CURS 1Primal mom in care s-au creat interesele pentru
restaurare.AUGUSTUSPrimul moment il putem consemna in perioada
Imperiului Roman , acum 2010 ani , cand constatam pentru prima data
ca exista un interes pentru ceea ce facuserea inaintea lor , grecii
. Primul dintre cei care e interest de acest lucru este Augustus ,
apoi Adrianus care gasesc in arta greceasca modelul , exemplul ,
tinta pentru ceea ce ar trebui sa fie arta timpului lor . De aceea
, exista si o sintagma exemplaria greca folsita de Adrianus in
sensul in care ceea ce creasera grecii (Imperiul Roman a inghitit
din punct de vedere politic si militar Grecia) , a preluat si o
serie de bunuri artistice , considerate nu ca o prada de razboi
(lucru comun in perioada aceea ) ci ca niste obiecte care aveau o
cu totul alta semnificatie erau ceva exemplar , spunea despre
tintele care trebuie atise. De altfel , Adrian , in vila sa de la
Tripoli foloseste statui luate din Grecia pt acest motiv in opinia
lui fusese si opinia lui Augustus - grecii erau cei care asezasera
niste standarde artistice la un moment dat.Istoric , Imperiul Roman
decade , este atacat din exterior de barbari , se divide in Imeriul
Roman de Rasarit cu capital la Constantinopol si in Imperiul Roman
de Apus cu capital inta la Roma si apoi la Ravenna , iar in acest
proces istoric avem de a face cu 2 momente :1. Consemnat in secolul
IV cand se constata un apetit pt colectia obiectelor de arta si
acest apetit , considerat prima epoca a colectionarilor ni-l
explicam nu pe ratiuni de ordin cultural (cum era cazul la Adrian
produse exemplare ale artei ) ci e vb de o tezaurizare . In aceasta
perioada economia Imperiul Roman decazuse , nu mai era economia
unui schimb monetar , era o economie anclatizata , oamenii
descopera pentru prima data ca arta poate sa fie si un mijloc de a
tezauriza de a tine niste valori . Intr-o perioada in care banii nu
mai aveau forta lor de dinainte , cand atacurile erau din ce in ce
mai dese avem de a face cu o moda a colectionarii.TEODORIC2. La
incep secolului al VII lea , in mod paradoxal este legat de figura
unui barbar (daca prima daca era vorba de 2 imparati normali) .
Acum e vb de un conducator militar si politic de extractie barbara
, Teodoric ,care la inceputul secolului al VI lea conduce prin
cucerire Roma, Imperiul Roman de Apus . Gasim intr-o serie de
documente emise de Teodoric,lucruri foarte interesante . Spune
intr-una din scrisorile trimise : ai grija ca toate ruinele din
Roma sa fie reparate , Roma cea binecuvantata dintre orasele lumii
, in Roma nu trebuie sa se gaseasca nimic sordid si mediocru . Dupa
ce tocmai a intrat ca si cuceritor , repara constructiile,palatele
si fortificatiile Romei . Mai spune ca este important atat sa
pastrezi cat si sa creezi si comanda tigle pentru repararea acestor
situri si spune ca vezi ca acest lucru sa se indeplineasaca ,
astfel incat sa meritam multumurile trecutilor regi a caror opera
noi am dat o nemuritoare tinerete . In genere , cand cineva facea
cuceriri , atunci continua operatiunea militara prin distrugerea a
ce se gasea la fata locului ; Teodoric impunea repararea a ceea ce
el gasise in Roma , nicidecum sa distruga , spune ca face acest
lucru pentru a bine merita multumirile trecutilor regi , a celor
impotriva carora el luptase si castigase . Teodoric si-a dat seama
ca daca a putut castiga militar , era mai greu sa guverneze un
teritoriu asupra caruia nu avea nici legitimitatea dinsatica , nu
era descendentul unuia dintre fostii regi sau imparati , nu avea
nici legimititatea a cetateanului roman , el venea din afara
imperiului si nici nu avea nici legimitatea unei caste princiale .
Vedem in aceasta atitudinea a lui Teodoric pentru prim data un
interes foarte concret pe care unii l-au avut pentru a se raporta
intr-un anumit fel fata de operele trecutului . Adrianus si Augusut
care se raportau fata de staiunile grecilor aveau o perspectiva
culturala , Teodiric nu avea o astfel de perspectiva ,era
eminamente politica pentru a-si gasi o legitimitate , mimand ,
facand lucruri pe care in civilizatia romana nu le faceau decat
mostenitorii . Termenul de partimoniu este un termen latin care
defineste relatie juridica intre mostenitor si parintele sau ,
tatal sau , forta barbatilor , iar partimoniul era in esenta
aceasta relatie de primire a bunurilor pe care le-a primit de la
parinte , dar si a grijii lor . In legislatia romana , atunci cand
preluai mostenirea , o preluai cu toate cele bune si cele rele luai
si datoriile , obligatiile ; partimoniul , mostenirea este o
chestie care nu poate fi refuzata , se poate vinde dar aceasta
instrainare inseamna ca am intrat in posesie . Grija pt lucruri
facute de altii era intotdeauna de aceasta relatie .Teodoric
considera ca : aratand ca ingrijesc palatele , oamenii se vor uita
ca la un mostenitor , ceea ce ii dadea o legitimitate utila .Pt
prima data cand putem constata ca cineva se intereseaza de ceea ce
au facut alte generaii in sesnsul protejarii acestor artefacte
interes politic , interesant de remarcat . Incat sa meritam .. ,
termenul de nemuritoare tinerete. Daca privim cu mintea si ochii de
astazi , vedem ca ceea ce noi astazi gandim si anume ca protejarea
partimoniului , monumentelor istorice , capodoperelor artei este o
chestie fara decadere. Noi nu ne-am propus sa pastram Venus din
Milo doar pana in 2010 , sau pana la o anumita data , atunci cand
clasam si protejam ca monument istoric ceva nu o facem pt 50 de ani
, este pt totdeauna. Teoretic ne asteptam ca un monument istoric
protejat sa se duca in timp atat cat lumea va exista . Aceasta idee
o vedem pt prma data in aceasta expresie . nemuritoare ,,Ceea ce a
cerut Teodoric constituie o exceptie (reconstruire). Regula evului
mediu timpuriu era aceea ca lucrurile erau pastrate atat timp cat
foloseau la ceva ; a folosi la ceva incadra o paleta larga : ca
material de constructie - lua zidaria de piatra , la a-ti folosi ca
fundatie si desigur pana la a-ti fol ca atare in scopurile,
utilizarile sale proprii . *Aici imaginea Pantheonoui din Roma este
una sugestiva pentru ca spre deosebire de alte temple ale Romei ,
ne-a parvenit relative intact , pt ca la un moment dat la inceputul
secolului al VII lea a fost transformat intr-o biserica crestina .
Spatiul interior a fost considerat a fi potrivit ; daca intrati
acum se poate citit la intrare ca intrati in Biserica Santa Maria
Martira . Asa au scapat in Roma si o serie de statui , pentru ca au
fost confundate cu edificiile unor sfinti sau cu statuia
imparatului Constantin care fusese sacrificat pentru ca daduse
libertate bisericii si cultului crestin . In rest , constructiile
pe percursul evului mediu nu erau protejate ci erau folosite
material , locul lor pe care il ocupau in cetate, in oras . CAROL
CEL MAREPe acest fondul al acestui tip de relatie foarte pragmatic
, lipsita de scrupule avem din cand in cand niste repetari ale
momentului Teodoric cu aproape aceleasi motivatii . Avem momentul
Carol cel Mare care politic dorea o reconstituire a Imperiului
Roman .Proiectul sau politic era sa readuca sub sceptul sau
Imperiul Roman si atunci in Capela Palatina de la Athena reia un
model spatial care in opinia sa il leaga cel mai bine de Imperiul
Roman , reia modelul spatial de la San Vitale de la Ravenna , aduce
chiar de la Ravenna o serie de piese de decoratie , sculpturi ,
capitele, pe care le inglobeaza in constructiile sale de la A??? .
Vrea sa spuna ca eu sunt descendentul acestui imperiu care este
arhitectural reprezentat la Ravenna pe care il simbolizez aici
acest lucru da legitimizare proiectelor mele . Lafel ca si
Teodoric,Carol cel Mare , numeste pe Decinhat , supraintendent al
constructiilor publice ,este primul ministru al constructiilor
publice de care avem cunoastere in Europa . Spuneam , regula este
folosim ce ne poate folosi , nu avem nici o obligatie fata de
trecut sau fata de obiectele trecutului . *2 exemple unde 2
amfiteatre romane sunt folosite pe intreaga perioada a Evului Mediu
, poate chiar si dupa , pana spre sfarsitul secolului al VIII lea ,
cand se demonteaza aceste constructii . Intr-unul din cazuri , prin
sec olul X , intreaga localitate era stransa in acest amfiteatru ,
foarte avantajos pentru protectia care o oferea , incinta fiind
inconjurata .
COLUMNA LUI TRAIANIn 1162 la Roma , senatul Romei (senatul azi
consiliul local al cetatii Roma) decide ca sa protejeze Columna lui
Traian de orice posibila distrugere , degradare si sa pedepseasca
cu o pedepsa aspra , cu moartea si confiscarea averii orice atac la
adresa acestui edificiu . Explicatia : in conflictul intre imparat
si papa in care imparatul la vremea respective era Frederic al
II-lea de Barbarosa , Roma , oras romanic a obtinut partea
imparatului pentru ca doreau sa obtina lafel ca si comunele din
Flandra statutul de oras liber , supus numai autoritatii
imparatului . Roma tine parte imparatului , care castiga . In 1143
, urmare a acestui deznodamant , Roma devine cetate libera , nu mai
depindea de ierarhia nobiliara si politic era doar supusa
imparatului , era o comuna libera . Aceasta noua realitate ii face
pe cei din senatul Romei , sa gaseasca si o modalitate de a o si
reprezenta . Au inceput sa se gandeasca cum pot arata
concetatenilor ca sunt un oras liber . In opinia lor , aceasta
situatie politica era foarte asemanatoare cu ceea ce pt ei parea sa
fi fost perioada Impriului Roman , in care Roma era cetatea
princeps a lumii . Se indreapta catre ceva ce poate sa le lege
existenta din 1143 si ceea ce se intamplase cu 1000 de ani inainte
; dintre toate constructiile care ramasesera in picioare la acel
moment, una din cele 2 columne din Roma lui Marc Aurelius si Traian
( foarte mult folosite de pelerine care urcau si priveau Roma si
locurile de pelerinaj ) . Gasesc ca aceasta columna asezata in cel
mai important ansamblu civic al antichitatii romane-Forul lui
Traian , cel mai amplu ansamblu de piete civice , ei considera ca
spre deosebire de Columna lui Marc Aurelius , Columna lui Traian
este mai bine folosita ca simbol al realitatii politice de
libertate , de autonomie pe care o cucerisera , vorbeste despre
aceleasi libertati pe care romanii de acum 1000 de ani le aveau .
In decretul pe care il aproba in 1162: astfel incat sa nu fie
nicicand distrusa sau mutilita si pastrata pt onoarea poporului
roman , atat timp cat lumea va exsita . Se preia ideea de protectie
, idea care ramane valabila pana astazi . (aminteste de Teodoric
nemuritoare tinerete) . !!!!!!!!!!!!Aceasta nu consemneaza o
schimbare generala de atitudini . Este un interes foarte precis pe
un element constructiv . In rest Forul lui Augustus, are logia
Cavalerilor de Malta ridicata peste constructia antica , in Rimini
Arcul lui Traian e folosit pt intarirea unei porti , Orasul Luca pe
intreg amfiteatrul a fost construita , generata , o piata ovala pt
simplul motiv ca toate locuintele erau construite pe gradenele
amfiteatrului . Colloseumul a folosit pentrut materialul de
constructie , travertinul starea este datorata imprumutarii
materialului de constructie din acest edificiu pentru toate
constructiile Romei.Pe acest fond ajungem in perioada renasterii
unde lucrurile incep sa se schimbe intr-un mod semnificativ . Spre
deosebire de evul mediu se observa o generalizare a interesului
fata de constructiile si operele de arta ale trecultului , nu mai
era doar interesul unei personae sau numai interesul exprimarii
unui statut politic. Artistii renasterii impartasesc idea lui
Adrian ca in operele de arta ale antichitatii (grecesti si romane)
se gaseste secretul unor opera , cercetand ceea ce se gaseste
pastrat in ceea ce facusera inaintasii pot scurta drumul spre
gasirea retetelor de atingere a perfectiunii obiectelor de arta .
Odata obiectele masurate , desenate , descrise , intelese , ele nu
mai prezentau vreun interes. Avem aceasta scizofrenie intre un
interes foarte intens pentru a descoperi , pt a gasi noi inscriptii
, noi obiecte , pt a cerceta si masura constructiile , pentru a
intelege rapoartele partilor si o lipsa totala de interes pt
protejarea a ceea ce s-a cercetat , masurat cu o clipa inainte .
Asa incat in renastere constatam o imporanta pierdere de patrimoniu
antic prin folosirea intensiva a locului , materialelor din care
erau facute acestea . Poate ca cel mai bun exemplu este felul in
care a fost tratata Basilica Paleocrestina Sfantul Petru care a
fost demolata pentru ca pe locul ei sa fie ridicata Catedrala
Sfantul Petru . Nici chiar elemente care tin de cultul relicvelor
nu impiedicau o distrugere , inlocuire a constructiilor vechi cu
altele noi . In aceasta perioada unul din artistii renasterii ,
Rafael Sanchez este insarcinat de papalitate sa se ocupe de bunul
mers al lucrarilor la catedrala Sfantu Petru , in acelas timp , sa
aibe grija de statuile antice existente in Roma . Intr-un raport pe
care Rafael il scrie in 1525 Papei Leon al X lea descrie
activitatea sa si insista papei sa ia masurile cuvenite pentru a
impiedica distrugerile la care era supus patrimoniul antichitatii
Romei . Materialul de constructie era foarte la indemana , era o
perioada de boom al constrictiilor , structurile , marmura din care
erau facute erau un bun material pt a fi ars si de a obtine varul
si pe acest fond, distrugerile erau foarte importante . Prin
aceasta scrisoare , Rafael Santzio aduce o serie de argumente care
apar pentru prima data in aceasta incercare de a vedea cum a
evoluat relatia dintre civilizatia europeana si lucrurile facute de
inaintasi . El vine si arata ca respectful pt operele de
arhitectura ale inaintasilor are ceva din spiritual crestin si
respectul pe care crestinul trebuie sa il aibe pt parinti , pt
relicvele sfintilor , pt tara si locul in care traiesc . Este
pentru prima data cand nu mai exista un interes pragmatic , de
legitimizare politica , de interes de simbolizare ci apare ceva cu
adevarat cultural . Este pentru prima data cand cineva incearca ca
motiveze de ce era important sa pastram ceea ce au facut altii nu
prin prisma unor interese meschine , ci din perspectiva unor valori
culturale ingemanate de aceste obiecte . In acest text vedem cumva
, din nou, aceasta idee a protejarii pentru todeauna , Rafael
subliniind ca ceea ce natura si timpul nu a fost in stare sa
distruga , o fac cu mare succes oamenii in cazul Romei si spune ca
reusesc sa distruga o cetate ce in contra legilor naturii parea a
fi extrasa mortii si promisa eternitatii . In aceasta epistola ,
dincolo de aceste aspecte morale de etica crestina , ce se bazau pe
un cult al relicvelor ce fusese bine dezv In timp , Rafael mai
aduce niste argumente . El spune ca nu a putut invata mai mult si
mai bine despre lucruri care pare imposibile astazi de facut decat
din cercetarea lucrurilor facute de inaintasi . Spune ca ceea ce
lor le parea foarte simplu , noua , astazi ne pare imposibil .
Lafel , adduce acest spirit al renastesii care cauta secretul
proceselor , frumusetii . mai spune ceva f important pt ca a ramas
in filozofia europeana . Astazi spunem legat de un monument in
stare precare de conservare : asa ceva nu mai poate fi facut
(decoratii , tehnici , oamenii cababili sa le reia) . Aceasta idee
a unor lucruri stapanite de trecut , dar care astazi noi nu mai
stim cum sa le facem apare in acest moment si este marturisit de
Rafael in scrisoarea sa catre Leon al X lea: si cand examinez
ratiunea. lor le erau facile , noua ni se par imposibile . Deci
vine cu o serie de argumente bazate pe etica crestina , argumente
care pleaca de la rolul educativ si formativ al studierii
monentelor pentru ca la un moment dat sa evoce si aceasta apropiere
pe care el o vede intre grija si dragostea pentru ceea ce au facut
inaintasii si pentru grija si dragostea pe care biserica o
propavaduia pentru familia si pentru patria crestinatatii.Aceasta
interventie a lui Rafael face ca Papa Leon al Xlea si apoi si altii
sa emita o serie de decrete papale prin care pedepseau distrugerea
monumentelor si a statuilor antichitatii . Sunt vreo 40 de decrete
papale care pedepsesc . Perioada renasterii este cea care incearca
lafel ca si perioada anterioara sa foloseasca locurile monumentelor
antice sau monumentele in masura in care acestea permiteau .
Exemple : Templul Athenei si Faustinei , sunt constr care sunt fol
in fel si chip : Teatrul lui Marcelius - resedinta nobiliara ;
transformari ale unor constructii in spatii de productie :
Coloseumul- tesatorie , alte spatii ale forurilor imperial abatoare
, macelarii . Relatia cu constructiile trecutului este si
teoretizata . Alberti in Zece carti despre arhitectura observa ca
exista 2 tipuri de greseli care pot fi observate la constructiile
vechi , aceste greseli justificand interventia arhitectului
contemporan ; corectarea greselilor era un lucru firesc de acceptat
. Sunt greseli manuale sau sunt greseli mentale , de conceptie care
justifica o interventie mai aplecata a arhitectului . In randul
acestor greseli mintale este si compozitia specific medievala care
nu corespundea principiilor renasterii . Ex de interventii pe
strucruri medievaleale lui Alberti : *Templul din Rimini , in care
el vine cu o intreaga camasa de arhitectura in spiritual renasterii
cu arcade , iar in spetele ei se vede structura veche , medievala
de caramida a unei biserici medievale*Santa Maria Novella ,
Florentza , structura medievala pe care Alberti o placheaza cu
aceasta fatada de piatra , realizata in principiile renasterii Alte
interventii la Pantheon , Templul Agripa ; Palladio Basilica din
Vicetza , imbraca cu un vesmand pe care poate practica principiile
stilistice ale renasterii ; Santa Maria de Angeli , Roma ,
Michelangelo , nu intervine asupra interiorului decat cu cateva
decoratii ; Teatrul lui Marcelius suprainaetajare ; cea mai clara
inlocuirea basilicii a Sfantului Petru cu catedrala de astazi .
CURS 2Privinta generala asupra lucrului facut de altii in trecut
. Totusi , exista si limite intyre ce renasterea nu considera
important decat antichitatea clasica romana si greceasca , iar pe
de alta parte nu considera importanta cunoasterea ca si protejarea
lucrurilor produse in epoca antichitatii , ba, mai degraba , dupa
cunoastere , protejarea nu intervine niciodata. Rolul apropierii de
monumentele antice este de a cunoaste secretele dupa care artistii
, arhitectii , sculptorii ar putea sa atinga perfectiuneaDar in
fond, este pt prima data cand la o scara vasta exista o const a
unei leg intre prez si creatiile trecultului aspect din scrisoarea
lui Rafal pt prima data dim interesului nu mai este una de interes
pol si un interes etic , moral (se ref la imp bunurilor relicvele
par, ingrijirii relicvelor ).Momentul din jumatatea sec 16 cand in
Franta avem pentru prima data apare idea pe care azi am numi-o zona
de protecti e aunui mom . Francis 1 mergand sa viz .. ajunge in
orasul sic ere guvernatorului orasului . sa faca astfel incat
templul roman Maison Caree sa fie protejat ai constructiile sa nu
se alipeasca , sa nu ii stirbeasca perceperea realizeaza zonele de
prot ale mon . Acesta in memoriu vb despre acest mom si
consecintele sale .Ceea ce incepuse renasterea sa faca , sa trimita
in interesul pub o preocupare pt lucrurile trecutului , incepe pe
masura mai curand a extinderii lumii cunoscute prin marile
descoperiri geografice , sa avem de a face in sec 17 , cu precadere
sec 18 , cu ceea ce am putea sa spune o noua moda a colectiei de
arta si o spargere a monopolului pe care il exercita anta
antichitatii in interesul pub. Lumea devine mai mare prin desc geo
, nu mai consta doar in lumea si in arta europeana . In sec 17 avem
de-a face cu constituirea unui muzeu in sensul in care noi astazi
consideram muzeu ca institutie - .. Museum in Oxford , o institutie
care aduna , conserva si cerceteaza bunurile artistice . Pe fondul
acestui interes pentru lucruri exotice din locuri indepartate , din
locuri in care exploratorii ajungeau din ce in ce mai departe ,
avem de-a face si cu un eveniment foarte important descoperirea in
Peninsula Italica in 1738, apoi 1748 a doua orase atunci acoperite
de lava Veziuvului in eputia din 79 , era noastra , Este vorba de
orasele Herculanum si Pompei . Ele sunt descoperite si soarta face
ca sa poata fi studiate de un important om de stiinta al perioadei
, angajat , secretar al unui puternic cardinal , mai apoi devenit
papa , Johan care in baza descoperirilor , cercetarilor pe care le
face ,a noilor descoperiri de opera de arta , realizeaza o serie de
lucrari punand bazele unei discipline stint , el fiind cons de at ,
parintele ist artei antice . aceste desc vin intr-un mom in care
artefactele ant fusesera epuizate ca cercetare , unele chiar
pierdute din lipsa interesului de cercetare si momentul 1738/1748
aduce o noua energie in aceasta aplecare a interesului europeanului
pentru arta trecutului . Ramanem in continuare intr-o sfera a
cercetarii , nu neaparat si a protejarii .Interesul stiintific ,
academic creste si prin aportul enciclopedistilor . Sec 18,sec
luminilor este si sec enciclopedistilor , un grup de oameni care
considerau ca lumea poate sa fie cunoscuta si explicata stiintific
in toate domeniile sale . Opera enciclopedistilor urmareste sa
defineasca fiecare obiect , fiecare fenomen al lumii cunoscute .
Avem in acest spectru al activitatii enciclopedistilor si definirea
termenului cu care noi incepem sa lucam monument .. considera ca un
monumentul este o constructive care are o scara ampla , este ceva
maiestuos , mon este legat in definirea data de deimensiune , de
prestanta si etimologie ei cons ca termenul provine de un cuvant
latim momen , cuvant care inseamna a aminti ,a avertiza. De altfel
, avem chiar o placa pe Colloseum in care este folosit acest termen
pt a a aminti jertfa martirilor crestini in spatial interior al
Colloseumului . Deci , in per sec 18 , termenul era asociat unei
constructii de dimensiuni importante , cu multa enfaza , si unui
gest de amintire , de rememorare , de avertizare . Sec 18 se
termina cu cateva lucruri importante pe care le aduce Revolutia
Franceza.Din perspectiva a ce studiem noi trebuie sa amintim ca
Revolutia Franceza a insemnat pt part art al Fra un atac si o
distrugere cum nici o alta per nu a consemnat.Avem in perioada
1789-1794 , perioada principala a revolutie o serie de distrugeri
ale palatelor , constructiilor ,distugeri care erau generate de
asimilarea constr regalitatii , nobilimii sau a clerului cu
nobilimea , regale si cu clerul . Revolutia incepe ca o miscare a
celei de-a 3 a stari (oameni care nu erau nici cleri , nici
nobilime- burghezia in ascensiune) pt detronareaprivilegiilor
nobilimii si a clerului . La scurt tp dupa izbucnirea rev , unul
dintre revolutionari , Camil spune intr-un discurs pol ca 40 000 de
castele au constituit prada bogata revolutiei . Cu alte cuvinte ,
40 000 de const de mari dim (resedinte nobiliare , abatii ,
manastiri , bis) au intrat in patrimonial statului , rev , urmare a
nationalizarii , bunurilor impotriva careia starea a 3a , revolutia
se aruncase. In aceasta prima parte a rev fr , constr nobilimii ,
clerului sufera o imp distr pt ca sunt cons ca simboluri ale
starilor respective *o machete a abatiei de la .. pe care am
invatat-o ca un model al abatiilor romanicului burgun francez din
care au ramas un singur turn ; la Notre Dame imaginea frontului de
vest cu galeria regilor , in care statuile au fost mutilate
deoarece s-a considerat ca acestea reprezentau figurile regilor
Frantei si l-au decapitate (regii erau din vechiul testament
defapt), tot aici , la Notre Dame au dat jos plesa pe care mai apoi
Viollet le Duc a reconstruit-o , deoarece aceasta avea in varf era
un care in opinia rev era simbolul regalitatii prin floarea de crin
; lafel la Saint Denis (necropola regilor Frantei ) au scos
acoperisul , au distrus plesa catedralei din aceleai motive si au
lasat constructia sa se distruga prin expunerea la intemperii
.Acesta a fost primul impuls , primele efecte asupra part pe care
le-a generat Revolutia Franceza dupa principiul ca aceste
monumente, dupa si sensul pe care il dadea enciclopedia , aduceau
aminte de aristocratie , de starile care le apartinusera , aduceau
aminte de epoca despotismului . Cu toate acestea , presiunile
generate de evoutia evenimentelor , revolutia se afla la un momnet
dat in fata unui atac venit de afara , trebuie sa apere armat
teritoriul fr , criza ec face ca totusi , relative repede , chiar
si revolutionarii sa realiz ca nu pot sa inlocuiasca constructiile
trecutului cu noi constructii ale libertatii , ale rev asa cum isi
doreau sic a vor trebui totusi sa foloseasca din pct de vedere
economic era nevoie de prefecturi , primarii , spitale , puscarii
.In a a doua parte avem o sch de capcare pleaca de la concretizarea
aceste valori ec a part . De altfel , cineva spunea ca nici cea mai
bogata din societate nu este capabila sa inlocuiasca pe parcursul
unei generatii in mod semnificativ constructiile pe care le-a
mostenit sic a desi noua ni se pare ca ritmul sch eate rapid ,
totusi numar mare de constructiilor existente face ca raportul
dintre ceea ce putem construi , demoland sa fie totusi mic in
raport cu ceea ce mostenim din trecut . In fata acestei realitati
schimba putin deciziile si actiunile si pe fondul existentei unor
voci care spuneau totusi , dand la o parte simbolurile , sunt niste
piese de arta impotante care ne pot arata evolutia istoriei de
astazi , ritmul distrugerilor scade . Una dintre aceste voci care
constientizeaza spectrul politic pentru ca se adreseaza in fata
adunarii constituante cerand o decizie favorabila pt inventarierea
monumentelor este care pledeaza in fata adunarii pt ca piesele
ramase dupa distrugerea abatiilor , constr in ca in picioare ,
biserici , abatii , resedinte sa fie, de vreme ce erau
nationalizare intrasera in part public , inventariate . El vine in
fata politicienilor cu un astfel de catalog pe care el il
intitulase Antichi National , adica Antichitatile Nationale sau
Culegere de Mon , El fiind anticar , a considerat ca termenul de
antichitati este cel potrivit.Este pt prima data cand intr-un doc
public este fol termenul de mon si de mon ist pt a define aceasta
categ a unor bunuri de sorginte ist , consistenta artistica , fie
ele constructii sau bucati de constructie . Ce este important este
ca pana la urma adunarea constituanta decide in favoarea acestui
inventor si acesta este primul inventor cunoscutr al mon ist .
Acest an 1790 cu aceasta initiatica de inventariere este defapt mom
de nastere a unei idei , categorii , concept care se cheama
patrimoniu national . Astfel , cu ajutorul Revolutiei Franceze se
identifica bogatia culturala ce piate fi vazuta prin opera de arta
cu conceptul de natiuni . Intr-un fel se petrece ceea ce am vazut
la Teudoric at cand e vb de o fractura intre ceea ce era un system
si ceea ce rev considera cat b sa fie un nou system de guvernare .
de at pana astazi , fr considera ca part nat si natiunea sunt 2
concepte in stransa legatura . natiunea- impartaseste , se bucura ,
este mostenitoare si garantul unui part cultural nat => dorinta
de a fi in primul plan al culturii . Dupa Franta , toate tarile
europene , printer care si Romania , cand s-au cosituit ca natiuni
(Germania , italia , Romania ) au adoptat acelas concept al
natiunii care este definit prin partimoniu cultural national . Tot
perioada Revolutiei Franceze este si cea in care se consemneaza
primele mari muzee publice dupa modelul .. de la Oxford avem
insituirea Muzeul Luvru constructia acestui palat a fost muzeul
revolutiei prima data . Aceasta constientizare a dimensiunei
economice , a patrimoniului ,a importantei monumentelor ca locuri
in care se pot intampla activitati umane , face ca o serie de
biserici sa scape distrugerilor care erau caracteristice primei
etape , Un ex este Saint V care erse astazi Pantheonul Frantei pt
ca acolo sunt depusi marii oamnei ai politicii si culturii Frantei
, ridicata de Ludovic al 16lea , pt a multumi ca a scapat de o
boala grava . Constructia este salvata pt ca foloseste unor
utilizari de care avea nevoie rev . Un alt exemplu este de la
Stralzburg unde Palatul Episcopal este transformat in prefectura .
Un at ex , Versailles unde palatal a scapat pentru ca intre timp
ideea ca arta este calea pe care poporul poate ajunge la libertate
, cucerise destui adepti . Aceste idei pe care le-a generat
Revolutia Franceza incep sa se gaseasca si in evolutia altor tari
din Europa Prusia , nucleul viitoarei Germanii unde avem de-a face
cu opera si gandurile unui arh Frederick S , lucrari cuplate astazi
in centrul Berlinului , Insula Muzeelor .Arhitectul este insarcinat
de regale Prusiei sa se ocupe de mon publice . S se apleaca aspupra
aceste pb , si emite cateva principia inca valabile : idea ca a
pastra monumentele nu este treaba unui singur om ci trebuie sa se
bazeze pe existent unei institutii ; si asa cum facuze in Fra Mi
existent unui inventor al mon sip e de alta parte Sh .. este primul
care de vremece aceasta ingrijire este de interes general , aceasta
trebuie finantata de , print axe si impozite . Nu in ultimul rand
vorbeste de felul in care tb sa se intervina asupra monumentelor ,
are o opinie oarecum inedita in contextual epocii : pledeaza pentru
interventia minima , nu pt interventii ample . Plecand de la
aceasta idea a lui Sh , ex a 2 arh angajati de statul papal si care
asupra catorva mon ale antichitatii la incep sec al 19 lea au niste
interventii pe care astazi constatam ca sunt exemplare, corecte din
persp pe care noi o avem *arh Rafal Stern arcul lui Constantin
consolideaza si restaureaza , apoi la Colloseum *arh Giusepe Vladie
Colloseumul ,Arcul lui TitusIncepand cu Stern si interventia la
Arcul lui Constantin avem pentru prima data situatia in care cineva
intervine aducand terenul la starea din momentul in care a fost
ridicat monumentul , constructia, Stern eliminand constructiile si
degajand terenul pana la pavimentul roman in jurul mon , sip t
prima data realizand cu elemente de metal o consolidare a constr si
mai ales o ancorare a elemenelor ornamentale . La Colloseum ,
problema pe care o are e a consolidarii si stabilizarii acestei
constr ce din cauza secolelor in care a fost fol ca si cariera isi
pierduse integralitatea . E o constructie care rezista foarte bine
atat timp cat inelele sale structural sunt intregi . Numai ca , asa
cum vedem , din cauza carierei de travertine ,arcele care erau
echibrate unele de altele , din cauza ruperii incepusera sa se
descarce , crea un pericol de prabusire . Rafael vine si aplica un
sistem care era oarecum cun , cel al contrafortului . Interesant
este ca stern allege sa faca acest contrafort dintrun mat
contemporan caramida pe care il arata ca atare ,a I vedem unde este
mat antic si unde este interventia .In partea opus ape
circumverinta exterioara , Giusepe Valadier . Ca principiu fol tot
contrafortul , doar ca el nu face unul plin ci face un nr
descrescator de arcade de pa parter la ultimul nivel astfel incat
acest contrafort sa fie aratata de o serie de deschideri . La
randul sau si Valadier face acest lucru folosind caramida , cu
exceptia locurilor unde se realiza ornamentatia , profilatura .
Interventia lui Stern si Valadier este surprinzator de corecta din
perspectiva noastra de astazi cand si noi consideram ca daca
intervii asupra unui mon este normal sa fie usor de observant ce
este mat ist , si ce este intervenia noastra A doua lucrare a lui
Valadier , cea mai interesanta , fina , este restaurarea Arcului
lui Titus , care in perioada evului mediu fusese inglobat intr-o
incinta de fortificatii. Valadier recoinstituie geometria generala
a arcului , dar se abtine acolo unde a reconsituit arcul sa
reconstituie si decoratia sau elementele de modelatura si
oprindu-se la forme stilizate , elemente care nu merg pana in
ultimul detaliu . De la departare citim coinstr asa cum trebuie ,
cand ne apropiem desc care sunt locurile care au fost pastrate in
timp prin decoratie , parina , degrader , si zone cu coloane fara
caneluri , profile mult simplificate pe care Valadier le-a marcat
ca si interventie . In Franta 1830 - scrisoare pe care min de
interne , Francoi Guizot , istoric , pe care acesta o adreseaza
regelui pt a-I cere sa fie de accord cu instituirea unei inalte
demnitati publice pe care el o den ca fiind Inspector gen al mon
istorice . In scrioasere se sugereaza ca monumentele istorice pe
care Franta le are provoaca invidia Europei ; spre deosebire de
orice alta tara din Europa , Franta poate fi prin monumentele sale
sa fie un adevarat manual al istoriei , ca aceste monumente
istorice sunt perla coroanei Frantei . Cere ca pentru aceasta perla
a coroanei monumentele istorice sa fie pastrate si sa se instituie
la mininsterul de interne aceasta functie de inspector general al
monumentelor istorice . Ce ar face acest inspector inspectorul va
trebui inainte de toate sa stabileasca o lista a monumentelor care
vor trebui sa fie restaurate , sa faca obiectul unei atentii
serioase din pargea guvernului si ca aceasta lista va trebui sa fie
transmisa mininsterului de interne unde ea sa faca obiectul unei
alocari de fonduri . De altfel , inca din 1820 , ministerul de
interne fusese insarcinat sa aloce niste bani pt reparatii la o
serie de resedinte regale . Monarhia doreste ca prin ingrijirea
resedintelor regale sa obtina ceea ce am vazut ca de la Teodoric
dorea sa obtina in astfel de situatii o legitimitate pe care
publicul sa o faca intre trecut , intre dinastiile si monarhia din
perioadele respective . Regele nu rezista la aceste argumente si
este de accord cu infiintarea postului de inspector general al
monumentelor , asa ca din 1830 in Franta se creaza aceasta pozitie
care va genera prin diverse etape desprinderea acestei activitati
de ingrijire a monumentelor de la ministerul interne si
constituirea ministerului responsabil de cultura in Franta . la
1830 nu exista un ministru al culturii , ministerul de interne se
ocupa de constructii si de aceea acest functionar a fost infiintat
la min de interne . in 1837 , alaturi de inspector general al
monumentelor se creaza o comisie superioara a monumentelor care
ajuta ispectorul prin redactarea acestei liste de mon ist si in
stabilirea prioritatilor in conservarea si interventia la constr
respective . Practic , din 1837 aceasta institutie devine germenul
a ceea ce mai tarziu va fi ministerul culturii . Astazi , tarile
care au un sistem de protectie a monumente istorice au o astfel de
comisie , un for stiinfific care ajuta min culturii.
a fost primul inspector general . Prospere Merime.. ? a fost al
doile insp general al mon a facut ceea ce se cerea ,cel care scoate
la iveala frumusetea , bogatia si valoarea romanicului . Pana la el
se accepta ca este valoroasa creatia antichitatii , se accepta ca
goticul are o oarecare valoare pt ca este un spirit national in
franta , dar romanicul era cons a fo o per in care mesterii nu
reuseau sa construiasca constructii perfecte baza premergatoare
goticului . P.M aduce in vizor valoarea , bogatia arhitecturii
romanice . Este cel care incearca sa normeze relatia pe care o
aveau arhitectii cu monumentele si nu era o perioada bogata in
specialisti , constata acest lucru si considera ca principalul
principiu este acela de a nu face rau , a nu inova . El constata ca
e nevoie de specializare atunci cand un arhitect se apleaca asupra
unui monument istoric si in nici un caz a nu considera ca stii mai
bine cum se restaureaza o constructie . Al treile inspector general
este Eugene Emanuel Viollet le Duc theoretician al arh . Este un
apropiat al lui Vitet (primul inspector general ) si este fiul unui
asa zis arhitectului viocezean , care se ocupa de constructia unei
vioceze , lucru care il face sa cunoasca mai bine , de tanar ,
constructiile medievale. Are curajul ca la 26 de ani , atunci cand
nici unul dintre arhitecti nu si-a luat raspunderea sa intervina
asupra bazilicii Madelaine de la Vezelay (Vezlei) , toti
considerand ca aceasta nu mai putea fi salvata , in 1840 Viollet le
Duc spune ca el crede ca poate sa consolideze sis a intervina
asupra acesteia si in contra tuturor parerilor , el chiar reuseste
sa faca acest lucru . Este cel care pt prima data def termenul de
restaurare si da o def restaurarii intr-un articol la
restauration=asupra restaurarii , intr-o lucrare pt care a devenit
cunoscut dictionaire . Aici da o serie de definitii diferitelor
categorii cu care opera in arhitectura . In aceasta definire a
restaurarrii el spune ca atat termenul cat si activitatea pe care
termenul o defineste sunt amandoua moderne , aratand ca pana in sec
19 practic nu exista o activitate care sa poata fi denumita ca
restaurare ( pe parcursul evului mediu , a renasterii se reparau ,
se consolidau sau chiar se demolau constructii) si da aceasta
definitie : a restaura o cladire nu inseana a o conserva , a o
repara sau a o reconstrui . Este a o restabili intr-o
integralitatei in care poatesa nu fi existat niciodata . Socanta pt
noi ,a stazi nu acest lucru este cel pe care il luam in calcul cand
vb despre restaurare , dart b sa constientizam ca in mom in care
restaurarea este teoretizata . O spune nu dintr-o perspectiva
teoretica , ci dupa ani de preactica in care a plecat de la ideea
ca orice interv a arh asupra unei const ist trebuie sa ii dea
acesteia o noua speranta de viata , mai mare , interv sale pleaca
de la ideea ca mai ales in const gotica medieval orice element ar
exista are o ratiune de a fi nimic nu este in plus in arh medieval
. defineste stilul ca fiind acea ratiune care guverneaza existenta
partiolor . Viollet le Duc spune at cand intyervenim , tb sa ne
punem in sit acestei logici pe care mesterul , arh constr a
stapanit-o sau a stapanit-o partial . tb sa ducem aceasta
perfectiune a stilului ca logica a lucrurilor sis a ducem constr la
o perfectiune , perfomanta ai sa ii dam aceasta s[eranta de viata .
Arata ca pt prima data sec 19 prin acumularile in stiinta istorica
, este primul moment al evolutiei europeanului in care se poate
face restaurare . Spune doar acum cand stim atatea despre trecut
putem intradevar sa gasim logica si sa urmarim logica trecutului at
cand intervenim pe un mon . da ex printer stiintele natural care aj
la diverse concluzii , puteau spune cum arata animalul resp .
Constientizam pe de-o parte ca Viollet le Duc era nu un paseist ci
unul din arh poate cel mai puternic orientat catre viitor din
rationalismul pe care il propavaduia , sis a connst ca la mom la
care si-a inceput act nu existau repere care s ail contrazica f
mult . O buna parte din constr care au trecut prin santierele sale
pb nu ar mai fi existat azi daca el nu ar fi intervenit . Interv
lui si a scolii pe care o genereaza in Fr si exterior , urmaresc
atingerea acestei perf a stilului si de aceea sc si doctrina se
cheama doctrina unitatii de stil . 2 lucrari : . Care arata aceasta
idee ca nu se urmareste aducerea constructiei la o stare care a
avut-o candva ci aducerea la o perfectiune a stilului care in
opinia arh constr ii apartine . *.. si .. aratau poate aftfe pt ca
at cand au fost luate erau degradate total .Viollet le Duc este in
multe din scrierile sale suprinzator pentru ca deseori una spune si
alta face. Cand se refera la rest Notre Dame , el spune ca cel care
se apropie de Notre Dame trebuie sa isi suspende orice urma de
subiectivism , orice gand si sa se supuna monumentului . Sensul
supunerii la care el se refera nu este supunerea fata de isoria
edificiului ci fata de ratiunile interne ale edificiului , e altfel
, linia lui directoare . Exista un citat in care vedem ca defapt
restaurarea este o expresie a gandurilor despre calea pe care
arhitectura trebuie sa o urmeze ca pe un demers intellectual : daca
europeanul a atins aceasta faza , a cun , si e interest de mon , el
o face pt ca deplasandu-se din ce in ce mai repede spre viitor ,
europeanul are nevoie din ce in ce mai multa nevoie de repere ale
trecutului . El impreuna cu alt arh este implicat in rest de la
notre dame , in tp rev cat a supferit o serie de distrugeri
(decapitarea regilor ) , la 3 dintre statui este portretul lui v l
d , e vb de o interventie spectaculoasa de a reconstrui o piesa
remarcabila din plesa gotica , unul din cei 12 apostoli in loc sa
fie orientat in jos , este orientat catre plesa (autoportret a lui
v l d ) , adduce os erie de sculpture pe care le astzeaza in
locurile in care cons ca art b sa fie , modifica o serie de goluri
de ferestre val stilistica superioara celei pe care o avea , o
himera proiectata de v l d sau piese de decoratie , unuri dintre
portaluri erte marcat cu culoare inchisa acolo unde a fost
restaurat O alta restaurare este unul dintre arh scolii lui v l d
constantin .. la sf laurentziu extrage fatada renascentista si face
o presupunere de fatada gotica . la cat din Angouleme care
realizeaza o rest in maniera scolii lui v l d punand in partea de
sus o compozitie al lui paul abadie care considera ca asa stilul
cat este implinitLa noi in tara andre lencompte , pus la dispozitia
principelui pt a restura cateva din bis , mon principatelor . Serie
de interventii f libere , subiective .Aceeasi trasatura a int care
urmaresc o unitate a stilului indifferent de imperfectiunile pe
care etapele ist : George din Anglia : chichester , wesminster
abbey.
CURS 3Critici ale timpului , ramanem in sec 19 , jum sec 20 , pt
a vedea ce se int in parallel cu dez acestora din pct de vdr
institutional , de la 1830 in fr avem un insp gen al mon , la 1837
acesta este ajutat de o comisie superioara a mon ist care exista si
astazi in toate tarile europene , vom vedea cum se dezv opiniile
despre ingrijirea part . Este o perioada in care exista o
preocupare pentru patrimoniu in Franta . Aratam data trecuta ca
grija pt aspectul institutional la care se facea referire in
scrisoarea trimisa de catre Guizot , provenea din faptul ca in acel
an , in Franta , se revine la monarhie care incearca sa se lege de
istoria monarhiei fr prin recuperarea rel pe care monarhia a avut-o
intotdeauna cu resedintele regale si nobiliare.mon are iteres in a
ingriji si a arata ca se ingrijeste de mon si incepund cu anii 20
ai secolului 19 incep santiere de restaurare . de la aceste
operatiuni in care lucr erau cuprinse in dosare si dosarele clasate
, ne vine termenul de clasare a mon . lucrurile sunt intr-un
process . nimeni nu era posesorul unei practice sau unei teorii
care sa spuna lucr correct asa se fac . Acest lucru stimuleaza o
debatere despre patrimoniu si despre felul in cum trebuie acesta
tratat , si vedem 2 opinii ale unor personalitati ale tipului : ..
si Victor Hugo , pers care nu sunt arh , nu au fost restauratori ,
sunt oameni de cultura , implicate politic si care isi expun niste
pareri legate de tratamentul ln care era supus patrimoniul fr in
per resp . La jum sec al 19 avem o puternica , native transf a
parisului , planul prefectului de sena Osman , care traseaza
bulevardele , traversari ale tesutului istoric , dar distruguri ale
part . Impotriva miscarilor de stardaa, revolutionare (1830 ,
1848-rev care se petrec in sp urban al parisului ) prefectul de
sena Osman considera ca degajarea pietelor , degajarea prin
trasarea bulevardelor are si un astfel de benefiuciu o mai buna
stapanire a miscarilor populare din paris . exista si o serie de
considerente legate de conceptiile urb ale perioadei in felul in
care a fost trasat parisul acelei per .Sunt oameni care remarca ca
o data cu aceasta modernizare a Parisului se petrec lucruri care
sunt mai importante in perceptia part , spune ca de ce tb sa facem
goluri in jurul catedralelor de vreme ce ele au fost construite
pentru a fi vazute de la mica apropiere , sa te domine prin supriza
pe care ti-o da perceperea lor din apropierea lor . * Notre Dame
astazi vedem trasate cu un marcaj din piatra alba limitele constr
si a strazilor care avansau pana in apropiata proximitate a
catedralei . *la strazburg relatia dintre tesutul urban si biserica
, ti se deschide catedrala de la o distanta f mica , efectul este
cy totul altul .* abatia Saint Denis e foarte sugestiva pt efectul
diferit de percepere a catedralei . Vocea care probabil a generat
cel mai puternic efect a fost cea a lui Victor Hugo . el era poet ,
un om implicat polititc , un revolutionar , ca urmare a actiunilor
sale si a opiniilor sale , el a fost exilat . Victor Hugo scrie in
jurul anilor 30 o serie de articole publicate sub suptaritulul
Razboi Demolatorilor . Se ridica in aceste articole pub in ziare ,
adresate publicului mare , se ridica importiva atacului impotriva
patrimoniului Frantei , atac exercitat de dezv indistriala si
urbanistica a fr sub aceasta perioada a monahriei . El spune la
moment dat ca este timp pentru tot felul de legi si de reglementari
care mai de care mai caudate pt a adduce o hartie de la un minister
la altul este nevoie de o lege , nu este timp , spune el , pt ca o
lege necesare pt salvarea patrimoniu , o lege a mon sa fie
elaborate si promulgate . Este pentru prima data cand cineva ( ne
gandim ca suntem la ultima treime a sec 19 ) , nimeni pana in acel
mom nu se pronuntase pt o lege a ptr , pt o lege care sa protejeze
mon ist . Unul din arg pe care le adduce in fac acestei idei : sunt
2 lucruri intr-un edificiu :folosinta si frumusetea. Folosinta
apartine prorietarului , frumusetea apartine tuturor. Arata ca
dreptul de prorietate in virtutea caruia un proprietar poate sa
dispuna si de desftiintarea imobilului , nu trebuie sa se exercite
atunci cand este vorba de monumente ., de constr care sunt puternic
evocatoare pt ist fr . Intrucat aceste monumente nu apartin decat
prin folosinta proprietarului ci si prin frumusete (val culturale)
ele tb sa fie protejate printr-o lege care sa interzica in
virturtutea acestui interes public . aceasta idee este defapt
fundamentul din pct de veder juridic al legilor de protectie a mon
ist in Europa . si in legea romaneasca de astazi este invocate
interesul public general care face ca asupra proprietatilor
particulare care sunt mon ist sa se exercite prin lege un anumit
control referitor la exercitiul dreptului de roprietate , fara sa
se nege dreptul de proprietate pe care orice proprietar il are .
Constitutia romana spune ca dreptul de proprietate se exercita
conform legii . Legea romaneasca priveste valoarea culturala a unui
imobil ca o valoare de interes general . In virtutea interesului
general se stabileste o forma de servitute , o anumita limitare a
exercitiului dr de propr.Aceasta idee este adusa pt prima data in
despatere publica intr-unul dintre articole Razboiul de Victor Hugo
: a distruge inseamna o depasire a drepturilor . De la mom in care
incepe sa lucreze asupra mon ist , practicand o restaurare in
consens cu teoria sa referitoare la ce inseamna restaurarea , V l
Duc devin tinta unor critici f acide . Cea mai imp si cea mai
productive vine de peste Canalul Manecii , din Anglia si apatine
lui John Ruskin alaturi de Viollet le Duc este considerat unul
dintre teoreticienii arhitecturii . Se naste in 1819 , moare in
1900 si este o figura emblematica a perioadei victoriene .
Influenta sa asupra publicului britanic in chiar per vietii sale se
dat si apropierii de regina Victoria si intr-un fel faptului ca
ideila sale filozofice sunt caracteristice per marcate de regina
victoria . El nu este un arh , nu este un constructor , el este un
filozof , estetician. Pornim de la perisajul perioadei respective ,
marcat de pe de-o parte de victoria Angliei asupra lui Napoleon
,lucru care deschide publicului dupa mai mult de 30 de ani din nou
continentul (de la incep rev fr 1789 pana in 1915 fr si Anglia au
fost intr-o cintinua disputa care a agenerat o blocada a fr de
catre Anglia) . Acest lucru genereaza un iteres deosebit , e si
perioada in care apare pt prima data cumva organizata activitatea
turistica . Aceste interes pentru valorile culturale ale
continentului se combina cu un ineters dintr-o persp pol care este
Acela de a da , de genera o preocupare si o ocupare tuturor celor
care au fost sub arme , in armata import lui napoleon care dupa
1815 se intorc acasa . Ideea care apare este aceea a unui program
de constr a bisericilor . Se aloca o suma important apt mom resp 2
mil de lire pt constr a peste 200 de bis in localitatile mai mici ,
in loc mai degraba rurale . Desigur , apare pb in ce timp , care pb
sa fie forma pe care sa o ia aceste bis ele tb sa fie proiectate ,
in maniera gotica ; goticul era cons stilul nat britanic . Era
evident ca nus e putea aplica un stil care sa se apropiete de ceea
ce se putea considera specific fr(classicism , renascentist) . dupa
infrangerea fr , in nici un caz nici un stil apropiat fr nu trebuia
acceptat .Acest lucru face ca sa apara un inetes deosebit pt a
cerceta felul in care intercut constuiau britanicii bis in stilul
gotic , ceea ce genereaza o apropiere de conbstr trecutului , o
cercetare a acestora si o practica in consecinta . in 1840 ,
parlamentul britanic , a lui , este un foarte bun exemplu de
perfectiunea la care a a juns cercetarea modalitatii de const
gotica pt a fi fol in aceasta per . aceasta apropiere de trecut ,
cercetarea constr trecutului ii va servi alaturi de curiozitatea
britanicilor pt ceea ce era redescoperirea continentului pt
exemplificarea teoriilor sale . despre Ruskin trebuie sa vorbim de
2 princ lucrari : cele 7 lampi ale arhitecturii din 1848 , The
severn lamps of architecture si o luctare din 1849 pietrele
venetiei , The stone of Venice , scrisa ca urmare a unui turneu in
Europa , in care a gasit venetia ca un symbol , exemplu al
cresterii de decadentei unei civilizatii , dand exemplu venetiei pt
a vb de fenomenele din soc si arta brit . Aceasta prima lucrare din
1848 ,cele 7 lampi ale arhitecturii care il face pe Ruskin sa fie
considerat ca theoretician al arhitecturii , are 7 capitole ,
principii si in aceste principia avem principiul al 6lea , lampa
memoriei , in acest capito avem princ opinii despre monument si
restaurare . Incepe orin o afirmatie foarte puternica , clara ,
care se retine usor : putem trai fara arhitectura , putem sa adoram
pe Dumnezeu fara ea , dar fara arhitectura nu ne putem adduce
aminte una din trasaturile pe care el o vede arhitecturii , este ca
una din functiile arhitecturii este aceea de a ne aduce aminte .
Vorbim despre rolul arhitectului in societate , el arata ca sunt 2
lucruri pe care o societate tb sa le ia in considerare referitor la
arh : 1. Sa ingrijeasca constructiile trecutului pentru ca ele ne
aduc aminte 2. Rolul arhitectului este sa construiasca avand
constiinta faptului ca ceea ce el proiecteaza , rizica astazi vor
fi monumentele epocilor viitoare sic a in ceea ce constr noi astazi
trebuie sa existe acele nuclee de valori de rememorare pe care
urmasii nostril vor tb sa le descopere si pretuiasca .Spune ca nu
cladirea care este puternic decorate cu cine stie ce pretiozitati ,
ci cladirea care contine cea mai puternica evocare reprezinta
constructiilr valoroase . Ruskin este cu mult in inaintea perioadei
, pt ca pt prima data cineva defineste valoarea unor constructii
care la prima vedere par modeste , defineste importanta
partimoniului urban minor pt ca acest partimoniu vorbeste despre
felul in care au trait niste oameni la un moment dat . Rupe acea
def a mon care lega termenul de scarea impozanta , de marimea , de
enfaza conteaza ceea ce este dincole de aceste lucruri . Gloria sa
sta in varsta si puterea evocatoare, in contrastul lor tacut cu
caracterul tranzitoriu al celorlalte lucruri . Arata ca exista case
care in care noi vedem diferenta dintre present si obiecte care
sunt facute sa se piarda la un mom dat si ca simtitm in raport cu
anumite constr ale trecutului , nevoie ca acele constr sa ramana .
Plecand de la aceasta idee el analizeaza arh si spune in subtext ca
vb de o opera de creatie , opera de creatia oarecum pusa in
comparative cu op creatiei divine . Ceaa ce ne-au lasta cei din
trecut este o opera de creatie duce la concluzie ca asa cum nu ne
propunem niciodata sa modificam creatia unui pictor , a carui opera
o cons definitive incheiata , nu avem nici un dret ca sa intervenim
asupra creatiilor trecutului pt care noi suntem doar un mijlocitor
intre trecut si generatiile viitoare . In aceasta consecinta sta
defapt critica majora pe care Ruskin o face restaurarii asa cum era
ea vazuta de Viollet le Duc pt ca el spunea ca are dreptul sa
intervina asupra unei constructii si la capatul lucrarii sa fie
lasata intr-o forma in care ea sa nu fii existat niciodata . El
spune ca defapt ceea ce poate sa fac generatia din care facem parte
e sa ingrijeasca mon , sa faca astfel incat distrugerea , caderea ,
dregadarea sa sa fie incetinita , dar pe undeva spune ca tb sa
acceptam ca asa cum in restul lumii lucrurile au un inceput si un
sfarsit , tb sa acceptam si acest fenomen in cazul part construit
pt ca restaurarea este o minciuna absoluta . felul in care se
restaura scoala lui Viollet le Duc, ceea ce se obtinea, este
calificat ca o minciuna absoluta , pt ca spune se ia ceva ce este
adevarat si se inlocuieste cu altceva care nici macar nu este
afisat ca fiind altceva ca opera a trecutului . Restaurarea este
distrugerea totala pe care o constructie o poate suporta , o
distrugere in urmare a careia nu pot fi gasite nici un fel de urma
, o distrugere acompaniata cu o falsa descriere a monumentului . E
o pozitie polemica , foarte transanta care duce lucrurile la
cealalta limita : cel mult putem intretine monumentele , cel mult
putem sa ingrijim daca avem nevoie de spatii mai mari decat cele
din cladirea primita din partea trecutului , nu avem decat sa facem
o alta casa , nu avem voie din punct de vedere moral sa ne apropiem
de cladirile trecutului . Ce este de subliniat in textul lui Ruskin
ca ori de cate ori in text se vb de restaurare este vb de
restaurarea conceputa in maniera scolii lui v l d si nu putem sa
contrapunem textul lui Ruskin termenului de restaurare pe care il
avem astazi . Opiniile lui Ruskin au avut o mare forta de
patrundere . el nu numai ca a scris , a tinut numeroase conferinte
prin care a propovaduit ideile sale . Si nu in ult rand gaseste in
activitatea unuia din prietenii sai , William Morris , o sustinere
, lucru care se vede in manifestul unei societati din acele
societati britanice traditionale , este vorba de Societatea pt
protectia constr ist , constituita in 1877 si in care se spune ca
pledam pt conservare in contra restaurarii edificiilor , orice
edificiu apartinand trecutului este demna de a fi intretinuta si
ingrijita , facandu-se apel la aceste mijloace mai putin
spectaculoase dar care pastreaza mai mult din autenticitatea
materialelor , conceptiei originala . William Morris spune sa
ingrijim zilnic , sa proptim zidul ce se inclina , sa se repare
acoperisul , sa se curate burlanele astfel incat defapt lucrurile
care conduc la degradari sa fie evitate . [] sa trateze
constructiile ca monumente ale unei arte trecute , create de
mesteri disparuti pe care arta moderna nu poate intervene far a
distuge.Definire aceea ce noi astazi spunem ca este dezvoltare
durabila , lumea in genere plaseaza aceasta definitie in 1984 ,
cand el este folosit intr-un raport care spune dezvoltarea durabila
priveste nevoile prezentului , fara a compromite posibilitatea
generatiilor viitoare de a-si satisfice nevoile lor. In lucrarea sa
din 1848 , Ruskin are un pasaj spunand ca Dumnezeu ne-a imprumutat
Pamantul pe durata vietii noastre , este o mare oportunitate care
apartine noua si celor care vor veni dupa noi a caror nume sunt
deja scrise in cartea creatiei [] nu avem nici un drept prin ceea
ce face sau neglijam sa- I penalizam sau privam de un drept pe care
ei l-ar fi putut avea din partea noastra mostenire. Ruskin face o
comparative intre aceasta relatie dintr-o generatie si cele care
urmeaza si recolta activitatilor noastre : cu cat vom plasa mai
departe rezultatul muncii noastre , cu atat va fi mai durabil.In
Italia , sf sec 19 , unde pe de-o parte avem de-a face cu un
fenomen care tb remarcat-inbterventii asupra mon ist , generate de
constituirea statului national si de nevoia de a arata natiunii
prin interventiile de restaurare a mon istoria , forta poprului it.
In per dec 7-8-8 a sec 19 , o serie de interventii la mari mon in
orase semnificative . Toate interv se caract intr-o grija de a
recupera integralitatea constr , de a o arata in splendoarea ei ,
de obt un mon perfect . Acest lucru se face in Florenta , prin
concursuri nationale si internationale pt incheierea fatadei
catedrelei Santa Maria del Fiore , a fatadei de vest , fatada este
realizata in 1870 in tp ce machetaria de piatra de jur imprejur
apartine per medieval . Inchiderea este datorata acestei lucrari
din 1870.Alte interventii la Milano , Castelul S .. in partile care
isi pierdusera o serie de elemente arhitecturale , avem de a face
cu reintregiri , in genere interventiile urmaresc aceste
reintregire pt a le arata ca simboluri ale trecutului in fata unei
natiuni proaspat constituitePe findul aceste activitati oarecum
intense , intalnim opera teoretica si fascica a lui Camilo Boito
care este arh , are si cateva lucrari de rastaurare in regiunea
venetiei . In acest context , Boito este preocupat de felul in care
se intervenea asupra mon , e o per in care se intervine destul de
mult In Conservare sau restaurare pe o maniera destul de usor de
parcurs , e vb de un dialog dintre 2 persoane , el exploreaza
teoriile despre resturare ale epocii v l d si Ruskin, in incercarea
de a desprinde ce este obiectiv , ce este fundamental intre aceste
pozitii . Camilo Boito gaseste o cale de mijloc si este prin acest
demers care urmareste stabilirea unor piloni obiectivi considerat
ca fiind fondatorul restauarii ca intervenite , ca o disciplina
stiintifica printr-o abordare obiectiva si nu polemica .Pleaca de
la ideea ca desi restaurarea asa cum fusese definite de Viollet le
Duc nu este ceea ce trebuie , nici respingerea interventiei asupra
monumentului istoric cum o vedea Ruskin , nu este de acceptat si
vine cu acest argument ca atunci cand vedem ca ceva piere in ochii
nostrii totusi avem si datoria , respinsabilitatea sa intervenim .
In argumentatia sa pt dreptul interventiei el adduce arg din trecut
intotdeauna fiecare generatie a intervenit , a fost o legitimitate
a interventiei .Il consideram ca cel care fundamenteaza restaurarea
ca stiinta , aceasta din cauza ca el planteaza ca factor obiectiv
al rest un lucru pe care noi il numim azi autenticitate si in jurul
acestui concept de autenticitate el analizeaza atat rest cum fusese
def de v l d cat si opinia contrara a lui r . e primul care def
niste principia ale rest care defapt , pornesc de la evaluarea
interventiei in raport cu acest element central , autenticitatea .
La Camilo Boito , un mom este vazut compus din diverse straturi . O
constructie istorica ne ajunge in prezentul generatiei de azi ca un
nucleu realizat la momoentul initial dar care este inglobat in
straturi adaugate in timp . In mod paradoxal ,si C B este cel care
descopera acest lucru , chiar in cazul unor monumente la care noi
credem ca nu s-a intervenit , avem acest invelis al unui strat care
s-a adaugat in timp . Camilo Boito este cel care descopera si
valorizeaza astest strat si anume , patina , adica uzura
semnificativa , uzura care o da trecerea tp , si e primul care
spune ca acest invelis este parte a ist edificiului si este unur
dintre aceste component ale autenticitatii pe care rest tb sa o
pastreze . El dezvolta un principiu de actiune de o maniera catren
, mon istorice trebuie sa iti pastreze aspectul lor venerabil si
pitoresc , daca completari ori reconstruiri se dovedesc a fi
indispensabile , le-as face astfel incat sa se vada ca aceste
lucrari sunt opera contemporaneitatii .este de preferat sa
consolideze decat sa repar si este de preferat sa repair decat sa
restaurezi . el realizeaza ca interventia de rest este ceva ce
ataca pana la urma materialul authentic al monumentului , pt ca tb
sa ajunga trecand de acele straturi vb in nucleul mon si atunci
spune cu cat interventia va fi mai putin profunda , este de
preferat sa te opresti acolo unde ai obtinut strictul necesar .
Este de preferat sa consolidezi decat sa faci mai mult sis a repair
. este de preferat sa repair decat sa restaurezi adica sa intervii
cu ceva mai amplu .El este cel care instituie pentru prima data in
discrusul theoretic despre restaurare principii care art b sa fie
urmarite : pastrarea patinei , pastrerea tuturor interventiilor ,
refuzul unei restaurari pe tipologie stilistica care in opinia lui
Camilo Boito nu are nici o baza pt ca nu se duce catre ceva care a
existrat vreodata ci doar pe ceva ce exista doar pur teortic ,
dezvolta ideea a legitimitatii prezentului care tb sa aiba dreptul
de a intervene asupra mon chiar si pt a le folosi si mai remarca ca
intr-o interventie asupra monumentelor istorice vor exista locuri
in care vom intervene conservand , restaurand , consolidand sau
intretinuand ; nu exista o singura cale sau o sg forma de int.
Pentru interventiile contemporane , Camilo Boito insista si
dezvolta un intreg aparat pt marcarea interventiei . El pleaca de
la ideea ca int contempt b sa fie distinct marcata , aratata in int
de restaurare. O caracteristica a unui lucru care poate fi definit
ca o abordare stiintifica exprima importanta descrierii int si a
cercetarii mon in vederea int . C B este cel acre incearca si da o
prima reteta asupra ce tip de int si cum art b int in fc de
vechimea mon . Realizeaza o clasificare a restaurarilor dupa
vechimea mon carora interv de rest tb sa fie adresate . Pt mon
antichitatii este potrivit o int de conservare in care cea mai
spectaculoasa forma de interventie nu poate fi decat anastiloza
(=asezarea in pozitie vertical a unor elemente care au compus un
zid.coloana,elem care sunt gasite la fata locului , asa cum la faza
locului vedem tamburii , capitelurile prabusite ) . Pt mon evului
mediu el cere o rest discrete cu un min de completari si asemanarea
pe care o face acestui tip de rest o face raportand-o cu int pe o
picture . Asa cum dupa cum nu vom dori sa fie evidenta si majora
int de rest a unui tablou , lafel tb sa procedam si in rest mon
evului mediu .Pt renastere , baroc si per contemp restauro
architectonico in care interventiiloe vor fi mai ample , dar
marcate . Da si 8 sugestii despre cum pot fi aceste int marcate la
un edificiu mon ist :1.poate fi o diferentiere a stilului , in
raport cu cel al constr ist 2. poate fi fol o dif de mat3. pot fi
anumite stilizari ale ornamenticii sau eliminari de figure orn
4.piesele care pot fi eliminate , expuse in aporpierea mon Venetia
, capitele vechi ale col Palatului Dogilor5.marcata prin
incriptionarea elem inlocuit6.poate fi realiz printr-o epigrafie ,
explicatie 7.descrieri 8. marcarea prin notorietatea cazului
,*fatada Santa Maria del Fiore , unde concursul a facut notoriu
faptul ca fatada a fost o internenvit contemporana la per resp
ALDOIS RIEGELOdata cu C B intram intr-o zina in care discutiiile
despre rest ajung sa fie niste dezbateri cu instrumente si metode
stiintifice , progresul este adus de un domn Alois Riegel in Viena
anului 1903 care realizeaza o lucrare C.. modern al mon , lucrare
care sintetizeaza studiile sale personale facute ca urmare a
insarcinarii primate de elabora o lege pt protejarea part din
imperiul austoungar. Riegel era la momentul la care a primit
aceasta insarcinare curatorul unei sectii a muzeului de arta
decorativa din viena si de aceea gaseste util ca inainte de a face
o propunere cu privire la mecanismul de protejare a monumentelor
istorice sa studieze din punct de vedere theoretic pb ce este un
monument , ce semnificatii are un monument istoric si in fond din
ceval este monument compus . Sarcina de a alcatui un mecanism care
sa protejeze part arh era cu atat mai dificila cu cat imperiul
cuprindea jumatate din Europa , cu o multutudine de civilizatii si
traditii constructive , nu era deloc simplu de raspuns la ce e de
facut cand tb sa protejezi un mon fie ca el se afla in Transilvania
, Croatia , Galitia etc . Rigel scrie aceasta carte . ??? care este
astazi cons una din lucrarile de capatai pt definirea monumentului
istoric , astzi o consideram foarte valabila . In primul rand
descopera faptul ca exista o diferenta nu numia de cuvinte ci si
semnatica intre monument si monument istoric . El arata ca in timp
ce monumentul se refera la ceva ce este din start incarcat cu o
valoare de rememorare , e vorba de acea valoare pe are o
descoperise si Ruskin Columna lui Traian care a fost ridicata cu
ocazia victoriei lui Traian , in cazul monumentului istoric suntem
in situatia unei structuri arhitecturale care a fost ridicata
pentru a folosi drept resedinta/locuinta/biserica/fortificatie s.a.
si care printr-un proces ce s-a desfasurat in timp s-a incarcat cu
valori de rememorare , lucru care o diferentiaza de monumentul pur
. Deci exista monumentul care a fost cladit pentru a spune un
anumit lucru , pt a se referi la un animit mom , personalitate si
mon ist care este o str arhitecturala care nu are aceasta ambitie
la mom creeri sale , nu proiectam monumete istorice , dar care in
timp au ajuns la noi cu niste val de rememorare care nu au stat in
intentia proiectantului , beneficiarului , finantatorului . Asadar
, existe monumente intentionale si monumente neintentionale . El
descopera insa ca in familia mare a mon ist sunt incluse si mon
intentionale pt ca dincolo de ceea ce a dorit de la bun inceput sa
fie spus prin ridicarea de exemplu , Columnei lui Traian , in tp
s-a incarcat si cu alte senificatii decat cea dorita initiala prima
str care este protejata ca un mom ist . Daca trebuie sa ne
preocupam cu ingrijirea mon , at putem observa ca atat tp cat vor
exista cei carora semnificatia din monument li se adreseaza , ei se
vor ocupa de ingrijirea acestor structure * mon funerare , ne
ingrijim de monumentele funere ale familiei , la momentul la care
nu mai exista descendenti , at incep sa se vada faptul ca aceste
monumente nu mai sunt ingrijite . Spre deosebire de aceasta
situatie particulara a monumentelor , monumentul istoric nu creeaza
o particulara relatie cu un anumit grup astfel incat sa se poata vb
despre responsabilitatea lui pt conservarea si starea mon ist . R
spune ca , de aceea legea pe care tb sa o propunem , sist pe care
tb sa il imaginam trebuie sa se adreseze mon ist si nu mon . Pt cam
on ist sunt prin natura semnificatiilor lor , comnuica cu intreaga
populatie , colectivitate si rolul unei legi este sa reglementeze
relatia dintre aceaste comunitate si mon ist . R este cel care
descopera aceasta diferenta monument incarcat cu semnificatie
aprioric, mon ist o str a carei semnificare se realizeaza a
posterioric .Mai apoi , el pleaca de le ideea ca intr-o disputa cu
privire la ce si cum tb intervenit asupra unui mon ist , essential
este de a privi mon ist nu numai ca o entitate tehnica , nu e doar
o constructive , un partiu cu o existent fizica , el arata ca
societatea isi defineste mon ist . Depinde de momentul , de
generatie , de val pe care noi le impartasim daca vedem intr-o casa
doar o constr frumoasa sau daca vedem in ea un mon ist . Rigel
descopera ca defapt exista o corespondenta intre ceea ce noi
consideram valoros si valorile care sunt existe cuprinse in str
fizica a mon ist . Sunt perioade in care, lucruri care noua astazi
ni se par valoroase , au fost considerate respingatoare ; barocul
la un moment dat fost considerat ceva oribil . Aceasta situatie
arata ca exista o relativitate in sensul relatiei care trebuie sa
existe intre ceea ce consideram valoris si ceea ce vedem in jurul
nostrum.Pentru ca sa stim cum trebuie sa restauram , trebuie sa
analizam aceste valori pt ca a restaura inseamna , defapt , a
intervene , a salva , a conserva , sau a reface intr-oforma valori
ascunse sau pierdute . Esenta pb este valoarea . El incepe sa
analizeze si sa defineasca valorile monumentale din ce familii , ce
tipuri de valori sunt constituite mon . *zidul berlinului =
monument astazi , in 1961 era un zid pe care trebuia sa il aseze
intre socialismul victorios si capitalismul decadent , iar pt cei
l-au sarit a fost un bluestem , pt noi astazi si ramasitele sale
este un monument .R incearca sa descopera care sunt aceste valori .
El descopera ca elemental central , fundamental pt a vb de mon il
constituie o val oarecare de rememorare fara ea nu se poate vb de
un monument . Constr tb sa ne spuna ceva despre trecut , daca nu ,
nu pot spune ca este monument . O constr a lui Frank Ghery nu poate
fi considerate monument istoric numai pentru ca este o realizare ,
pt c nu contine aceasta val de rememorare Al doile lucru pe care il
constata este ca aceasta categorie a val de rememorare poate fi
compusa din cateva tipuri de valori . Prima pe care o descopera ,
cel dintai care ii arata impotanta , este valoarea de vechime , se
constituie la un mon ist prin acele semen material care vb in fata
privitorului despre existent in timp a constr . sunt semnele care
il disting de constr modern sau contemporane . ne asteptam at cand
ne apropiem fata de un mon ist sa sesizam prin anumite trasaturi ca
este o constr nemoderna , const care a fost realizata cu ceva tp
inaine- imperfectiuni , uz\ura , patina.O a doua val de rememorare
este cea pe care R pe care o numeste val ist , cea care repr
rememorarea catre privitor a unor fapte , a unor date , informatii
legate de ist edificiului . A treie val de rememorare este cea pe
care o def ca fiind val de rememorare intentionala , acea
incarcatura de mesaj care a fost pusa de la inceput , care vb
despre un lucru prcis si care este intotdeauna de gasit in monument
(nu mon ist )Fata de aceste 3 val , exista insa si anumite val pe
care le def ca val de contemporaneitate , cele prin care mon ist
exista pt noi si care defapt au fost garantul in timp a existentei
si pastrarii mon . fara val de contempraneitate pe care generatiile
sa le fi perceput , mon trecutului ar fi fost demolate . aceste val
sunt cele de utilizare si val de arta . Val de arta care in opinia
lui R se imparte in val de noutate si val arta relative , cele 2
aspecte prin care desi nu neaparat repr ceea ce noi preferam din pt
de vdr artictic . avem intelegere si placer sa admriram si creatii
arh ale trecutului pe care nu neaparat le-m gasi de refacut,
acceptam ca val artistica si ceea ce a creat goticul , barocul etc
.Daca ar fi numia descoperirea acestor val , lucr lui R ar fi fost
doar teoretica , numai ca R arata ca pt a interveni correct asupra
unui mon ist tb sa faci acele operatiuni care se adreseaza in mod
correct fiecareia dintre aceste valori (rememorane /
contemporaneitate) pt ca valorile sunte cele care fac diferenta
dintre o lucrare de restaurare si una de reparare . Spune ca nu
putem spune de la inceput cum tb sa intervenim asupra unui mon fara
a-l analiza si a vedea de exemplu ca zidul de incinta este imp pt
valoarea de vechime (arata uzura timpului , semnul obuzelor de atac
etc ) , nu putem spune cum intervenim inainte de a vedea in
galleria oglinzilor de la Versailles ca acolo este esenta valoarii
de arta . El remarca ca dificultatea in restaurare este in faptul
ca deseori interventiile cele mai corecte asupra uneia dintre
valorile monumentale pot sa nu fie neaparat interventia care tb sa
fie facuta in raport cu alta valoare monumentala . Din pct de
vedere al val de vechime tb sa lasam sa se vada patina , e cea care
comunica cu noi vechimea edificiului , din ptc de vedere al valorii
de arta nu ne-ar placea sa vedem in galleria oglinzilor fumul
lumanarilor asezat pe picturile plafoanelor . Tb sa evaluam ce este
mai important intr-un anumit edificiu . La Versailles , este mai
importanta val de arta .
CURS 4Dupa Riegel , Europa trece prin primul Razboi Mondial ,
lucru care este important din perspectiva faptului ca este pt prima
data cand avem o importanta distrugere a part arh a continentului
europ .a mai existat razb de 20 de ani , jum sec 17 care a cuprins
Europa , dar at nu exista constiinta faptului ca exista patrimoniu
cultural . de data aceasta avem un razb care se poarta in inima
construita a europei si efectul distrugerilor mai ales cele de pe
frontal de vest ( s-a concretizat in 4 ani de lupte pe teritoriul N
Frantei , Belgiei si Ger ) , a produs f mari distrugeri .
distrugeri f imp pt orasele flandrei incat dupa terminarea razb ,
decizia a fost una fara precedent pana in acel moment : de a
reconstrui . multe orase au trait distrugerile unor razboaie , dar
in genere dupa trecerea razb , constructiile noi inlocuiau constr
distruse . de data aceasta avem o sit cu totul nou , avem orase ca
.. in belgia sau ca in franta sau.. in flandra care sunt distruse
in marea majoritate a constr , centrelor lor istorice . asazi daca
mergem la Insbruc vom vedea o imensa constr palat de tesaturi a
orasului , primaria orasului , constr care la prima vedere credem
ca dateaza inca din evul mediu , ei bine ele sunt reconstruite .
distrugerea oraselor aflata pe linia acestui front a fost atat de
mare incat oamenii dupa mom pacii au cons ca viata lor nu mai poate
sa se deruleze fara reperele care le erau cunoscute si care le
dadeau identitate , mai ales in zona flandrei , cea a primei zone
cu orase libere din Europa .Aceasta experienta la o scara atat de
vasta , combinata cu faptul ca razboiul a generat si structuri
politice care avea ca scop sa faca imposibilia reizbucnirea unui
nou razboi . O astfel de structura a fost Liga Natiunilor ,
precursoarea ONU , org care si-a creat o ramura care se chema
Organizatia de Cooperare Intelectuala , mai apoi Institutul de
Cooperare Intelectuala , cu sediul la Paris , precursorul a UNESCO
de astazi (pt educatie , stiinta si cultura) . Aceasta org
organizeaza in 1931 la Athena , la invitatia guvernului , o mare
conferinta pe tema protejarii mon ist . Aceasta conferinta e
realizata la mom si locul acela pt ca era mom la care aproape ca se
incheiase lucrarile de consolidare si restaurare de pe acropola
Athenei . Ansamblul de pe acropola Athenei a fost distrus in mare
masura datorita unei explozii a prafului de pusca ce fusese
depozitat in interiorul Parthenonului de catre turci si un tir a
aprins aceasta materie explozibila . Existau si o serie de
distrugeri generate de timp , existau problem legate de
stabilitatea stancilor . Guv grec dupa primul razb mond prganizeaza
o campanie de consolidare si restaurare condusa de Nicholaus .
acesta realizeaza consolidariile si restaurarile de pe Acropola
Athenei folosind metalul si noul material , care parea a fi
rezolvarea tuturor problemelor , anume betonul armat si cimentul
Portland . in 1931 guv grec invita aceasta organizatie sa sustina
aceasta conferinta pt a le si arata ce au reusit sa faca . Produsul
acestei conf este o declarative ramasa de atunci in parohia ideilor
despre restaurare drept Carta de la Athena a rest din 1931. La 2
ani dupa acest moment , in 1933 , Congresul International de
Arhitectura Moderna , miscarea care a fost condusa de Le Corbusier
, tine tot la Athena o Conferinta , care se lasa si acesta cu o
Carta , dar care nu are nimic de a face cu doc despre care bvb noi
, ba dimpotriva , din perspectiva urbanismului ai arh modern ,
Carta de la Athena din 1933 este chiar opusul a ceea ce spunea
Carta restaurarilor din 1931 . Este de remarcat cap pt prima data ,
in mod coherent , avem opinii despre mon si despre interventia
asupra lor , nu ca idei a unei pers , nu ca mesaj al unei scoli de
restaurari , ci un mesaj tehnc , profesional care are aspectul unui
consens in lumea specialistilor in restaurare . Este prima
incercare de a da un instrument stiintific valabil peste tot in
ceea ce priveste restaurarea monumentelor istorice . Principalele
puncte : o serie de lucruri care le recunoastrem a proven din
gandirea celor care s-au aplecat peste aceste aspect ( Camilo Boito
, Alois Riegel ) . Vedem insa si impactul pe care in acel moment nu
era departe de razb care a traumatizat spirirul European si vedem o
serie de aplecari catre sensul social al mon si scopul social al
protearii acestora . Carta de la Athena este un document care
propavaduieste , asa cum Camilo Boito arata , o continuitate , o
situati in care protejarea monumentelor este vazuta ca o combinatie
intre conservare , consolidare si restaurare . Pt prima data vb
despre nevoia ingrijirii permanente a part cultural , idee preluata
de la Ruskin , dar care de data asta este exprimata si din pct de
vdr operational aratat ca statele sunt datoare sa prevada
mijloacele administrative si financiare pt ca aceasta intretinere
sa se poata realiza . Este doc in care pt prima data se accepta la
niv mondial iodeea ca etapele din existent unui edificiu au drept
de existent si dupa restaurare , ca este un lucru f important pt ca
la acel moment reflexele gandirii lui Viollet le Duc si a scolii
sale erau puternice . Etapele trebuie sa fie pastrate at cand e vb
despre o interventie . Se vb pt prima data e rolul social al
monumentelor , de utilizarea lor , de posibilitatea impunerii unor
restrictii proprietarului de monument istoric in virtutea faptului
cam on este imp nu numia pt proprietar dar sip t colectivitate .
este un doc in care se face o mare propaganda folosirii tehnicilor
modern de consolidare (mai ales ca oamenilor li se aratase la
Athena de catre Nicholaus capacitatile , virtutile consolidarilor
cu metal si beton armat ) sip area ca pb de aceasta factura au fost
indepartate odata cu folosirea celor 2 materiale . Este pt prima
data cand se vorbeste de cooperarea internationala in protejarea
monumentelor . *Efetul trecerii tp asupra restaurarii de la Athena
dezasrtuos , ceea cela 1931 s-a dovedit a fi un cosmar , metalul
folosit a produs fisuri si crapaturi ale pietrei prin ruginirea sa
si maririi volumului . betonul a fact ca din cauza diferentei de
temperature si de umiditate , piatra sa aiba f mult de suferit .
Astazi se lucreaza cu alte metale , de tip titanOptimismul din 1931
cu privire la succesul pe care o putea avea tehnica moderna in
consolidare nu a fost pana la urma confirmat de realitate . Nu pt
ca tehincile moderne nu ar fi capabile sa rezolve anumite problem
ci pt faptul ca at cand fol o metoda moderna tb sa o fac dup ace am
testat tehnica , nu testam pe oameni medicamente , o facem intai pe
animale . In 1931 nimeni nu stia cum se va comporta in tp betonul
armat sau cimentul portland . E o confuzie frecventa intre 1931,
1933 . Un exemplu in ceea ce proveste part , misc mod privea orasul
dintr-o persp sociala si igienista . avem ideile lui Le Corbusier
materializate in planul B pt paris din 1926 in care orasul era
vazuta ca o vasta campie pe care se ridicau constructii de 30 de
etaje , asezate spatial pe un fel de campie cu gazon , intre care
mergeau sosele , autostrazi si ici-colo cateva din mon parisului
pastrate doar in virtutea caracterului de capodopera si de exemplu
exceptional . Miscarea moderna nu recunostea in patrimonial
construit decat , cel mult , proba de maiestriei a constr . Acest
part tb pastrat , luate si tinute doar acele capete de serie , cel
mai bun rezultat al unui anumit program , al unei anumite tehnici
de constr :trebuie alese cu grija ceea ce trebuie pastrat
.Promotorul acestei idei , Le Corbusier , indragostit de
perspectiva pe care o dadea urbanismu , existent automibilului , in
1943 in Parisul ocupat isi schimba total aceasta perspectiva ,
urmare a faptului ca in 1943 , in plin razboi , nu exista benzina
in Paris . Toata benzina era fol de armata germana si foarte putine
masini existau care mergeau cu un fel de gaz . Atunci , intr-una
din zile le Corbusier face o plimbare pe care o descrie intr-unul
din ziarele epocii , si remarca bucuria pe care i-o da o astfel de
plimbare in admiratia constructiilor . *forul imperial al lui
TRaian din RomaAnii 30 in Italia sunt marcati in pct de vdr pol de
figura lui Musolini . Incepe o campanie de cercetare arheologica a
centrului Romei si de de.. a constructiilor imperial ale
antichitatii pt ca visul lui pol se scala pe aceasta idee a
recuperarii maretiei imperiului roman . Profitand de aceasta ocazie
, apare si un interes professional pt zona asta patrimoniala sip t
prob legate de restaurare si de punere in valoare a mon . apar
Gustavo Gi .. fauritorul faculatii de arh din Roma si Cezare Brandi
, primul director al unei structure - institutul central de
restaurare , exista si astazi cu aceeasi denumire .Cezare Brandi a
generat o serie de norme , medote , aportari asupra restaurarii pe
care le-a sintetoizat intr-o lurare Theoria restaurarii . Se
gaseste tradusa in limba romana . Este cumva ultimul par pe care un
specialist il face si care ramane inaintea unui moment in care
normele , deontologia restaurarii se vor concretiza intr-o carte
numita Carta de la Venetia . Per linia celor care au gandit ce este
, c ear trebui sa fie restaurarea , Brandi este ultumul din aceasta
linie care adduce o contributie importanta teoriei rest .Viollet le
Duc spunea ca termenul , ca si continutul, sunt amandoua moderne ,
este o modalitate care poate sa conduca la realizarea unui obiect
care poate sa fi fi existat niciodata . Brandi spune ca a vorbi
despre restaurare inseamna a ne referi la o modalitate de
intevrentie umana specifica actiunii noastre asupra operelor de
arta . El arata distinctia care exista intre reabilitare , reparare
si restaurare . Asa dupa cum Riegel incepea prin a arata care este
distinctia dintre monument si monument istoric , Brandi spune in
jurul nostru sunt o sumedenie de obiecte care au diverse utilizari
, cu diverse scopuri ; atunci cand unele sau altele dintre ele nu
mai pot servi scopului pt care au fost create , le reparam , le
reabilitam , dar restauram exclusiv ceea ce pt noi nu este doar un
obiect , ci doar ce face parte din lumea artei . El arata ca sunt
constructii sau obiecte pe care desi le folosim in mod curent in
buna masura datorita calitatilor lor , pe care noi le plasma in
zona artei printr-un mechanism constient , subiectiv . El spuen ca
atunci cand vorbim depsre restaurare inseamna1. Recunoastem ca
interventia noastra se face asupra unui obiect aflat in lumea artei
; in clipa in care restauram o casa , ii dam o calitate si alta de
a fi resedinta cuiva , o privim dintr-o persp artistica2. Daca ne
referim la interventia de restaurare inseamna ca sesizm ca exista
un menaj intre materiale (zidarie , decoratie , mortar ) din
perspectiva substantei ; actionam pe de-o pasrte asupra
materialului , dar o facem pt ca suntem constienti de faptul ca
obiectul nu este doar material , el are o dimensiune estetica , are
niste mesaje si semnificatii 3. Aceasta actiune asupra acestui
obiect pe care il consideram de arta e deoarece pt ca aceste mesaje
si semnificatii de care suntem constienti sa le putem transmite mai
departe . De aceea el intr-o formula mai academica spune ca este
momentul metodologic al recunoasterii operei de arta , recunoastem
ca nu avem o casa ci din pct de vrd esthetic exista niste valori ;
dubla sa polaritate estetica si istorica el spune ca e un ob de
arat dar care nu este produs acum , nu vom restaura o opera de arta
proaspat produsa ; o facem pt ca aceste val sa se poata transmite
catre viitorDin aceasta definitie academica , el extrage cateva
principii:1.In restaurare noi ne adresam exclusiv materiei ,
substantei . ne adresam partii material , intervenim asupra
zidariei , nu intervenim asupra ideii , nu restauram mesajul cu
care a fost inzestrata constructia sau monumental 2. rest vizeaza
obtinerea la finalul rest a unei unitati potentiale a operei de
arta de arh . at cand ne propunem sa rest un edificiu vom proiecta
o interventia care va realiza o reunificare a partilor acestor
edificii . In ceea ce inseamna unitatea potentiala a operei de arta
, Brandi pleaca de la ideea ca at cand avem de-a face cu o opera de
arta , constructii , biserici , noi percepem fiecare din bucatile
care alcatuies fizic constructia ca bucati ale unui intreg .
Fiecare dintre partile operei de arata contine in ea si samburele
intregului observatia pe care o face Brandi => nu putem sa
restauram decat ceea ce are consistenta unei opera de arta pt ca in
esenta a restaura inseamna a avea mai putine piese decat in trecut
, inseamna ca din 60% putem ajunge la 100% . Acest lucru este
posibil doar daca acei 60 % comunica cum arata constructia atunci
cand era intreaga . Daca cei 60 % nu ar putea vb despre cei 40 % ,
daca nu am sti sa vedem , nu am putea face niciodata nici o
restaurare . Atrage atentia asupra faptului artistic si istoric in
aceasta operatiune pt ca avand 60 % este f usor ca ceea ce noi
spunem despre diferenta de 40 % fie sa nu fie din punct de vedere
artistic ceea ce era , fie din pct de vdr istoric sa nu arate cum a
evoluat in tp constructia . el pastreaza aceasta idee pe care o
arata pt prima data Camilo Bonito , si anume ca trecere in timp ,
patina este parte de ist a edificului , chiar daca pare ca mananca
din material edificiului .*o coloana din templul lui zeus care a
cazut, mosaic idendificare a operei de arta . daca astazi am gasi
doar baza si capitelul am putea sa restauram coloana in intregime
pt ca baza si capitelul contin toata informatia de care am nevoie .
exista o logica a frumusetii coloanei , dezvoltata in ordinal
grecesc de arhitecturaCeea ce remarca brandi este ca in restaurare
trebuie definitiv respinsa analogia pt ca ,spune el, atata tp cat
acceptam ca ceea ce rest este o opera de arta , acceptam ca
genereaza ob unice , nu putem sa tragem concluzii dintr-o piesa
oarecare pt a o muta la rest . putem sa avem rept a lui venus cu
maini , dar nu putem trage nici o concluzie pt venus din milo ;
numeni nu isi va propune vreodata sa restaureze venus din milo .
sunt sit in care putem sa restauram un edificiu pornind de la date
luate de la un alt edificiu , dar in genere , analogia , ca daca o
bis din sec 15 are o turla de anumita dimensiune , nu la toate se
intampla asa => fals estetic .I .Brandi ,si dupa Brandi toti cei
care restaureaza ,folosesc termenul de integrare pt a vb despre
ceva ce noi arh spunem reintregire . E vb de sit in care avem o
parte din opera de arta pierduta , nu mai eista . B spune ca rest
urmareste restabilirea unei unitati potentiale , formale , o
reintregire a formei , nu e vb de unitatea stilistica de care vb V
l D ci de inchiderea formei . Brandi spune tb ca interventia de
integrare sa foloseasca sugestiile gasite in fragmentele existente
. Ceea ce Cb spunea marcarea interventiilor prin o simplificare a
modelaturii , decoratiei , C B aratand ca aceasta marcare a
interventiei in integrare , reintregirilor , tb sa fie f greu
sesizabila de la departare in tp ce din apropiere sa poata fi obs .
*arcul lui titus , restaurarea lui valadie , in care f correct , v
asta face . de la departare , piesa este vazuta ca o piesa arh
completa : are cele 2 baze , arcul si arhitrava . cand ne aporpiem
constatam lucrarea de reintregire a lui Vladier materialul nou ,
modelatura .II . B sesizeaza ca exista 2 straturi : stratul vizibil
si substratul aflat dedesupt , cel care ofera consistenta
obiectului . Daca exercita un principiu f clar in ceea ce poriveste
reintegrarea acestui strat , exista o mai mare libertate in a
propune diverse rezolvari la substrat , atunci cand reintregim o
constructive putem sa avem o mai mare libertate in a stabili ceea
ce este invizibil , deasupra careia va sta o forma oarecare de
decoratie . III. Prudenta , gandirea in perspectiva at cand faci o
rest . Orice interventie de rest nu trebuie sa impiedice ci
dimpotriva , sa inlesneasca viitoare interventii . o rest
reversibila ca tehnica este preferabila iunei rest care nu erste
reversibila . E posibil ca informatia care a stat la baza
restaurarii , in timp , sa fie completata de alte inf , sau sa se
dovedeasca falsa . Brandi spune in conceperea modalitatii de
interventie tb sa intotdeauna ca daca tu esti in situatia in care
trebuie sa restaurezi , cu siguranta nu vei fi ultimul . Ceva ce a
avut un process de degradare , in tp va fi preluat . Tb gandit ca
ceea ce faci sa poata fi la un mom dat desfacut . Pb restaurarii
ruinelor avem de-a face in anii 30 cu mari santiere arheologice si
desigur ca din pct de vdr politic , Musolini si cei care il
sustineau din persp actiunii administrative in domeniul part , erau
tentati sa mearga pe calea unei reconstituiri plecand de la ruinele
descoperite ,sa ajunga la reconstituirea constructiilor pt ca
politic era f avantajoc . In acest climat , Brandi arata ca rest
ruinelor tb sa se limiteze la actiuni de conservare sau de
anastiloza . Ruinele contin foarte putine informatii , material al
operei de arata a.i. sa outem ajunge la o unitate formala a
obiectului prin restaurare . acea zona nedocumentata , necunoscuta
, dintre ruina si ceea ce a fost candva constr , ne duce in zona
falsului istoric sau esthetic . Opera de arta ne spune cu fiecare
particica despre intreg , dar exista si o limita de la care daca am
mult prea putin din opera , nu mai pot sa reconstitui un intreg .
Adaugirile daca pastrarea adaugirilor este un lucru mai degraba
firesc intr-o rest , eliminarea adaugirilor pe care constr le-a
capatat tb intotdeauna foarte fundamentata . exista etape care au
produs adaugiri , at cand spun ca o parte din ele tb sa le demolez
pt a lasa nucleul , acest lucru tb ff bine fundamentat pt ca in
fond adaugirile sunt parti ale existentei istorice a edificiului .
A pastra adaugirile este preferabil , daca nu am motiv f intemeiate
sa nu .
CURS 5 bis de la dealul frumos ?????-tema de atelier ,
explicatii Biserica , incinta turnuri si bastioane si ziduri de
incinte si un camin cultural. In afara de cetate , sunt 2 alte
cladiri in dir rel cu cetatea - casa parohiala (mon ist , constr a
barocului rural) si sc saseasca . loc a fost fondata de colonistii
sas