Proiectul ADER 6.1.2. Eficientizarea valorificarii subproduselor industriale prin dezvoltarea pentru animalele de ferma a unor strategii nutritionale inovative prietenoase fata de animal, om si mediu, componenta a agriculturii durabile Coordonator IBNA Balotesti Partener 1 ECOIND Bucuresti Ministerul Agriculturii si Dezvoltãrii Rurale Finantat de catre: Buget de Stat Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), Plan sectorial pe anii 2015-2018
25
Embed
Proiectul ADER 6.1.2....Proiectul ADER 6.1.2. Eficientizarea valorificarii subproduselor industriale prin dezvoltarea pentru animalele de ferma a unor strategii nutritionale inovative
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Proiectul ADER 6.1.2.
Eficientizarea valorificarii subproduselor
industriale prin dezvoltarea pentru animalele de
ferma a unor strategii nutritionale inovative
prietenoase fata de animal, om si mediu,
componenta a agriculturii durabile
Coordonator IBNA Balotesti
Partener 1 ECOIND Bucuresti
Ministerul Agriculturii si Dezvoltãrii Rurale
Finantat de catre: Buget de
Stat Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale (MADR), Plan sectorial pe anii
2015-2018
Contextul tematicii
Avantajele convertirii
subproduselor din
lanțul alimentar în
hrană pentru speciile
de interes zootehnic
Costul redus
Satisfacerea cerințelor consumatorilor
Trecerea către alte procese, eficienţa
costurilor şi a resurselor
Disponibilitate crescută oriunde, în
concentrații diferite
Regenerabile
Legislație din ce în ce mai strictă
SUBPRODUSELE VEGETALE rezultate din industria alimentara au în componenţa lor
SROTUL DE IN reprezinta produsul rezultat in urma extractiei uleiului.
Raportul omega-6/ omega-3 este subunitar fapt ce face ca inul, in toate formele
sale (semințe, ulei, srot) sa reprezinte o sursa vegetala bogata in acizi grasi
polinesaturati in furajarea pasarilor (Alzuetaa si colab., 2003)
SROTUL DE DOVLEAC reprezinta turta rezultata in urma presarii la rece a
uleiului din semințe. Dovleacul se caracterizeaza printr-un conținut caloric
scazut, concentratii ridicate de β-caroten (precursor al vitaminei A) si proprietati
antioxidante (El-Adawy si Taha, 2001)
Specificatie Srot de rapita Srot de struguri Srot de catina Srot de in Srot de dovleac
Compozitia chimica primara a subproduselor studiate
SU, % 89.60 89.16 88.97 89.25 87.67
EM, MJ/kg 16.94 18.07 18.94 19.31 20.10
PB, % 33.15 11.91 12.83 32.99 34.88
GB, % 1.04 5.96 12.19 9.42 12.38
Cel.B, % 12.40 35.68 13.89 11.99 27.54
Cenusa, % 8.02 2.93 2.84 4.65 5.34
SEN, % 35.00 32.68 47.21 30.20 7.53
Concentratia de aminoacizi esentiali din subprodusele studiate (g/100 g dry matter)Treonina 2.24 0.63 0.61 1.58 1.90
Arginina 2.07 0.90 1.09 3.53 4.61
Valina 2.45 0.64 0.61 1.87 1.85
Isoleucina 1.46 0.48 0.50 1.26 1.40
Leucina 2.59 0.85 0.84 2.39 2.53
Lisina 1.85 0.42 0.49 1.22 1.42
Metionina 0.72 0.23 0.17 0.48 0.51
Concentratia de acizi grasi polinesaturati (g% g grasime)
Total PUFA: 40.26 64.71 30.44 70.23 52.19
Ω3 4.42 1.47 5.04 42.93 0.47
Ω6 35.85 63.23 25.40 27.30 51.72
Ω6/Ω3 8.12 42.91 5.04 0.64 109.65
Capacitatea antioxidanta (mMTrolox/g) si concentratia de polifenoli (mg/g)
Poliphenoli 7.948 90.415 10.392 3.328 2.501
Capacitate
antioxidanta 24.571 493.074 56.784 9.896 14.802
Concentratia de minerale
Ca, % 0.77 0.54 0.05 0.26 0.16
P, % 1.30 0.47 0.27 0.87 1.28
S-a desfasurat un sudiu experimental pe o perioada de 42 de zile pe 125 pui broiler, hibridROSS 308. Puii folositi pentru desfasurarea experimentului au fost adusi la varsta de 1 zi.Timp de 10 zile, in prima faza (starter) toti puii au fost hraniti cu nutretul combinatconventional NC 21-1S fabricat in Statia pilot din IBNA Balotesti.
Puii au fost cazati in
custi de digestibilitate
(5 pui/cusca ) care au
permis inregistrarea
zilnica a ingestei de
hrana si a excretei. Apa
si furajul au fost
administrate ad libitum.
Parametrii de microclimat din hala experimentala au respectat cerintele
din ghidul producatorului hibridului ROSS 308.
Dupa cantarirea individuala a puilor au fost formate cinci loturi (M, E1,
E2, E3, E4), omogene din punct de vedere al greutatii corporale.
Au fost experimentate 4 noi solutii
nutritionale (structurate pe fazele
de crestere si finisare) pentru puii
de carne. Noile solutii nutritionale
au fost echilibrate energo proteic,
au avut aceeasi structura de baza
ca o ratie conventionala (M) dar s-
au diferentiat prin subprodusele
incluse:
Dintre noile solutii nutritionale pentru puii de carne, cele care au inclus in structura sroturile
de catina si in (E2) respectiv amestecul de full fat mixt (E4) au avut concentratiile de acizi
grasi polinesaturati omega 3 semnificativ (P≤0.05) mai mari fata de M dar si fata de celelalte
solutii nutritionale
(E1) - srot de rapita 8% si srot de struguri 2%
(E2) - srot catina 2% si srot in 2,5%
(E3) - 4% srot de dovleac ;
(E4) - 10 % full fat mix.
Concentratiile de metale grele in nutreturile combinate au
fost mult sub maximele admisibile deci se poate spune ca
aceste nutreturi nu prezinta potential de impact asupra
mediului.
Toti parametrii determinati in serul puilor de la loturile experimentale pentru
profilul plasmatic energetic reprezentat de glicemie, colesterol, trigliceride,
au inregistrat scaderi semnificative (P≤0.05) fata de valorile inregistrate la
lotul M. Cea mai semnificativa scadere (P≤0.05) a fost inregistrata la lotul
E2 (cu srot de in si srot de catina) pentru trigliceride (42.05%) urmata de
colesterol (25.70 %) respectiv glicemie (17.94 %).
In probele de piept de la puii furajati cu retetele E2 si E4 s-a
inregistrat o scadere semnificativa (P≤0.05) a procentului de grasime
fata de acela de la puii hraniti cu o reteta conventionala (lotul M).
Concentratia de acizi grasi polinesaturati omega 3 esentiali pentru sanatatea umana
respectiv concentratia acizilor α-linolenic, docosapentaenoic precum si a acidul
docosahexaenoic in pieptul de puilor loturilor experimentale a fost (P≤0.05 mai mare
decat in pieptul puilor lotului mator.
Concentratia acizilor grasi polinesaturati omega 3 din
pulpa de pui cea mai ridicata s-a inregistrat la lotul E2,
cu 4.18 g/ 100 g total acizi grasi, cu 58.13%, 53.35%, si
6.94% mai mult decat in cea din lotul mator, E1, E3 si
respectiv lotul E4.
Lot E3 – șrot de dovleac 9%.
Lot M – rețetă standard
Lot E1 – șrot de rapiță 9.5% și șrot de
struguri 3%
Lot E2 – șrot de in 8.73% și șrot de
cătină 3%
Experimentul s-a efectuat pe găini
ouătoare, din hibridul TETRA SL.
Structura de bază a nutreţului
combinat a fost aceeași pentru toate
cele 4 loturi. Diferenţa dintre loturile
experimentale şi lotul martor fiind data
de întroducerea în reţetă a
subproduselor studiate: şrot de răpită,
şrot de struguri, şrot de cătina, şrot de
in şi şrot de dovleac.
Păsările au fost cântărite şi împărţite randomizat în 4 loturi
(M, E1, E2 şi E3). Găinile au beneficiat de aceleaşi
condiţii de microclimat specifice halei experimentale:
temperatura = 19.27±1.630C şi umiditatea = 65±6.38 %.
Programul de lumină a fost adecvat vârstei de exploatare a
găinilor ouătoare (16 h lumină/24 h). Păsările au fost
cazate în cuști speciale, structurate pe 3 niveluri, care au
permis realizarea experimentelor de digestibilitate care
presupun înregistrarea zilnică a ingestei, a resturilor de
hrană precum și a excretei.
• Analiza chimica indica faptul ca toate cele 5 nutreturi
combinate au fost isocalorice si isoproteice, cu exceptia
valorilor usor crescute pentru nutretul lotului E2 (18.10%
PB) respectiv E1 (5.83% grasime).
• Continutul in celuloza a fost semnificativ mai mare la
lotul E1 (cu srot de rapita+srot de struguri, spre deosebire
de lotul E4 (cu full fat mixt) care au avut cea mai mica
concentratie din totalitatea subproduselor analizate.
• Nu s-au inregistrat diferente in ceea ce priveste
concentratia furajului in Ca si P, aceste macroelemente
asigurand necesarul de minerale stabilit prin
recomandarile ghidului TETRA SL
•Cele mai mari concentratii de aminoacizi esentiali limitanti pentru animale au fost
identificate in: NC la care s-au adaugat srot de in, catina, rapita si dovleac).
•Sarac in aminoacizi esentiali limitanti (lizina, cistina , metionina) a fost nutretul care a
inclus full fat mixt.
Studiul realizat demonstreaza faptul ca nutreturile combinate
care au fost suplimentate cu srot de rapita si srot din seminte de
struguri au capacitatea antioxidanta cea mai ridicata, datorita
concentratiei de polifenoli si flavonoizi identificati, comparativ
cu nutreturile in care a fost inclus full fat mixt si pentru care
rezultate obtinute au fost mici in toate cazurile.
Intesitatea ouatului a scazut la gainile din experimentul 2 (H13), care au primit nutreturi
combinate cu full fatx mixt, insa a crescut in mod vizibil la gainile din primul experiment
(H17) care au primit nutreturi combinate cu srot de rapita si srot din seminte de struguri.
Comparativ cu cele in care a fost introdus srot de dovleac, intensitatea a fost mai scazuta si
decat a celor din lotul martor.
Utilizarea subproduselor vegetale in hrana gainilor ouatoare
nu a influentat calitatea nutritionala a oului:
Galbenus: proteina variaza intre 31.40% (E1) - 32.14% (E2)
iar grasimea variaza intre 52.18% (E2) - 53.05% (E3);
Albus: proteina a inregistrat valori cuprinse intre 80.64% (E3)
si 82.08% (M2); grasimea bruta a inregistrat valori mici,
foarte apropiate in jur de 0.05; respectiv cenusa care a
inregistrat valori cuprinse intre 4.78% la ouale recoltate de la
lotul M2 si 5.10% la ouale recoltate de la lotul E2.
Coaja: s-au inregistrat valori medii de 73.47% (SU650C);
53.87% (cenusa), respectiv 33.62% (calciu).
Greutatea medie a oualor a scazut odata cu introducerea subproduslore de origine vegetala
in hrana gainilor. In Experimentul 1 (H17), cele mai mici valori obtinute pentru greutatea
oualor au fost de la gainile hranite pe baza retetelor care au fost suplimentate cu srot de
dovleac, iar in cazul experimentului 2 (H13), de la cele hranite cu full fat mixt.
Lot M – rețetă standard
Lot E – șrot de in 7.5% și
șrot de struguri 1%
Experimentul s-a efectuat pe două loturi de
porci la îngrășat din hibridul TOPPIGS.
Structura de bază a nutreţului combinat a fost
aceeaşi pentru ambele loturi. Diferenţa dintre
structura lotului experimental şi cea a lotului
martor a fost dată de subprodusele testate:
şrotul de in şi şrotul de struguri.
Experimentul s-a efectuat pe un număr de 12 porci hibrizi Topigs (Large White x Pietrain) x
(Talent), faza de îngrăşare - finisare, cu o greutatea medie iniţială de 66.42 kg±10.27 lot
martor respectiv 66.25 kg±9.88 lotul experimental. Pentru a beneficia de condiţii similare
de microclimat, animalele au fost cazate în acelaşi compartiment, în două boxe separate, a
câte 6 porci/boxă. Suprafaţa unei boxe a fost de 9.80 m2.
În vederea asigurării necesarului de substanţe nutritive care
condiţionează starea de sănătate, întreţinere şi producţie
(spor şi greutate vie) a animalului, nutreţul combinat a fost
echilibrat sub raport energo-proteic, al conţinutului de
vitamine şi săruri minerale. Cerinţele nutriţionale au fost în
acord cu recomandările descrise în ghidul de creştere al
hibridului Topigs.
Calitatea carcasei si valoarea nutritionala a carnii de porc
Conform clasificarii EUROP, toate carcasele
obtinute s-au incadrat in clasa de calitate E
(excelent). Nu au fost diferente in ceea ce
priveste toti ceilalti parametrii rezultati in urma