PROTECŢIE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ Protectia muncii face parte integranta din procesul de muncă şi are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. Obligatia si raspunderea pentru realizarea depina a masurilor de protectia muncii o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc procesul de munca. PRECAUŢII UNIVERSALE (PU) Conceptul de PU se refera la: măsurile care se aplică în vederea prevenirii transmiterii HIV;HBV şi alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sangvină în timpul actului medical . Scopul aplicarii PU constă în prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sangvină la locul de muncă al personalului Reguli de bază în aplicarea Precauţiilor Universale: • Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi; • Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV,HBV,deoarece: • cei mai mulţi dintre purtătorii de HIV, HBV sau alţi agenţi microbieni sunt asimptomatici şi nu- şi cunosc propria stare de portaj; • testarea sistematică pt. HIV HBV s-a dovedit neeficientă şi chiar mai mult, o încălcare a drepturilor omului la viaţa privată. • Consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
PROTECŢIE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ
Protectia muncii face parte integranta din procesul de muncă şi are ca scop
asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale.
Obligatia si raspunderea pentru realizarea depina a masurilor de protectia muncii o au
cei ce organizeaza, controleaza si conduc procesul de munca.
PRECAUŢII UNIVERSALE (PU)
Conceptul de PU se refera la: măsurile care se aplică în vederea prevenirii
transmiterii HIV;HBV şi alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sangvină în timpul actului
medical .
Scopul aplicarii PU constă în prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere
sangvină la locul de muncă al personalului
Reguli de bază în aplicarea Precauţiilor Universale:
• Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi;
• Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu
HIV,HBV,deoarece:
• cei mai mulţi dintre purtătorii de HIV, HBV sau alţi agenţi microbieni
sunt asimptomatici şi nu-şi cunosc propria stare de portaj;
• testarea sistematică pt. HIV HBV s-a dovedit neeficientă şi chiar mai
mult, o încălcare a drepturilor omului la viaţa privată.
• Consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt
contaminate după utilizare.
Contactul tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse trebuie considerat la
Regulile generale de aplicare a precauţiunilor universale trebuie completate cu: - colectarea flacoanelor care conţin produse biologice în containere marcate, care să
împiedice răsturnarea, vărsarea, spargerea;- evitarea contaminării pereţilor exteriori ai flacoanelor colectoare; - utilizarea echipamentului potrivit cu prestaţiile laboratorului:
-mănuşi;
-mască, ochelari de protecţie, ecran protector;
- halat, şort impermeabil, bonetă;
• spălarea atentă a mâinilor ;
• utilizarea de echipamente de pipetare automate, pentru înlăturarea tehnicilor de
pipetare cu gura;
• atenţie la utilizarea de material ascuţit în activitatea de laborator;
• curăţenia, dezinfecţia, sterilizarea în mod corect, standardizat;
• asociată cu un ciclu de dezinfecţie prin căldură umedă (ex. folosind maşini de spălat pentru lenjerie, veselă, program inclus de spălare şi dezinfecţie) şi se completează cu dezinfecţie
chimică cu produse avizate de MS (ex. suprafeţe în blocuri operatorii, de
naştere, suprafeţe de lucru în laborator).
• Ştergerea umedă a suprafeţelor (lambriuri, mobilier) pt. îndepărtarea
microorganismelor. Se practică pt. întreţinerea curăţeniei în intervalele dintre spălări. Se
folosesc lavete (ştergătoare) + sol. avizate de MSF ca detergent, dezinfectant.
• Aspirarea - curăţenia prin aspirare cu aspiratoare cu proces umed.
• Metode combinate - pt. pavimente şi mochete.
• Alte metode de curăţenie - periatul.
• Curăţenia şi dezinfecţia în încăperi se asociază întotdeauna cu aerisirea.
Curăţenia se practică ca metodă de decontaminare profilactică: în bolile infecţioase cu
itere aeriană (rujeolă, rubeolă, varicelă) aerisirea este singura metodă de decontaminare
în focar.
Produse utilizate pentru efectuarea curăţeniei
• Săpunuri
Săpun tare - pt. suprafeţele cu ceramică, ulei. oţel
Detergenţi neutri - detergenţi lichizi, universali pt. paviment, mobilier, veselă, etc.
Detergenţi alcalini (decapanti ) - pt. spălarea zilnică a pavimentelor sau întreţinere de
fond. Detergenţi acizi sau detartranţi - curăţarea depunerilor de piatră.
Detergenţi dezinfectând sau detergenţi cationici - au proprietatea de curăţare şi
dezinfectare.
3. A brazive - pt. suprafeţele dure, obiecte sanitare,
pavimente.
4. Produse pentru lustruit - de ceruire.
Reguli pentru utilizarea produselor de curăţenie
-folosirea doar a produselor avizate de MSF;
- respectarea recomandărilor producătorului,
- respectarea regulilor de protecţia muncii;
- închiderea ermetică a recipientelor;
- nu se amestecă produsele.
Depozitarea produselor şi ustensilelor de curăţat se va face în spaţii cu:
- paviment uşor de curăţat;
-cu aerisire naturală;
-cu iluminat corespunzător;
-gradul de umiditate optim.
Reguli de întreţinere a ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei:
- zilnic, după curăţirea spaţiului de lucru, la sfârşitul zilei de lucru se vor curăţa şi
dezinfecta ustensilele de lucru;
- personalul care efectuează curăţenia şi dczinfecţia materialului va purta mănuşi
- dezinfecţia se va face cel puţin o dată/săptămână
DEZINFECTIA
O metoda de decontaminare prin care se urmareste distrugerea in proportie de 99–99,99% in
mediul fizic inconjurator a formelor vegetative ale microorganismelor, in scopul prevenirii
infectiei si a bolilor transmisibile, fiind o punte de legatura intre asepsie si antisepsie.
Dezinfectantul – Substanta chimica care poate distruge unele microorganisme patogene.
Solutia dezinfectanta este un amestec de lichid bactericid, constituit din doua substante:
una dizolvata si una dizolvanta.
Dezinfectantul se aplica in cazurile in care curatenia nu elimina riscul de raspandire a
infectiei iar sterilizarea nu este necesara.
In orice actiune de dezinfectie trebuie sa se aplice metode de protectie a muncii, pentru a
preveni accidentele si intoxicatiile.
Dezinfectia se poate realiza prin metode fizice si chimice
Metode fizice
1. Prin caldura uscata – flambarea si incinerarea
2. Prin caldura umeda – pasteurizarea si fierberea
3. Cu raze ultraviolete
Flambarea– Utilizata in laboratoare pentru anse, interzisa pentru instrumentarul chirurgical,
fiind ineficace.
Incineararea – Utilizata pentruobiecte contaminate, fara valoare si reziduuri septice de la sali de
operatie si tratament, piese anatomice rezultate din interventii chirurgicale, cadavre si cadavre de
animale din laboratoarele de cercetare. De asemenea in cuptoare speciale se incinereaza si
obiecte de unica folosinta (seringi, ace, perfuzii, manusi)
Pasteurizarea – O metoda de dezinfectie a lichidelor la temperaturi cuprinse intre 35-95ºC, la o
durata de expunere variabila cu rezistenta germenilor. Prin pasteurizare sunt distruse 90-95% din
microorganismele patogene.
Dezinfectarea prin spalare – La temperaturi de 60-95ºC este un proces complex la care pe
langa actiunea caldurii umede se adauga si actiunea detergentilor sau a altor substante, cat si
actiunea mecanica de spalare. Acest procedeu se foloseste la spalarea si dezinfectarea lenjeriei,
veselei, sticlariei de alborator si instrumentarului.
Fieberea – in apa la temperatura de 100ºC, sau utilizarea aburului de 100ºC realizeaza
distrugerea in interval de 10-20 minute, a formelor vegetative de microorganisme patogene,
precum si a unor forme sporulate mai putin rezistente la temperaturi ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de profilaxie a bolilor transmisibile cu
poarta de intrare digestiva. In anumite cazuri pentru prevenirea acestor boli, apa de baut se
consuma fiarta, racita si aerata.
In absenta masinilor de spalat cu ciclu de dezinfectie prin caldura, fierberea este indicata pentru
dezinfectarea lenjeriei, tacamurilor si veselei.
Fierberea la temperaturi de peste 100ºC se poate obtine prin adaosul unor substante care ridica
punctul de fierbere.
Dezinfectia cu fierul de calcat – se face prin caldura umeda care completeaza decontaminarea
lenjeriei, distrugerea formelor vegetative ale bacteriilor in 5-10 secunde si a sporilor. Metoda este
aplicabila pentru tesaturile care suporta acest tratament si este eficace daca tesatura tratata este
umezita uniform.
Dezinfectia cu ultraviolete – se foloseste la dezinfectarea suprafetelor de laborator, sali de
operatii si alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatenie si dezinfectie chimice.
Se utilizeaza numai lampi dezinfectiei care pot fi fixe sau mobile.
Spatiul in care se utilizeaza trebuie sa fie perfect curat, temperatura mediului sa fie intre 15-30ºC,
iar umiditatea de maxim 60%. Numarul lampilor necesare se calculeaza in functie de debitul de
aer dezinfectat de fiecare aparat. Nu este permisa expunerea persoanelor la radiatia directa a
lampilor cu ultraviolete.
Dezinfectia prin mijloace chimice – au un rol bine definit in ansmblul deprevenire si combatere
a bolilor transmisibile, in aplicarea masurilor de dezinfectie si impune respectarea unor criterii
care conditioneaza eficienta lor:
· factorii care influenteaza comportarea dezinfectantelor chimice
· criteriile de alegere ale dezinfectantelor si regulile generale de utilizare a lor
Criteriile de alegere sunt:
• spectrul si puterea germicida
• numarul initial de bacterii de pe suportul de tratat
• natura suportului, temperatur, concentratia, volumul, Ph-ul,
timpul, eficacitatea, usurinta de preparare, economicitatea
Regulile generale de utlizare:
• dezinfectia profilactica copleteaza curatenia dar nu o suplineste
si nu poate inlocui sterilizarea
• eficienta dezinfectiei este conditionata de o curatenie riguroasa
prealabila
• dezinfectia chimica se aplica numai in cazurile in care nu se
poate practica dezinfectia prin caldura umeda
• - in dezinfectia chimica se utilizeaza un numar redus de
dezinfectante cu spectru larg bactericid si virulicid
• in preparea si utilizarea dezinfectantelor sunt necesare
cunoasterea exacta a concentratiei in substanta activa, folosirea
de recipiente curate si utilizarea solutiilor in ziua respectiva
• pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu
actiune asupra agentului specific
• utilizarea dezinfectantelor se face in conditii de protectie a
muncii care sa previna accidentele si intoxicatiile
Cloramina B – contine 20-25% clor activ si este o pulbere cristalina alba sau foarte slab galbuie
cu miros de clor, gust amar si neplacut.
Este solubila in alcool, glicerina si aps. Incalzita se descompune cu explozie.
Are efect bactricid si virulicid, indicata in dezifactia suprafetelor si obiecatelor pentru pavimente,
lenjeriei de corp si de pat, jucarii si obiecte de sticla, vesela si termometre. Solutia de cloramina
se schimba la 12h. Se poate mai folosi ca antiseptic pentru dezinfectia mainilor.
Tinctura de iod si betadina – solutii ce elibereaza iod care are o toxicitate redusa si o actiune
germicida cu spectru larg, efectul instalandu-se rapid
Formolul – o solutie transparenta, incolora, cu miros intepator care se amesteca in orice
proportie cu apa si alcoolul.
Are un spectru larg bactericid, virulicid, si fungicid.
Timpul de actiune in operatiunile este de 6-24h.
Este folosit in special pentru conservare in recipiente bine astupate si pastrate la o temperatura de
sub 10ºC.
Toxicitatea sa este foarte mare si poate da frecvent intoxicatii.
Simptome ale intoxicatiei:
iritatia mucoaselor, tulburari de vedere, migrene, senzatia de constrictie toracica, palpitatii, edem
sau spasm glotic.
Metodele folosite in dezinfectia cu formol sunt pulverizarea si vaporizarea sau inmuierea
Pulverizarea – o metoda usor de aplicat dar slab eficienta.
Pentru a realiza o pulverizare corespunzatoare, trebuie respectate urmatoarele masuri:
Etanseizarea incaperilor, incalzirea lor la 22ºC, umiditatea de 80-90% iar cantitatea de solutie sa
fie de 40-60ml/m²
Vaporizarea – se efectueaza cu un aparat de formolizare si se impun urmatoarele masuri:
Stabilirea volumului incaperii, etanseizarea usilor si ferestrelor, acoperirea prizelor, protejarea
aparatelor electronice, asezarea saltelelor si pernelor suspendate sau oblic.
Pregatirea aparatelor se face in exterior iar teava de iesire a vaporilor se introduce prin orificiul
cheii. Aparatul se mentine in functiune pana se evapora cantitatea de formol necesara. Incaperea
ramane inchisa 6-24h, iar dupa acest interval se deschid usile si ferestrele, se aeriseste 2-4h.
Dezinfectia prin inmuiere – solutia de formol poate fi folosita si la dezinfectia prin inmuiere, insa
in mod obisnuit se folosesc preparate pe baza de formol.
NITRAT DE ARGINT – Substanta ce se prezinta sub forma de cristale alb-negricioase, iar
solutia de nitrat de argint se prepara punand 1g de pulbere in 100ml de apa distilata. In solutie
concentrata este toxic iar in concentratie mai mare de 2-3% este caustic.
ACIDUL BORIC – Se gaseste sub forma de cristalemici si se intrebuinteaza ca atare sau sub
forma de solutie 2-4%. Este un antiseptic slab, care se utilizeaza mai ales pentrucombaterea
infectiilor cu bacilul piocianic. Prezenta acestui bacil este recunoscuta in plaga dupa culoarea
verde pe care o au compresele imbibate cu puroi.
DEZINFECTIA TEGUMENTULUI
Este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injectii, punctii, si interventii
chirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip 1, 2 sau 3.
TIP 1 – se face in cazul unui risc redus de infectie. Este indicata in infectia intradermica,
subcutanata, intravenoasa si in recoltarile de sange.
Tehnica – se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de actiune fiind de 30sec.
TIP 2 – se aplica in cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata in cateterizarea venelor in
vederea perfuziei continue, injectia intramusculara si recoltarea sangelui pentru hemocultura.
Tehnica – se curata pielea cu tampon imbibat in dezinfectant apoi cu un tampon steril,
efectuandu-se inca odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de 30sec.
TIP 3 – se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in interventii chirurgicale si
punctii.
Tehnica – se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se aplica dezinfectantul
de 2 ori la interval de 2,5 minute. Durata totala de actiune este de 5 minute. Persoana care
executa dezinfectia de tip 3 poarta manusi sterile.
CURATENIA GENERALA SI DEZINFECTIA CICLICA A SALOANELOR
consta in spalarea cu apa calda si detergent lichid dezinfectant, a ferestrelor, usilor, lambriurilor,
mobilierului si pavimentului. Dezinfectia se face prin pulverizare si stropire a suprafetelor
mobilierului, saltelelor, paturilor, pernelor, cu solutie de formol sau alte dezinfectante. Curatenia
si dezinfectia curenta consta in indepartarea prafului si a reziduurilor solide si se face prin
metode care evita impurificarea aerului.
Spalarea pavimentului se face cu apa calda si detergent folosind 2 galeti, una pentru solutie
curata si alta in care se descarca. Spalarea se face cel putin de 2 ori pe zi, sau ori de cate ori este
nevoie. Mobilierul se curata cu carpe curate, umezite in solutie de dezinfectant care vor fi
schimbate la fiecare salon. Este interzisa folosirea pentru curatenia mobilierului a carpelor si
recipientelor intrebuintate la curatenia pavimentului. Dupa efectuarea curateniei, galetile se spala
si se dezinfecteaza cu solutii clorigene si se tin uscate pana la urmatoarea utilizare. Chiuvetele se
intretin prin spalare cu apa si detergent.
CURATENIA SI DEZINFECTIA BLOCURILOR OPERATORII SI A SALILOR DE NASTERE
La sfarsitul programului operativ se face stergerea almpii scialitice cu o bucata de panza curata
inmuiata in solutie dezinfectanta. Mobilierul se curata cu apa si detergent iar dupa uscare se
sterge cu o panza inmuiata in dezinfectant.
Salile de operatie si salile de nastere se curata si se dezinfecteaza dupa fiecare operatie sau
nastere. Dezinfectia ciclica se face saptamanal in ziua de repaus a salii prin formolizare sau cu
alte dezinfectante. In actiunile de curatare si dezinfectie sunt cuprinse atat salile de operatie cat si
cele de spalare a instrumentarului, cele de spalare chirurgicala si echipare sterila. Aparatura din
blocurile operatorii se decontamineaza prin demontarea si curatarea minutioasa si dezinfectare
iar orice piesa care suporta sterilizarea se sterilizeaza.
In saloanele de nou nascuti dezinfectia ciclica se efectueaza dupa evacuarea fiecarui salon in
interval de 10-15 zile.
Dezinsectia – reprezinta totalitatea procedeelor de prevenire si distrugere a inmultirii insectelor
care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muşte, gândaci, ţînţari)
Dezinsectia profilactica consta in masurile igienico-sanitare a beciurilor, subsolurilor si in masuri
individuale ale personalului pentru a impiedica dezvoltarea insectelor.
Dezinsectia se face prin metode fizice, chimice, si biologice.
Procedee fizice – constau in indepartarea mecaica a insectelor, pieptanarea sau perierea parului,
scuturarea lenjeriei, calcarea cu fierul de calcat, indepartarea resturilor alimentare din incaperi si
depozitarea lor temporara in cutii de resturi alimentare.
Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea crapaturilor la locurile de
patrundere a tevilor pentru a impiedica patrunderea si adapostirea gandacilor.
Pastrarea alimentelor se face in dulapuri si frigidere bine inchise, in cutii si vase acoperite.
Se va face golirea zilnica a noptierelor de alimente si curatarea lor.
Mijloace chimice – se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutii aerosol, gaze cu
efect imediat sau prmanent, 1-2 saptamani sau luni, urmarind distrugerea insectelor.
Deratizarea – Prin deratizare se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea si
distrugerea rozatoarelor, care au rol in transmiterea bolilor infectioase.
Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din constructia cladirilor, pentru a preveni
patrunderea rozatoarelor.
Deratizarea de combatere consta in folosirea de mijloace mecnico-chimice sau biologice.
Procedee mecanice: Folosirea de capcane de diferite marimi, cu momeli alimentare, la care nu se
va lucra direct cu mana, mirosul de om alungand rozatoarele.
Mijloace chimice: Folosirea de substante raticide care omoara pe cale digestiva sau inhaltorie.
GESTIONAREA SI INDEPARTAREA REZIDUURILOR SI DESEURILOR
Reziduurile solide colectate din saloane, sali de tratament, sali de operatie, sali de nastere, se
indeparteaza dupa fiecare interventie si se colecteaza in recipiente impermeabile marcate cu
diferite culori. Spitalele sunt dotate cu crematorii pentru arderea deseurilor considerate infectate.
Reziduurile lichide se indeparteaza prin reteaua de canalizare. Resturile alimentare de la pacienti
se indeparteaza dupa ce au fost fierte, pentru distrugerea germenilor patogeni. Recipientele,
containerele colectoare se spala si se dezinfecteaza dupa folosire. Deseurile reciclabile si
curate(hartie, plastic) se aduna in containere speciale.
CODUL DE CULORI PENTRU CONTAINERE
• GALBEN – Pentru deseuri infectioase compuse din sange precum si totalitatea
materialelor care au venit in contact cu acesta sau alte lichide biologice. Deseuri din
sectiile de hemodializa, instrumentarele intepatoare, taietoare si materiale de unica
folosinta (manusi, seringi, bisturie).
• VERDE – folosit la deseuri anatomo-patologice si anatomice precum fetusi, placente,
parti anatomice si material biopsic rezultata din blocurile operatorii de chirurgie si
obsterica-ginecologie. Parti obtinute din laboratoarele de autopsii, cadavre de animale
rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare.
• ROSU – pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoare-taietoare, pipete,
ace, seringi, lame de bisturiu, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta, sau care a
intrat in contact cu material infectat.
• NEGRU – pentru deseuri nepericuloase, fara risc infectios si cele asimilabile deseurilor
menajere.
3. Sterilizarea
Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea microbilor, a
formelor sporuale microbiene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele de sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită:
A. Metode fizice:
-prin caldura:-uscată ( flambarea, Poupinel)
-umedă ( fierbere, autoclavare)
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice
-vapori cu Oxietilenă
Sterilizarea este precedată de pregătirea instrumentelor și materialelor.Clasificarea instrumentelor
Pentru acţiuni practice, instrumentele şi obiectele utilizate în asistenţa medicală au clasificate în trei categorii, după riscul de transmitere a infecţiilor pe care îl presupune utilizarea acestora
Cele trei categorii sunt:
• instrumente critice; •
• instrumente semi-critice;
• instrumente non-critice.
Instrumente critice - sunt cele care vin în contact cu ţesuturile sterile sau sistemul
vascular, instrumente care penetrează pielea sau mucoasele.