-
PROMOVAREA SANATATII SI EDUCATIA PENTRU SANATATE
PROMOVAREA SANATATII
OMS: Promovarea sanatatii (PS) = procesul prin care individul si
colectivitatile isi cresc controlul asupra determinantilor
samnatatii si isi imbunatatesc starea de sanatate.PS= un concept
care:- reuneste nevoia fundamentala de schimbare a stilului de
viata si conditiilor de trai- reprezinta o strategie de mediere
intre individ si mediu- combina alegerea personala cu
responsabilitatea sociala- are ca scop asigurarea in viitor a unei
stari de sanatate mai bune.PS = un concept multidisciplinar care
include:- activitati de educare- activitati de promovare a unor
schimbari comportamentale si ale stilului de viata- politici si
masuri legislativeOMS: accent pe educatia si elaborarea de politici
, ca element central pentru dezvoltarea sanatatii la nivel: -
individual- comunitar- national
-
3 sfere de activitate care se intrepatrund:- educatie pentru
sanatate- preventie- protejarea sanatatii
- Din 1974 5 principii ce stau la baza promovarii sanatatii: -
1. implicarea activa a populatiei ptr promovarea
sanatatii:stabilirea unei programe de fiecare zi ce favorizeaza
sanatatea si nu orientarea exclusiva pe indivizii la risc folosirea
strategiilor preventive populationale ecologice (scaderea
incidentei bolilor prin modificarea distributiei factorilor de risc
in populatie) - 2. PS orientata asupra cauzelor ce produc
imbolnaviri - 3. PS foloseste diferite abordari ce contribuie la
imbunatatirea starii de sanatate:- formarea si educarea-
dezvoltarea comunitatii- organizarea- pledoaria pentru sanatate-
legislatia - 4. PS depinde in mod special de participarea
populatiei - 5. Specialistii din sanatate si in special asistenta
primara rol important in facilitarea actiunilor de promovare a
sanatatii.
-
Educatia pentru sanatate sta la baza promovarii sanatatii.
- In Romania se folosea inainte denumirea de educatie
sanitara
Scopurile educatiei ptr sanatate:- informarea-educarea
populatiei in domeniul medical:- cunoasterea manifestarilor bolii-
prevenirea bolilor- dobandirea unor atitudini si deprinderi
favorabile sanatatii-implicarea activa a populatiei in domeniul
pastrarii sanatatii (decizii privind propria sanatate)
Abordari in educatia pentru sanatate:- medicala (tipul de
relatie medic- pacient)- educationala (informarea oamenilor
capabili sa ia decizii)- personalizata ((individualizata) -
caracteristica = lucrul cu clientii pe care ii ajuta sa identifice
singuri problemele si sa ia decizii- abordare ce presupune
schimbari in mediu cu lurea deciziilor celor mai favorabile
sanatatii (d.e ajutoare sociale pentru mamele singure)
-
Clasificarea metodelor folosite in educatia ptr sanatate:
a. dupa adresabilitate: - educatie individuala- educatie de
grup- prin mijloacele de comunicare in masa (mass media)b. dupa
mijloacele folosite:- audio- video: - cu predominarea textului - cu
predominarea imaginii-combinate (audio - video)
Strategia OMS Sanatate pentru toti pana in anul 2000 sta la baza
promovarii sanatatii
- 1974 Canada Marc Lalonde (ministrul sanatatii) conceptul de
noua sanatate publica:- schimbari de mediu- masuri preventive
individuale- interventii terapeutice adecvate in special pentru: -
varstnici - pers. cu handicap
Multe probleme de sanatate actuale sunt probleme sociale, mai
putin individuale
-
Sanatatea = problema tuturor cetatenilor, nu numai a medicilor
sau specialistilor in sanatate.
Conferinta de promovare a sanatatii de la Ottawa 1986 ( Charta
de la Ottawa de promovare a sanatatii ): - 1. elaborarea unor
politici care favorizeaza sanatatea - 2. crearea unor medii
favorabile (natura, mediu) - 3. intarirea actiunilor comunitare -
4. dezvoltarea (imbunatatirea) abilitatilor individuale sprijinirea
indivizilor in a lua decizii favorabile sanatatii - 5. reorientarea
serviciilor medicale:- responsabilitatea PS: - indivizi - grupuri
comunitare - specialisti in sanatate - asistenti sociali -
birocrati - guvernSistemul sanitar care sa se orienteze:-pe
responsabilitati curative- Mai ales pe promovarea sanatatii
-
Conferinta de la Jakarta 1997- prioritatile ptr sec XXI: - 1.
promovarea responsabilitatii sociale pentru sanatate: - elaborarea
de politici si practici care: - evita afectarea sanatatii
indivizilor - protejeaza mediul si asigura folosirea rationala a
resurselor - restructureaza productia si comertul produselor
daunatoare (tutun, arme, practici nesanatoase de marketing)-
protejeaza cetateanul din piata si de la locul de munca- include
evaluari ale impactului legat de echitatea in sanatate - 2.
cresterea investitiilor ptr imbunatatirea starii de sanatate - 3.
consolidarea si extinderea parteneriatelor pentru sanatate intre
diferite sectoare la toate nivelele de conducere in sanatate - 4.
cresterea capacitatii de comunicare si imputernicire a individului
:- capacitatea indivizilor de a pune in practica actiuni-
capacitatea grupurilor, organizatiilor sau a comunitatilor de a
influenta factorii determinanti ai starii de sanatate: - educatia
practica - pregatirea in domeniul conducerii - acces la resurse
-
- 5. asigurarea unei infrastructuri de promovare a sanatatii-
noi mecanisme de finantare locala, nationala, globala.-mobilizare
la maximum a resurselor prin actiunea concertata a guvernelor,
organizatiilor non-guvernamentale, institutiilor de educatie si
sectorului particular.
Modalitati de abordare a prioritatilor din PS:
- axata pe probleme/subiecte/boli- axata pe factori de risc-
axata pe grupuri tinta- clasic programe specifice fiecarei
probleme/subiect, adresate unor boli sau obiceiuri daunatoare
sanatatii (anticancer, antifumat etc)- programele influenteaza
populatia printr-o varietate de medii si sectoare:- scoala- locul
de munca- mediul sanitar- mediul comunitar- sectorul voluntar
-
EVALUAREA NEVOILOR DE PROMOVARE A SANATATII LA NIVELUL
COMUNITATII
CONCEPTUL DE COMUNITATE
Democratia participativa implica cooperarea intre:- autoritati,
- institutii media, - institutii non- guvernamentale, -
persoanecare promoveaza, implementeaza, dezvolta si sustin:-
programe- proiecte - interventii la nivel macro- si micro socialin
spiritul acelorasi valori:- toleranta- plurarism valoric-
egalitate,- participare publica- sanatate publica- civism schimbari
pozitive la nivelul comunitatii, ce necesita implicarea activa
aparticipantilor, implicit a grupurilor tinta la aceste
schimbari.
DEFINITIA COMUNITATII:- o unitate spatiala sau teritoriala de
organizare sociala in care indivizii au un sens al identitatii si
apartenentei exprimate de relatii sociale continue.
-
elementele-cheie care definesc comunitatea:- situarea in spatiu
(pozitia geografica)- preocuparile comune:- credinta in aceleasi
valori culturale, idealuri, preocupari, norme impartasite de
membrii comunitatii
Deci comunitatea = o forma complexa de organizare umana
concretizata prin relatii sociale/interpersonale, stabilite intre
persoane care ocupa un spatiun precizat si intre care s-a creat o
concordanta de:- valori, atitudini (grija sociala, apartenenta,
cooperare, responsabilitate)- limba- traditii- interese comune
(bunastare, sprijin, interese concrete de dezvoltare a
infrastructurii, lucrari publice)- modele comportamentale
(intrajutorare, voluntariat)- actiune- identitateIntr-o comunitate
pot aparea si subgrupuri, care se diferentiaza de restul
comunitatii prin prezenta sau absenta unei anumite caracteristici
legate de gradul de scolarizare, etnie, varsta.Diferite nivele ale
relatiilor sociale in cadrul comunitatii:- contactele umane-
interactiunile sociale- conflictele sociale
-
-la diferite tipuri de manifestare ale relatiilor sociale:-
sociabilitatea- socialitatea- conflictele socialeRelatiile sociale
se caracterizeaza prin manifestarea la nivel individual si apoi la
nivel de grup a unor sentimente bazate pe:- nevoi- aspiratii-
interese ale indivizilor sau grupurilor.La nivelul comunitatii
actioneaza diferite grupuri = actori sociali, catre iau decizii -cu
privire la starea comunitatii- sau influenteza comportamentul
membrilor comunitatiiActorii:-1. institutionali/persoane oficiale:
primaria, politia, dispensarul medical, biserica, scoala si
gradinita, biblioteca si caminul cultural, Autoritatea Judeteana de
Sanatate Publica, ONG-urile, agentii economici-2. individuali:
lideri informali, persoane fara functie dar care au capacitatea de
a influenta membrii comunitatii ca cei mai educati, mai instariti
sau mai varstnici
PROBLEMA COMUNITARA
=o problema in jurul careia urmeaza sa fie concentrate atentia
si eforturile comunitatii-Stabilirea prioritatilor problemelor se
face de catre comunitate si nu de catre spacialist.
-
Alegerea unei probelme dintr-o serie mai larga= proces cu mai
multe etape:- evaluarea- ierarhizarea- intelegerea - analiza
problemelor.- Problema sociala: o situatie pe care mai multe
persoane din comuniate o percep ca fiind greu de rezolvat,
dificila, creaza disconfort si care cere o solutionare imediata ca:
saracia, consumul de droguri, rata ridicata a abandonului scolar,
poluarea mediului, serviciii medicale insuficiente in mediul rural,
violenta domestica
- Problemele sociale nevoi socialeorganizarea de servicii
sociale in cadrul comunitatii= asumarea comunitara a problemelor in
care sa se implice toti actorii, profesionistii si membrii
comunitatii.
TIPURI DE NEVOI
Conceptul de nevoie = diferenta intre starea de existenta si cea
dorita a statusului de sanatate. Diferenta devine nevoie cand poate
fi privita sau ameliorata prin folosirea serviciilor de sanatate
sau serviciilor sociale.Desemneaza necesitati umane fundamentale,
care, nesatisfacute, produc neplaceri persoanei si-i impiedica
participarea sociala deplina.Clasificarea Bradshaw 4 tipuri de
nevoi:-1. nevoi normative nevoile identificate in acord cu o norma
stabilita in general de specialisti (definite de un observator
extern d e lipsa imunizarii)
-
-2. nevoi comparative = acele nevoi care apar in urma
comparatiei pe care le face persoana intre sine si alte grupuri pe
care nu le considera a fi in nevoie (definite prin studiul
caracteristicilor populatiei care beneficiaza de anumite
servicii)-3. nevoile simtile= acele nevoi pe care oamenii simt ca
le au.-4. nevoi exprimate = acele nevoi care devin cereri, despre
existenta carora se stie.Nevoi umane de baza:- sanatatea fizica-
autonomia ( capaciatea de a face alegeri dupa ca individul a fost
informat despre ce si cum trebuie facut)- pentru satisfacerea
nevoilor de baza, e necesara satisfactia nevoilor intermediare:-
intermediari pentru satisfacerea nevoii de sanatate fizica:-
alimentatie adecvata, - apa curata- locuinta adecvata- mediu de
munca fara riscuri- ingrijire medicala adecvata- factori care
contribuie la autonomia emotionala:- securitate in copilarie-
securitate fizica- securitate economica- retea sociala care asigura
educatia- mediu emotional securizat.
-
Evaluarea nevoilor e necesara ptr a ne asigura ca serviciile de
sanatate folosesc toate resursele in mod eficient pentru reducerea
inegalitatilor metode calitative, comparative si epidemiologice
pentru descrierea problemelor de sanatate ale
populatiei.Beneficiile evaluarii nevoilor:- implicarea
comunitatilor in luarea deciziilor- stimularea parteneriatelor-
dezvoltarea profesionala- imbunatatirea procesului de comunicare
intre parteneri- o mai buna folosire a resurselorEvaluarea
cuprinde:- evaluarea comunitatii: inventarul bunurilor sau
informatiilor necesara procesului de interventie planificata.-
evaluarea resurselor umane: determinarea nivelului de cunostinte,
aptitudini si abilitati existente la nivelul unei comunitati in
scopul angajarii in programele planificate. Scopul analizei
comunitare pentru programele de PS= - identificarea de resurse,
probleme si oportunitati - stabilirea setului de prioritati pentru
planificarea si dezvoltarea interventiilor- 5 componenete ale
analizei:- 1. profilul demografic si socio-economic pe baza
recensamantului si datelor cu privire la dezv. economica in plan
local- 2. profilul starii de sanatate pe baza indicatorilor de
morbiditate si mortalitate
-
- 3. profilul riscului de sanatate (factori comportamentali,
sociali si de mediu)-4. o ancheta asupra programelor de promovare a
sanatatii,activitatilor si politicilor in domeniu
- 5. studii asupra anumitor grupuri tinta, nivel de cunostinte,
nevoi si capacitati de organizare.
INFORMATII FOLOSITE IN EVALUAREA NEVOILOR:
1.profilul caracteristicilor comunitatii ansamblu al
caracteristicilor demografice (structura pe varsta, etnica,
rasiala, arealul geografic)2. profilul conditiilor de viata:- date
economice, -date despre gradul de ocupare a fortei de munca,
-tipare familiale (reletii parinti-copii, nuptialitate,
divortialitate), -tipare educationale (frecventare a scolii, nevoia
de programe educationale), -locuinte si conditii de locuit -
sanatatea fizica si mentala,-modalitati de recreere, -incidenta
delictelor, -satisfactii rezultate din viata in comunitate
(solidaritatea comunitara)- modalitati de recreere3. Cunoasterea si
utilizarea serviciilor
-
4. bariere in calea utilizarii serviciilor (fizice ca lipsa
mijloacelor de transport, atitudini negative ale personalului
agentiei, sentimentul ca folosirea serviciului e o stigmatizare
sociala, costul serviciului)- 5. existenta unui sistem de informare
in comunitate- 6. evaluarea nevoilor- 7. evaluarea resurselor
institutionale.
METODE SI TEHNICI DE COLECTARE A INFORMATIILOR
-1. de tip calitativ: - observatia = perceptia si inregistrarea
atenta si planificata a fenomenelor - brainstorming = concentrarea
pe o anumita problema si stimularea grupurilor de a genera idei si
de a rezolva problema - tehnica grupului nominal = tehnica de grup
ce genereaza si prioritizeaza un nr mare de idei, m. complex decat
brainstormingul, cu rezultate care reflecta m. mult consens. -
focus-grupurile = intalniri interactive, facilitate cu grupuri mici
de cetateni (mx 6-8 persoane), in care moderatorul conduce
participantii la discutii printr-un set de intrebari despre un
subiect particular. - studiul de caz = strategie de cercetare ce
implica o investigatie empirica a unor fenomene contemporane
particulare in contextul vietii lor reale. - interviuri sau
intalniri individuale= o intalnire 1 la 1 intre moderator si
respondent- 2 de tip cantitativ: - ancheta = metoda cantitativa
care foloseste chestionarul ca instrument de investigare, in care
informatia e culeasa prin intermediul unor proceduri standardizate
care face posibila extrapolarea cu o eroare acceptabila a
rezultatelor de la o parte a populatiei investigate la toata
populatia in ansamblu. - sondajul de opinie
-
TEORII SI MODELE COGNITIV SOCIALE DE SCHIMBAREA
COMPORTAMENTULUI
- NATURA COMPLEXA A COMPORTAMENTULUI FAVORABIL SANATATII- TEORII
SI METODE IN INTERVENTIILE DE SCHIMBARE COMPORTAMENTALA-
IDENTIFICAREA FACTORILOR DE EFICACIATE A METODELOR
Connor si Norman (1999):- o mare parte din morbiditate si
mortalitate se datoreaza comportamentului- comportamentul se poate
schimba
- in sanatatea publica modelul biomedical (boala explicata prin
relatia cauza-efect) in care experimentul e standardul absolut in
cercetare ptr producerea dovezilor privind cauzalitatea
- metode ne-experimentale au ca scop evaluarea prevalentei
(numarul cazurilor vechi si noi de imbolnavire intr-o populatie) si
incidentei (nr de cazuri noi de imbolnavire intr-o populatie)
interventiile pentru schimbarea comportamentului se bazeaza pe
masurarea atitudinilor, perceptiilor, comportamentelor grupului
tinta, selectate dupa criterii universale de catre specialisti si
folosind metode predominent descriptive (frecvente) pentru analiza
datelor
- avantajele modelelor privind schimbarea comportamentului =
ofera o alternativa mult mai buna pentru planificarea programelor
de promovarea sanatatii si evaluarea eficacitatii lor (MacDonald
2000):- ofera cadrul teoretic pentru dezvoltare- identifica
variabile importante in predictii despre comportamente - permit
dezvoltarea interventiilor eficace
-
MODELUL CREDINTEI IN SANATATE (MCS)
- dezvoltat ca metoda sistematica de a explica si prezice
comportamentele preventive (Janz si Becker)- prin includerea
variabilei motivatia pentru sanatate modelul a fost folosit pentru
diferentierea comportamentului favorabila sanatatii de modelul
comportamentului daunator sanatatii
- principalii determinanti ai comportamentului:- perceptia
amenintarii bolii- evaluarea comportamentului specific
- Variabilele folosite pentru predictia comportamentului:-
perceptia suscceptibilitatii de imbolnavire- anticiparea
severitatii consecintelor respectivei boli- beneficiile
eficacitatii comportamentului recomandat- costurile sau barierele
in adoptarea comportamentului - motivatii pentru actiune (perceptia
simptomelor, a influentei sociale si a campaniilor de educatie
pentru sanatate)- motivatia pentru sanatate
-
MODELUL LOCALIZARII CONTROLULUI ASUPRA SANATATII
(Wallston, Wallston, Kaplan, Maides, 1976)
- Scopul teoriei: prezicerea comportamentului favorabil
sanatatii prin masurarea unui singur factor personal: credinta
despre controlul individului asupra sanatatii (Norman si Benett
1999)
- O singura variabila masurata:credinta individului despre
localizarea controlului asupra sanatatii care include credintele
ca:- individul poate controle propria sanatate (control intern)-
sanatatea individuala se afla sub controlul altor persoane (control
extern)- sanatatea individuala e influentata de intamplare sau
soarta (controlul extern al sortii)- Modelul controlului intern a
fost folsit in: - comportamente preventive generale- consumul de
alcool- HIV/SIDA- autoexaminarea sanului- fumat- scaderea in
greutate- In modelul controlului intern se depun eforturi pentru
controlarea mediului inconjurator, indivizii isi asuma
responsabilitati pentru actiunile lor, iau decizii in mod
independent.
-
TEORIA ACTIUNII RATIONALE /TEORIA COMPORTAMENTULUI
PLANIFICAT
- Scop (Ajzen si Fishbein 1980):- intelegerea si predictia
influentelor motivationale care nu sunt sub controlul volitional al
individului- identificarea modului in care sa se directioneze
strategiile pentru schimbarea comportamentului- explicarea oricarui
tip de comportament
- Variabilele modelului:- intentii- atitudini- credinte-
evaluarea consecintelor comportamentului - norme subiective-
credinte normative- motivatia pentru complianta
-
TEORIA COGNITIV-SOCIALA
(Bandura 1986)
- Contribuie la:- intelegerea si predictia comportamentului
individului si grupului- identificarea metodelor prin care
comportamentul poate fi modificat sau schimbat- planificarea
interventiilor in domeniul dezvoltarii personalitatii, patologiei
comportamentale si promovarii sanatatii
Variabila de baza: eficacitatea personala- Teoria defineste
comportamentul ca rezultat al interactiunii reciproce si dinamice
intre trei componente: - factori personali- actiune - mediu-
Schimbarea comportamentului e sustinuta de perceptia controlului
personal- Eficacitatea personala a fost studiata in multe domenii:-
comportamentul sexual- exercitiul fizic- nutritie si controlul
greutatii- dependenta de droguri
-
MODELUL TRANSTEORETIC
(Prochaska si DiClemente 1979)
- Scopul: adaptarea interventiei potrivit stadiului de
dezvoltare in schimbarea comportamentului- Au fost identificate 9
procese ale schimbarii:- dezvoltarea constientei- eliberarea
sociala- dezvoltarea emotiei- auto-evaluare-
devotament/determinare- conditionarea masurii- controlul mediului-
rasplata- relatiile interumane de ajutor- Modelul se bazeaza pe -
principiul necesitatii identificarii stadiului in care se gaseste
individul in raport cu schimbarea comportamentului asociat cu un
anumit risc- accentuarea interventiei in acele procese care sunt
specifice stadiului rspectiv
-
COMUNICAREA IN SANATATE
- Comunicarea se refera la transmiterea intentionata a unui
mesaj, cel mai adesea verbal, de la un emitator spre un receptor,
care la randul sau poate deveni emitator, samd.
- Comunicam:- informatii- atitudini- sentimente- emotii- idei-
in scopul:- informarii- convingerii- impresionarrii- determinarii
actiunii cuiva- pentru amuzament etc- Comunicarea:- un proces
complex- se realizeaza prin mai multe feluri de limbaj- poate fi
perturbata de diferiti factori- depinde de contextul in care are
loc- e specifica fiecarui individ- poate avea loc la diferite
niveluri
-
PRINCIPIILE DE BAZA ALE COMUNICARII:
- Ne se poate sa nu comunici- comunicarea comporta un continut
si o relatie- secventele de comunicare sunt segmentate in cauze si
efecte(sau stimuli si raspunsuri)- comunicarea comporta relatii
simetrice sau complementare- comunicarea este ireversibila (un
mesaj odata comunicat nu mai poate fi sters)- comunicarea e in
egala masura digitala (materializata in semne verbale) si analogica
(non verbala) La copii si bolnavi comunicarea analogica (suras,
gest de mangaiere) e mai importanta decat cea verbala
COMPETENTA DE COMUNICARE e rezultatul interactiunii:
- competentei lingvistice (posibilitatea vorbitorilor unei limbi
naturale de a construi, recunoaste si intelege fraze corecte)-
competentei socio-culturale (raportul de forta, de statut)-
competentei enciclopedice(cunoasterea lumii, ansamblu virtual de
cunostinte, aceasta cunoastere enciclopedica variind in functie de
societate , experienta si orizontul de cunoastere al fiecaruia)-
competentei generice (stapanirea legilor discursului si a genurilor
discursive)
-
COMUNICAREA: un proces de transmitere a informatiilor sub forma
de mesaje simbolice intre doua sau mai multe persoane, unele cu
statut de emitator, altele cu statut de receptor, transmiterea
facandu-se prin intermediul unor canale specifice
MODALIATI DE TRANSMISIE A MESAJULUI:-limbaj verbal- limbaj
non-verbal (prin manipularea factorilor nonverbali: zambetul,
prtivirea aprobativa, strangerea de mana, gesturi amicale si
familiale, contactul corporal ca o bataie pe umar)- limbaj
paraverbal (insoteste si coloreaza comunicarea verbala: tonalitate,
ritm, intonatie, volumul vocii)
FUNCTIILE COMUNICARII:- informare: de a da si a primi
informatii- sociala; pentru formarea si mentinerea relatiilor-
persuasiva: a convinge oamenii sa actioneze intr-un anumit fel-
instrumentala: a realiza anumite obiective- indeplinirea rolului: a
actiona intr-un mod predictibil- a reduce anxietatea: a rezolva
probleme si a reduce ingrijorarea- emotionala: a fi prietenos
(counseling)
-
REGULILE COMUNICARII
- fii un bun ascultator- ajuta oamenii sa vorbeasca- pune
intrebari si cauta sa obtii feed-backuri- creaza un mediu si
relatii permisive- depaseste-ti propriile bariere de limbaj
A vorbi este o nevoie. A asculta este o artaJohan Wolfang von
Goethe
-
CAMPANII DE PROMOVARE A SANATATII
- O campanie de promovare a sanatatii implica furnizarea
coordonata de informatii sau o serie de evenimente si activitati.-
Scopul unei campanii de informare publica- unul sau mai multe din
urmatoarele:- sa schimbe credinte si atitudini- sa furnizeze noi
informatii- sa incurajeze formarea unor practici noi sau o scimbare
a stilului de viata- ideal = sa comunici un mesaj simplu- e dificil
sa incurajezi oamenii sa adopte comportamente noi daca aceasta
implica un efort de renuntare la comportamente curente care produc
satisfactii si bucurii- un mesaj nu poate fi transmis catre
populatia generala (divers ca varste, nevoi, interes) element cheie
al succesului unei campanii = definirea celor care se doreste sa
raspunda la respectiva campanie
DEFINIREA SANATATII PRIN COMUNICARE:
1. Procesul de promovare a sanatatii prin diseminarea de mesaje
prin intermediul mass media, canalelor interpersonale sau a
evenimentelor:- interactiunea clinician- pacient- cursuri- grupuri
de suport- transmiterea de materiale prin posta- linii telefonice
hot line- campanii mass media sau evenimente
-
-
Eforturi directionate catre:- indivizi- retele- grupuri-
organizatii- comunitati - natiuni2. Locul unde practicile bune de
promovare a sanatatii se intalnesc cu practicile bune de
comunicare3. Campaniile cuprinzatoare de promovare a sanatatii
sunt:- incercari cu scop clar de a informa, persuada sau motiva o
schimbare de comportament- in mod ideal orientate catre individ,
retele, organizatii sau societate- tinand de o audienta mai larga
si bine definita - duc la beneficii necomerciale pentru individ
si/sau societate- se desfasoara pe o perioada data de timp de la
cateva saptamani la mai multi ani- sunt cele mai eficiente atunci
cand includ o combinatie de activitati media, interpersonale si
evenimente- implica dezvoltarea unui set structurat de acivitati de
comunicare care sa includa minimum producerea si distribuirea de
mesaje
-
FOLOSIREA CANALELOR DE COMUNICARE PENTRU PROMOVAREA
SANATATII
- Cea mai eficienta modalitate de comunicare a unei informatii
de sanatate = combinarea media cu comunicarea interpersonala si cu
evenimentele, aceste abordari potentandu-se reciproc: - mass media-
utilizata doar pentru anumite obiective de comunicare; comunicarea
interpersonala contribuie la cresterea impactului informatiilor
transmise prin mass media - comunicarea interpersonala permite o
participare mai mare acolo unde interactiunea si feed backul sunt
necesare - evenimentele combina media si comunicarea interpersonala
si sunt deseori promovate si reflectate in mass media(stiri,
reportaje); un eveniment de succes este reflecat in media
TIPURI DE COMUNICARE PENTRU SANATATE
1. Comunicarea persuasiva sau comportamentala- include
eforturile de a persuada o audienta sa adopte o idee sau o
practica- include tehnicile de marketing social2.Comunicarea
riscului - ajutorarea indivizilor de a intelege natura si
seriozitatea unor riscuri, astfel incat indivizii sa ia decizii
informate3. Advocacy (pledoaria) prin media- folosirea strategica a
media pentru a promova o initiativa de politica publica
-
3. Educatia prin divertisment edutainment- indica folosirea
productiilor de divertisment ca show-urile TV, radio, benzile
desenate, teatrul ptr a transmite mesaje persuasive si lectii
despre problemele de sanatate5. Comunicarea interactiva pentru
sanatate- definita ca interactiunea unui individ (consumator,
pacient, cadru medical) prin intermediul unei tehnologii sau mijloc
electronic pentru a accesa sau transmite informatii de sanatate sau
pentru a primi sfaturi sau sprijin intr-o problema de
sanatate6.Comunicarea participatorie - presupune implicarea
populatiei tinta in planificarea si implementarea unei campanii de
comunicare
EFICACITATEA UNEI CAMPANII DE COMUNICARE
- OBIECTIVE: - constientizarea (awareness): - cautarea
informatiei: oamenii cauta informatii suplimentare, prin linii
telefonice dedicate sau servicii de referire - cunostinte: se
dobandesc cunostinte despre problema semnalata - atitudini:
imbunatatirea semnificativa a atitudinilor dupa campanie - intentia
de comportament: scimbari in intentia de comportament -
comportament: schimbarea de comportament
-
COMPONENTELE UNEI CAMPANII DE PROMOVARE A SANATATII
EFICIENTE
- implica persoane de decizie din media si din administratie in
proiectarea si implementarea campaniei- targheteaza audienta pe
care vrea sa o atinga- segmenteaza audienta in functie de
variabilele legate de atitudini, valori si crezuri, mai curand
decat cele legate de caracteristicile demografice- se adreseaza
acelor cunostinte si credinte ale publicului tinta care impiedica
adoptarea comportamentului dorit de campanie- stabileste obiective
realiste (medeste) de schimbatre a comportamentului - se adreseaza
contextului mai larg,social, structural si de mediu care
influenteaza problema de sanatate vizata de campanie- foloseste
variate mijloace media (TV, radio, presa scrisa)- combina canalele
media cu activitatile in comunitate, cu grupuri sau indivizi-
foloseste celebritatile pentru a atrage atentia publicului-
introduce mesaje de promovare a sanatatii in programenel de
divertisment- e coordonata cu furnizarea de servicii directe (de
hotline ptr informare si consiliere)- directioneaza mesajele catre
persoanele chei din publicul tinta, in sp catre cele ce au
influenta interpersonala- alege cu grija persoanele promovate ca
exemple pozitive (Sa nu devina contra modele)- foloseste guvernul,
autoritatile ca pe o sursa de fonduri si ptr a asigura leadershipul
in problemele cotroversate- repeta un singur mesaj
-
Planifica in timp activitatile- pune accent pe schimbarea
pozitiva a comportamentului mai mult decat pe consecintele negative
ale comportamentului actual (promovarea fricii nu e ostrategie de
succes)- comunica beneficiile care rezulta din adoptarea unui
anumit comportament concordant si decurgand din motivele, nevoile
si valorile audientei tintaCE POATE FACE COMUNICAREA PTR PROMOVAREA
SANATATII- sa creasca cunostintele si constientizarea publicului
despre o pb de sanatate si desore solutiile la aceasta problema- sa
influenteze perceptiile, cedintele si atitudinile ce pot duce la
schimbarea normelor sociale- sa determine actiuni in sensul indicat
de campanie- sa ilustreze comportamentele sanatoase- sa reconfirme
cunostinte, atitudini sau comportamente- sa promoveze o pozitie
privitoare la o probleme de sanatate- sa duca la cresterea
sprijinului pentru un serviciu de sanatate- sa duca la contestarea
unor mituri sau concepte gresite- sa inatareasca relatiile intre
organizatii- in combinare cu alte stategii, sa invinga o bariera
sistemica in calea accesului la ingrijiri
-
CE NU POATE SA FACA COMUNICAREA :- sa compenseze serviciile
medicale inadecvate sau lipsa acestora- sa produca o schimbare
sustinuta a comportamentelor legate de sanatate in absenta unui
program larg de schimbare care sa includa componente ale
serviciilor de sanatate, tehnologiei, politicilor sau a normelorLA
CE NIVEL ACTIONEAZA COMUNICAREA:- individual- de grup- organizatii-
comunitati, intreaga sociatateETAPELE DEZVOLTARII UNEI CAMPANII DE
PROMOVARE A SANATATII1. Planificarea si dezvoltarea strategiei:-
evaluarea problemei de sanatate si identificarea posibilelor
solutii-definirea obiectivelor comunicarii- definirea si
intelegerea publicului tinta- explorarea contextului, canalelor si
activitatilor celor mai potrivite ptr a atinge auduenta tinta-
identificarea potentialilor parteneri si dezvoltarea planurilor de
parteneriat- dezvoltarea unei strategii de comunicare ptr fiecare
audienta tinta si creionarea planului de comunicare2. Dezvoltarea
si pretestarea conceptelor, mesajelor si materialelor3.
Implementarea programului4. evaluarea eficientei si operarea de
ajustari
-
CAMPANII DE PROMOVARE A SANATATII IN ROMANIA
- 1. Campaniile de promovare a folosirii prezervativului ca
metoda de prevenire a infectiilor HIV si a infectiilor transmise
sexual- 2. Campaniile pentru promovarea consumului de sare iodata-
3. Campaniile de promovare a alaptarii- 4. Campaniile de prevenire
si combatere a cancerului de san
-
PROMOVAREA SANATATII IN SPITALE:Spitalele rol in:- promovarea
sanatatii- prevenirea bolilor- oferirea de servicii de
reabilitareRolul spitalelor in: - educatia pacientului privind
tratamentul- strategie de comunicare eficienta ptr a permite
pacientilor sa aiba rol activ in managementul bolior cronice-
consiliere motivationala
- Deficiente ale organizarii spitalelor:
- organizarea muncii pe baza specialitatilor si nu
inter-profesionalism- existenta unor structuri ierarhice si nu
organizare pe echipe- accent pus pe sectii si nu pe organizatie ca
intreg- organizare si diviziune a proceselor muncii cu norme la
nivel de sectii si nu la nivel de intreg- birocratie in loc de
cultura organizationala- idealism in loc de profesionalism-
Provocari:
- demografice: imbatranirea populatiei prin cresterea sperantei
de viata si scaderea natalitatii lipsa unei retele de asistenta
sociala ptr batrani, cresterea nr de familii monoparentale, nr
redus de servicii psihosociale si de ingrijiri din afara
spitalelormentinerea mitului de rol social al spitalelor de
acuti
-
- Cresterea nr de boli cronice odata cu bunastarea economica si
controlul bolior transmisibile+ folosirea tehnologiilor moderne de
catre specialisti- cresterea nevoii de individualizare a
serviciilor in fata pretentiilor tot mai mari ale pacientilor,
abord democratic cerut de pacienti si personal al organizarii
spitalelor- drepturile pacientilor- politicile de gen: femeile
domina nr domeniul ingrijirilor dar nu si al ierarhiilor-
politicile de finantare ce tind sa stopeze cheltuielile- nevoia
unui sistem de sanatate cu un grad mai mare de integrare a
serviciilor de sanatate; spitalele sunt prost integrate in
sistem
ELEMENTE DE PROMOVARE A SANATATII IN SPITALE:
- promovarea renuntarii la fumat inainte de operatii- evaluarea
factorilor de risc la niv fiecarui pacient- informarea pacientilor
asupra nevoilor si posibilitatilor rezultate din noua lor conditie
de pacient- satisfacerea nevoilor pacientilor in ceea ce priveste
informatiile asupra afectiunii pe care o au- informarea pacientilor
despre afectiunile uzuale sau cronice care sunt mai des tratate in
spitale- discutii cu pacientii despre stresul produs de spitalizare
si depasirea acestuia- realizarea legaturii intre nivelul primar,
secundar si tertiar de ingrijiri ptr oferirea de ingrijiri pe
termen lung si continue- rezolvarea nevoilor speciale ale
personalului din domeniul sanatatii
-
ARGUMENTE PTR INTRODUCEREA SISTEMULUI DE PROMOVARE A SANATATII
IN SPITALE:- spitalele detin un rol central in sistemul de
sanatate- sunt institutii prin care trece un nr mare de oameni-
reprezinta un loc de expunere la diferite toxice, agenti chimici si
infectiosi, stres ptr pacienti si personal- produc o mare cantitate
de deseuri poluare- ofera o gama larga de servici diagnostoce si
terapeutice in boli acute si cronice se orienteaza cu precadere
asupra bolii si nu a sanatatii-au avut pana acum un rol marginal in
promovarea sanatatii in ciuda potantialului enorm
STANDARDE IN PROMOVAREA SANATATII IN SPITALE
-1. sa aiba o reglemantare scrisa ptr promovarea
sanatatii(PS)-2. descrie obligatiile organizatiei de a asigura
evalaurea nevoilor pacientilor ptr PS13. organizatia trebuie sa
ofere pacientilor informatii asupra factorilor semnificativi
referitori la boala lor si la interventiile de PS; interventiile de
PS trebuie stabilite ptr toate etapele si circuitele parcurse de
pacienti-4. managementul are responsabilitatea de a stabili
conditiile ptr dezvoltarea spitalului ca loc de munca sanatos- 5.
continuitate si colaborare a spitalului cu alte sectoare ale
serviciilor de sanatate si alte institutii
-
3 perspective ale activitatii spitalelor:- clinica:internare,
evaluare si plan diagnostic, tratament, ingrijiri, recuperare, PS,
evaluare postinterventie, externare- perspectiva pacientului:
informare/comunicare, coordonare, continuitate, drepturi,
siguranta-perspectiva spiatalului si structura acestuia:
conducerea, planificarea, managementul informatiei, calitate,
integrarea cu alti prestatori, politica de personal, calificarea
profesionala a personalului, cultura institutionala,
infrastructura, tehnologia
-
TIPURI DE PROGRAME
- Cresterea interesului pentru partea preventiva a medicinei in
ultimii 20 de ani (odata cu tranzitia cauzelor mortalitatii de la
bolile acute la bolile cronice)- Un bun control asupra factorilor
de risc comportamentali ar putea preveni:- 40-70% din decesele
premature- 1/3 din dizabilitatile acute- 2/3 din dizabilitatile
cronice- in conditiile globalizari programele de sanatate elaborate
in unele tari pot fi preluate si adaptate si in alte tari
ALCOOLUL A TREIA PROBLEMA DE SANATATE
- Alcoolul = substanta de abuz cea mai larg disponibila si cea
mai acceptaqbila dpdv cultural- OMS: in Europa alcoolul = locul 3
in ierarhia celor mai importanti factori de risc pentru decesele
premature si imbolnaviri evitabile.- in categoria drogurilor
sedative, alaturi de hipnotice si tranchilizante- factor de risc
mai important decat hipercolesterolemia si obezitatea, de 3 ori mai
important decat diabetul si de 5 ori mai important decat astmul.- 1
din 10 imbolnaviri si decese premature din Europa e datorata
alcoolului- produsele pe baza de alcool dau 9% din totalitatea
bolilor.- consumul de alcool duce la accidente, violenta si reduce
speranta de viata. -consumul de alcool a crescut ca volum si
frecventa- a scazut varsta debutului pentru baut.
-
Indicatori importanti pentru situatia actuala a consumului de
alcool:- media consumului de alcool- incidenta cirozei- Cauzele
cresterii consumului de alcool:- cresterea productiei si
diversitatii bauturilor alcoolice- disponibilitatea si
accesabilitatea larga- perceptia culturala de ingredient festiv al
alcoolului- cresterea nivelului de trai, a venitului pe cap de
locuitor- promovarea sa drept scop recreational, de liant social-
modelele (parintii, profesori, staruri, sportivi)- traditia
consumului: bere in Danemarca, vin in Franta, Romania- OMS:
consumul incepe in adolescenta si la debutul varstei adulte,
consecintele patologice aparand dupa mai multi ani;- adolescentii
nu sunt consumatori cronici, ci fac excese ocazionala- dependenta
de alcool se instaleaza dupa ami multi ani: majoritatea persoanelor
care solicita asistenyta medicala au peste 30 ani- Masuri menite sa
reduca si sa previna consumul de alcool in anii 90 in Europa:1.
sanatate pentru toti2.politica europeana in privinta alcoolului3.
Acordul european referitor la alcool4. In 2001, toate tarile UE au
adoptat declaratia: tinerii si alcoolul consumul de alcool la nivel
international reprezinta o problema de sanatate publica
-
Obiectivele European Alcohol Action Plan:- informarea si
educarea populatiei si sprijiirea politicilor de sanatate publica
referitoare la prevenirea si reducerea consumului de alcool-
reducerea riscurilor celorlalate probleme legate de consumul de
alcool, ce pot afecta familia, locul de munca si comunitatea-
reducerea accidentelor, violentei, abuzului copiilor, neglijarea si
crizele familiale legate de consumul de alcool- asigurarea unor
servicii specializate accesibile si eficiente ptr persoanele
dependente de consumul de alcool- protejarea copiilor, tinerilor si
a celor care au hotarat sa nu consume bauturi alcoolice
- Acordul european referitor la alcool:Principii etice:- toti
oamenii au dreptul sa fie protejati in familie, la locul de munca,
in comunitate de efectele negative ale consumului de alcool
(accidente, violenta domestica)- inca din copilarie oamenii au
dreptul la cunostinte valide despre consecintele consumului de
alcool- toti copiii si adolescentii au dreptul sa creasca intr-un
mediu protejat de efectele daunatoare ale alcoolului- toti cei ce
abuzeaza de alcool , ca si familiile lor au dreptul la ingrijire si
tratament- toti oamenii care nu doresc sau nu pot consuma alcool au
dreptul sa fie protejati, sa nu fie supusi presiunii de a consuma
alcool.
-
Strategiile de actiune anti alcool:- informarea populatiei
asupra consecintelor consumului de alcool asupra sanatatii ,
familiei si societatii- incurajarea acelor medii de lucru publice
si private ferite de consecintele consumului de alcool- formulare
unor legi cu privire la condusul sub influenta bauturilor
alcoolice- controlul accesibilitatii tinerilor la bauturile
alcoolice si influentarea politicii pretului- controlul strict al
publicitatii cu privire la bauturile alcoolice, nicio forma de
publicitate sa nu se adreseze minorilor- asigurarea accesului la
tratament si servicii de reabilitare a acelora care au abuzat de
alcool-responsabiliatea etica si legala a celor care sunt implicati
in marketingul bauturilor alcoolice; masuri impotriva productiei si
vanzarii ilicite ale bauturilor alcoolice, pentru asigurarea
calitatii- antrenarea profesionistilor din domeniul medical pe
probleme de consum de alcool- sprijinirea organizatiilor care
promoveaza un stil d viata sanatos- formularea unor programe de
prevenire a consumului de alcool, monitorizarea si evaluarea
lor
Directivele UE 3 aspecte:
- taxele pe alcool- publicitatea la alcool- libera circulatie a
produselor alcoolice
-
Politicile referitoare la alcool directii:- legislatia
privitoare la condusul in stare de ebrietate (alcoolemie,
alcoolmetrie)- accesibilitatea la alcool (monopol, licente de
import-export, restrictii de vanzare ca varsta, orar de vanzare)-
publicitatea la alcool- influentarea cererii si a modalitatii de
consum- tratamentul celor care abuzeaza de alcool- consilierea
psihologica a acelor afectati colateral - In Romania:- noua lege a
circulatiei rutiere stabileste limita alcoolemiei de la 1 la 0,8,
dicolo de care apare raspunderea penala- Conf OUG nr 109/1999- taxa
asupra activitatilor daunatoare sanatatii intre care si alcoolul,
taxe varsate in Fondul special ptr sanatate publica- marirea
taxelor ce se regaseste in pretul crescut al bauturilor alcoolice-
amnezi crescute ptr cei ce vand alcool minorilor sau persoanelor in
stare de ebrietate- scarea limitei alcoolemiei admise de la 0,8 la
0,5- intensificarea testarilor alcoolmetrice in sp in week end si
in sarbatorile legale- utilizarea banilor proveniti din taxele pe
alcool ptr finantarea unor activitati de educatie ptr sanatate
-
STRESUL- boala secolului XX-1998 - OMS: stresul din viata
profesionala si din viata personala sunt factorii determinanti ai
unei sanatati publice- Cand ne simtim amenentati, corpul da un
raspuns fizic si biochimic: adrenalina, alti hormoni, colesterolul
si acizii grasi sunt aruncati in sange, facem tahicardie,
transpiram mai mult, muschii e tensioneaza, respiram accelerat si
superficial; stresul cronic promoveaza ateroscleroza, cu risc
crescut ptr bolile cardiovasculare. - Incapacitatea de a ne
manifesta frustrarea si furia, neputinta de a schimba situatia sau
de a o parasi = indicator al bolior cardiace- stresul cronic in
locurile de munca in care:- angajatii nu au control asupra
diferitelor situatii- au cerinte coplesitoare- nu intrevad niciun
semn de usurare- Rezulta: boli coronariene, dureri de spate,
migrene, dureri abdominale, variate probleme psihice, influenta
asupra sistemului imunitar (cresterea frecventei infectiilor virale
la oamenii stresati)- Principalele probleme de sanatate
identificate ca fiind in mare masura datorate strssului:- astmul
bronsic- psoriazisul-ulcerul gastroduodenal- sdr colonului
iritabil- problemele sexuale- depresiile- consumul de alcool,
droguri sau abuzul de medicamente
-
Pe termen lung:- diabetul zaharat- bolile cardiovasculare-
incidenta crescuta a cancerului mamar la femei- slabirea sistemului
imunitar- Consecintele stresului profesional: asigurarile de
sanatate, pierderea unor zile de lucru, accidentele- fiecare
angajat care sufera de o boala cauzata de stres absenteaza in medie
16 zile lucratoare pe an- in conditiile globalizarii bolile
cardiovasculare si depresiile (uneori cu tendinte suicidare) =
problema de sanatate majora - Stresul are impact asupra vietii
personale si sociale- rezistenta la stres e diferita si depinde de
capacitatea de adaptare a persoanei- prevenirea si terapia
stresului in organizatii
-
OBEZITATEA
- epidemie a civilizatiei moderne
- obezitatea face mai multe victime decat fumatul- frecventa si
la copii: educatia parintilor in ceea ce priveste alimentatia si
miscarea + tratamentele ce controleaza greutatea si chirurgia de
tip by pass gastric- in unele tari a doua cauza a mortalitatii- In
Romania rata obezitatii = 25% ; 50% din romani sunt supraponderali-
factor de risc ptr sanatate: boli cardiovasculare, diabet, cancer-
In UK programul: 5 bucati de legume sau fructe/zi