-
Adrian-Ioan Veștea, preşedintele
Consiliului Județean Braşov, și arhitectul
Dorin Ştefan au prezentat recent soluția
arhitecturală pentru terminalul de pa-
sageri, care va fi o clădire cu totul
spectaculoasă. În cadrul aceleiași pre-
zentări, coordonatorul proiectului Ae-
roportului Internațional Brașov – Ghim-
bav, Alexandru Anghel, a explicat flu-
xurile de pasageri și bagaje pentru tra-
ficul intern și internațional din cadrul
viitorului terminal, proiectate de spe-
cialiștii firmei IPTANA. Poartă de intrare în Țara
BârseiBrașovean de origine, membru fon-
dator al Societății Arhitecților Români,Dorin Ştefan a propus
Consiliului Ju-dețean Braşov o soluție arhitecturalăinedită pentru
terminalul de pasageri
al viitorului aeroport de la Ghimbav.Este vorba despre un
terminal cu
spații deschise și luminoase, cu aco-periș de sticlă cu celule
fotovoltaice,cu arcade inspirate de stilul gotic tran-
silvănean și de hala interbelică a fosteifabrici de avioane din
Brașov, dar șicu multă verdeață în incintă.
„Am gândit un terminal reprezen-
tativ pentru identitatea braşovenilor.Această clădire trebuie să
fie o poartăde intrare în Braşov și Țara Bârsei. Înaceastă clădire
se vor regăsi elementelegoticului transilvănean, dar şi
conceptul
primei hale a IAR Brașov, care a fostrealizată în anii ‘30.
Mihaela Chicomban
(Continuare în pagina a 4-a)
În 2017 Primăria Sibiu a investit osumă de 9,2 milioane lei din
bugetullocal în clădirile unităților de învățământ
preuniversitar, iar în 2018, până în prezent,au fost contractate
lucrări de aproximativ10 milioane de lei din surse proprii.
“Întreținerea clădirilor în care func-
ționează unitățile de învățământ, ex-tinderea și reabilitarea
acestora suntproiecte mereu în desfășurare pentru
orice administrație care înțelege im-portanța educației pentru
viitorul co-munității. Investim anual sume impor-tante în astfel de
proiecte, finanțarea
din fondurile europene fiind un suportimportant și binevenit.”
(Astrid Fodor,primarul municipiului Sibiu)
Primăria Sibiu a obținut deja finanțareîn valoare de 30,2
milioane lei pentrupatru proiecte care prevăd
eficientizareaenergetică a clădirilor în care funcțio-nează școlile
1, 21 și ”Radu Selejan”precum și Liceul ”Constantin
Noica”.Contractele de finanțare din fondurieuropene au fost deja
semnate și ur-mează ca Primăria Sibiu să contactezeproiectele
tehnice și lucrările propriu-zise. Acestea includ izolarea termică
afațadelor, reabilitarea sistemelor de în-călzire și de apă caldă,
instalarea unorsisteme alternative de producere aenergiei electrice
(panouri fotovoltaice)și termice (pompe aer-apă),
reabilitareainstalaților de iluminat și montarea sis-temelor de
management și control alconsumului de utilități.
Mirela Gligore
(Continuare în pagina a 4-a)
O preocupare constantă a Primăriei Sibiu,
Extinderea și îmbunătățirea condițiilorîn școlile și liceele
sibiene
Ziar difuzat GRATUIT în județele Alba, Brașov, Covasna,
Harghita, Mureș și Sibiu Nr. 2, Octombrie 2018
După douăzecide ani...În pofida realizărilor mai multdecât
vizibile, mai sunt încă voci
care susțin că acest gen de evocarea trecerii timpului nu ne mai
ducecu gândul la romantismul literar-aventuros, ci la realitatea
fadă și,uneori, dură, a societății românești.Fiindcă aceasta, deși
mai maturăacum, încă își caută drumul, dupăaproape trei decenii de
la re-instau-rarea democrației autentice.
Nu putem și nu trebuie să uitămcă în acest an se împlinesc două
de-cenii de la momentul demarării ac-tualei politici publice
privind dez-voltarea regională și, implicit, de laînființarea
structurilor regionale ro-mânești, cu alte cuvinte, două deceniide
existență a ADR Centru. RegiuneaCentru a fost înființată, prin
efectulLegii nr. 151/1998, privind dezvoltarearegională în România.
Reprezentanțiijudețelor Alba, Brașov, Covasna, Har-ghita, Mureș și
Sibiu, întruniți în 13octombrie 1998 la Sfântu Gheorghe,au semnat
actul de înființare a Con-siliului pentru Dezvoltare
RegionalăCentru, iar în luna decembrie 1998,Guvernul României a
avizat consti-tuirea Regiunii Centru, în baza Con-venției semnate
de președinții Con-siliilor Județene, reuniți la Alba Iuliaîn 20
noiembrie 1998. Tot atunci afost înființată Agenția pentru
Dez-voltare Regională ”Centru”, pentrua coordona procesul de
dezvoltareregională în Regiunea 7 ”Centru”.
Prin întreaga sa activitate Agențiapentru Dezvoltare Regională
Centrucoordonează, de două decenii, pro-cesul de dezvoltare
regională în Re-giunea Centru, cooperează nemijlocitcu autoritățile
publice locale dincele șase județe ale regiunii, cu so-
cietatea civilă și cu mediul de afaceri,pentru a răspunde
transparent ori-căror de solicitări de informații, deprograme, de
resurse financiare.Realizarea planificării strategice, ac-cesarea
de fonduri nerambursabile,precum și furnizarea
informațiilorgenerale legate de politicile UE, po-liticile de
dezvoltare regională, re-prezintă chintesența activității
ADRCentru. În plus, prin colaborareacu Landul Brandenburg și multe
re-giuni europene, demarate în urmăcu mai mult de un deceniu,
vomreuși să realizăm și mai mult în aniice vor urma, atât din punct
de vedereal relațiilor instituționale, al cooperăriieconomice, cât
și în alte domeniiale societății.
Este un moment de bilanț, de re-trospectivă și de analiză. În
aceștiani, în ciuda opiniilor divergente,trebuie remarcat că s-a
dezvoltatîntreaga țară. A crescut calitativ șirolul societății
civile, chiar dacă, nu-meric, suntem mai puțini... Speranțade viață
a populației a crescut cu13 ani, românii se căsătoresc cucinci ani
mai târziu, numărul absol-venților de facultate a crescut,
iarprogramatorii au luat locul banche-rilor în topul celor mai bine
plătițisalariați. Sunt 200 de spitale privatenoi, față de doar două
în 1998. Armai fi câteva comparații din indica-torii realizați la
nivel național: traficulaerian de pasageri a crescut de optori,
România are mai mulți licențiați,în ciuda scăderii populației și
rețeauade autostrăzi s-a extins, dar insufi-cient.
Simion Crețu
Director general ADR Centru
(Continuare în pagina a 2-a)
Editorial Tabloul drumurilor din Regiunea Centru reabilitate cu
fonduri nerambursabile europene
Peste 700 de kilometri din infrastructura rutieră de
intereslocal și regional a fost modernizată prin fonduri
europene
Prin trei programe europene, PHARE2004-2006, POR 2007-2013, POR
2014-2020, primăriile și consiliile județenedin cele 6 județe ale
Regiunii Centru(Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș,Sibiu) au
derulat, din 2004 și până înprezent, un număr de 34 de proiecteprin
care s-au construit, respectiv mo-dernizat, peste 700 de kilometri
de in-frastructură rutieră. Valoarea totală acelor 34 de proiecte
contractate din2004 și până în prezent, este de peste
2 miliarde lei, din care 1,78 miliarde leireprezintă finanțarea
nerambursabilăalocată unităților administrativ teritorialepentru
finalizarea lucrărilor.
Agenția pentru Dezvoltare RegionalăCentru este entitatea care a
gestionataceste cereri de finanțare, pe parcursulunei perioade de
aproape 15 ani, mo-nitorizând implementarea acestor pro-iecte. Fie
că e vorba de străzile și dru-murile din orașe și municipii, sau
dedrumurile județene, obiectivul vizat
de aceste proiecte este cel de a stimulamobilitatea persoanelor
și mărfurilorîn Regiunea Centru, prin conectareainfrastructurii
rutiere de interes localși regional la rețeaua europeană dedrumuri.
Fondurile alocate prin cele34 de proiecte au asigurat
finanțareapentru cheltuielile cu pregătirea tere-nurilor, respectiv
obținerea, amenajareaterenului și a utilitățile necesare,
studiitehnice, avize, proiectare, consultanță,asfaltări
propriu-zise, realizarea de po-
duri, podețe, a elementelor de sigu-ranță pentru pietoni și
vehicule, totce înseamnă lucrări de construcții șiorganizări de
șantier. În imaginea ală-turată este prezentată harta
acestordrumuri, iar lista investițiilor coordonatede ADR Centru,
precum și stadiul încare se află acestea, finalizate sau încurs de
implementare, este în pagina atreia din ziar.
Material realizat de Mirela GROZA
(Continuare în pagina a 2-a)
F O C U S R E G I OPUBLICAȚIE REGIONALĂ DESTINATĂ INFORMĂRII
CETĂȚENILOR - DESPRE PROIECTE, INIȚIATIVE ȘI INVESTIȚII EUROPENE
PENTRU DEZVOLTAREA REGIUNII CENTRU - EDITATĂ DE ADR CENTRU
Călătoria continuă!
Soluție arhitecturală spectaculoasă pentruterminalul
Aeroportului Internațional
Brașov – Ghimbav
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional
2014-2020 și cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European
de Dezvoltare Regionalăwww.inforegio.ro I
facebook.com/inforegio.ro
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu
poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
-
info regiunea centru - ziar difuzat gratuit în județele alba,
Brașov, covasna, Harghita, Mureș și Sibiu nr. 2, octombrie 2018
Pag.2
Agenția pentru Dezvoltarea Regională
(ADR) Centru
Sediul: Alba Iulia, str. Decebal, nr. 12, tel 0258.818.616,
[email protected]; www.adrcentru.ro
Director general: Simion Crețu
Redactori: Nicolae Mărginean – Director Departament Relatii
Publice și
Comunicare, Mirela Crina Groza – Șef Serviciu Relații
Publice
Colaboratori: Cristian Dumitraș, Roxana Roman și Lia Dogaru,
consilieri
- Consiliul Județean Alba; Gabriela Mureșan și Andreea Groza,
consilieri -
Primăria Municipiului Alba Iulia; Mihaela Chicomban, consilier -
Consiliul Ju-
dețean Brașov; Sorin Toarcea, purtător de cuvânt - Primăria
Municipiului
Brașov; Cojocaru Andreea, specialist comunicare - Agenția
Metropolitană
Brașov; Lukacs Katalin și Sanda Vițelar, consilieri - Consiliul
Județean
Mureș; Andreea Farcașiu, Șef Serviciu - Consiliul Județean
Sibiu; Mirela
Gligore, Șef Serviciu Comunicare - Primăria Municipiului Sibiu;
Ady András,
consilier - Primăria Municipiului Miercurea Ciuc.
(Urmare din pagina 1)”Recesiunea prin care am trecut
în anii 2008-2010 a diminuat volumulinvestițiilor în
infrastructura de trans-port, afectând starea tuturor
căilorrutiere. Deși în ultimii ani au fostalocate fonduri europene
pentru mo-dernizarea rețelei de drumuri jude-țene, aceasta necesită
investiții sus-ținute pentru îmbunătățirea calitativăa sistemului.
Ponderea drumurilorjudețene nemodernizate (pietruite,de pământ) în
totalul drumurilor ju-dețene din cele șase județe este
încăsemnificativă, aproape un sfert dindrumurile județene fiind
neasfaltate.Astfel, competitivitatea teritoriilorcare nu
beneficiază de acces la o in-frastructură modernizată rămâneredusă.
La nivelul Regiunii Centruau fost inventariate sectoarele dedrum
județean care asigură legăturadirectă sau indirectă cu rețeaua
eu-ropeană de drumuri, prioritizareafiind făcută luând în calcul și
efectelesocio-economice scontate prin inter-vențiile preconizate.
Toate drumurilesupuse reabilitării au o durată deviață expirată,
deoarece au fost con-struite sau modernizate cu mulți aniîn urmă,
utilizând elemente geome-trice și soluții tehnice care acum
suntperimate. Pentru aceste drumuri uti-lizarea normativelor de
semnalizare,de proiectare actuale, dar și a teh-nologiilor de
punere în operă repre-
zintă noutăți tehnologice. Totuși aces-te drumuri nu sunt
drumuri de cer-cetare și, ca urmare, în proiectareași execuția lor
se vor utiliza standar-dele actuale, omologate și fără aface
excese. Având în vedere celemenționate mai sus, ADR Centru
șiConsiliile Județene au avut pe par-cursul acestor ani o suită de
întâlniritehnice în care au discutat despreproiectele prioritare pe
infrastructurade transport, luând în considerareutilizarea cât mai
eficientă a sumeloralocate Regiunii Centru și o
distribuireeficientă a sumelor între județe astfelîncât să se
asigure o dezvoltare echi-librată a regiunii. Viteza medie
dedeplasare pe sectoarele de drumurijudețene prezentată de
administra-torii arterelor rutiere, în cadrul ce-rerilor de
finanțare și a documentelorsuport, are o medie de 30 km/oră.Se
înregistrează viteze medii maimari pe sectoarele de drum care
segăsesc în zone plate, de șes, dar șiscăderi semnificative pentru
sectoa-
rele de drum din zonele de deal înaltsau munte. În urma
reabilitării struc-turii rutiere și a introducerii elemen-
telor de siguranță rutieră, inclusivracordările curbelor cu
aliniamentele,supraînălțări și supralărgiri, acolounde este tehnic
posibil, vitezelemedii vor crește cu peste 30%, chiarmai mult în
unele cazuri. Demn dereținut este faptul că există drumurijudețene
cu suprafața carosabiluluiextrem de degradată, drumuri debalast,
drumuri cu burdușiri ale as-faltului, unde viteza în prezent
esteextrem de scăzută, de circa 10-20km/h, iar prin reconstruirea
struc-turii rutiere și încadrarea sa în clasatehnică IV, vom avea
pe unele porțiunichiar și viteze de 90 km/h”, a declarat
domnul Simion Crețu, director ge-neral ADR Centru, în momentul
încare s-a referit la situația investițiilorpentru reabilitarea
rețelei rutiere.
Măsuri de siguranță rutieră adap-
tate traficului secolului XXI
Măsurile de siguranță rutieră aupreocupat continuu
administratoriidrumurilor din orașe, municipii șijudețe. Astfel,
aceștia au prevăzutunele măsuri de siguranță cum ar fimarcajele
verticale (indicatoare, pa-nouri), introducerea de restricții
deviteză sau de tonaj, de gabarit, pre-cum și parapeți de beton sau
metaliciîn zonele periculoase. Acolo undetehnic e posibil, există
marcaje ori-zontale (vopsea) și, în marea lor ma-joritate, toate
trecerile de pietonisunt semnalizate corect. Ca urmare,prin
implementarea acestor proiectes-a urmărit și creșterea măsurilorde
siguranță a circulației prin intro-ducerea de măsuri tehnice
supli-mentare care, conform cu normati-vele tehnice în vigoare,
oferă un plus
de siguranță participanților la trafic. Fără a încerca să le
epuizăm în
enumerare pe toate, în general mă-
surile de siguranță utilizate în proiectesunt:
- Introducerea de indicatoare desemnalizare a trecerilor de
pietonicu lumina galbenă intensă, intermi-tentă, alimentate cu
celule solare,independente energetic.
- Semnalizarea trecerilor de pietoniprin folosirea pe scară
largă a mar-cajelor orizontale, suprafețe de altăculoare sau
rugozitate.
- Amplasarea stațiilor de autobuzîn secțiuni diferite, nu în
paralel caacum. Această amplasare (în zig-zag) duce la scăderea
semnificativăa riscului de impact cu pietoni aflațiîn traversare,
prin mutarea atențieiconducătorului auto doar către unposibil
obstacol.
- Montarea de parapeți metalicipe poduri, între trotuar și calea
derulare, astfel încât traficul auto sănu se intersecteze cu
celpietonal/velo.
- Montarea de parapeți metalicide tip mediu sau greu în zonele
pe-riculoase, pentru evitarea părăsiriisuprafeței amenajate, în caz
de de-rapaj.
- Montarea de indicatoare con-fecționate conform standardelor
ac-tuale, reflectorizante.
- Realizarea de facilități pentrupersoanele cu nevoi special în
stațiilede autobuz, prin racordarea trotua-
relor cu carosabilul, montarea desuprafețe tactile pe trotuar,
suprafețerezonante înaintea stațiilor de auto-buz.
Elementele inovatoare din proiecte
sunt date de semnalizări luminoasepentru treceri de pietoni, în
unelecazuri supra-iluminarea trecerilor depietoni, realizarea de
stații de autobuzalternante și, mai ales, realizareaunor suprafețe
de carosabil potrivite,de bună calitate, confortabile
pentruparticipanții la trafic. Un alt elementde noutate utilizat pe
scară largăeste rigola carosabilă, neutilizată peaceste drumuri,
fiind astfel rezolvatăproblema apelor pluviale care intrăpe
carosabil, în special în sezonulrece, dar și posibilitatea
realizării detrotuare pentru pietoni.
Realizarea trotuarelor pentru pie-toni și a pistelor pentru
biciclete afost o prioritate pentru toți solicitanțiide finanțare
dar, de multe ori, aceștiaau trebuit să accepte că intențiilelor
sunt aproape imposibile, deoareceabsolut toate drumurile
județenetraversează localități și ampriza dru-mului nu permite
realizarea acestorelemente, având o lățime extremde mică. În cazul
drumurilor ce trecprintre case, pe străzi cu raze decurbură foarte
mică și cu rampemari, au fost necesare construcțiisau soluții
tehnice suplimentare,chiar îngustări ale părții carosabileși alte
măsuri pentru asigurarea flu-enței traficului pentru toate
catego-riile de participanți. Întotdeauna,acolo unde limitele de
proprietateau permis, solicitanții de fonduri pu-blice au introdus
piste de biciclete,dacă acestea puteau avea un rol po-zitiv în
desfășurarea traficului. Deexemplu, nu s-au construit piste
înextravilan, dacă acestea nu puteaulega două localități: ar fi
fost o risipăde resurse să se construiască o pistăcare ”să plece de
nicăieri și să ducănicăieri”. Realizarea de piste de bici-clete
este fezabilă pe străzile saudrumurile cu trafic mediu sau greu,iar
în Regiunea Centru cea mai mareparte a drumurilor se încadrează
înclasa de trafic mediu spre ușor, evi-dent că și din cauza stării
actuale adrumului, astfel încât trebuie încu-rajată utilizarea
bicicletelor pe caro-sabil.
Subiectul realizării de perdele/ali-
niamente de arbori în zona drumuluia fost atins de aproape toți
solicitanțiide finanțare. Aceste perdele sunteficiente în anumite
condiții de plan-tare și în anumite condiții de traseu.
Pentru a realiza aceste plantări șipentru ca acestea sa fie
eficientetrebuie să dispui de suprafețele deteren necesare. O
simplă înșiruire,un simplu aliniament fiind ineficientîn caz de
viscol. În cazul nostru s-aurealizat aliniamente de arbori pe
câ-teva porțiuni de drum, dar efectulacestora se va cunoaște peste
mulțiani și va consta doar în umbrire. Pede altă parte, sunt
porțiuni de drumcare traversează păduri, zone de ar-boret sau chiar
zone de vegetațiesălbăticită, care deja lucrează îm-potriva
viscolirii sau a solarizării su-prafețelor de drum. Din punct
devedere al auditorilor de securitaterutieră, arborii sunt
obstacole carepot duce la accidente. De exemplu,prin faptul că
arborii fac umbră însezonul umed (primăvara, toamna)nu lasă apa să
se evapore de pe ca-rosabil, alternând zone uscate cuzone umede,
iar zonele umede fa-vorizează creșterea unor organismede tip
lichen, care produc o scăderea coeficientului de frecare și
crescșansele de accident. De asemenea,în cazul pierderii direcției
de mers
și în cazul impactului cu un arbore,se pot produce daune mai
mari,față de dauna fără impact. Parazăpeziisunt elemente de
inventar, nu suntîn dotarea administratorilor drumu-rilor și nu au
făcut obiectul niciuneicereri de finanțare.
Impactul major al rețelei moder-
nizate de drumuri în dezvoltarea
socio-economică a Regiunii Centru
Gradul și impactul pe care acestedrumuri îl au în asigurarea un
accesmai bun la obiectivele de interesturistic este foarte relevant
la nivelregional. Atât pentru deservireapopulației, cât și pentru
generareade noi venituri din turism, în specialacum când prin
programul REGIO2014-2020 se vor reabilita la nivelulRegiunii Centru
mai mult de 30obiective turistice importante. Pelângă deservirea
zonelor cu afluxturistic, deja existente, prin acestedrumuri
reabilitate se vor deschidenoi oportunități turistice, care aufost
neglijate până în prezent, toc-mai datorită absenței unor căi
deacces decente în zonă.
Printre aceste zone turistice, parțialneglijate, se numără
”Drumul de submunte” care leagă Masivul Piatra
Craiului de Masivul Făgăraș, prin sta-țiunea Sâmbăta de Sus, sau
drumulcare leagă microregiunea Rupea-Co-halm cu zona salinelor de
la Sovatași Praid, trecând prin județele Har-ghita și Covasna,
precum și dru-murile din centrul Podișului Târna-velor, care leagă
zonele rurale demunicipiile Mediaș și Sighișoara.Iar după
reabilitarea în anii prece-denți a drumului către zona Buruși satul
Rimetea, inclus în Patrimoniulmondial UNESCO, acum în județulAlba
au demarat lucrările pentrureabilitarea drumului care treceîntre
Munții Trascău și Munții Apu-seni, legând municipiul Aiud de
ora-șul Abrud, în apropierea ”Poienelorcu Narcise”, investiție care
a și fostsupranumită de presă ”Transalpinade Apuseni”.
Pe lângă aceste proiecte finalizatesau care sunt acum în
implementare,mai există o suită de cereri de fi-nanțare, care sunt
în prezent depuseîn cadrul Programului OperaționalRegional
2014-2020, în stadiul deproiecte nefinalizate, care, au
posi-bilitatea de a se materializa în con-
tracte de finanțare pentru a se puteafinaliza lucrările de
reabilitare a dru-murilor, a investițiilor demarate înurmă cu 2-3
ani.
Pe lângă lista proiectelor din paginaalăturată, care reprezintă
inițiativelocale de accesare a finanțărilor eu-ropene,
materializate în realizări per-ceptibile privind îmbunătățirea
in-frastructurii rutiere, ADR Centru agestionat și proiecte în
domeniulreabilitării infrastructurii turistice,pentru creșterea
accesului la obiec-tive sau stațiuni importante, precumși proiecte
de dezvoltare urbană,care au inclus și componente de rea-bilitare a
străzilor și a infrastructuriide acces din localități cum suntAlba
Iulia, Brașov, Codlea, Predeal,Râșnov, Sfântu Gheorghe,
Covasna,Șugaș Băi, Miercurea Ciuc, HarghitaBăi, Borsec, Toplița,
Târgu Mureș,Sovata și Sibiu. Prin toate aceste in-vestiții au fost
realizate modernizăride străzi, pasarele sau supratraversăride
artere rutiere intens circulate,pentru îmbunătățirea traficului
urban,precum și pentru creșterea conecti-vității rutiere între
localitatea res-pectivă și rețeaua de drumuri jude-țene sau
naționale.
Redacția:
(Urmare din pagina 1)Sunt mai multe aspecte care înclină
indiscutabil
balanța în sens pozitiv. În special la nivelul regiunilorde
dezvoltare care, în urmă cu douăzeci de ani, nicinu existau.
În aceste două decenii, competitivitatea RegiuniiCentru - a
județelor Alba, Brașov, Covasna, Harghita,Mureș și Sibiu - s-a
dezvoltat foarte mult. Vorbim desume totale de peste 1,5 miliarde
euro, atrase printoate proiectele pe care le-am derulat sau
susținut,indiferent dacă vorbim de perioada de preaderaresau de
primii ani de după ce am devenit membrii UE.Acum, cu cei peste 700
de kilometri de drumuri ju-dețene și străzi urbane reabilitate,
infrastructura
locală și regională o depășește calitativ pe cea de cla-sificare
națională, iar conectivitatea noastră cu regiunileeuropene este tot
mai bună, pe calea ferată, pe caleaeriană și chiar pe sistemul
rutier. Am investit sutede milioane de euro în școli, ambulatorii
și spitale,drept urmare peste 15.000 de elevi și profesori
aucondiții educaționale mai bune și mii de pacienți auposibilitatea
de a beneficia de un tratament medicalcorespunzător. Am susținut,
în tot acest timp, dez-voltarea firmelor private și acum peste
25.000 de oa-meni se bucură că și-au păstrat locurile de muncă,alți
peste 3.000 fiind nou angajați în cele peste 1200de firme
sprijinite să investească în retehnologizareși pentru
diversificarea ofertelor pe piață. Nu înultimul rând, prin sumele
atrase în infrastructura detransport și în cea din domeniul
turismului, peste 50de obiective din întreaga regiune sunt mai bine
valo-rificate, atrăgând an de an tot mai mulți oameni,lucru care a
făcut ca, din anul 2016, Regiunea Centrusă devină prima la nivel
național în privința numărului
anual de turiști, acest număr depășind chiar populațiajudețelor
noastre.
Numai cine nu vrea, nu recunoaște că acum estemai bine decât în
urmă cu douăzeci sau treizeci deani. Nu este vorba de stat în
întuneric și în frig saude primit alimente pe cartelă. Vorbim în cu
totul alțitermeni, de condiția noastră de cetățeni europeni,care
merită să trăiască într-o societate tot mai bună.S-au făcut pași
înainte, dar există și domenii în carebatem pasul pe loc. În primul
rând la responsabilitateși la dorința de a munci, în folosul
public. Adică lamentalitate, la educație. De aceea, dacă
analizămacești douăzeci de ani, vedem cât este de
importantămisiunea pe care ne-am asumat-o, pe baza preve-derilor
legale care ne guvernează activitatea, definităîncă de acum
douăzeci de ani: dezvoltarea durabilăa tuturor zonelor Regiunii
Centru, bazată pe celemai potrivite abordări ale utilizării
resurselor și po-tențialului local, în folosul tuturor cetățenilor.
Dinacest punct de vedere, mai avem mult de muncă!
După douăzecide ani...
Tabloul drumurilor din Regiunea Centru reabilitate cu fonduri
nerambursabile europene
Peste 700 de kilometri din infrastructura rutieră de
intereslocal și regional a fost modernizată Prin fonduri
euroPene
-
info regiunea centru - ziar difuzat gratuit în județele alba,
Brașov, covasna, Harghita, Mureș și Sibiu nr. 2, octombrie 2018
Pag.3
INFORMAȚIE DE PRESĂ Alba Iulia, 1.11.2018
ADR CENTRU – GESTIONEAZĂ FONDURI EUROPENE PENTRU DEZVOLTAREAA
ȘASE JUDEȚE PRIN PROGRAMUL REGIO 2014-2020
Agenţia pentru Dezvoltare Regională gestionează la nivel
regional un buget de peste 828 milioane euro, fonduri
europenenerambursabile, alocat prin Programul Operaţional Regional
2014-2020, la nivelul a șase judeţe din România, respectiv
Alba,Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Aceste fonduri sunt
destinate unor proiecte de investiţii pentru dezvoltarea
RegiuniiCentru, derulate de către primării, consilii judeţene,
firme private sau universităţi din judeţele menţionate.
Până în prezent, din 2014, pe acest program au fost lansate
peste 30 apeluri de proiecte, depunându-se un număr de 1370de
proiecte pentru finanţare. Proiectele depuse au solicitat fonduri
pentru investiţii în proiecte de transfer tehnologic,
dezvoltareamediului de afaceri, scăderea emisiilor de carbon,
restaurarea și regenerarea patrimoniului cultural, drumuri,
dezvoltarea struc-turilor turistice din staţiuni, modernizarea
serviciilor și locuinţelor sociale, modernizarea unităţilor de
educaţie, dar și în dezvoltareaorașelor și comunităţilor urbane.
După evaluarea celor aproape 1.400 de proiecte de către experţii
ADR Centru, un număr de 474de proiecte au fost aprobate spre
finanţare și au semnat contractele până la 1 octombrie 2018. Cele
mai multe dintre ele, respectiv249 de contracte, alocă peste 162
milioane lei pentru dezvoltarea firmelor cu până la 9 angajaţi,
alte 134 întreprinderi private pri-mesc peste 395 milioane de lei
pentru dezvoltarea lor și crearea de noi locuri de muncă. 43 de
proiecte semnate de către primăriiși consilii judeţene au atras
peste 230 milioane de lei pentru proiecte de reabilitare termică a
clădirilor de spitale, școli și alteedificii publice, un număr de
32 de obiective de patrimoniu turistic cultural, respectiv cetăţi,
biserici, muzee utilizează 206 milioanelei pentru reabilitarea
acestora, iar 10 proiecte depuse de consiliile judeţene din regiune
primesc 1,13 miliarde lei pentru reabi-litarea drumurilor
judeţene.
”Pentru a maximiza rata de succes a cererilor de finanțare
depuse, dar și absorbția acestor fonduri disponibile, la
fiecarelansare de apel de proiecte, ADR Centru organizează mai
multe evenimente, discută punctual cu beneficiarii, evaluează
cereriledepuse, monitorizează implementarea proiectelor contactate,
în calitate de Organism Intermediar pentru POR. În același timp,
caurmare a contactului permanent cu cei ce solicită fonduri sau cu
cei ce deja au semnat contracte de finanțare, înaintăm
MinisteruluiDezvoltării Regionale și Administrației Publice, care
are calitatea de Autoritate de Management a POR, o serie de
propuneri deîmbunătățire, de fluidizare sau simplificare venite din
partea celor cu care lucrăm. Încercăm să răspundem cât mai rapid la
solici-tările pe care le primim, să anticipăm ce ar putea merge mai
greu și să susținem beneficiarii de fonduri, pentru a păstra
profesio-nalismul pe care l-am obținut deja în cei peste 15 ani de
activitate anterioară în derularea de fonduri la nivelul celor șase
județe.Scopul nostru este să atragem fondurile pentru dezvoltare în
regiune deoarece asta înseamnă beneficii pentru cetățeni, noi
locuride muncă, atragerea de turiști, înseamnă siguranță socială și
dezvoltare economică”, a declarat Simion Creţu, director generalADR
Centru.
Toată activitatea ADR Centru este posibilă datorită muncii
susţinute depusă de echipa ce își are sediul principal la Alba
Iulia,dar și în celelalte cinci judeţe din regiune. Prin proiectul
semnat recent de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru,
cutitlul: „Sprijin acordat în perioada 1.01.2018 – 31.12.2019
pentru OI din cadrul ADR CENTRU în implementarea, monitorizarea,
in-formarea şi comunicarea la nivel regional a POR 2014 – 2020,
respectiv pentru închiderea POR 2007 - 2013”, cod MySMIS 121839,ce
se derulează în perioada 1.01.2018 - 31.12.2019, această activitate
de sprijin, consultanţă și cooperare între Minister și
bene-ficiarii din regiune continuă. Valoarea totală a acestui
proiect, inclusiv finanţarea nerambursabilă, este de 39.629.777,75
lei, dincare finanţarea nerambursabilă din bugetul naţional este de
50%, adică 19.814.888,87 lei.
Obiectivul general al acestui proiect îl reprezintă asigurarea
sprijinului financiar necesar Organismului Intermediar din
cadrulADR Centru pentru realizarea activităţilor specifice
atribuţiilor delegate prin Acordul-cadru de delegare a atribuţiilor
privind im-plementarea POR 2014-2020. Proiectul va sprijini
implementarea transparentă şi eficientă a POR, prin îndeplinirea
corespunzătoareşi la timp a tuturor atribuţiilor delegate de către
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
către ADRCentru în calitate de Organism Intermediar.
Pentru a vedea situaţia contractelor semnate, a proiectelor
depuse sau lista nominală a proiectelor ce se finanţează
puteţiaccesa secţiunea Situaţia proiectelor din site-ul regional al
programului, www.regio-adrcentru.ro.
Palatul care i-a găzduit pe „craii“Ardealului
Alba Iulia a fost, timp de peste ojumătate de mileniu, capitala
reli-gioasă și elitară a Transilvaniei, iarlocul unde a fost
„capitala capitalei”a fost Palatul princiar. Edificiul s-anăscut
insolit, prin înghiţirea unuiîntreg castru legionar roman
(n.a.castrul de la Apulum). Palatul dinCetatea Alba Carolina şi-a
trăit gloriaîn vremea Principatului Transilvaniei,când timp de
peste 150 de ani (1541-1699), soarta regiunii a fost dirijatăde la
Alba Iulia. Se înţelege de lasine că reşedinţa principilor,
„craii“Ardealului, a constituit, pe parcursulepocii, centrul şi cea
mai importantăscenă a vieţii politice din Transilvania.În zilele
noastre, Palatul, aflat în con-servare, este doar „carcasă” sau
de-corul unor instituţii şi a șirului deoameni care au condus
politic, religiosşi cultural Transilvania. Aceeași car-casă are
acum ”blindajele” terne şiuniformizate, sparte şi cu multe
lipsurifaţă de formele sale originale, incre-dibil de generoase.
Proiect complex pentru viitorul Mu-
zeu al Principatului TransilvanieiCorpul principal al Palatului
va fi
restaurant și valorificat istoric și tu-ristic, prin proiectul
„Conservarea,restaurarea și valorificarea durabilă aAnsamblului
Palatului Principilor dinAlba Iulia – Centru Expoziţional
CorpPrincipal E“. Proiectul incumbă lucrări
de consolidare, conservare, restaurare,în vederea valorificării
durabile, înacord cu statutul său istoric, cu valenţenaţionale și
europene. Funcţiunilepropuse prin proiectul amintit suntculturale
și sunt considerate de spe-cialiști potrivite atât pentru clădireca
monument istoric, cât și pentru aatrage un număr cât mai mare de
tu-riști. În primul rând, se dorește ame-najarea unui Muzeu al
PrincipatuluiTransilvaniei. Se vor avea în vedereatât etapele de
construcţie a clădirii,cât și picturile valoroase din epoci
di-ferite, care pot fi conservate ”in situ”.Potrivit istoricilor
implicaţi în cercetareaPalatului, Muzeul ar aduce în
atenţiapublicului larg cel puţin 200 de anide istorie a
Transilvaniei.
Creșterea numărului de turiștiApariţia unui muzeu
specializat
pe prezentarea unei perioade de aurdin istoria Transilvaniei,
când curteaprinciară de la Alba Iulia se remarcaprin lux și
etichetă, ar determinacreșterea varietăţii serviciilor culturaleîn
Cetatea Alba Carolina. Pe termenlung, proiectul va aduce un plus
devaloare pe toate planurile, de la ser-viciile culturale,
comerciale, de turism,alimentaţie publică, în plan local
și,ulterior, la dezvoltarea economică şiculturală pe plan judeţean,
regionalşi naţional. Se vor crea produse cul-turale noi, prin
diversificarea ofertelorde turism, alimentaţie şi cazare pu-blică,
prin faptul că va deveni un pol
catalizator, de convergenţă şi atracţiepentru turiști. Prin
proiect sunt gân-dite și pârghii prin care se urmăreștecreșterea
constantă a numărul devizitatori, după finalizarea lucrărilorde
restaurare a corpului principal alPalatului Principilor: de la
circa 2.000acum, la 26.000 după primul an deimplementare a
proiectului și la peste60.000, după încă cinci ani.
Proiectul „Conservarea, restaurareași valorificarea durabilă a
AnsambluluiPalatului Principilor din Alba Iulia –Centru
Expoziţional Corp Principal E“,finanţat prin Programul
OperaţionalRegional 2014-2020, este implementatde către Municipiul
Alba Iulia și are ovaloare totală de peste 21,7 milioanede lei, din
care 20,6 milioane de lei,reprezentând 98% din valoarea eligi-bilă
a proiectului, reprezintă finanţarenerambursabilă. Programul
Opera-ţional Regional 2014-2020 este im-plementat la nivel naţional
de cătreMinisterul Dezvoltării Regionale, Ad-ministraţiei Publice
și Fondurilor Eu-ropene, în calitate de Autoritate deManagement,
iar la nivel regional decătre ADR Centru, organism interme-diar al
programului ce monitorizeazăimplementarea acestui proiect.
Par-teneri în proiect: Ministerul ApărăriiNaţionale și Ministerul
Culturii și Iden-tităţii Naţionale. Durata de imple-mentare a
proiectului: 67 de luni,până la sfârșitul lunii aprilie 2020.
Cifrele proiectului:
3113,64 metri pătraţi - suprafaţacorpului principal al
Palatului
26.000 de vizitatori - după primulan de implementare a
proiectului
60.000 de vizitatori - după încăcinci ani de la finalizarea
proiectului
21,72 milioane lei - valoarea totalăa proiectului
20,64 milioane lei - finanţare ne-rambursabilă
Nicu Neag
ALBA IULIA: Palatul PrincipilorRescrierea unei pagini din vremea
în care Alba Iulia era Capitala Transilvaniei
Corpul principal al Palatului Principilor, imobil de patrimoniu
din CetateaAlba Carolina, va fi restaurat şi valorificat cultural
şi turistic, printr-un proiectal Municipiului Alba Iulia, finanțat
prin Regio 2014-2020.
-
În Anul Centenarului se împlinescdouă decenii de la formarea
RegiuniiCentru și unul de la debutul activitățiiResponsabilului
Oficial al parteneriatuluidintre Landul Brandenburg și
RegiuneaCentru
Timp de trei zile, Regiunea Centru afost gazda unui important
eveniment or-ganizat de Agenția pentru Dezvoltare Re-gională
Centru, în perioada 24-26 septem-brie 2018, dedicat analizării
rezultateloratragerii de fonduri nerambursabile pentrudezvoltare
regională, prin Programul Ope-rațional Regional și pentru marcarea
im-pactului cooperării internaționale cu diverseorganizații și
regiuni europene. Evenimenteles-au desfășurat la Universitatea ”1
De-cembrie 1918” și Muzeul ”Principia” dinAlba Iulia, la ”Palatul
Culturii” din TîrguMureș și la sediul Primăriei municipiuluiMediaș,
cel mai important moment avândloc în Cealaltă Capitală, unde a avut
locConferința Internaționale privind imple-mentarea programului
REGIO în RegiuneaCentru și a fost vernisată o expozițiededicată
parteneriatului unic la nivel eu-ropean, dintre Regiunea Centru și
LandulBrandenburg. La evenimente au participatES Cord Meier-Klodt,
Ambasadorul Ger-maniei în România, o importantă delegațiegermană,
condusă de Președinta Parla-mentului din Landul Brandenburg,
doamnaBritta Stark, alături de Ministrul Justiției,pentru Europa și
Protecția Consumatoruluidin acest land, domnul Stefan Ludwig, darși
directorul general ADR Centru din Re-publica Moldova, Viorel
Jardan, împreunăcu Președintele Raionului Strășeni, MihailPopa,
precum și mulți invitați din țară șide peste hotare.
Implementarea Programului Operațio-nal Regional în Regiunea
Centru și cola-borarea Agenției pentru Dezvoltare Re-gională cu
parteneri din regiunile europenea dus, de-a lungul ultimilor peste
10 ani
de când România este membră UE, la unparteneriat aflat în
continuă dezvoltare,desfășurat la un foarte ridicat nivel de
în-credere și respect reciproc și care confirmăîncă odată că trăim
într-o Europă a regiu-nilor și a oamenilor. Consecventă
misiunii
sale în activitatea de coordonare a pro-cesului de dezvoltare
regională, precumși în domeniul gestionării fondurilor
ne-rambursabile la nivel regional, ADR Centruse concentrează pe
atragerea cât maimultor fonduri în Regiune, care să
sprijineactivitatea actorilor regionali în procesulde dezvoltare a
Regiunii, să promovezesursele de finanțare disponibile și
opor-tunitățile locale, pentru a sprijini comu-nitățile în
accederea la o viață calitativmai bună.
Organizarea evenimentului din datade 25 septembrie a fost
integrată activi-tăților ADR Centru în Anul Centenar, carecoincide
și cu o jumătate de secol de laultima împărțire
administrativ-teritorialădin România, în urmă căreia au fost
înfi-ințate județele de azi, dintre care Alba,Brașov, Covasna,
Harghita, Mureș și Sibiuau format, în urmă cu două decenii,
Re-giunea de Dezvoltare ”7 Centru”. Pe dealtă parte, Regiunea
Centru este singuradin România și printre puținele din Europa,
unde funcționează un birou de reprezen-tare al unei alte regiuni
europene, fiindvorba de parteneriatul dintre ADR Centruși Landul
Brandenburg, reînnoit în cursulanului trecut. Schimburile de
experiențăși promovarea ideilor europene, alături
de crearea de rețele și evenimente co-mune, de dezvoltarea de
proiecte carevalorizează entități publice sau privatedin ambele
regiuni, subliniază modul încare funcționează un parteneriat
activ,axat pe rezultate, un parteneriat care,nu numai o singură
dată, a fost consideratchiar un exemplu la nivel european.
Dezbateri, vizite la proiecte, expoziții un
eveniment complex în An Centenar
ADR Centru a reunit actorii regionalirelevanți pentru procesul
de dezvoltareregională, în cadrul evenimentului com-pletat cu
vizite la proiecte REGIO în Ce-tatea Vauban din Alba Iulia și
continuatcu vernisarea expoziției care prezintă câ-teva aspecte
importante din cadrul par-teneriatului dintre Landul Brandenburgși
Regiunea Centru, la Muzeul Principiadin Alba Iulia. La dezbaterile
la care auparticipat peste 120 de invitați, inclusivpartenerii
europeni ai regiunii, au fosttrecute în revistă experiențele
pozitiveacumulate de-a lungul ultimilor ani, de
când România este membru UE. Invitațiistrăini – din Germania,
Ungaria și Repu-blica Moldova - și mai mult de 90 de re-prezentanți
ai partenerilor ADR Centrudin cele șase județe – Alba, Brașov,
Co-vasna, Harghita, Mureș și Sibiu – au ur-mărit prezentările
doamnei Mirela Dobre,Director în cadrul Ministerului
FondurilorEuropene, a doamnei Silvia Stepanescu,Șef Serviciu în
cadrul ADR Vest și a dom-nului Sava Chiser, Consilier în
cadrulMDRAP, reprezentant AM POR, care auvorbit - împreună cu
Róbert Bán, Direc-torul executiv al Agenției de Dezvoltarea
Județului Tolna – Ungaria, și cu experțiiADR Centru - despre
impactul resurseloreuropene asupra dezvoltării Regiunii Cen-tru și
a României, în ansamblu. Celedouă teme majore abordate au vizat
im-portanța cooperării în cadrul europeanși a sprijinului de care a
beneficiat Ro-mânia după aderarea la Uniunea Euro-peană, precum și
prezentarea modelelorde bune practici privind utilizarea
fon-durilor europene pentru dezvoltare re-gională. Această ultima
temă a fost reluatăși discutată cu exemple concrete la în-tâlnirile
cu administrația publică localădin județul Mureș, la ”Palatul
Culturii”târgumureșean și în întâlnirea de la Pri-măria Mediaș,
unde au fost prezentateproiecte de dezvoltare din județul Mureș,din
orașul Sângeorgiu de Pădure și dinmunicipiul Mediaș, în județul
Sibiu.
”Am discutat cu partenerii noștri șiconsiderăm că, acum, în anul
în care Re-giunea Centru împlinește două deceniide existență, vedem
că decizia de aatrage fonduri pentru dezvoltare econo-mică, socială
și teritorială a fost o deciziecu impact pozitiv în viața
cetățenilor.Fondurile europene reprezintă un realmotor de
dezvoltare, deoarece vorbimde circa 2% din PIB și, pentru viitor,
poatecă Programul Operațional Regional va
aloca cel puțin jumătate din resurse prio-rităților specifice
fiecărei regiuni, saumacro-regiuni, în parte. De aceea, amconvenit
că este momentul să pregătimPlanul de Dezvoltare Regională
2021-2027 pentru regiunea noastră, în vedereadefinirii viitorului
program REGIO. Trebuiesă ne axăm pe creșterea
competitivitățiiregionale, să valorificăm temele pe carele-am
identificat în Strategia de Specia-lizare Inteligentă a Regiunii și
să implicămmai mult autoritățile publice locale îndezvoltarea de
Centre de Dezvoltare șiInovare. Pe de altă parte, noi știm acumcă
parteneriatul Regiunii Centru cu LandulBrandenburg a avut un
puternic impactasupra procesului de dezvoltare institu-țională și
aceasta este cea mai corectăabordare a procesului de dezvoltare:
prinparteneriate intra și inter-regionale. Evi-dent că ne dorim
continuarea și dezvol-
tarea acestui parteneriat bilateral româ-no-german, dar dorim
să-l deschidem șicătre alte regiuni și organizații din Europacu
care colaborăm. Concret, prin aceastăcolaborare și prin transferul
de bunepractici, colaborând cu MFE și AMPOR,alături de
administrația publică, împreunăcu ONG și cu firmele din regiunea
noastrăputem să îmbunătățim rezultatele POR2014-2020 și să pregătim
viitoarele pro-iecte care ar putea beneficia de finanțaredin surse
europene”, a precizat domnulSimion Crețu, Director general ADR
Cen-
tru, vorbind despre concluziile ConferințeiInternaționale
organizate la Alba Iulia.
Axându-se pe rezultatele obținute înatragerea de fonduri
nerambursabile șidespre parteneriatul bilateral din ultimii10 ani,
dintre Regiunea Centru și LandulBrandenburg, din Republica
FederalăGermania, în deschiderea Conferinței in-ternaționale,
doamna Daniela Cîmpean,Președinta Consiliului Județean Sibiu șia
Consiliului de Dezvoltare RegionalăCentru precizat: „În centrul
țării, maiales în județele Sibiu, Alba și Brașov, nicinu ne putem
imagina evoluția socio-eco-nomică fără amprenta inconfundabilă
avecinilor și prietenilor noștri, sașii dinTransilvania, […] iar
parteneriatul cu Lan-dul Brandenburg a venit ca ceva firesc,fiind
totodată un exemplu viu pentru Eu-ropa regiunilor”. De asemenea,
doamnaCîmpean a amintit că ”în istoricul pro-
iectelor de cooperare inter-regională aleADR Centru pentru
perioada 2008-2018se numără 29 de proiecte de
cooperareinternațională care au atras 4,2 milioaneeuro și au
implicat 180 de instituții par-tenere din 28 de țări”, completând
ideeacu afirmați: ”Programul Operațional Re-gional asigură
dezvoltarea întregii regiuni,prin cele peste 460 de proiecte
contrac-tate, a căror valoare totală depășește2,6 miliarde lei,
după cum ne-a informatconducerea ADR Centru”.
Nicolae Mărginean
info regiunea centru - ziar difuzat gratuit în județele alba,
Brașov, covasna, Harghita, Mureș și Sibiu nr. 2, octombrie 2018
Pag.4
Municipiul Miercurea Ciuc va beneficiade un nou suport financiar
din partea Uni-unii Europene, prin Programul OperaționalRegional
2014–2020, sume din care vor fireabilitate încă trei obiective
importante:imobilele liceelor tehnologice ”Joannes Ká-joni” și
”Venczel József”, respectiv internatulLiceului ”Székely Károly”.
Valoarea totalăa investițiilor este de aproximativ 14 mi-lioane
lei, adică peste 3 milioane de euro.Contractele de finanțare ale
proiectelorau fost semnate la Alba Iulia în data de 4septembrie de
către Simion Crețu, directorulgeneral al Agenției pentru Dezvoltare
Re-gională Centru și primarul MunicipiuluiMiercurea Ciuc, Ráduly
Róbert Kálmán.
Numărul instituțiilor școlare reabilitatedin fonduri europene și
care beneficiazăde contribuția statului, prin ProgramulOperațional
Regional 2014–2020, se ridicăastfel la zece. După unda verde
primităpentru grădinițele ”Aranyalma”, ”Cimbora”și ”Tulipán” din
municipiul Miercurea Ciuc,respectiv după semnarea contractelor
pri-vind școlile gimnaziale József Attila, NagyImre, Liviu
Rebreanu, sau internatul Cole-giului Național ”Octavian Goga”, a
urmat,de data aceasta, semnarea contractelorprivind „trio-ul”
amintit mai sus.
Proiectul „Reabilitare Liceul TehnologicVenczel József” are o
valoare totală de5.371.578,84 lei. Din totalul eligibil
de4.502.943,10 lei valoarea nerambursabilădin Fondul European de
Dezvoltare Regio-nală (FEDR) este de 3.827.501,64 lei, iarcea din
bugetul național de 558.382,60lei. Contribuția Municipiului
MiercureaCiuc este 958.694,6 lei, din această sumă90.058,86 lei
reprezintă valoarea cofinanțăriieligibile a beneficiarului, iar
868.635,74lei (inclusiv TVA) valoarea neeligibilă.
Proiectul „Reabilitare Liceul Joannes Ká-
joni” are un cost total de 4.677.908,93 lei,din care eligibili
sunt 3.653.539,08 lei. Dintotalul eligibil de 3.653.539,08 lei,
valoareaFEDR este de 3.105.508,22 lei, iar cea dinbugetul național
de 474.960,08 lei. Con-tribuția Municipiului Miercurea Ciuc estede
1.097.440,63 lei, din care 73.070,78 leieste valoarea cofinanțării
eligibile a bene-ficiarului, iar suma neeligibilă (inclusiv TVA-ul)
este de 1.024.369,85 lei.
Cheltuielile proiectului „Reabilitarea in-ternatului la Liceul
Tehnologic Székely Ká-roly” se ridică la 3.762.541,57 lei.
Dintotalul eligibil de 2.702.149,05 lei, valoareaFEDR este de
2.296.826,69 lei, iar cea dinbugetul național de 351.279,38 lei.
Con-tribuția Municipiului este de 1.114.435,5lei, din care
54.042,98 lei reprezintă valoareacofinanțării eligibile a
beneficiarului, iar1.060.392,52 lei sunt neeligibili
(inclusivTVA).
În cazul celor trei proiecte – ca și, înmare parte, în cazul
proiectelor precedentevizând modernizarea instituțiilor de
învă-țământ – imobilele vor fi reabilitate termicprin izolarea
termică a fațadelor, a perețilorlaterali, a plăcilor peste
subsoluri și a plan-șeelor peste ultimele nivele; vor fi
moder-nizate sistemele și rețelele de încălzire, de
apă caldă și electrice. În afara acestorlucrări de reabilitare,
imobilele vor fi echi-pate cu recuperatoare de căldură și cu
sis-teme fotovoltaice. Prin aceste lucrări dereabilitare termică și
modernizare, necesarulde energie a imobilului va fi mult mai
mic,emisia de dioxid de carbon redusă, dealtfel, ca și în cazul
tuturor proiectelor deacest gen și derulate prin Programul
Ope-rațional Regional 2014-2020, ținta majorăfiind folosirea
eficientă a resurselor deenergie.
Ady Andras
Peste trei milioane de europentru reabilitarea unităților
deînvățământ din Miercurea Ciuc
Soluție arhitecturală spectaculoasă...(Urmare din pagina 1)M-am
gândit ca și turnul de control să fie inspirat dintr-un simbol al
Braşovului
și să reproducă silueta unui avion legendar produs la Braşov,
respectiv IAR 80”, aspus arhitectul.
Terminalul de pasageri va avea o suprafață de 11.000 mp şi va fi
construit pe treiniveluri. Scheletul va fi din beton armat, iar
pereții vor fi din sticlă. Subsolul va fidestinat fluxului de
bagaje şi unor spații administrative (transformatoare, rezerve
deapă, depozite), la parter va fi zona de check-in (cu 10 birouri)
şi spații comerciale, iarla etaj vor fi patru fluxuri de
securitate, zona de control paşapoarte, zona de îmbarcareşi spații
comerciale. Conform arhitectului, pentru realizarea proiectului
tehnic va finevoie de aproximativ trei luni, iar pentru realizarea
lucrărilor propriu-zise, de un anşi jumătate. Costul unui metru
pătrat de construcție este estimat la 2.000 de euro.
Fluxuri interioare bine puse la punct
Adrian Veştea, președintele Consiliului Județean Brașov, a
afirmat că în prezentsunt transmise la avizare documentele prin
care sunt stabilite fluxurile din terminal.„După avizarea acestora
vom pregăti caietul de sarcini pentru proiectarea şiexecuția
lucrărilor. Estimăm că vom lansa în curând licitația pentru a
semnacontractul. În cursul iernii ar urma să se elaboreze
proiectul, iar anul viitor săînceapă lucrările”, a declarat
Veştea.
Coordonatorul proiectului aeroportului, Alexandru Anghel, a
explicat că platformade parcare va avea o capacitate de trei
aeronave, ceea ce înseamnă că prin terminalvor putea trece un
milion de pasageri în fiecare an. Proiectul aeroportului estegândit
modular, astfel că el va putea fi extins relativ uşor în viitor, cu
costuri minime.
O promisiune realizabilă: aeroportul, finalizat în 2020
Pe 3 septembrie a avut loc deschiderea celor două oferte depuse
la CJ Brașovpentru proiectarea şi execuția a nouă obiective din
cadrul aeroportului. Estevorba despre clădirea energetică, remiza
PSI, posturile control acces, gospodăriade apă, parcarea auto +
drum acces terminal – DJ 103C, drumurile tehnologice in-terioare,
împrejmuiri și porți, rețelele interioare în aeroport și platforma
antisuflu.Contractul are o valoare estimată de 28,63 de milioane de
lei. „Vrem să facem oevaluare rapidă, însă extrem de riguroasă a
ofertelor, astfel încât să putem intra înfaza de proiectare a celor
nouă obiecte şi anul viitor să demarăm lucrările deconstrucții și
instalații. Ne dorim să finalizăm și această licitație fără să
avemcontestații, de aceea contăm pe sprijinul experților pe care
i-am cooptat în comisiade evaluare a ofertelor. Am tot mai mare
încredere că anul 2020 este un termenrealist privind finalizarea
aeroportului, mai ales că finanțarea este asigurată”, aspus șeful
executivului județean. În această perioadă se lucrează și la planul
deafaceri al aeroportului, document care va fi transmis Comisiei
Europene. „Lanivelul Uniunii Europene se urmăreşte ca astfel de
obiective să fie operate demediul privat. În aceste condiții, luăm
în calcul concesionarea aeroportului cuplata unei redevențe de
către operatori”, a explicat Adrian-Ioan Veștea.
Șantierul aeroportului a fost redeschis
Trebuie menționat faptul că șantierul de pe amplasamentul AIBG
de la Ghimbav afost redeschis recent. În urma definitivării
procedurilor de achiziție publică, ConsiliulJudețean Brașov a
încheiat cu SC PORR CONSTRUCT SRL contractul având ca
obiectexecuția și finalizarea lucrărilor aferente investiției
generale Aeroport InternaționalBrașov – Ghimbav, cu următoarele
obiective: execuție cale de rulare Alfa; execuțieplatformă de
îmbarcare – debarcare; extinderea rețelelor de canalizare și
drenajaferente pistei de decolare aterizare. Valoarea contractului
este de 31.631.476 lei (TVAinclus), iar fondurile sunt asigurate
integral din bugetul județului Brașov pe anul 2018.
Ordinul de începere a fost emis în data de 3 august 2018, iar
executantul vaefectua lucrările în termen de 110 zile
calendaristice. Acest lucru înseamnă că încazul în care condițiile
meteorologice sunt favorabile, lucrările trebuie finalizatepână la
data de 21 noiembrie 2018. Concret, suprafețele de mișcare vor fi
continuateprin construirea căii de rulare Alfa, a apronului
(parcarea de aeronave) – unde vorputea staționa trei avioane mediu
curier, precum și a acostamentelor. Acestea vor fisuprafețe
betonate similare pistei, în interiorul cărora vor exista sistemele
de balizajși canalizare. În funcție de evoluția fluxurilor de
pasageri, proiectul permite extindereaulterioară a acestor
suprafețe. O altă componentă a investiției este asigurareapreluării
apelor pluviale, atât de pe zona nou-construită, cât și de pe
pistă, într-uncolector principal de 1100 mm și deversarea lor în
râul Bârsa.
O preocupare constantă a Primăriei Sibiu,
Extinderea șiîmbunătățirea condițiilorîn școlile și liceele
sibiene
(Urmare din pagina 1)Proiecte în valoare de 30,6 milioane
lei depuse în vederea finanțării:
„Extindere corp școală și construire salăde sport la Școala
Gimnazială Nicoale Iorga“– proiectul a parcurs evaluarea și
urmeazăsă intre în etapa precontractuală.
„Extindere corp la Școala I.L. CaragialeSibiu”– proiectul a
parcurs evaluarea și ur-mează să intre în etapa
precontractuală.
„Extindere școală și sala de sport laȘcoala Regele Ferdinand“ -
proiectulurmează să parcurgă etapa de evaluarea capacității
administrative.
Primăria Sibiu lucrează la alcătuireastudiului de fezabilitate
pentru reabili-tarea internatului Liceului Independențade pe strada
Gladiolelor, un alt proiectcare va fi depus pe Axa 4 și care
vizeazăcreșterea capacității și îmbunătățireacondițiilor de
cazare.
Proiecte pentru crearea a 200 de lo-
curi noi în creșele din Sibiu
În prezent, în municipiul Sibiu func-ționează opt creșe care
oferă 382 delocuri. Primăria Sibiu intenționează săcrească numărul
de locuri disponibileprin construcția a două noi creșe, cu
fi-nanțare din fonduri europene neram-bursabile, pe Axa Prioritară
4 a Progra-mului Operațional Regional – Sprijinireadezvoltării
urbane durabile.
“În Sibiu există un deficit de locuri încreșe, oferta
administrației locale nefiindcompletată de mediul privat, cum
estecazul grădinițelor. Pentru a suplimentanumărul de locuri, am
inițiat construcțiaa două creșe care vor putea primi încă200 de
copii” (Astrid Fodor, primarulmunicipiului Sibiu)
Primăria Sibiu a alcătuit studiile defezabilitate pentru
construcția unei creșeîn cartierul Ștrand pe strada Hațegului,lângă
Școala nr. 1 și grădinița nouă, in-augurată în 2017 și construită
cu banidin bugetul local. Un alt studiu a fostrealizat pentru
construcția unei creșeîn cartierul Țiglari, în curtea interioarăa
Grădiniței nr. 36, de pe strada Con-structorilor. Cele două clădiri
vor fi com-puse din subsol, parter și etaj și vor in-clude săli de
clasă, vestiare, grupuri sa-nitare, un cabinet medical,
bucătărie,sală de mese, spălătorie și un spațiupentru centrala
termică proprie. Pro-iectele au fost depuse la ADR Centru învederea
obținerii unei finanțări din fon-duri europene în valoare de 6,8
milioanelei. Proiectul depus pentru creșa dincartierul Țiglari a
parcurs toate etapelede evaluare și a intrat în etapa de
pre-contractare, iar cel pentru creșa dinȘtrand urmează să parcurgă
etapa deevaluare a capacității administrative.
Conferinţa Internaţională privind Cooperarea bilaterală
europeană şi modelele de bunepractici însuşite pentru implementarea
Programului Operaţional Regional 2014-2020
-
„În contextul geopolitic actual, avenit vremea Europei: a sosit
mo-mentul suveranității europene. E tim-pul ca Europa să își ia
destinul înpropriile mâini. Această convingerecă „unitatea înseamnă
putere“ estechiar chintesența apartenenței la Uni-unea Europeană.
Prin partajarea su-veranității, atunci și acolo unde estenecesar,
fiecare dintre statele noastrenațiune devine mai puternic“.
Bilanțul celor 4 ani de mandat:
În 2014, atunci când a preluatșefia Comisiei Europene, Juncker
aprezentat 10 priorități ale mandatuluisău:
lUn nou impuls pentru locuri demuncă, creștere și
investiții;
lPiață Unică digitală conectată;lUniune Energetică rezilientă
cu
o politică futuristă pentru schimbărileclimatice;
lPiață internă mai integrantă șimai echitabilă cu o bază
industrialămai consolidată;
lUniune economică și monetarămai integrantă și mai
echitabilă;
lPolitică de comerț echilibrată șiprogresistă care să valorifice
globali-zarea;
lArie a justiției și drepturilor fun-damentale bazată pe
încredere reci-procă;
lO nouă politică a migrației;lUn actor global mai
puternic;lUniune a schimbării democra-
tice.Jean-Claude Juncker a afirmat în
cadrul discursului său: “Comisia a în-aintat TOATE propunerile
și inițiativeleanunțate în 2014. Jumătate dintreacestea au fost
deja adoptate de Par-lament și Consiliu, 20% dintre acesteasunt în
curs de adoptare iar 30% suntîncă în dezbateri”.
Președintele Comisiei Europenea menționat câteva realizări
econo-mice, comerciale, sociale și politice:crearea a 12 milioane
de locuri demuncă pe teritoriul UE din 2004 șipână în prezent, o
Uniune cu o forțăde muncă formată din 239 milioanede cetățeni; rata
șomajului în rândultinerilor a scăzut sub 15%, un minimistoric din
anul 2000; Fondul Europeanpentru investiții strategice a avut
suc-ces, deținând acum un buget de 400miliarde euro; UE a încheiat
acorduri
comerciale cu 70 de țări, unele con-testate dar necesare pentru
exportulstandardelor europene înalte în țăriterțe, în materie de
siguranță ali-mentară și drepturile lucrătorilor,precum și ale
consumatorilor; unitateaeuropeană demonstrată prin
succesulprogramului spațial ”Galileo”.
Inițiative pentru
următoarea perioadă:
Discursul președintelui Juncker înParlamentul European a fost
însoțitde prezentarea a 18 inițiative concreteale Comisiei Europene
privind migrațiași frontierele, securitatea, alegerilelibere și
sigure, parteneriatul UniuniiEuropene cu Africa și, nu în
ultimulrând, UE ca actor global. Aceste pro-puneri au scopul de a
contribui laobținerea de rezultate pozitive pentrucetățeni până la
summitul de la Sibiu,din mai 2019, și înaintea alegeriloreuropene
de anul viitor. Dintre acesteinițiative menționăm:
Monitorizare mai atentă a măsu-rilor anti-spălare de bani,
pentru un
sector financiar și bancar mai stabil.Deși UE are reguli clare
împotrivaspălării de bani, cazuri recente în câ-teva bănci de pe
teritoriul UE au dusla chestionarea supervizării și imple-mentării
acestor reguli pe teritoriuleuropean.
3 propuneri care să asigure o soli-daritate europeană completă
pe temamigrației și o protecție mai mare agranițelor externe ale
Europei:
lPropunere de încetare a trecerii
la ora de vară și de iarnă, oferindstatelor membre libertatea de
a de-cide singure dacă doresc să apliceora de vară sau de
iarnă.
lArhitectură financiară mai efi-cientă pentru a susține
investiții înafara UE. Comisia dorește o colaboraremai mare între
actorii de dezvoltaremultilaterală și națională și doreștesă atingă
provocările și oportunitățiledin vecinătatea UE, în special în
Africa,toate sub instrumentul de dezvoltare
a vecinătății și cooperare internațională.lAlianță UE-Africa
pentru a spori
relațiile economice și a crește inves-tițiile și locurile de
muncă.
Noi reguli pentru a înlătura con-ținutul considerat terorist de
pe in-ternet în mai puțin de o oră, în cadrulobiectivului de
combatere a propa-gandei teroriste, în scopul asigurăriisiguranței
cetățenilor.
În vederea pregătirii alegerilor eu-roparlamentare de anul
viitor, Comisiapropune un set de măsuri concretece includ
transparența reclamelorpolitice online, posibilitatea de a im-pune
sancțiuni pentru utilizarea ilegalăa datelor personale în scopul
influ-ențării rezultatelor alegerilor euro-parlamentare.
”Economia Europei se află pe
o curbă de creștere susținută”
Fragment din discursul ținut înfața deputaților europeni
Care este situația Uniunii Europeneîn 2018?
Au trecut zece ani de la prăbușireaLehman Brothers, iar Europa a
lăsatcriza economică și financiară cu multîn urmă, o criză
importată din afarăși care ne-a lovit adesea cu
brutalitate.Economia Europei se află, de 21 detrimestre
consecutive, pe o curbă decreștere susținută. Situația șomajuluis-a
îmbunătățit, aproape 12 milioanede noi locuri de muncă fiind
createdin 2014 până acum. 12 milioane delocuri de muncă înseamnă
mai multdecât populația Belgiei. Este pentruprima oară în istorie
când atât demulte persoane – 239 de milioanede femei și bărbați –
au un loc demuncă în Europa. Rata șomajului înrândul tinerilor este
de 14,8%: unnivel încă foarte ridicat, dar care ni-ciodată, din
anul 2000 încoace, nu afost mai scăzut decât acum. Investițiileau
cunoscut un reviriment, mai alesdatorită Fondului nostru
europeanpentru investiții strategice – pe careunii, din ce în ce
mai puțini însă, încăîl numesc „Planul Juncker” – care agenerat
investiții, atât din partea sec-torului public, cât și din partea
sec-torului privat, în valoare de 335 demiliarde de euro. Ne
apropiem decele 400 de miliarde euro către care
tindem. Și apoi, avem situația dinGrecia: după ani care, trebuie
s-o re-cunoaștem, au fost dureroși, marcațide probleme sociale fără
precedent,dar și de o solidaritate nemaiîntâlnită,Grecia a reușit
să își ducă la bunsfârșit programul de reforme și esteacum din nou
pe propriile picioare.Mă înclin cu respect în fața
eforturilorherculeene depuse de poporul grec,eforturi pe care
ceilalți europeni con-tinuă să le subestimeze. Am apăratîntotdeauna
Grecia, demnitatea sa,rolul său în Europa și, mai ales, ră-mânerea
sa în zona euro. Sunt încontinuare mândru de ea. Europa și-a
reafirmat, de asemenea, statutulde putere comercială. Puterea
co-mercială pe care o deținem pe scenamondială nu este altceva
decât do-vada necesității de a ne partaja su-veranitățile. Uniunea
Europeană aîncheiat, până în prezent, acorduricomerciale cu 70 de
țări. Împreună,reprezentăm 40 % din PIB-ul mondial.Aceste acorduri,
foarte adesea și înmod nedrept contestate, ne ajută săexportăm
către alte părți ale lumiistandardele europene ridicate în ma-terie
de siguranță alimentară, dreptulmuncii, protecția mediului și
drepturileconsumatorilor. Când, în luna iulie,într-un climat
periculos, marcat detensiuni internaționale, am fost într-o singură
săptămână la Beijing, Tokyoși Washington, am putut vorbi,
încalitate de președinte al Comisiei, înnumele celei mai mari piețe
unicedin lume. În numele unei Uniuni carereprezintă a cincea parte
din econo-mia mondială. În numele unei Uniunicare este pregătită
să-și apere valorileși interesele. Am prezentat Europaca pe un
continent deschis, nu ca peun continent oferit. ”Astăzi, lumea are
nevoie de
o Europă puternică și unită”
Trebuie să realizăm o Europă an-gajată în favoarea păcii, a
acordurilorcomerciale și a relațiilor monetarestabile, chiar și
atunci când alții tindsă aleagă uneori calea războiului co-mercial,
ba chiar a războiului monetar.Adevărul este că nu-mi place
unila-teralismul lipsit de respect față deașteptările și speranțele
celorlalți.
info regiunea centru - ziar difuzat gratuit în județele alba,
Brașov, covasna, Harghita, Mureș și Sibiu nr. 2, octombrie 2018
Pag.5
EU Cetăţean.ro
De ce să mergi la vot pentrualegerile europene din mai 2019?
De data asta, nu este de ajunsdoar să speri că viitorul va fi
maibun! De data asta, toți trebuie săne asumăm responsabilitatea.
Deaceea, de data asta, nu îți ceremdoar să votezi, îți cerem și să
îi con-vingi pe ceilalți să voteze. Pentrucă, atunci când toată
lumea votează,toată lumea câștigă.
Ca europeni, ne confruntăm cunumeroase provocări, de la
migrațiepână la schimbările climatice, dela șomajul în rândul
tinerilor pânăla protecția datelor. Trăim într-olume competitivă,
tot mai globali-zată. În același timp, referendumul
privind Brexitul ne-a demonstratcă UE nu este un proiect
irevocabil.Și, în timp ce mulți dintre noi luămdemocrația de bună,
fiind convinșică nu va dispărea niciodată, ea paresă fie supusă
unor amenințări totmai mari, atât în teorie, cât și înpractică.
De aceea, am început să con-struim o comunitate de
susținătoricare să ne ajute să încurajăm o maimare prezență la vot
la alegerileeuropene. Intenția noastră nu estesă vă spunem cu cine
să votați, cidorim să pledăm pentru actul însine, pentru
participarea la vot,
care reprezintă o implicare în pro-cesul democratic, și pentru
expri-marea votului în cunoștință de cau-ză, pe deplin informați.
Dorim săfolosim puterea de convingere aconversațiilor față în față
și să con-struim o comunitate de susținătoriîn întreaga Europă,
care să sprijinecauza participării la vot și să pledezepentru
însăși ideea de democrație,ideea potrivit căreia noi toți,
îm-preună, decidem în ce fel de Europăvrem să trăim.
Deoarece, de data asta, nu estede ajuns să sperăm că viitorul va
fimai bun: de data asta, fiecare dintrenoi trebuie să își și asume
respon-sabilitatea pentru viitor!
www.dedataastavotez.eu este site-ul pe care orice se poate
înscrie dacăvrea să se implice în campaniile des-fășurate online
sau cele din comuni-tatea sa locală. Înscrieți-vă și vă vomcontacta
pentru a vă spune cum văputeți implica online în regiune. Fo-losiți
link-ul unic pentru a le cere tu-turor cunoscuților să se implice.
Văvom anunța când s-au înscris primiitrei prieteni recomandați.
Sursa: Comisia Europeană
„Patrimoniul cultural,factor de dezvoltare regională
și coeziune socială”La invitația Uniunii Democrate
Maghiare din România, în aceastăvară Tîrgu Mureș, a fost vizitat
deComisarul european pentru educație,cultură, tineret și sport,
NavracsicsTibor. Cu această ocazie, ConsiliulJudețean Mureș a
organizat, în SalaMică a Palatului Culturii, o dezbatereintitulată
„Patrimoniul cultural – fac-tor de dezvoltare regională și
co-eziune socială”.
Gazda evenimentului a fost pre-ședintele Consiliului Județean
Mureș,Péter Ferenc, iar moderatoarea dez-baterii a fost
vicepreședintele executival UDMR pentru cultură, HegedüsCsilla. La
dezbatere au participat:Sógor Csaba (europarlamentarUDMR), Soós
Zoltán (directorul Mu-zeului Județean Mureș), Ştefan
Bâlici(directorul Institutului Național a Pa-trimoniului), Irina
Cios (directoareaAdministrației Fondului Cultural Na-țional) și
Furu Árpád (directorul deprograme al Fundației
TransylvaniaTrust).
„Parlamentul European și ConsiliulEuropean au declarat anul 2018
cafiind Anul European al PatrimoniuluiCultural. Obiectivul acestei
decizii a
fost să atragă atenția cetățenilorasupra patrimoniului cultural,
să în-curajeze cunoașterea valorilor cul-turale pe care le avem,
precum șiconștientizarea rolului important pecare îl are
patrimoniul cultural înviața noastră. Ne mândrim de faptulcă
județul Mureș este unul dintrejudețele cu cele mai multe monu-mente
și avem două situri UNESCO:Cetatea de la Sighișoara și
Bisericafortificată de la Saschiz. Ne dorimca acest patrimoniu
bogat să fie păs-
trat, îmbogățit și valorificat” a declaratPéter Ferenc,
președintele ConsiliuluiJudețean Mureș.
În cadrul dezbaterilor s-a discutatdespre Marca Patrimoniului
Cultural,o inițiativă menită să aducă în atențiapublicului valorile
fundamentale eu-ropene, elementele comune de istorieşi cultură ale
patrimoniului culturalcare contribuie la consolidarea
sen-timentului de apartenență la UniuneaEuropeană şi a dialogului
intercultural.
Sanda Vițelar
Discursul despre Starea Uniunii Europene
”ESTE MOMENTUL SUVERANITĂŢII EUROPENE”Declară președintele
Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker din 12 septembrie 2018
continuare în pagina 6
-
Printr-un proiect cultural, implementatde Agenția Metropolitană
Brașov în par-teneriat cu Primăria Brașov și Muzeul”Casa
Mureșenilor”, patrimoniul materialdin municipiul Brașov va fi pus
în valoareprin soluții inovatoare.
Proiectul “Kronstadt – Realitatea vir-tuală”, cofinanțat de
Administrația Fon-dului Cultural Național, are ca scop pro-movarea
monumentelor și siturilor istoricedin municipiul Brașov, prin
realitatea vir-tuală. Pentru un număr de 6 zone repre-zentative
(Piața Sfatului, Modarom, PoartaSchei, Livada Poștei, Clădirea
Rectoratuluiși zona din proximitatea Hotelului Arodin Centrul
Istoric) se va realiza o aplicațieîn Realitatea Augmentată. Astfel,
folosindun dispozitiv cu cameră (telefon, tableta,camera digitală)
se poate modifica întimp real ceea ce este filmat.
Aplicațiainteligentă va rula algoritmi care să iden-tifice zone cu
clădiri reprezentative dinmunicipiul Brașov (din zona istorică)
șiva afișa pe ecranul dispozitivului o imaginepe care se vor adăuga
clădiri din alta pe-rioadă istorică, realizând astfel o
îmbinare
a lumii reale cu cea virtuală.Prin realizarea unui clip promo și
de
prezentare, filmat 360 de grade (filmare
panoramică de tip sferic 360 x 180, rea-lizată cu un ring 360
profesional), vor figenerate imagini care formează expe-riențe
mixate între realitatea virtuală și
cea reală. Filmul va fi postat pe canalulyoutube și pe rețelele
de socializareastfel încât să fie cunoscute activitățile
proiectului. În plus, pe parcursul a 2 zile, în oc-
tombrie și noiembrie, sub îndrumareaconsultantului istoric și al
unui repre-
zentant IT, un număr de 60 de tineri cuvârsta între 14 și 35 de
ani din municipiulBrașov vor putea deprinde informații is-torice
privind zonele alese și totodatăde utilizare a aplicației de
promovarea apatrimoniului material.
Obiectivul general al proiectului estereinserția monumentelor
istorice în spațiulcomunitar și promovarea acestora prinmetode
neconvenționale. La realizareaacestui obiectiv și implicit a
scopului pro-iectului vor contribui următoarele obiec-tive
specifice: promovarea patrimoniuluimaterial prin crearea unei
oferte culturalediversificate și o puternică
dimensiuneparticipativă, îmbunătățirea accesibilitățiipublicului la
informare și la vizitarea mo-numentelor istorice.
Prin proiect, vor fi realizate: un studiuistoric pentru cele 6
zone din municipiulBrașov și 4000 de flyere cu informațiidespre
proiectul cultural. Valoarea totalăa proiectului este de 57,742.50
lei, dincare 13,442.50 lei reprezintă cofinanțareaproprie a
Agenției Metropolitane Brașov.
Andreea Cojocaru
”ESTE MOMENTUL SUVERANITĂŢII EUROPENE”
info regiunea centru - ziar difuzat gratuit în județele alba,
Brașov, covasna, Harghita, Mureș și Sibiu nr. 2, octombrie 2018
Pag.6
Istoria unor monumentereprezentative ale Braºovului Direct pe
ecranul telefonului mobil prin intermediul realității virtuale
Voi rămâne întotdeauna un mul-tilateralist. Dacă Europa și-ar da
maibine seama de puterea politică, eco-nomică și militară pe care o
are prinnațiunile sale, am putea să renunțămla rolul exclusiv de
contribuitor fi-nanciar pe scena mondială, rol pecare vrem, de
altfel, să-l păstrăm.Trebuie să devenim însă într-o măsurămai mare
un actor pe scena interna-țională. Da, suntem donatori mondiali,dar
trebuie să fim și actori mondiali.
Acesta este motivul pentru care, încădin 2014, în pofida
rezistenței pu-ternice pe care am întâmpinat-o lamomentul
respectiv, am relansat pro-iectul unei uniuni europene a
apărării.Și tot acesta este motivul pentrucare, în lunile care vor
urma, Comisiava continua să depună eforturi pentruca Fondul
european de apărare șicooperarea structurată permanentă
în domeniul apărării să devină pedeplin operaționale. Se impune
aicio precizare importantă din punctulmeu de vedere: nu vom
militarizaUniunea Europeană. Dorim să deve-nim mai responsabili și
mai indepen-denți. Pentru că numai o Europă pu-ternică și unită își
poate proteja ce-tățenii de amenințările interne și ex-terne, de la
terorism la schimbărileclimatice. Numai o Europă puternicăși unită
poate menține locurile demuncă într-o lume deschisă și
inter-conectată. Numai o Europă puternică
și unită poate ține pasul cu provocăriledigitalizării globale.
Noi, europenii,pentru că suntem piața unică ceamai mare din lume,
putem să stabilimstandardele care trebuie respectateatunci când
este vorba de volumelemari de date, de inteligența artificială,de
automatizare, apărând totodatăvalorile, drepturile și
individualitateacetățenilor noștri. Putem face acest
lucru, însă numai cu condiția să ră-mânem uniți. O Europă
puternică șiunită le permite statelor sale membresă țintească mai
sus. Programul nostruGalileo este cel datorită căruia, înprezent,
Europa este încă în cursaspațială. Niciunul dintre statele noas-tre
membre nu ar fi putut pune 26de sateliți pe orbită, realizare de
carebeneficiază astăzi 400 de milioanede utilizatori din întreaga
lume. Ni-ciunul dintre statele noastre membrenu ar fi putut face
acest lucru deunul singur. Galileo este în primul
rând, dacă nu chiar exclusiv, o reușităeuropeană. Fără Europa, n
-am aveaGalileo. Să fim mândri de acest lu-cru.
Perspective pentru viitor
Până la alegerile europene și pânăla summit-ul care va avea loc
la Sibiu,în România, pe 9 mai 2019, mairămân multe de făcut. Va
trebui ca,la Sibiu, să ne convingem concetățenii
că, în aspectele esențiale, împărtășimaceeași viziune asupra
scopului Uniuniinoastre. Popoarelor europene nu leplace
incertitudinea și scopurile vagi.Le plac orientările clare, nu
aproxi-mările și jumătățile de măsură. Aceas-ta este provocarea
aflată pe agendaeuropeană în timpul rămas până lasummit-ul de la
Sibiu, care va avealoc la șase săptămâni după Brexit șicu numai
două săptămâni înainte dealegerile pentru Parlamentul Euro-pean.
Până la summit-ul de la Sibiu,trebuie să ratificăm acordul de
par-teneriat dintre Uniunea Europeanăși Japonia, atât din rațiuni
economice,cât și geopolitice. Tot până atunci,avem datoria de a
negocia un acordde principiu privind bugetul UniuniiEuropene după
2020. Dacă vrem săle dăm tinerilor europeni - și va trebuisă facem
acest lucru - șansa de a va-lorifica la maximum posibilitățile
ofe-rite de un program Erasmus care me-rită să dispună de mai multe
mijloacede finanțare, va trebui să luăm o de-cizie cu privire la
acest pachet financiar- precum și cu privire la alte
pachetefinanciare - înainte de alegerile eu-ropene. Dacă vrem să le
oferim maimulte oportunități cercetătorilornoștri și
start-up-urilor noastre, pentrua evita ca o lipsă de resurse să
ducăla scăderea drastică a numărului deposturi de cercetător, va
trebui săluăm o decizie înainte de alegerileeuropene. Dacă vrem ca,
fără să re-curgem la militarizare, să înmulțimcu douăzeci
cheltuielile de apărare,trebuie să luăm o decizie cât mai ra-pid.
Dacă vrem să majorăm cu 23%investițiile consacrate Africii, va
trebuisă luăm o decizie cât mai rapid. Pânăanul viitor, va trebui
să consolidăm,de asemenea, rolul internațional almonedei euro. În
doar douăzeci deani de existență - și în pofida vocilorpesimiste
care ne-au însoțit în totacest timp - moneda euro a parcursdeja un
drum lung.
... ”Aș vrea ca alegerile de anulviitor să marcheze un moment
istoricpentru democrația europeană. Așvrea, de asemenea, ca
experiențareferitoare la instituirea de capi delistă
(Spitzenkandidaten), acest mic
pas înainte pentru democrația euro-peană, să se repete. Pentru
mine,această experiență va fi cu atât maicredibilă în momentul în
care vomavea veritabile liste transnaționale.Îmi doresc ca aceste
liste transnațio-nale să fie introduse cel târziu la vii-toarele
alegeri europene din 2024.Mai întâi de toate, aș vrea să spunemnu
naționalismului nesănătos și săspunem da patriotismului luminat.Să
ținem minte faptul că patriotismulsecolului XXI are două
dimensiuni,una națională și cealaltă europeană,iar aceste două
dimensiuni nu se ex-clud reciproc. Așa cum spunea filo-soful
francez Blaise Pascal, îmi placlucrurile care merg împreună.
Pentrua se ține pe picioare, națiunile euro-pene și Uniunea
Europeană trebuiesă meargă împreună. Cei care iubesc
Europa trebuie să iubească și națiuniledin care este compusă,
iar cei careîși iubesc națiunea trebuie să iubeascăși Europa.
Patriotismul este o virtute,în timp ce naționalismul obtuz esteo
minciună apăsătoare și o otravăpericuloasă. Pe scurt: să ne
rămânemfideli nouă înșine. Să plantăm astăzicopacii la umbra cărora
strănepoțiinoștri vor putea să crească și sărespire în pace,
indiferent dacă vindin Est, din Vest, din Sud sau dinNord.
Cu câțiva ani în urmă v-am spus,chiar aici, că Europa este marea
iubirea vieții mele. Da, iubesc Europa și ovoi iubi în continuare!”
Acest mesaja fost transmis tuturor cetățeniloreuropeni de către
președintele JeanClaude Juncker.
Sursa: Comisia Europeană
„Patrimoniul cultural – factor de dezvoltare regională şi
coeziune socială”La invitația Uniunii Democrate Maghiare din
România,
în această vară Tîrgu Mureș, a fost vizitat de Comisaruleuropean
pentru educație, cultură, tineret și sport, Na-vracsics Tibor. Cu
această ocazie, Consiliul JudețeanMureș a organizat, în Sala Mică a
Palatului Culturii, odezbatere intitulată „Patrimoniul cultural –
factor dedezvoltare regională și coeziune socială”.
Gazda evenimentului a fost președintele ConsiliuluiJudețean
Mureș, Péter Ferenc, iar moderatoarea dezbateriia fost
vicepreședintele executiv al UDMR pentru cultură,Hegedüs Csilla. La
dezbatere au participat: Sógor Csaba(europarlamentar UDMR), Soós
Zoltán (directorul Muzeului
Județean Mureș), Ştefan Bâlici (directorul InstitutuluiNațional
a Patrimoniului), Irina Cios (directoarea Admi-nistrației Fondului
Cultural Național) și Furu Árpád (di-rectorul de programe al
Fundației Transylvania Trust).
„Parlamentul European și Consiliul European au de-clarat anul
2018 ca fiind Anul European al PatrimoniuluiCultural. Obiectivul
acestei decizii a fost să atragă atențiacetățenilor asupra
patrimoniului cultural, să încurajezecunoașterea valorilor
culturale pe care le avem, precumși conștientizarea rolului
important pe care îl are patri-moniul cultural în viața noastră. Ne
mândrim de faptulcă județul Mureș este unul dintre județele cu cele
mai
multe monumente și avem două situri UNESCO: Cetateade la
Sighișoara și Biserica fortificată de la Saschiz. Nedorim ca acest
patrimoniu bogat să fie păstrat, îmbogățitși valorificat” a
declarat Péter Ferenc, președintele Con-siliului Județean
Mureș.
În cadrul dezbaterilor s-a discutat despre Marca Pa-trimoniului
Cultural, o inițiativă menită să aducă înatenția publicului
valorile fundamentale europene, ele-mentele comune de istorie şi
cultură ale patrimoniuluicultural care contribuie la consolidarea
sentimentuluide apartenență la Uniunea Europeană şi a dialogului
in-tercultural. Sanda Vițelar
ConCurs
Credeţi că aveţi ceea cevă trebuie pentru a
ocupa scaunulregizorului?
Atunci vrem să vă cunoaștem. Uniunea Europeană le oferă
tinerilor regizorișansa de a-și crea propriul scurt-metraj, sub
egida #EUandME. Fiecare dintre ceicinci câștigători va primi un
grant în valoare de 7.500 EUR și va avea ca mentorun director de
film european care îl va sprijini să-și transpună ideea pe
ecrane.Detalii: https://europa.eu/euandme/ro/yfc/. Termen limită
înscriere 30 octombrie2018. Intrati pe link-ul EUANDME
(https://europa.eu/euandme/ro) și aflati maimulte despre aceasta
(C.E.)
urmare din pagina 5
-
Luna septembrie a început în forță
și va aduce multe evenimente importante
în viețile noastre. Octombrie pare să fie
luna familiei, căci mulți nativi își vor
dori să petreacă tot mai mult timp
alături de cei dragi. Noiembrie începe
tensionat pentru zodiile de Foc, însă lu-
crurile se liniștesc, iar veștile bune încep
să apară.
BERBECÎn timpul toamnei din 2018, atenția
ta va fi îndreptată în mare parte asuprafamiliei. Indiferent de
problemele apă-rute, îți vei trage energie din cei apropiați.Mai
mult decât atât, Mercur e în zodiaScorpion și va avea o influență
pozitivăasupra capacității tale de asimilare ainformațiilor. Vei fi
mereu curios, nu teva deranja să discuți despre unele su-biecte
considerate tabu.
TAURAtmosfera generală a toamnei 2018
va fi una foarte pozitivă. Poate din cauzerelațiilor amoroase,
dar poate are de-aface și cu realizările pe plan profesional,pe
care această perioada ți le va oferi. Veiavea mare succes pe plan
profesionalși financiar. Vei mai observa că ai capa-cități bune de
organizare. În aceastăperioadă nu vei avea parte de
surprizeneplăcute în relații. Vei avea parte dearmonie în întreaga
familie. Zilele maiscurte îi vor avantaja cei născuți sub
această zodie în relaționarea cu alți oa-meni. Datorită
influenței planetei Venusdin Balanță, vei fi plin de carismă
pentrucei din jurul tău. Nu te teme să foloseștiasta și în viață
personală, dar și la loculde muncă. De exemplu, acum e timpulsă
vorbești cu superiorul tău despre omărire de salariu.
GEMENIMercur din Leu te va influență pozitiv
în relații pe toată durata toamnei. Da-torită încrederii nou
dobândite, vei aveasucces și la locul de muncă. Acum estetimpul să
faci schimbări, dacă dorești.Probabil nu vei ști cu ce să începi,
dardacă reușești să îți eficientizezi timpul,îți vei atinge țelul.
Odată cu scurtareazilelor, Gemenii vor începe să se calmezedin nou.
După o perioada cu succesepe plan profesional, acum poți să
teconcentrezi mai mult pe relații. Ai grijăde persoana iubită.
Trebuie doar să daidovadă de inițiativă și să te revanșezipentru
tot timpul petrecut la locul demuncă. Vei găsi armonia din nou.
Relațiilenoi vor înflori și ele.
RACOdată cu începutul toamnei în 2018,
va începe o perioadă propice pentrucarieră. Vei avea un bun
control de sine,lucru util în relaționarea cu oamenii.Totuși,
trebuie să ai grijă la sănătate înaceastă perioadă, deoarece poți
avea
răni minore. Când vine vorba despreviața personală, vei aprecia
din plinprietenii și familia.Te vei strădui să păs-trezi armonia în
relații. Acesta e o partedin motivul pentru care relațiile pe
ter-men lung ale Racilor vor prospera la fi-nele anului. Totuși, ai
grijă să nu deviidependent de cei dragi, acest lucru te-ar putea
afecta emoțional.
LEUToamna promite liniște pe plan pro-
fesional. E timpul că Leii să acordeatenție relațiilor. Venus în
Balanță pro-mite armonie și fericire. Deci, relațiilepe termen lung
vor crește. Veți aveatot mai multă încredere unul în celălalt,nu te
teme să treci la nivelul următor.Toamna din 2018 este perfectă –
nupoți fi refuzat.
FECIOARĂApropierea lunilor răcoroase vor
aduce o nehotărâre în ceea ce priveșteîntrebările importante.
Dacă ai de luato decizie majoră, mai bine o amâni.Starea în relații
pentru toamna din 2018va fi una calmă și plină de armonie. To-tuși,
vei avea tendința de a te izola derestul lumii. Te vei exprima din
ce în cemai dificil.
BALANȚĂBalanța va întâmpina toamna anului
2018 într-un mod pașnic. La locul demuncă nu trebuie să te
grăbești, dar nici
nu poți rămâne în urmă. Ar atrage atențianedorită din partea
superiorilor. Timpulliber îți e dedicat sporturilor, plimbărilorîn
natură sau cu cei dragi. Te vei încarcăde energie pe care o vei
dori în primajumătate a anului. Influență lui Mercurdin Fecioară,
începe din Septembrie șiîți va fi foarte utilă în carieră, dar
maiales în relațiile personale. Te vei descurcade minune în
rezolvarea problemelorcare vor apărea, pe care le vei puteaanaliza
instant și soluționa rapid.
SCORPIONAgitația din carieră va dispărea în
toamna din 2018. Totuși, problemeleminore vor apărea în relații.
Nu uită nue cea mai bună idee să îți verși furia dela locul de
muncă asupra celor dragi. Eposibil că unii să nu îți înțeleagă
tempe-ramentul, deci e posibil să fie unele con-flicte. Finalul
anului va fi o perioada in-
teresantă pentru Scorpionii fără parteneri.Te vei bucura de
multe aventuri și flirturi.Vei avea parte și de ceva
nemaiîntâlnit.
SĂGETĂTORPentru Săgetători, toamna din 2018
va fi o perioada fără mari griji, în carerelațiile vor înflori.
Potențialii parteneriar putea apărea chiar în mediul tău nor-mal.
Deci, cei singuri vor avea parte dedistracții pe cinste. Influență
lui Mercursun semnul Fecioarei îți poate încetinicapacitatea de
luare a deciziilor. Vei simțio tendința permanentă de a te gândi
latotul, în cel mai mic detaliu. Deci, datorităvitezei tale reduse,
vei rata câteva opor-tunități interesante.
CAPRICORNToamna din 2018 îți va aduce multe
probleme. Datorită influenței lui Venusîn Scorpion, vei fi atras
de fructul interzis.Vei avea sentimente intense, dar te veistrădui
să nu arăți asta nimănui. În cazuriextreme, e posibil chiar să ducă
la înșelat.Pe de altă parte, luând în considerareviață
profesională, te așteaptă o perioada
liniștită. Vei putea analiza și rezolvarepede problemele de
orice tip. Dacăești harnic și diligent, răsplata va fi a taîn mod
categoric.
VĂRSĂTORToamna va fi cu un ton serios pentru
Vărsători. A trecut pasiunea de la început,dar asta nu înseamnă
că sentimenteleau scăzut – chiar invers. Ați devenit par-teneri
egali și serioși. Această perioadăeste bună pentru relațiile
serioase, carevor avea parte de stabilitate și armonie.Situația în
carieră e banală chiar. Ai avutdeja oportunități deci, dacă le-ai
irosit,nu mai ai ce să faci acum.
PEȘTIToamna din 2018 va fi dominată de
relații. Datorită influenței lui Venus dinBalanță, aceste
aspecte vor fi foarte va-loroase pentru Pești. Vei încerca să
facipe toată lumea fericită și vei dori sătrăiești în armonie cu
ei. Totuși, nu fi co-pleșit în așa hal încât să uiți adevărul.Poți
avea de suferit.
Sursa: zodiata.com
info regiunea centru - ziar difuzat gratuit în județele alba,
Brașov, covasna, Harghita, Mureș și Sibiu nr. 2, octombrie 2018
Pag.7
Credite fără dobândă prin programul guvernamental „Investește în
tine”Creditele din programul guver-
namental ”Investeşte în tine” pot fiaccesate de la CEC din 15
octombrie2018, de tinerii cu vârste între 16 şi26 de ani, având
pos