iu n e a a le g ă to r ilo r s lo va c i d in S lia c i s ’a p re z in ta t a s tă z i la fo s tu l m in is tru de in te rn e K r is to f fy şi i-a o fe r it ca n d id a tu ra . K r is to f fy a a c c e p ta t şi a d e c la ra t, că n u se v a a lă tu ra la n ic i u n p a r t id .
Strelit, 17 M a iu . F o s tu l d e p u ta t M ila n H o d ja , c o n d u c ă to ru l S lo v a c ilo r , v o in d să-şi ţ in ă d is c u rs u l său în a in te a a le g ă to r ilo r în t r u n iţ i , acum pe n t r u a t re ia oa ră , d u p ă ce de do uă o r i a fo s t îm p ie d e c a t de a u to r ita te a lo ca lă, de -ab ia a în c e p u t să ro s te a scă câ te va c u v in te în tro d u c ă to a re , şi su b p re fe c tu l, ca re as is ta la în t ru n ire , a în t re ru p t pe v o rb ito r , 1 a o p r it să m a i vo rbească ş i a d e c la ra t în t ru n ire a d i- s o lv a tă . L u m e a p e r iz s tâ n d a ce re co n t in u a re a d is c u rs u lu i şi re fu z â n d a se în d e p ă rta , s u b p re fe c tu l a o rd o n a t ja n d a rm ilo r a îm p ră ş t ia a d u n a re a . J a n d a rm ii cu b a io n e te le la puşcă au fă c u t un a s a lt a su p ra a le g ă to r ilo r ş i i-a u r is ip i t în to a te p ă rţile .
Gonstantinopol, 18 M a i. Se s v o - neşte , că m in is t ru l de ră z b o iu va o r dona c o n c e n tra re a re z e rv e lo r c o rp u lu i IV de a rm a tă , sp re a le t r im i te ia f ro n t ie ra grecească. E r i au p le c a t şase b a ta lio a n e d in g a rn iz o a n a lo ca lă sp re S a lon ic . E9 te p ro b a b il, că ele v o r f i d ir i ja te la g ra n iţa G re c ie i. F lo ta tu rc ă a p r im it in s t ru c ţ iu n i să p lece sp re m area Egee.
Roma, 18 M ai. D ire c to ru l o b se rv a to ru lu i, p r in t r -o n o tă a d re sa tă z ia re lo r, d e c la ră , că du p ă u lt im e le ob - s e rv a ţ iu n i ş i ca lcu le , e exclusă posibilitatea trecerei pământului p r in coada cometei Halley.
C oada a r f i p re a s c u rtă , ca o asem enea în tâ ln ire să se p ro d u că .
Londra, 18 M a iu . D in c e rc u r ile d ip lo m a tic e se a n u n ţă , că re g e le E d u a rd a r f i lă s a t un te s ta m e n t p o lit ic , p r in ca re se s ta b ile sc un e le d ire c t iv e re la t iv la p o lit ic a A n g lie i. R ege le E d u a rd î l ro a g ă pe u rm a ş u l său să m e n ţ in ă c o n v e n ţiile ce le -a în c h e ia t d â n su l cu une le d in t re p u te r ile c o n tin e n ta le , sâ pă s treze ş i fa ţă de p u te r i le t r ip le i a lia n ţe o a t i tu d in e co re c tă ş i să conducă p o lit ic a e x te rn ă în co n fo rm ita te cu p r in c ip ii le ce c o n tr ib u e ia m e n ţin e re a păcei. R ege le ş i-a e x p r im a t adeseori sp e ra n ţa , că va sos i t im p u l, când to a te p u te r ile eu ro p e n e se v o r ocupa cu succes de re z o lv a re a c lie s tiu n e i de sa rm ă re i.
Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Succesorii.
Redactor response loan Spuderea.
Dr. E N E A NICOLAîn Karlsbad
s-a mutat în casa »Billi otiu lângă SprudeJ.
Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 99 -1910.
Grand Hotel „SAVOY“Budapest, VIII. lózsef-Körut 16în nemijlocită, apropiere de „Nemzeti színház“.
C e l m a i fru m os şi m a i m o d e rn h o te l d in cap ita lă . 120 de
od ă i şi sa loane. în c ă lz ir e c en tra lă cu abu ri, lu m in ă electrică,
A s c e n s o r . A p ă r e c e şi ca ld ă în to a te o d ă ile . O dă i d e la 3 cor.
=z în sus. S u fra g e r ie d e p r im u l ran g . 11
i?1 Jt1' f ? ' iî-î if, § 1* I jP P
G H E T Eoriginal americane pentrn Dame, Domni, Copii,
P & p u e l albi de atlas1 P ă | iu e i albi de dans- P a p u c i de gimnastică P a p u c i călduroşi de P a p u c i de postav. C h e t e cu ţug C h e t e de voiaj
C ls m e de lucru C la m e Hal >na. C ia m e de vânat. C la m e de călărit. C a m a s e ( « a l o c iC h e t e cu şiuoire
H C S * p e n t r u D a m e D o m n i ş i C o p i i . 1
Calitate solidă, — Magazin de încălţăminte. — Mare asortiment-Atelier modern Alfred Ipsen KrOUStadt, S ™ ®
' S t r a d a V ă m i i \ r . 3 6 , (V la - a - v ia d e c a f e n e a u a T r a n s i l v a n i a . )
Preturile netto cassa,
căinc5o
CD«CD
>— <
f--»->CDt-i
fH
Nicolae BaleaMăiestru pantofar Braşov, Strada Orfanilor Nr. 2. aproape de piaţa M2re nssg-zin, detot feliui da încălţăminte, lucru de
m a re . R e e o m â n d ă tot- ie -m l de în ălta m in te — pentru bărbaţi, dame şi cop ii, mare asortiment de gbiete sezon de vară.
mană bun şi cu preţuri foarte re duse. Ocazia ce?, favorabi'ă pentru de a cumpăra ce-e
m a b u n e , m a i d u ra b ile u ş o a re şi p lă c u te în c ă lţă m in te p e n tru to a te se zoane 'e cu p re tu r i le ce le m a i red use n u m a i în d e p o s itn l d lu i p a n to fa r B a b a , S3 p o t găs i.
— B raşov . Strada-O rfan ilor nr. 2 . —
CD<+1-Í*s
Î3CD
OO SD lZI in
Preţurile netto cassaT uturor acelora cari călătoresc sfeu se reîntorc acasă din România li-se reco-
mandă Schimbătoriade bani la Tutungeiia d-iui
? 11 sdpa' i otazia% > %
omp.
de a lu a p a r te la lo te r ia C la s e i I .
a 26-lea Loterie de clasă rei. u i ,C o l e c t u r ă p r i n c i p a l ă
Joliiis Friede & CBraşov, F i l a S in
M a femei Nr. 36. M a MM Nr. 1.Recomandă leşuri de Clasa I a a căror tragere ya li în
19 ş i 21 la iu a. c.1/ H o r ig . lo s , y 4 lo s , 7-2 lo 9 ’ V i ^os
cu p re ţu l de . K 1-50, K 8- K 6 — K . 12 —
Dumitru Popp,Zaraf, Strada Hirşer Nr. 4 Braşov.
C o m a n d e le se esecu tă im ed ia t,
dacă se tr im ite p re ţu l lo su rilo r/ sau se tr im it cu
1 Fabricile unite de Parchet soc. pe acţi*iii7!m Budapest V., Lipot-köa*ut 3 3 » |U:j Furnisează ori-ce cantitate de parchete de stejar şi de fag, aşezate sau [vj neaşezate, în modele dela cele mai simple pănă la cele mai bogate, p (-ţj c u preţurile cele mai ieftine. «1Lip Pentru Ardeal a se adresa la representantul nostru ||
|| In g in e u r A . H irsch fe id , T e n ts c h g a s s e 2 — 4 . §
j=j Sibitu — Nagyszeben.
IMPRIMATE, CAR ŢIştientifice, didactice şi literare. — STATUTE, — foi periodice, Preţuuri curente Protocoale tabelarice, tot feliui de Invitări ia petreceri, logodnă, cununie, în colori şi simple, lucrări artistice esecutate modern. Toate comandele vor fi punctual, grabnic efeptuite cu preţurile cele mai con- ........... veniabile. ........ "Atelier de arte grafice siabifimenf nou arangiatcu cele mai frumoase litere
^7
Târgul Inului ur. 30. 5 ÍBiroul Tipografiei în curte eî. 1.
ARTA
SI PROGRES
3 3Telefon inter. i r . 226.Aici se efeptuesc toate comandele.
A c e s t s ta b ilim e n t este a ra n g ia t â in n o u cu u n b o g a t a s o r t im e n t de m a te r ia l, cu cele m a i fru m o a s e şi m a i m o d e rn e c o rp u r i de lite re , p ro v ă z u t cu to a te m ijlo a c e le te c lm ic e i t ip a r iu lu i, a s tfe liu în c â t ne -a f lf tm în p lă c u ta p o z iţ ie de a p u te a sa tis fa ce pe te re n u l a r te lo r g ra fice , şi ce lo r m a i ra f in a te d o r in ţe F ă r ă c o n c u r e n ţ ă , la n í v ó u l re c e ru t de t im p u l p re z e n t s ’a a v â n ta t T ip o g ra fia A . M u ră ş ia n , p r in n o a u a a r a n g ia r e . M u n c ito r i e x p e r ţ i, p u te r i de p r im u l ra n g . De acea ne este p o s ib il a p re g ă t i u rg e n t ş i cu a c u ra te ţa o r i ce lu c ra re c â t de e x tin se , o p u r i, Is to r i i , v o lu m e , m o n o g ra fii, ş i t o t fe l iü l de lu c ră r i c â t de c o m p lic a te la n o i se
■■ e fe p tu esc p ro m p t, cu fe b r ilă iu ţe a lă , g u s t şi fru m s e ţe a r t is t ic ă , P re ţu r i m o d a ra te . zzrzzs& r N e r u g ă m p e n t r u s p r ig in i r e a b in e v o i t o a i e p r in d es e c o m a n d e . ^T o a t e c o m a n â e le , s c r is o r i le , m a n d a t e le ş i b a n i i , s u n t a s e a d r e s a d i r e c t I a :
iirrmTaAwVriA. láínmáxi iii îifcDirecţiunea Tipografiei Mureşian Braşov
LUCRĂRI PENTRUbănci, Bilanţe, Libele de depuneri esecutate artistic în toate culorile după dorinţă, Compturi, adrese Circulare,Scrisori, Firme, DIPLOME, GALANTERII,
Bilete de vizită, Logodnă, Cununie, Necroloage. Tot soiul de tabele şi anunţef, preţuri foarte moderate. Cele mai moderne tipari- ■ t.nri comerciale. ,. .:zzStabiliment de nouasortat şi arangiat cucele mai bogate garnituri