Letiția IordănescuAnul I, Grupa 5 Propaganda nazistă În acest eseu voi prezenta conceptul de propagandă în perioada nazistă și cum s -a manifestat aceasta în timpul dictaturii lui Hitler. Mă voi referi la contextul istoric și caracteristicile acestuia pentru a sublinia nevoia folosirii propagandei de către regimul național - socialist. Acest sistem de gândire a fost caracterizat în primul rând prin amploarea catastrofei umane pe care a fost capabil să o genereze. Sistem totalitar, bazat pe eliminare fizică a milioane de oameni și hrănit de fanatism, național -socialismul reprezintă o enigmă prin însuși existența sa. (Million-Delsol, 1991, p. 53). Apărut î n Germania, secolul al XX-lea, este asociat cu practica rasismului și antisemitismului și îndreptat împotriva comunismului, ca reacție a germanilor care s-au simțit umiliți în urma Tratatului de la Versailles. Nazismul este asociat dictaturii lui Adolf Hitler, în special al practicilor conduse de fuhrer în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Se consideră că în interiorul celei de-a doua conflagrație mondialăs- au derulat cu mai mare sau mai mică intensitate un război economic, un război psihologic și propagandisticși un război al informațiilor. (Hlihor, 2007, p.159) Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, termenul de propagandă înseamnă o acțiune de răspândire a unor idei care prezintă și susțin o teorie,o concepție, un partid politic, cu scopul de a convinge și de a câștiga adepți. Înspre această direcție s-a îndreptat și propaganda nazistă, încercând să ofere poporului un rezumat al doctrine i adoptate de ei. Adolf Hitler, în lucrarea sa, „Mein Kampf” exprimă o cunoaștere intuitivă și inspirată a psihologiei mulțimilor și schițează un portret al omului din mulțime - leneș, plin de prejudecăți, dominat de inconștient, afectiv și pasional. (Million-Delsol, 1991, p.90). De asemenea, Hitler avea experiență în arta propagandei, deoarece a luptat în timpul celui de -al Doilea Război Mondial ca membru al secției de propagandă.
10
Embed
Propaganda nazistă - formă de comunicare în secolul XX
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
7/27/2019 Propaganda nazistă - formă de comunicare în secolul XX
populația. Propaganda maselor a fost la fel ca celelalte forme de propagandă care ascundea
adevărul, nedezvăluind publicului adevăratele intenții ale regimului, care scoatea la iveala o
realitate inventată, ruptă de nevoile prezentului. Fuhrerul nu lasă nimic la întâmplare, el
anticipează împotrivirile posibile și studiază treptat cum să le prevină. O întrunire ratată îl
învață că nu trebuie să influențeze mulțimea dimineața, nici chiar după-masa, ci întotdeauna
seara. El profit ă de mulțimea întrunirilor pe care le conduce ca pe un adevărat experiment, mult
mai fructuos decât o simplă experiență a celui care lucrează îndelung , dar fără spirit științific și
nu are la urmă decât intuiții trecătoare. (Million-Delsol, 1991, p.90)
Propaganda antisemită se referă la condamnarea evreilor ca fiind responsabili de toate
nenorocirile mondiale. Evreul imaginar devine antiteza arianului imaginar, acesta fiind
amenințarea principală a rasei superioare. Prin această propagandă, masele erau convinse că
evreii sunt de vină pentru toate problemele lor, iar eliminarea lor este cea mai bună soluție.Ascensiunea evreilor devenea o reală problemă, iar spiritul de ură
nu se mai manifesta doar ca o problemă națională, ci devenea
preocuparea intimă a oricărui german. Astfel, pentru ideologia
care se naște, evreul devine un sub-om: lipsit de finețe și
grandoare, supraviețuind doar ca parazit al celorlalți. (Ibidem,
p.66) Propaganda veninoasă condusă asupra evreilor a influențat
și mai mult valul antisemitic, ceea ce a culminat cu începerea
Holocaustului, inițiat de guvernul german în frunte de Adolf
Hitler, care aveau o ideologie antisemită rasistă, un plan de
exterminare a evreilor și mijloace de a face a pune în practică
acest plan. Studiile arată că au fost uciși între 5,600,000 și 6,250,000 evrei
în timpul Holocaustului.1
Propaganda lozincilor a fost cu precădere cea care a arătat geniul lui
Hitler, capacitatea sa de a capta atenția publicului, de a persuada și
manipula opinia publică. Dinainte de a ajunge la putere, Adolf Hitler a
știut cum șă-și atragă electoratul de partea sa, folosind diverse lozinci.
Acesta și-a numit partidul „Partidul Național-Socialist al Muncitorilor
Germani”, reușind să atragă atât socialiștii cât și naționaliștii. Un adevărat
1 The Holocaust Chronicle, http://www.holocaustchronicle.org/holocaustappendices.html
o portunist politic, Hitler a condus un joc dual prin care a reușit să atragă susținători din toate
medile sociale.
Tehnici de propagandă
Mitul lui Hitler s-a construit pe baze unei propagande riguroase care au indus în
opinia publică germană imaginea conducătorului ca fiind „întruchiparea legii și ordinii”,
reprezentantul „justiției populare”, vocea ”sentimentului sănătos al
poporului”. Până în 1933, propaganda nazistă reușise să facă din
”autoritatea carismatică” un adevărat lider pe care Națiunea îl aștepta.
Propaganda nazistă a monopolizat întreaga presă germană, iar cei care
nu-l apreciau pe Hitler erau fie încarcerați fie reduși la tăcere. Acesta
era prezentat națiunii ca fiind un simplu muncitor care a luptat pentru
Germania. Propaganda susținea că Națiunea își regăsise identitatea în
persoana lui Hitler. În plus, Goebbels a folosit pentru propagandă, pe
lângă reușitele pe plan politic, și calitățile personale ale Fuhrerului:
simplitatea și modestia, eforturile depuse pentru poporul german, severitatea. La asta se adăuga
imaginea omului singur și trist care a sacrificat totul, inclusiv fericirea personală și viața privată,
pentru poporul său.2
Elementul de cenzură și control al informațiilor a facilitat propaganda nazistă în
sensul prezentării publicului numai informațiile dorite de ei și ascunderea adevărului important.Astfel, s-a înființat Ministerul Propagandei și Culturii, codus de Joseph Goebbels care a finanțat
posturi de radio, presă și studioruri cinematografice prin care se transmiteau mesaje menite să
zdruncine moralul adversarului și să impună idea că germanii au o cultură superioară datorită
superiorității rasei ariene. (Hlihor, 2007, p.170) Conform autoarei Mioara Anton în cartea sa
„Propagandă și război. Campania de Est”, se estimează că numai în primul an de propagandă
s-au lansat peste două milioane de broșuri, peste șapte milioane de postere, șaizeci milioane de
ziare și mai multe zeci de afișe, manifeste și alte materiale. Pe lânga materialele printate, Hitler a
pus stăpânire și pe întreaga industrie cinematografică, la 1 Mai 1934, angajații studioului de film
UFA – Berlin au depus jurământ de credință conducătorului și au creat filme precum Romanze in
Moll ( Romance in a Minor Key, 1943), Große Freiheit Nr. 7 (The Great Freedom, No. 7 , 1944),
și Unter den Brücken (Under the Bridges, 1945).
2 Mitul lui Hitler, http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/mitul-lui-hitler