Project area

LIFE05 NAT/RO/000158

Salvand V.u.r din Transilvania

De ce tocmai Cicârdul?Harta climatica Regiunile biogeografice

Zone si etaje de vegetatie

Harta climatica

Podişul Târnavelor

Altitudinile scad de la est la vest:la contactul cu Subcarpaţii cele mai înalte dealuri depăşind 800 m, în timp ce în extremitatea vestică, altitudinea culmilor scade până la 250 – 300 m.

Văile sunt largi, în general lipsite de terase sau cu terase foarte fragmentate, cu lunca largă şi netedă, favorabolă culturilor agricole.

Larga deschidere spre sud-vest (Mureş, Târnave) favorizează pătrunerea maselor de aer cald, ceea ce se reflectă în valoarea temperaturii medii anuale: 9ºC în Podişul Secaşelor, acestea scăzând apoi progresiv spre est, ajungând la 7 - 8ºC la contactul cu unitatea montană din est (Munţii Perşani). Temperaturile lunii celei mai reci (ianuarie) sunt cuprinse între –2 şi -4ºC, valorile cele mai scăzute înregistrându-se pe fundul văilor datorită inversiunilor termice care afectează unitatea în sezonul rece. Luna iulie este cea mai caldă, valorile medii crescând de la est (17ºC) la vest (20ºC).

Precipitaţiile prezintă o regionare evidentă, depărtarea de Culoarul Mureşului (unde se resimte influenţa foehn-ului) şi apropierea de zona montană din est determinând o creştere a cantităţii medii anuale de la 515 mm/an în Podişul Secaşelor (Geografia României, 1987), la peste 900 mm în extremitatea estică.

În Dealurile Târnavei Mici şi Podişul Secaşelor, vegetaţia de pădure este formată din cvercinee (Quercus robur) în amestec cu carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), ulm, tei, jugastru, cireş sălbatic (Pop, 2000). Podişul Hârtibaciului se înscrie etajului gorunului (Quercus petraea), jumătatea estică a acestuia, mai înaltă fiind domeniul fagului (Fagus sylvatica). În sudul unităţii foarte răspândit este stejarul pedunculat (Quercus robur). Pajiştile sunt dominate de asociaţii xerofile edificate de Festuca rupicola, Carex humilis, Stipa lessingiana, S. pulcherrima, Salvia nutans, Echium rubrum.

Solurile predominante sunt cele din clasa cambisolurilor, pe versanţii cu substrat marnos formându-se pseudorendzine, în timp ce luncile sunt domeniul solurilor aluviale şi acelor hidromorfe. Pe terasele mai mari, cu condiţii pedogenetice favorabile s-au format diferite tipuri de cernoziom (Raboca, 1995).

Zona Cicârd

Dupa cel de-al 2-lea RM, satula fost aproape complet mutat la Ciuguzel

In lunca si pe versantul cu expozitie sudica a fost vatra satului

In jurul anilor 1970, in urma unor inundatii importante, pe cele 2 vai au fost sapate canale de drenaj, care au modificat distributia pe verticala a stratului de apa freatica

Situl N2000 “Pajiştile lui Suciu”Ocupă o suprafaţă de aproximativ 367 ha

Proiectul Life se desfăşoară pe o suprafaţă de aproximativ 100 ha

FAUNA DE NEVERTEBRATENu a fost studiata decat in mica masura; au fost intreprinse cateva actiuni de colectare a lepidopterelor (fluturi) si au fost descoperite un numar de 338 de specii, apartinand la 27 de familii. Dintre acestea:

foarte comune 15

comune/ foarte comune 6

comune 59

rare/comune 104

rare 141

foarte rare 13

TOTAL SPECII 338

TOTAL FAMILII 27

Dupa cum se poate observa din tabel, aproape jumatate (45%) sunt specii rare, iar 30.7% sunt rare/comune.

Biodiversitatea lepidopterofaunei necesita studii mult mai aprofundate

Specia Autorul Frecv Observatii

Ethmia terminella T. Fletcher, 1938 f.r  

Depressaria marcella Rebel, 1901 f.r  

Episcythris triangulella (Ragonot, 1874) f.rfoarte rar, traieste mai mult in sudul Europei si in nordul Africii

Metalampra cinnamomea (Zeller, 1839) f.r  

Batia lambdella (Donovan, 1793) f.r  

Aristotelia subericinella (Duponchel, 1843) f.r  

Metzneria ehikeella Gozmâny, 1954 f.rTraieste pe Centaurea scabiosa

Syncopacma incognitana Gozmâny, 1957 f.r  

Nothris lemniscella (Zeller, 1839) f.r  

Cochylimorpha fucatana (Snellen, 1883) f.r specie asiatica

Cochylidia heydeniana (Herrich-Schăffer, 1851)

f.r  

Dioryctria abietella

(Denis & Schiffermuller], 1775)

f.r  

Crambus perlella (Scopoli, 1763) f.r  

Specii FOARTE RARE de lepidoptere (fluturi)

Metzneria ehikeella

Depressaria marcella

Cochylidia heydeniana

Metzneria ehikeella

Metalampra cinnamomea

Ethmia terminella

Crambus perlella

Cochylimorpha fucatana

Metalampra cinnamomea

Dioryctria abietella

Nothris lemniscella

Este important ca aceste specii să nu dispară; ele îşi depun ouăle pe diferite specii de plante;de accea, pajiştile şi stufărişurile nu trebuiesc arse

Alte lepidoptere din zona Cicârd

Aspecte din colectarile de noapte pentru studiul lepidopterelor

Referitor la celelalte grupe de nevertebrate, nu au fost până în prezent efectuate studii.

Calugarita Roi de albine Gandaci de balegar

Sunt necesare cercetări amănunţite asupra faunei de nevertebrate, întrucat această zonă poate adăposti mai multe elemente stepice dispărute în alte locuri.

FAUNA DE VERTEBRATE

Amfibienii si Reptilele (Herpetofauna)Studiile efectuate in ultimii ani au relevat existenta in aceasta zona a 14 specii, conform tabelului:

Nr Specia Directiva HabitateLegislatia Romaneasca (Ordonanta 57/2007)

  AMFIBIENI    

1 Triturus cristatus cristatus Laur., 1768 Anexele II si IV Anexele III si IV A

2 Triturus vulgaris ampelensis Fuhn, 1950   Anexele III si IV A

3 Bombina bombina (L.) 1761 Anexele II si IV Anexele III si IV A

4 Bombina variegata variegata (L.) 1758 Anexele II si IV Anexele III si IV A

5 Bufo viridis viridis Laur., 1768 Anexa IV Anexele III si IV A

6 Pelobates fuscus fuscus (Laur.) 1768 Anexa IV Anexele III si IV A

7 Hyla arborea arborea (L.) 1758 Anexa IV Anexa IV A

8 Rana ridibunda ridibunda Pall., 1771    

9 Rana dalmatina Bonaparte, 1840 Anexa IV Anexa IV A

  REPTILE    

1 Lacerta viridis (Laur.) 1768 Anexa IV Anexa IV A

2 Lacerta agilis L., 1758 Anexa IV Anexa IV A

3 Natrix natrix natrix (L.) 1758

4 Coronella austriaca austriaca Laur., 1768 Anexa IV Anexa IV A

5 Vipera ursinii rakosiensis (Bonaparte) 1835 * Anexele II si IV Anexele III si IV A

Dintre acestea, aproape 80% sunt strict ocrotite pe plan european, prin Directiva HABITATE (DH) iar aproape 30% necesita instituirea unor arii speciale de protectie.

LegislatieNumar specii

procent

Total specii 14 100%

Anexa II DH 4 28.57%

Anexa IV DH 11 78.57%

Anexele II si IV DH 4 28.57%

Anexa III Ord.57 7 50%

Anexa IV A Ord. 57 12 85.71%

Anexele III si IV A Ord. 57 7 50%

Doar două specii din 14 nu au regim de protecţie:

Broasca de lac (Pelophylax ridibundus)

Şarpele de casă(Natrix natrix)

Triton cu creasta mascul(Triturus cristatus)

Triton cu creasta femela(Triturus cristatus)

Triton comun mascul(Triturus vulgaris)

Triton comun mascul si femela(Triturus vulgaris)

Specii de amfibieni strict protejaţi:Tritonii (viţelari, sălămâzdre de apă)

Unde trăiesc tritonii:

Ce trebuie să ştim despre tritoni:-Sunt specii acvatice-Se hrănesc cu nevertebrate sau cu larve de dimensiuni mici de vertebrate-Se reproduc prin ouă-Dezvoltarea larvelor are loc în mediul acvatic-Adulţii pot să devină tereştri şi nocturni in caz că balta seacă sau dispare hrana-Tegumentul lor conţine toxine+Din cauza distrugerii habitatelor sunt pe cale de dispariţie

Buhaiul de baltă cu burtă roşie (Bombina bombina)

Habitatul unde traieste Mascul cantand

Comportament de aparareComportament de aparare Femelă adultăMascul adult

Buhaiul de baltă cu burtă galbenă (Bombina variegata)

Ouă Juvenil

Femelă adultăMascul adult

Ce trebuie să ştim despre buhaii de baltă:-Sunt specii diurne şi acvatice

-Se hrănesc cu nevertebrate sau cu larve de dimensiuni mici de vertebrate, în majoritate din mediul terestru, dar şi din mediul acvatic

-Se reproduc prin ouă, pe care le depun în grupuri mici, pe plantele acvatice

-Pot să depună ouă de mai multe ori în timpul verii, de obicei după o ploi importante, când se formează bălţi temporare mai mari

-Dezvoltarea larvelor are loc în mediul acvatic

-Adulţii pot să migreze spre alte habitate, în cazul în care bălţile în care locuiau dispar

-Tegumentul lor conţine toxine puternice (este indicat să-ţi speli mâinile după ce-ai manevrat o broscuţă, şi să nu pui mâna la ochi)

+Din cauza distrugerii habitatelor sunt pe cale de dispariţie în toată Europa; în România, situaţia nu este atât de dramatică

Între cele două specii de buhai de baltă au loc hibridizări, astfel ca pot fi întâlniţi hibrizi

Cicârdul este una din puţinele zone unde pot fi găsite ambele specii parentale, precum şi hibrizi, pe o suprafaţă extrem de restrânsă

Broasca râioasă verde (Bufo viridis)

Ce trebuie să ştim despre broasca râioasă verde:-Este o specie terestră şi nocturnă, termofilă-Se hrăneşte cu nevertebrate nocturne; este antropizată, poate fi găsită şi ăn localităţi-Se reproduce prin ouă – şiraguri lungi depuse în bălţi primăvara-Dezvoltarea larvelor are loc în mediul acvatic-Tegumentul lor conţine toxine: pielea are aşa numiţii “negi”, de unde şi denumirea de broască râioasă; aceşti negi produc toxine, şi nu au nimic cu râia+Din cauza distrugerii habitatelor este pe cale de dispariţie

Pereche în amplexusFemelă

-În zona Cicârd a fost descoperită abia în primăvara anului 2008-La picioarele posterioare are dispozitive speciale cu care sapă în sol; pe timpul zilei stă îngropată în sol--Are pupila verticală, spre deosebire de broasca râioasă verde, care are pupila orizontală-Se hrăneşte cu nevertebrate nocturne; este antropizată, poate fi găsită şi în localităţi-Se reproduce prin ouă – şiraguri scurte, groase şi spiralate, depuse în bălţi primăvara-Dezvoltarea larvelor are loc în mediul acvatic-Tegumentul lor conţine toxine, dar nu atât de importante ca acelea ce broască râioasă; acestea au miros de usturoi+Din cauza distrugerii habitatelor este pe cale de dispariţie

Broasca de pământ brună (Pelobates fuscus)

Ce trebuie să ştim despre broasca de pământ brună:

-Este o specie terestră, strict nocturnă; din această cauză se ştiu puţine lucruri despre obiceiurile ei

Pontă de Pelobates fuscus Mormoloc gigant – Pelobates fuscus

Mascul în perioada de reproducereMascul în perioada de reproducere

Ce trebuie să ştim despre brotăcel:

-Este o specie arboricolă, diurnă, termofilă

-Se hrăneşte cu nevertebrate, în special insecte şi larvele lor

-Se reproduce prin ouă – grupuri sferice, mici, depuse în bălţi primăvara

-Dezvoltarea larvelor are loc în mediul acvatic

-Tegumentul lor conţine puţine toxine

+Din cauza distrugerii habitatelor este pe cale de dispariţie

Brotăcelul (Hyla arborea)

Pereche în amplexus

Mascul – se oservă sacul vocal pliatMascul cântând în timpul nopţii

Femelă

Broasca brună de pădure (Rana dalmatina)

Ce trebuie să ştim despre broasca brună de pădure:

-Este o specie terestră, diurnă dar şi nocturnă, termofilă

-Se hrăneşte cu multe specii de nevertebrate; -Este întâlnită prin pajişti, fâneţe, păduri, livezi, etc.-Se reproduce prin ouă – grămezi globuloase mari, ataşate de un fir de iarba în apă-Dezvoltarea larvelor are loc în mediul acvatic-Tegumentul lor conţine foarte puţine toxine+Specia, alături de ruda ei apropiată din zonele montane, este ucisă în masă şi consumată de către localnici, astfel că a devenit destul de rară, fiind pusă sub regim de protecţie.

No comments.......

Ce trebuie să ştim despre guşter:

-Este o specie termofilă, fiind observată de la câmpie până la aproximativ 700 m altitudine-Masculul se deosebeşte de femelă prin guşa de un albastru intens şi prin porii femurali mai dezvoltaţi-Preferă pante cu expoziţie sudică, acoperite cu ierburi, tufişuri şi stâncarii

-Se hrăneşte cu multe specii de nevertebrate; -Nu are dinţi, ci un fel de zimţi care ajuta la imobilizarea prăzi; are fălci puternice cu care pot sfărma exoscheletul insectelor cu care se hrăneşte-Nu este veninos, nu este agresiv, ci dimpotrivă este foarte fricos, ascunzându-se în adăpost la cel mai mic pericol; este extrem de rapid şi greu de prins-Dacă se află în pericol, îşi poate rupe singur coada, lăsând-o duşmanului

Specii de reptile strict protejate:

Guşterul (Lacerta viridis)

-Specia este destul de rară, în ultimii zeci de ani populaţiile s-au redus din cauza distrugerii habitatelor (locurilor unde trăieşte această specie)

Şopârla de câmp (Lacerta agilis)

-Nu este termofilă, ci preferă pajiştile mai umede; de asemenea, habitatul ei nu trebuie neapărat să aibă tufişuri sau stâncării-Masculul are capul mai mare şi este colorat diferit de femelă: de obicei el este verde dorsal, pe când ea este maronieş pot să apară uneori indivizi cărămizii pe spate-Se hrăneşte cu multe specii de nevertebrate; -Nu are dinţi, ci un fel de zimţi care ajuta la imobilizarea prăzi; are fălci puternice cu care pot sfărma exoscheletul insectelor cu care se hrăneşte-Nu este veninos, nu este agresiv, ci dimpotrivă este foarte fricos, ascunzându-se în adăpost la cel mai mic pericol

+Specia este destul de rară, în ultimii zeci de ani populaţiile s-au redus din cauza distrugerii habitatelor

Ce trebuie să ştim despre şopârla de câmp:

-Este o specie destul de răspândită în ţara noastră, de la câmpie până în zona de munte, la 1400 m

Şarpele de alun (Coronella austriaca)

Ce trebuie să ştim despre şarpele de alun

-Preferă pantele sudice cu stancarii sau grohotişuri-Cele două sexe nu diferă ca şi colorit sau dimensiuni-Se hrăneşte cu şopârle, dar şi cu rozătoare de talie mică;

-Are dinţi mici, ascuţiţi; uneori muşcă dacă este prins; muşcătura lui nu are urmări, întrucât NU ESTE SPECIE VENINOASĂ,

-Este destul de greu de observat, întrucât se mişcă destul de încet, iar atunci când se apropie vreun duşman, preferă sa stea nemişcat, fiind protejat de culorile lui asemănătoare cu substratul.

+Specia este destul de rară, în ultimii zeci de ani populaţiile s-au redus din cauza distrugerii habitatelor

-Este destul de termofilă, răspândită de obicei doar în zone unde există populaţii abundente de şopârle;

Vipera de fâneaţă (Vipera ursinii)

Este singura specie de vipere care trăieşte în ţinuturi stepice

-În trecut a fost mult mai răspândită, însă din cauza agriculturii, a cultivării terenurilor din ţinuturile de câmpie, specia a fost aproape exterminată, supravieţuind doar în populaţii mici-Preferă locurile deschise, plane, sau pante domoale de pe versanţii cu expoziţie sudică-Masculul este puţin mai ănchis la culoare decât femela-Se hrăneşte greieri, cosaşi, pui de şopârle, şoareci

-Are 2 colţi veninoşi; uneori muşcă dacă este prinsă; muşcătura ei poate avea unele urmări, întrucât este o SPECIE VENINOASĂ; dar nu se poate compara deloc cu muşcătura unei vipere cu corn, sau a unei vipere comune (care trăieşte la munte), care sunt cu mult mai veninoase decât vipera de fâneaţă-Explicaţia: celelalte 2 specii de vipere se hrănesc în special cu şoareci, pe când vipera de fâneaţă se hrăneşte în special cu greieri.

-Este destul de greu de observat, întrucât se confundă destul de uşor cu substratul-Nu este agresivă, preferă să fugă şi să se retragă în cel mai apropiat adăpost

+Specia este rară, în ultimii zeci de ani populaţiile s-au redus din cauza distrugerii habitatelor

Pui de câteva luni

Adult mascul Adult femelă Adult femelă înainte de năpârlire

Pui de câteva luni

Muşcătura viperei de fâneaţă NU ESTE PERICULOASĂ, putând fi comparată cu muşcătura unei viespi

Mână muşcată de viperă

Păsările (Ornitofauna)

Nr. Specia Ordinul TypeOrdonanta 57_2007

Anexa III Anexa IV B

1 Anthus campestris Passeriformes cuibăreşte Annex III  

2 Aquila chrysaetos Falconiformes cuibăreşte Annex III  

3 Buteo rufinus Falconiformes posibil să cuibărească Annex III  

4 Ciconia ciconia Ciconiiformes cuibăreşte Annex III  

5 Circaetus gallicus Falconiformes posibil să cuibărească Annex III  

6 Circus aeruginosus Falconiformes cuibăreşte Annex III  

7 Dendrocopus syriacus Piciformes cuibăreşte Annex III  

8 Emberiza hortulana Passeriformes cuibăreşte Annex III  

9 Ixobrychus minutus Ciconiiformes cuibăreşte Annex III  

10 Lanius collurio Passeriformes cuibăreşte Annex III  

11 Lanius minor Passeriformes cuibăreşte Annex III  

Ornitofauna este bogată, în pofida aparentei sărăcii a habitatelor. Au fost observate până în prezent 69 de specii de păsări, dintre care 58 cuibăresc, iar alte 6 specii este posibl să cuibărească. Doar 4 specii vin in zonă doar pentru a se hrăni.

Dintre toate aceste specii, 11 sunt trecute în anexa III a Ordonanţei 57/2007

Alte 14 specii sunt strict protejate de Ordonanţa 57/2007, Anexa IVB

Nr.Specia Ordinul Type

Ordonanta 57_2007

Anexa III Annex IV B

1 Aegithalos caudatus Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B

2 Athene noctua Strigiformes Cuibăreşte   Anexa IV B

3 Coccothraustes coccothraustes Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B

4 Corvus corax Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B

5 Erithacus rubecula Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B

6 Falco subbuteo Falconiformes Probabil cuibăreşte   Anexa IV B

7 Falco tinunculus Falconiformes Cuibăreşte   Anexa IV B

8 Jynx torquilla Piciformes Cuibăreşte   Anexa IV B

9 Locustella luscinioides Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B

10 Merops apiaster Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B

11 Motacila alba Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B

12 Oriolus oriolus Passeriformes Cuibăreşte   Anexa IV B

13 Pernis apivorus Falconiformes Probabil cuibăreşte   Anexa IV B

14 Upupa epops Coraciiformes Cuibăreşte   Anexa IV B

Acvila de stancă (Aquilla chrysaetos)

Şerparul (Circaetus gallicus)

Cicârdul este loc de hrănire pentru perechea de acvile care cuibareste in Cheile Poiana Aiudului

În apropierea Cicârdului, în zona Doptăului, cuibăreşte o pereche de şerpari, care se hrănesc cu specii de reptile din zonă

Specii strict protejate

Şorecarul mare (Buteo buteo)

Eretele de stuf(Circus aeruginosus)

Este destul de răspândit în zonă, consumând o mulţime de şoareci şi alte rozătoare

Este o apariţie rară, întâlnit doar în apropierea tăului de la nord de localitatea Biia; se hrăneşte cu rozătoare mici, insecte şi păsărele

Sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor)

Specie foarte rară în Europa; Romania deţine aproximativ 97% din populaţia europeană de Lanius minor . APIA acorda plăţi compensatorii pentru această specie (!!)

Fâsa de câmpBarza

Ciocaănitoarea de grădină

Presura de grădinăPresura de grădină

Alte specii protejate

Stârcul piticStârcul pitic

Sfrânciocul roşietic mascul Sfrânciocul roşietic femelă

Din cele 12 specii observate până în prezent în zona Cicârd, una este listată în Anexa III a Ord. 57/2007, necesitând desemnarea unor arii speciale pentru conservare. Alte 3 specii sunt strict protejate (Anexa IV A a Ord. 57/2007) şi una este trecută în Anexa IV B a Ord. 57/2007, deci este strict protejată la nivel naţional.

Mamiferele

Nr. Specia Grupul(Ordonanţa 57_2007)

Anexa III Anexa IV A Anexa IV B

1 Sus scrofa Artiodactyla      

2 Capreolus capreolus Artiodactyla      

3 Sorex sp. Insectivora      

4 Erinaceus concolor Insectivora      

5 Talpa europaea Insectivora      

6 Lepus europaeus Lagomorpha      

7 Muscardinus avellanarius Rodentia   Anexa IV A  

8 Spalax leucodon Rodentia     Anexa IV B

9 Cricetus cricetus Rodentia   Anexa IV A  

10 Meles meles Carnivora      

11 Vulpes vulpes Carnivora      

12 Canis lupus Carnivora Anexa III Anexa IV A  

Pârşul de alun (Muscardinus avellanarius)

Orbetele (Spalax leucodon? sau graecus?)

Hârciogul (Cricetus cricetus)

Lupul (Canis lupus)

Căprioara (Capreolus capreolus)Bursucul (Meles meles)

Mistreţul (Sus scrofa) Vulpea (Vulpes vulpes)

• Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina

•sărături •semisărături

Sărăturile

•răspândite de-a lungul canalului spre Ocnişoara.

Salicornia europea (brâncă)

Statice gmelinii

Plantago cornuti (pătlagină)

Semisărături cu Festuca pseudovina

Ocupă suprafeţele plane cu lăţime variabilă, cuprinsă între piciorul versantului şi canal.

Semisărături cu Festuca pseudovina

Asociaţia edificatoare a habitatului este Achilleo-Festucetum pseudovinae. Specia dominantă este Festuca pseudovina, însă uneori apare specia codominantă Artemisia pontica

Scorzonera cana

2. Tufărişuri ponto-panonice de porumbar şi păducel

Aceste tufărişuri se află în perimertul studiat sub forma unor pâlcuri cu întindere relativ mică, de-a lungul unor drumuri, garduri sau în unele pajişti neîngrijite.

Asociaţia edificatoare este Pruno spinosae-Crataegetum, în a cărei fitocenoze predomină Prunus spinosa.

Habitatul are valoare conservativă moderată, însă reprezintă spaţii de viaţă şi de refugiu pentru numeroase specii de animale nevertebrate şi vertebrate.

Prunus spinosa (porumbarul)

Aspect cu margine de tufăriş şi Genista tinctoria (drobiţă)

Tufăriş de porumbar şi păducel cu jaleş de câmp (Salvia nemorosa)

Salvia nemorosa

Rubus caesius (murul)

Agrimonia eupatoria (turiţă mare)

Rosa gallica (răsură)

Rosa canina (măcieş)

3. Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic (Amigdalus nana)

Are un areal relativ restrîns datorită presiunii antropice din trecut.

Este răspândit cu precădere pe coama dealurilor, unde specia edificatoare (Amygdalus nana) formează populaţii bine închegate.

Pe unele coaste populaţiile sunt sărăcăcioase, dar cu potenţial mare de refacere, dacă presiunea asupra lor nu se reia.

Amigdalus nana-Eua(cont)-V(migdal pitic)

Amigdalus nana (migdal pitic)

Salvia transsilvanica-R(endemică)

Dictamnus albus Eua(Med;cont)-V/Rfrăsinel

Fragaria viridis

Chamaecytisus albus

Nepeta pannonica

4. Pajişti pontice cu Stipa lessingiana S. pulcherrima şi S. Joannis (colilie)

Stipetele sunt unele din cele mai spectaculoase pajişti, datorită habitusului speciilor edificatoare. Preferă versanţii cu expoziţie sudică.

Asociaţiile edificatoare sunt Stipetum lessingiane, Stipetum pulcherrimae.

În habitatul cercetat predomină adesea Stipetum lessingiane, asociaţie, se pare mai rezistentă la impactul antropo-zoogen.

Stipa joannis are populaţiile cele mai restrânse în acest teritoriu. Valoare conservativă moderată.

Stipetum pulcherrimae

Jurinea mollis

Jurinea mollis ssp. transylvanica (End-Trans.)-R

Jurinea mollis ssp. transylvanica

Salvia nutans

Crambe tatarica (Pont-pan)-V/R(târtan)

Cephalaria uralensis (Pont-Balc)-A,R

Serratula radiata -R

5. Pajişti ponto-panonice cu Festuca valesiaca (păiuş de stepă)

Este habitatul cel mai răspândit în regiunea studiată.

Este frecvent pe coastele însorite cu înclinaţii variate.

Asociaţia edificatoare este Medicagini minimae-Festucetum valesiacae, care adăposteşte uneori specii vegetale rare, periclitate sau endemice pentru flora Transilvaniei sau a României (Allium albidum subsp. albidum (A. flavescens), Pont – R, Cephalaria uralensis, Pont-Balc - A, R, Dictamnus albus, Eua (Med; cont) - V/R, Genista januensis, Alp-Carp-Balc - R Globularia punctata, Med-Euc – R, Haplophyllum suaveolens, Pont-Med ).

Datorită păşunatului neraţional fitocenozele de Festuca valesiaca (păiuşul de stepă) se află într-o stare pronunţată de degradare, pe suprafeţe însemnate, specia edificatoare fiind înlocuită de Botriochloa ischaemum (bărboasa).

Urmări: instalarea unei noi asociaţii, Botriochloetum ischaemi,, a cărei compoziţie floristică este foarte săracă, asociaţia fiind total lipsită de valoare ecologică.

Botriochloa ischaemum(bărboasa)

Adonis vernalis (ruscuţa de primăvară)

Allium albidum ssp. albidum-Pont, R

(hajmă păsărescă)

Cephalaria uralensis-Pont-Balc, A/R

Genista januensisAlp-Carp-Balc, R

Echium rubrum-Pont-pan-R

Globularia punctata-Med-Euc, R

Globularia punctata-Med-Euc, R

Haplophyllum suaveolens-Pont-Med-R

Haplophyllum suaveolens-Pont-Med

Dictamnus albus-Eua(Med)-V/R(frăsinel)

Trinia glauca ssp. glauca

Onobrychis viciifolia

Astragalus onobrychis

Staţiune cu Scutellaria supina

Scutellaria supina-Eua(cont)-R

Scutellaria supina-Eua(cont)-R

Astragalus vesicarius

Euphorbia seguieriana

Onosma arenaria

-Eur(cont)-E

Pajişte mezofilă cu Orchis laxiflora

Veratrum nigrum -Eua(cont)-R, întâlnită atât în pădure cât şi în pajişte.

Vă mulţumesc pentru atenţie !

text si imagini furnizate de Societatea Herpetologica Romana

Proiect co-finantat de Comisia Europeana prin instrumentul financiar LIFE Nature