CAPITOLUL 5
TEHNOLOGIA DE FABRICARE A CRUCII CARDANICE
5.1 Analiza conditiilor tehnico-functionale si a
tehnologicitatii
piesei si stabilirea tipului sistemului de productie
5.1.1 Rolul, condiiile impuse i clasificarea transmisiilor
cardanice
utilizate la automobile
Transmisia cardanic are rolul de a transmite un moment, fr
amplificare, ntre diferite organe ale automobilului, a cror poziie
relativ este, n general, variabil. Transmisiile cardanice se compun
dintr-un ansamblu de organe (articulaii, arbori, cuplaje de
compensare, amortizoare, suporturi intermediare etc.), care
constituie o unitate funcional independent.
La construciile de automobile, transmisiile cardanice se
folosesc ca transmisii de for, pentru a transmite momentul motor
ntre diferite ansambluri ale transmisiei i ca transmisii de comand
(la sistemul de direcie etc.); n cazul cnd se folosesc ca
transmisii de for, transmit momentul motor astfel: de la ambreiaj
la cutia de viteze, atunci cnd cutia de viteze este aezat pe cadrul
automobilului, separat de motor; de la cutia de viteze la
reductorul-distribuitor, cnd acestea sunt montate separat pe cadrul
automobilului; de la cutia de viteze sau reductorul-distribuitor la
transmisia principal; de la diferenial la roi n cazul automobilelor
cu suspensie independent a roilor motoare; de la diferenial la
roile de direcie si motoare.
Condiiile principale impuse transmisiilor cardanice sunt
urmtoarele:
- sa asigure sincronismul micrii transmise;
- s realizeze compensrile axiale i unghiulare necesare;
- s realizeze amortizarea vibraiilor;
- s atenueze solicitrile dinamice;
- s asigure unghiurile necesare ntre axele arborilor;
- s aib o durabilitate mare i un randament ct mai ridicat;
- construcia s fie simpl si economic;
- montarea i demontarea, s fie uoare;
- ntreinerea s fie simpl;
- ansamblul transmisiei s fie echilibrat dinamic;
- tehnologia de execuie s fie simpl.
Clasificarea transmisiilor cardanice se poate face n funcie de :
destinaie, legea de transmitere a micrii, modul de construcie.
Dup destinaie, pot fi: transmisii de for i transmisii de
comand.
n funcie de legea de transmitere a micrii, pot fi: transmisii
asincrone si transmisii sincrone.
Din punctul de vedere constructiv, transmisiile cardanice pot
fi: rigide sau elastice, cu lungimea arborilor variabila sau
constant; cu configuraie plana sau spaiala, cu poziia relativa a
arborilor invariabila sau variabila; bicardanice ,tricardanice,
tetracardanice etc.
Crucea cardanica este un reper important al transmisiei
cardanice .
Datorita faptului ca crucea cardanica face posibila realizarea a
doua articulatii cilindrice cu axele perpendiculare , reperele
componente ale ansamblului transmisiei cardanice pot realiza
miscari de rotatie relative dupa directiile axelor articulatiilor
cilindrice , directii care sunt perpendiculare pe axa dupa care se
realizeaza miscarea principala de rotatie .
5.1.2 Analiza tehnologicitatii piesei
La prelucrarea acestei piese problema tehnologica cea mai
importanta care se impune a fi rezolvata este asigurarea
perpendicularitatii axelor de simetrie , pastrand in acelasi timp
coaxialitatea bratelor diametral opuse . Axa de simetrie a tuturor
bratelor trebuie sa fie in acelasi plan , iar ungiul dintre acestea
in planul orizontal sa fie de 90 .
De asemenea este important sa se respecte campul de tolerante la
rectificarea fusurilor bratelor , care se indica in clasa 6 de
precizie , tratamentul termic indicat in desenul de executie precum
si celelalte indicatii tehnice prescrise in documentatie sau in
procedurile de lucru , de control si verificare valabile in
unitatea care executa reperul . 5.1.3 Alegerea materialului
Principalele criterii tehnice care determina alegerea unui material
pentru un organ de masina sunt:- asigurarea functionalitatii si a
durabilitatii piesei ca atare si a ansamblului in care este
inclusa;
- posibilitatile de realizare a acesteia (prelucrare pe masini
unelte , tratament tehnic etc.)
La acestea se adauga criteriile economice care nu trebuie
neglijate si dintre care se amintesc:
- costul materialului
- costurile de fabricatie ( prelucrarea pe masini unelte ,
consum de scule , tratament tehnic) etc .
La alegerea materialelor , factorul cel mai important este
stabilirea prealabila a conceptiei proiectarii .
Alegerea unui material pentru o anumita piesa depinde de:
- dimensiunile sectiunii transversale
- forma piesei
- calibilitate
- caracteristicile de rezistenta etc.
Reperul Cruce cardanica caruia trebuie sa i se intocmeasca
procesul tehnologic de executie este solicitat la incovoiere ,
forfecare si presiune de contact . Trebuie sa fie o piesa rigida si
sa nu se deformeze la solicitarile descrise in cazul unui regim
greu de rulare al autovehiculului .
De asemenea Crucea cardanica , impreuna cu bucsile din bronz sau
rulmentii cu role montate pe ea , au o miscare relativa de rotatie
fata de furca arborelui cardanic , deci suprafata exterioara a
fusurilor bratelor trebuie sa fie foarte dura . Aceasta durificare
superficiala se obtine prin incalzirea superficiala cu flacara sau
CIF urmata de racire sau prin tratamente termochimice (cementare ,
nitrurare , carbonitrurare ) .
Tinand cont de cerintele de mai sus voi alege otelul 15Cr08 STAS
791-80Compozitia chimica a otelului este data in tabelul 5.1
Tabelul 5.1
Marca de
otelC , %Mn , %Si , %Cr , %Ni , %Mo , %Alte
elemente
15Cr080.12-
0.180.40-0.700.17
0.370.70 1.00---
Caracteristicile mecanice ale otelului ales sunt date in tabelul
5.2
Tabelul 5.2Marca de
otelFelul
tratam.
termicLimita de
curgere
N/mm2Rezistenta
la tractiune
Rm
N/mm2Alungirea la rupere
A5 % minimumRezilienta
KCU/5
J/cm2minimumDuritatea
Brinell in
stare recoapta
HB
minimum
15Cr08C , r * 460 570790-
103010-180
C , r * - Calire urmata de revenire joasa
5.1.4 Calculul ritmului si productivitatii liniei
tehnologice
Stabilirea preliminara a tipului de productie
5.1.4.1 Calculul fondului anual real de timp
Fondul anual real de timp ( notat cu Fr ) se calculeaza cu
formula:Fr = [ Zc + ( Zd + Zs )] ns ts Kp [ ore / an ]
Unde Zc = nr. zilelor calendaristice dintr-un an; Zc = 365 zile
/ an
Zd = nr. zilelor libere la sfarsit de saptamana dintr-un an; Zd
= 104 zile / an
Zs = nr. sarbatorilor legale dintr-un an; Zs = 6 zile / an
ns = nr. de schimburi dat prin tema ns = 1 schimburi / zits =
durata unui schimb ; ts = 8 ore / schimb
Kp = coeficient care tine seama de pierderile de timp de lucru
datorita reparatiilor executate in timpul normal de lucru al
schimbului respective ; Kp = 0.9
Fr = [ 365 (104 + 6 ) ] 1 8 0.9 = 1835 ore / an
Calculul planului productiei de piese .
Se calculeaza cu formula:
Npp = Np n + Nr + Nrc + Nri [ piese /an ] , unde:
Np = planul de productie pentru produsul respectiv dat prin tema
, Np = 20000 buc / an
n = numarul de piese de acelasi tip pe produs , n = 2
Nr = este numarul de piese de rezerva livrate odata cu produsul
in majoritatea cazurilor
Nr = 0
Nrc = numarul de piese de rezerva livrate la cerere ( pentru
reparatii ) . Se adopta in functie de durabilitatea piesei intre 0
si 100 150 % din Np n
Nrc = 0.25 Np n = 10000 buc
Nri = este numarul de piese rebutate la prelucrare din cauze
inevitabile; se adopta in functie de dificultatea proceselor
tehnologice presupuse a fi utilizate intre 0.1 1 % din
( Np n + Nr + Nrc ); N n; Alegem 0.3 % din ( Np n + Nr + Nrc ) =
150 buc
Valoarea calculata a planului de productie de piese Npp va fi
utilizata in toate calculele tehnico-economice si organizatorice
din cadrul proiectului .
Valoarea numerica a planului productiei de piese va fi:
Npp = 20000 2 + 0 + 10000 + 150 = 50150 buc
5.1.4. 2 Calculul ritmului si productivitatii liniei
tehnologice
Ritmul liniei tehnologice R au implicatii majore asupra
asigurarii sincronizarii operatiilor ( pentru liniile in flux
continuu ).
Astfel avem: R = Fr 60 / Npp [ min / piesa ]
Numeric: R = 3835.2 60 / 50150 = 2.20 min / piesa
Productivitatea liniei tehnologice: Q = Npp/Fr = 60 / R [ piesa
/ ora ]
Numeric: Q = 60 / 2.2 = 27 piese /ora
5.1.4. 3 Stabilirea preliminara a timpului de productie
Metodele de stabilire a tipului productiei necesita pe langa
valoarea lui R si valorile
timpilor normati pentru operatiile principale ale procesului
tehnologic .
Deoarece in aceasta etapa a proiectului nu se cunosc timpii
normati pentru stabilirea tipului productiei vom folosi doar ritmul
mediu R .
daca R 1 min / buc se adopta o productie de masa;
daca 1 < R < 10 min / buc se adopta o productie de serie
mare;
Deci R calculat este de 2.20 min/buc , valoare aflata in plaja
productiei de serie mare .
Putem aprecia marimea optima a lotului de piese fabricate:
Nlot = Npp Zr / Zi [ piese / lot ] , unde:
Zr = este numarul de zile pentru care trebuie sa existe rezerva
de piese , Zr = 3 zile
Zi = este numarul anual de zile lucratoare: Zi = Zc [ Zd + Zs ]
=
= 365 [ 104 + 6 ] = 255 zile
Numeric: Nlot = 50150 3 / 255 = 590 piese / lot 5.2 Alegerea
variantei optime , a metodei si procedeului de obtinere a
semifabricatului 5.2.1 Analiza comparativa a metodelor si
procedeelor concurente
si adoptarea variantei optime
Alegerea corecta a semifabricatului presupune din punct de
vedere tehnologic ca pe baza studiului documentatiei tehnice din
procesul de executie precum si a datelor primare puse la dispozitie
, tehnologul sa stabileasca:
forma semifabricatului
metoda si procedeul prin care urmeaza sa fie obtinut
marimea si distributia adaosurilor de prelucrare
precizia dimensiunilor , formei si a pozitiei elementelor
geometrice ale semifabriacatelor .
Fiecare metoda de semifabricare se caracterizeaza prin precizia
limita ce se poate obtine la forma si dimensiunile semifabricatului
.
In tabelul 5.3 au fost sintetizate unele criterii , luindu-se in
considerare ca materiale probabile otelul si fonta , acesta din
urma doar pentru a crea un termen de comparatie pentru otelul
adoptat la cap. 5.1.3
Tabelul 5.3Nr.
Crt.Criteriu de alegere a
semifabricatuluiTipul caracteristicii de
clasificareTipul de semifabricat
recomandat
1Clasa de materialeOtelT , F , M , L , S , St
FontaT , S
2Marimea pieseiMicaT , F , M , L , S , St
MijlocieT , F , M , S
MareT , F , S
3Forma pieseiSimplaT , F , M , S , E
ComplicataT , M , S
Foarte complicataT , S
4Conditii de functionare a pieseiForte si solicitari termice
miciT , F , M , L , S
Forte mari si temperaturi miciT , F , M , L , S
Temperaturi mariF , M , L , S
Forte mari si temp. ridicateT , F , M
Solicitari mecanice alternativeT , F , St
Conditii de uzare intensaT , F , S
5Caracterul productieiIndividualaT , F , S
Serie mica si mijlocieT , F , M , S
Serie mare si masaT , L , St
6Tipul prelucrarii mecanice necesareFara prelucrareTp , L , S ,
St
Prelucrare obisnuitaF , T , M , L , S
Prelucrare complexaT , F , L
7Costul informativ in anul 2008 , in lei/kg semifabricatFonta
turnata10 - 60
Otel turnat12 - 65
Otel forjat5.5 - 30
Otel matritat15 - 75
Prescurtarile din tabel semnifica: T turnare , Tp turnare sub
presiune , M matritare , L laminare , S sudare , St sinterizare , E
extruziune
Se stie ca piesele care nu au o configuratie complicata si
necesita un fibraj continuu si omogen , se recomanda a se executa
din semifabricate forjate sau matritate . Pentru productia de serie
sau de masa se recomanda semifabricatele matritate .
Calitatea suprafetei ceruta in desenul de executie ( rugozitatea
25 ) poate fi atinsa prin matritare .
Matritarea de precizie are in vedere gradul de apropiere a
piesei matritate fata de cea finita si abaterile dimensionale ale
piesei matritate fata de dimensiunile ei nominale sa fie mai mici
decat abaterile prescrise ( acolo unde este posibil ) . 5.2.2
Stabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si
a planului de separatie
Am stabilit ca metoda de semifabricare matritarea de precizie .
Planul de separatie va permite umplerea corespunzatoare cu material
a semifabricatelor . Asezarea in matrita va fi subordonata
aceluiasi scop . Piesa noastra avand un plan de simetrie , relativ
la care se pot indeplini conditiile enuntate mai sus va avea ca
plan de separatie intocmai acest plan , asa cum se arata in figura
5.1
5.2.3 Stabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si
executarea desenului semifabricatului
In functie de modul de executie se stabilesc doua clase de
adaosuri de prelucrare si abateri limita:
1. clasa I - adaosuri de prelucrare si abateri limita
restranse
2. clasa a II a adaosuri de prelucrare si abateri limita
normale
Piesele de matritat pe masini de forjat orizontale se incadreaza
in clasa a II a .
Pentru stabilirea adaosurilor de prelucrare se tine seama
de:
masa piesei matritate care conform desenului de executie al
piesei este de 0.80 kg
calitatea otelului utilizat: otelurile cu continut de carbon mai
mic de 0.65 % C si cu suma elementelor de aliere mai mica de 5% fac
parte din grupa notata cu M1 , iar otelurile cu continut de carbon
de 0.65 % si cu suma elementelor de aliere mai mare de 5 % fac
parte din grupa notata cu M2 .
Adaosurile de prelucrare se determina din STAS 7670 86 , Piese
din otel matritate , adaosuri de prelucrare si abateri limita .
Abaterile sunt date functie de dimensiunile de gabarit ale piesei
matritate si de clasa de precizie la matritare .Clasa de precizie
la matritare este data in general de forma caracteristica a piesei
matritate .Pentru alegerea clasei de precizie la matritare se
consulta tabelul din STAS 1299 86 in care se face clasificarea
pieselor matritate in functie de forma lor caracteristica si de
relatiile dimensiunilor de gabarit .
Piesele matritate pot fi prelucrate prin aschiere pe toate
suprafetele doar pe o parte din ele sau neprelucrate . Adaosurile
de prelucrare se aplica numai suprafetelor pieselor matritate care
se prelucreaza prin aschiere .
Valorile adosurilor de prelucrare se adauga uniform la toate
suprafetele prelucrate prin aschiere si sunt raportate la suprafata
prelucrata finala sau raza respectiva maxima .Adaosul de prelucrare
este independent de inclinatia laterala .
Valorile adaosurilor de prelucrare stabilite pentru piesele ce
au fost incalzite in cuptoare cu flacara se admit marite cu 0.5
pana la 0.8 mm functie de masa piesei .
Pentru asigurarea executiei corecte a operatiei de matritare
adaosurile de prelucrare sunt completate cu urmatoarele adosuri
tehnologice:
inclinatii de matritare raze de racordare
Valorile adosurilor tehnologice sunt prezentate in tabelul 5.4 (
inclinatiile de matritare ) si in tabelul 5.5 ( raze de racordare
)
Inaltimea considerataRaze interioareRaze exterioare
Peste .......Pana la .......Clasa I matritareClasa II
matritare
.........25244
25 .....40356
40 .... 634610
63 .... 1006816
100 .... 16081025
Tabelul 5.4
Tabelul 5.5
Tipul utilajului de matritareSuprafata interioaraSuprafata
exterioara
Unghiul []ConditiiUnghiul []Conditii
Ciocan--10 Prese inalte
10 Prese obisnuite7 Prese obisnuite
7 Prese cu inaltime de cadere mica3 Prese plate
Presa10 Prese inalte7 Prese plane
7 Prese obisnuite3 Cu impingator
3 Cu extraxctor1 Cu extractor
Masini de forjat orizontal--3 In matrita
3 In functie de adancime1 Prese obisnuite
0..0.3 Cu gaura sau adancitura0 Cu poanson
Tinand seama de aceste date s-a intocmit dosarul de executie a
semifabricatului desenul piesei matritate .
5.3 Elaborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica
si
control a piesei
5.3.1 Analiza proceselor tehnologice similare existente
Procesul tehnologic similar va fi prezentat prin aspectele sale
principale sub forma tabelara in tabelul 5.6
Tabelul 5.6Nr.
Crt .Operatii si faze de prelucrare Masini unelte si utilajeS.
D. V. - uriObs
1Frezarea suprafetelor frontale si executarea gaurilor de
centrareMasina speciala de frezat si centruitDispozitiv de
fixareFreza frontala
Burghiu de centruit
2Strunjirea fusurilor crucii cardanice ( derosare + finisare
)Strung paralel tip
SP 80Universal autocentrantcu trei bacuri
3Rectificarea de degrosare a fusurilor crucii cardanice Masina
de rectificatRU 200Varf rotativAntrenor
4Strunjirea suprafetelor inclinate
( degrosare si finisare )Strung paralel tip
SP 80Universal autocentrant
Varf de centrare
5Rectificarea de degrosare a suprafetelor inclinate , S3Masina
de rectificat
RU 200Varf rotativ
Antrenor
6Gaurirea canalelor de ungereMasina de frezat si gaurit
universala tip FGUB 1000A
7Brosarea suprafetelor frontale , S2 , pentru realizarea
profilului cu 7 caneluriMasina de brosat verticalaCap de prindere
superior cu orientarea brosei
8Gaurirea suprafetei S4Masina de frezat si gaurit universala tip
FGUB 1000A
9Filetarea orificiului de ungereMasina de filetatMandrina
autocentranta pentru tarozi
10Tratament termic de cementare calire si revenireCuptor de
cementareBaie de calire
11Control duritate
12Rectificarea de finisare a suprafetelor S1 , S3Masina de
rectificat rotund exterior RU350 2PE
13Control finalMasa de controlCalibru potcoava cu ceas
comparator , dorn de control , trusa de control
5.3.2 Analiza posibilitatilor de realizare a preciziei
dimensionale si a
rugozitatii prescrise in desenul de executie
Etapele de lucru vor fi: enumerarea suprafetelor functionale ale
piesei impreuna cu conditiile tehnice impuse
stabilirea procedeelor de prelucrare mecanica posibile ,
compatibile cu forma si conditiile tehnice mentionate pentru
fiecare suprafata
analiza gradului in care respectivele procedee satisfac pe langa
cerintele tehnice si pe cele legate de economicitate si de
productivitate
adoptarea variantei optime de procedeu de prelucrare pentru
fiecare suprafata
Organizare analizei si deciziei este prezentata in tabelul
5.7
5.3.3 Stabilirea succesiunii logice a operatiilor de prelucrare
mecanica
tratament termic si control
5.3.3.1 Stabilirea succesiunii logice a operatiilor de
prelucrare mecanica
tratament termic si control este prezentata in tabelul 5.8
Tabelul 5.8
Nr.
CrtSupraf.
prelucrataSupraf baza tehnologicaDenumirea operatieiNumarul
operatiei
1S1S7Strunjire de degrosare40
Strunjire de semifinisare60
Rectificare140
2S2S4 , S1Frezare frontala de degrosare10
Brosare105
3S3S7Strunjire de degrosare50
Strunjire de semifinisare70
Rectificare150
4S4-Neprelucrata-
5S5S1Gaurire80
6S6S4 , S2Gaurire90
Filetare100
7S7S4 , S2Executarea gaurilor de centrare20
Alezarea de finisare a gaurilor de centrare30
8Spalarea crucii cardanice110
9Control intermediar120
10Tratament termic 130
11Control final160
Fig 5.1 Suprafetele ce urmeaza a fi prelucrate
5.3.3.2 Stabilirea traseului tehnologic al operatiilor mecanice
, tratament termic si control
Avand in vedere ordinea operatiilor stabilita pentru fiecare
suprafata precum si anumite criterii tehnico economice se
stabileste ordinea tuturor operatiilor de la prelucrarea
semifabricatului pana la obtinerea piesei finite . Criteriile
economice se refera la asigurarea concordantei procesului
tehnologic cu caracterul productiei . Criteriile tehnice sunt
prezentate sub forma unor indicatii tehnologice cum ar fi:
in primele operatii se prelucreaza suprafetele ce vor servi
ulterior ca baze tehnologice
cele ce reprezinta baze de cotare si cele ce pot duce la
descoperirea eventualelor defecte de fabricare
toate operatiile de degrosare se executa inaintea celor de
finisare
suprafetele cu precizia cea mai ridicata sau care se pot
deteriora usor se prelucreaza ultimile
Prelucrarile cu scule metalice se executa inaintea tratamentelor
termice Dupa etapele mai importante se prevad operatii de control
intermediare
5.3.4 Alegerea utilajelor si instalatiilor tehnologice Utilajele
alese in scopul prelucrarii acestei piese sunt prezentate in
tabelul 5.9
+ Tabelul 5.9Nr. crt,Denumirea operatieiSupra-
fataMasina unealtaScula utilizata
1Strunjire de degrosareS1 , S3Strung paralel tip
SP 80Cutit de degrosare dreapta - stanga
2Strunjire de finisareS1 , S3Strung paralel tip
SP 80Cutit drept pentru finisare
3GaurireS5Masina de frezare si gaurire universala tip FGUB 1000
ABurgiu elicoidal 6
S6Masina de frezare si gaurire universala tip FGUB 1000 ABurgiu
elicoidal
5
4FiletareS6Masina de frezare si gaurire universala tip FGUB 1000
ATarod M 6x1
5Frezarea suprafetelor frontale si executarea gaurilor de
centrareS2 , S7Masina speciala de frezat si centruitFreza frontala
dreapta si stanga
Burghiu cu varf profilat
6Alezarea gaurilor de centrareS7Masina de alezat
orizontalaAlezor cu carbura metalica
7BrosareS2Masina de brosat verticalaBrosa cu dinti profilati
8Spalarea crucii cardaniceBaie de spalare-
9Control intermediarMasa de control-
10Tratament termicInstalatie de cementare si calire-
11RectificareS1 , S3Mas de rectificat rotund exterior tip RU 350
2 PEPiatra abraziva
12Control finalMasa de controlCalibru potcoava cu ceas
comparator , dorn de control , trusa de control
5.4 Determinarea regimurilor optime de lucru ( de aschiere )
si a normelor tehnice de timp
5.4.1 Determinarea regimurilor optime de aschiere
Regimul de aschiere optim se determina dupa precizarea
caracteristicilor sculelor aschietoare si se refera la urmatorii
parametrii:
adancimea de aschiere t [ mm ] este grosimea stratului
indepartat prin aschiere de pe suprafata piesei la o singura
trecere
avansul s [ mm/min; mm/rot; mm/cd; mm/dinte] este marimea
deplasarii sculei in raport cu piesa efectuata intr-un interval de
timp sau la un ciclu complet al miscarii principale viteza de
aschiere v [ m/min] este distanta parcursa de taisul sculei in
unitatea de timp in directia miscarii principale de aschiere
Determinarea durabilitatii sculei si calculul regimurilor optime de
aschiere se fac prin
doua metode: metoda clasica si metoda moderna . In continuare se
va aplica metoda clasica care presupune stabilirea preliminara a
durabilitatii sculei , determinarea succesiva a parametrilor
regimurilor de aschiere urmata de un numar redus de verificari ale
conditiilor restrictive .
Calculul regimurilor de aschiere la frezarea frontala
Regimul de aschiere la frezare se determina in ordinea
urmatoare:
se stabileste marimea adancimii de aschiere . La frezare se
urmareste ca intreg adaosul de prelucrare sa fie scos dintr-o
singura trecere . Deci valoarea adancimii de aschiere este de 2.25
mm se alege avansul pe dinte sau pe o rotatie a frezei .Dupa cum se
stie freza este o scula aschietoare cu mai multi dinti insa fiecare
dintre ei poate fi considerat ca un cutit separat . La frezarea de
degrosare se alege avansul pe dinte sd in mm/dinte , deoarece
tocmai acest avans caracterizeaza marimea sarcinii pe un dinte al
frezei . In cazul frezarii frontale de degrosare avansurile sunt
limitate de rigiditatea sistemului tehnologic piesa dispozitiv .
Pentru puterea masinii de 10kW si rigiditatea medie , in cazul in
care utilizam o freza cu dinti mari , avansul pe dinte este de 0.1
mm/dinte .
Avansul de rotatie este
s = sd z [ mm/rot ] , unde
z = 6 reprezinta numarul de dinti ai frezei , deci s = 0.6
mm/rot
Avansul ales se verifica in functie de rezistenta mecanismului
de avans al masinii de frezat . Pentru masini de frezat frontale ,
componenta orinzotala H a fortei de aschiere reprezinta 0.6 ... 0.9
din componenta tangentiala F . Asadar verificarea avansului se face
cu relatia:
(0.6 ... 0.9 ) F < F max , unde F max este forta admisa de
rezistenta mecanismului de avans ( pentru masina de frezat si
gaurit Fmax = 3615 daN ) . Componenta tangentiala F se calculeaza
cu relatia:
F= In relatia de mai sus intervin urmatoarele marimi:
t = 2.25 mm , adancimea de aschiere
sd = 0.1 mm/dinte , avans pe dinte
D = 63 mm , reprezinta diametrul frezei
Cp = 82; xF = 1.1; yF = 0.8; F = 0.95; gF = 1.2
Inlocuind numeric aceste valori se obtine F = 3012.16 daN , deci
inegalitatea de mai
sus este indeplinita .
Se calculeaza viteza de aschiere cu relatia:
Vp = 41 D0.25 / (T0.2 t0.2 sd0.4 t10.15 z0.1 ) [ m/min ]
T - reprezinta durabilitatea frezei si are valoarea de 120
min;
t1 lungimea de contact = 16 mm
Inlocuind valorile numerice cunoscute obtinem o viteza de
aschiere Vp = 28.85 m/min
Pentru a tine seama de conditiile modificate de lucru se va
corecta viteza de aschiere cu coeficientul de corectie:
Kvp =Kmv Ks1 Ks2 Kop K , unde
Kmv = Cm ( 75/106 )nv = 0.7 ( 75/106 )1.3 = 0.637 , unde Cm =
0.7 si reprezinta coeficientul de prelucrabilitate pentru oteluri
aliate, iar nv = 1.3 , exponent
Ks1 = 0.88 , Ks2 = 1.1 si reprezinta coeficienti de corectie ce
tin seama de calitatea semifabricatului
Kop = 1 , si reprezinta coeficientul de corectie ce tine seama
de felul operatiei
K = 0.86 , si reprezinta coeficientul de corectie ce tine seama
de unghiul de atac principal , = 90 .
Inlocuind numeric aceste valori se obtine urmatorul coeficient
de corectie
Kvp = 0.53 , deci viteza de aschiere corectata este Vp = 15.3
m/min
Alegerea regimului de aschiere la centruire
Centruirea este operatia de realizare a gaurilor de centrare
folosite ca baze de asezare la prelucrarea pe masini unelte .
Sculele folosite sunt burghie si adancitoare conice sau scule
combinate din cele doua , in functie de modul de prelucrare ales
pentru gaura de centrare respectiva . La centruirea pe masini
speciale , regimul de aschiere se alege in functie de materialul
prelucrat astfel: avansul s = 0.2 ... 0.5 mm/rot si viteza de
aschiere vp = 7 .., 15 m/min . Se aleg urmatoarele valori: s = 0.3
mm/rot si vp = 10 m/min .
Alegere regimului de aschiere la alezarea de finisare
Prelucrarea gaurilor conice se realizeaza cu alezoare conice din
otel rapid . Pentru prelucrarea gaurilor din otel , valorile optime
ale avansului si vitezei de aschiere sunt
s = 0.2 mm/rot , t = 0.03 mm si vp = 3 ... 4 m/min .Alegem vp
=3.5 m/min Durabilitatea medie recomandata pentru alezoarele din
otel rapid este T = 40 min .
Calculul regimului de aschiere la gaurireDeterminarea regimului
de aschiere se face in ordinea urmatoare:
1. Alegerea sculei aschietoare . Pentru prelucrarea gaurilor se
folosesc urmatoarele tipuri de burghie din otel rapid pentru
prelucrarea otelului: cu placute dure, pentru prelucrarea fontei si
a pieselor din otel calit . Parametrii principali ai geometriei
partii aschietoare a burghiului elicoidal sunt:
a) unghiul la varf 2 = 120 ... 130 . Se stabileste in functie de
materialul de prelucrat .
b) unghiul de asezare , = 11 ... 14 , si se alege in functie de
materialul de prelucrat .
c) unghiul de degajare , = 20 , valoare ce depinde de unghiul de
inclinare al canalului elicoidal .
d) diametrul burghiului D = 6 mm
e) uzura burghiului care este definita prin uzura fetei de
asezare ( la prelucrarea otelului ) = 0.4 ... 0.8 mm pentru D <
20 mm
f) durabilitatea economica a burghielor , T = 12 min
2. Adancimea de aschiere t = 0.5 6 = 3 mm
3. Avansul s reprezinta deplasarea burghiului sau a piesei dea
lungul axei la o rotatie a axului masinii . Calculul avansului se
face cu relatia:
s = Ks Cs D0.6 [ mm/rot ] , unde
Ks = 0.8 , este un coeficient de corectie in functie de lungimea
gaurii
Cs = 0.038 , este coeficientul de avans
D = 6 mm , diametrul burghiului ,
Inlocuind aceste valori se obtine avansul S = 0.1 mm/rot
4. Viteza de aschiere se calculeaza cu relatia
vp = Kvp Cv Dzv / ( Tm syv ) [ m/min ]
Valorile coeficientilor si exponentilor din relatia anterioara
sunt:
Cv = 3.7; zv = 0.4; m = 0.2; yv = 0.7;
Kvp = Kmv KTv Kiv Ksv = ( 75/108 )0.9 1 0.5 1 = 0.36
Inlocuind aceste valori se obtine viteza de aschiere vp = 8.85
m/min Calculul regimurilor de aschiere la strunjirea de
degrosare
In timpul aschierii metalelor , suprafetele sculelor aschietoare
care vin in contact cu piesa sau cu aschia care se degajeaza sunt
supuse unui proces de uzura.
Cand uzura atinge o anumita marime , scula trebuie
ascutita.Marimea uzurii admisibile a sculei aschietoare se numeste
limita de uzura si se noteaza cu ha. Uzura admisibila masurata pe
fata de asezare a cutitelor de strung pentru degrosare este ha =
0.4 ...0.6 mm , iar in cazul cutitelor de finisare ha = 0.1 mm.
Perioada de functionare a sculei de la inceputul folosirii si
pana la atingerea uzurii admisibile , se numeste durabilitatea
sculei. Valoarea durabilitatii economice pentru cutilele de strung
cu sectiune rotunda (diametru d= 16 mm) , patrata (h=b=16 mm) sau
dreptunghiulara (h=16 , b=10) si taisul cutitului din carburi
metalice este de 30 minute.
Adancimea de aschiere se alege astfel incat adaosul de
prelucrare de degrosare sa se indeparteze dintr-o singura trecere ,
daca este posibil .
Pentru adaosuri simetrice adancimea de aschiere se calculeaza cu
relatia : t = Ap/2 (unde Ap este adaosul de prelucrare ). In acest
caz t = 3.5 mm Avansul pentru strunjirea exterioara de degrosare in
acest caz ( t= 3.5 mm) este S = 0.4 ...0.5 mm/rot . Se alege
avansul S=0.5 mm/rot. Acest avans ales din tabele va trebui
verificat.
A ) Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei
corpului cutituluiPentru cutite cu corp cu sectiune dreptunghiulara
avansul este dat de relatia
s = [3.33 h b (h/L) / Cm t ]
EMBED Equation.3
EMBED Equation.3 unde h= 16 mm este inaltimea sectiunii
cutitului b = 10 mm este latimea sectiunii cutitului
L = este lungimea in consola a cutitului , h/L = 0.51 , aleg h/L
= 0.7 Cm = 3.57 , este un coeficient in functie de materialul
prelucrat si de materialul sculei aschietoare
t = 3.5 mm , este adancimea de aschiere x1 = 1 , y1 = 0.75 sunt
exponentii adancimii si avansului de aschiere HB = 217 este
duritatea materialului prelucrat
n1 = 0.75 este exponentul duritatii materialului de
prelucrat
Inlocuind aceste valori se obtine avansul S = 0.52 mm/rot
Pentru cutite cu corp cu sectiune circulara , avansul este dat
de relatia
S = [2 d3 / (L Cm )1/y1Inlocuind aceste valori se obtine avansul
S = 0.523 mm/rot , in cazul in care L = 22mm ( L = h / 0.7 )
S-a considerat ca efortul unitar admisibil la incovoiere al
materialului din care este confectionat corpul cutitului este 200
MPa.
B) Verificarea avansului din punctul de vedere al rezistentei
placutei din aliaj dur se face cu relatia S = 8.3 C1.8 / ( t0.3 0.1
r )in care C = 4mm , este grosimea placutei din carbura metalica r
= 1080 MPa , este rezistenta la rupere la incovoiere a materialului
de prelucrat
t = 2.5 mm , este adancimea de aschiere
Inlocuind aceste valori se obtine avansul S = 0.67 mm / rot.
Valoarea acestui avans trebuie sa fie mai mare decat cele
recomandate in tabele.Determinarea vitezei de aschiere in cazul
strunjirii longitudinale se poate face cu relatia :
vp = Cv k1 k2 k3 k4 k5 k6 k7 k8 / [ Tm ]in care : C = 20.5 este
un coeficient care tine seama de caracteristicile materialului care
se prelucreaza si ale materialului sculei aschietoare.- T = 90
minute este durabilitatea sculei aschietoare
- m = 0.15 este exponentul durabilitatii
- t = 2.5 mm este adancimea de aschiere
- s = 0.5 mm/rot , este avansul de aschiere ;
- HB = 217 este duritatea materialului prelucrat in unitati
Brinell ;
- xv = 0.15 este exponentul adancimii de aschiere
- yv = 0.45 este exponentul avansului
- n1 = 1.75 este exponentul duritatii
- k1 = [ 152 / (20 30 )]0.08 = 1.013 este un coeficient care
tine seama de influenta sectiunii transversale a cutitului
- k2 = (45/) = (45/60)0.3 = 0.92 , este un coeficient care tine
seama de influenta unghiului de atac principal =60 , = 0.3 fiind un
exponent ce tine seama de natura materialului prelucrat.
- k3 = (a/s)0.09 = (15/50)0.3 = 0.90 , este un coeficient care
tine seama de influenta unghiului taisului secundar s pentru scule
cu taisuri din carburi metalice- k4 = (r/2) = (4/2)0.1 = 1.07 ,
este un coeficient care tine seama de influenta razei de racordare
de la varful cutitului , r = 4 mm iar = 0.1 este un exponent in
functie de tipul prelucrarii si de materialul prelucrat;
- k5 = 1 este un coeficient care tine seama de influenta
materialului din care este confectionata placuta aschietoare a
sculei
- k6 = 1.1 este un coeficient care tine seama de influenta
materialului de prelucrat ; - k7 = 1 este un coeficient care tine
seama de influenta modului de obtinere a semifabricatului
- k8 = 0.9 este un coeficient care tine seama de influenta
stratului superficial al semifabricatului
- k9 = 1.15 este un coeficient care tine seama de forma
suprafetei de degajare
Inlocuind numeric aceste date in relatia vitezei aschietoare se
obtine vp = 12.5m/min Turatia arborelui principal este n = 1000 vp
/ D = 250 rot/min .unde D = 16 mm , este diametrul de
prelucratCalculul regimurilor de aschiere la brosare.La brosare ,
determinarea regimului de aschiere consta in stabilirea avansului
pe dinte si a vitezei de aschiere .Avansul pe dinte sd reprezinta
grosimea stratului aschiat de un dinte , este determinat de
diferenta inaltimilor a doi dinti succesivi ai brosei .Avansul pe
dinte pentru brosa care aschiaza este sd = 0,03 ... 0,1 mm in cazul
in care suprafata brosata prezinta caneluri in evolventa sau
triunghiulare . Se alege sd = 0,05 mm/dinte deoarece se urmareste
ca aceasta suprafata sa aibe o rugozitate mai mica . Pentru
otelurile aliate cu duritate cuprinsa intre 170-200 unitati Brinell
grupa de viteza la brosare este grupa 2 .Aceasta duce la alegerea
unei viteze de brosare Vp = 2,5 5 m/min pentru a realiza calitatea
dorita a suprafetei . Se alege preliminar viteza de brosare Vp = 4
m/min.Viteza de brosare se poate calcula analitic cu relatia:
Vp = Cv . Km / (Tm Sdyv) m/min
Unde cv = 5,5 ; m = 0,5 ; yv = 0.60 ; Km = 2 si T = 180 minute
pentru brosele din otel rapidInlocuind numeric aceste date in
relatia vitezei de aschiere se obtine Vp = 4,45 m/min
Calculul regimurilor de aschiere la filetarea cu
tarodulFiletarea pe masini unelte cu ajutorul tarozilor de masina
se aplica la orice fel de gauri filetate. Viteza de aschire la
filetare se determina cu relatia : Vp = 0,8 Cv dx / (Tm . py )
[m/min]unde T = 150 minute si reprezinta durabilitatea
tarodului
Cv = 41 ; x = 1,2 ; m = 0,9 ; y= 0,5 ; d = 6 diametrul exterior
al filetului ; p = 0.5 pasul filetuluiInlocuind numeric aceste date
in relatia vitezei de aschiere se obtine Vp = 4,38 m/min 5.4.2
Determinarea normelor tehnice de timp
Vom determina analitic normele de timp pentru principalele
operatii ale procesului tehnologic Determinarea normei de timp la
strunjire de degrosareDeterminarea timpului de baza la strunjirea
de degrosare pentru diametrul 16Timpul de baza este definit cu
relatia :
tb = L = ( l + l1 + l2 + l3 ) [ min]unde L = 29 mm si este
lungimea cursei de lucru a sculei in sensul avansului
w = s n = 0,5 250 = 125 mm/min este viteza de avans i = 2 , si
este numarul de treceri necesar pentru executarea suprafetei
respective
l = 15 mm si este lungimea suprafetei prelucrate
l1 = t / tg + (0,5 ...2) = 3mm este distanta de patrundere a
cutitului
= 45 unghiul de atac principal al cutitului
l2 = (0...5) = 3 mm este distanta de iesire a sculei
l3 = (0...10) = 8 mm este lungimea suprafetei prelucrate pentru
aschia de proba
Inlocuind aceste date in relatia timpului de baza obtinem tb =
0,93 minute
Determinarea timpului auxiliar la strungirea de degrosare
Pentru determinarea timpilor auxiliari s-au intocmit tabele
normative de timp pentru urmatoarele operatii
prinderea si desprinderea piesei la prelucrare intre varfuri pe
un strung paralel si
frontal , ta1 = 0.6 min comanda masinii - schimbarea turatiei cu
o maneta 0,05 min
- schimbarea avansului cu o maneta 0,05 min
- rotirea porcutitului cu maneta 0,1 min - blocarea sau
deblocarea saniei cu maneta 0,1 min
- asezarea sau intepartarea aparatorii contra aschiilor 0,05 min
- pornirea sau oprirea motorului electric 0,05 min
- pornirea sau oprirea universalului 0,05 min
- pornirea sau oprirea caruciorului 0,05 minDeci in total ta2 =
0,5 min complexe de manuiri legate de faza reglare la cota ta3 =
0,25 min
masurarile de control - ta4 = 0,22 minDeci timpul total auxiliar
este ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 0,6 + 0,5 + 0,25 + 0,22 = 1,57
min
Determinarea timpilor de deservire tehnica si organizatorica
Timpii de deservire tehnica si organizatorica se dau in procente
din timpul de baza
tdt = 2,5 % tb = 2,5 0,93 / 100 = 0,024 mintd0 = 1 % tb = 0,93
/100 = 0,01 minDeterminarea timpului de odihna si necesitati
fiziologicet0n = 4.5 % (tb + ta ) = 0,045 (0,93 + 1,57) = 0,12
minDeterminarea timpului de pregatire incheiere
Timpul de pregatire - incheiere pentru un strung paralel si
frontal este tpi = 25 min
Avand aceste valori se poate calcula :
timpul unitar : tu = tb + ta + tdt + td0 + t0n = 0,93 + 1,57 +
0,025 + 0,01 + 0,12
tu = 2.65 min norma tehnica de timp : tn = tu + tpi / nlot =
2,65 + 25/ 590 = 2,7 minDeterminarea normei de timp la frezare
frontalaDeterminarea timpului de baza la frezarea frontala
tb = ( l + 11 + l2 ) i / ( sd z n ) = (16+4+5) 1 / (0,15 4 75) =
0,87 minDeterminarea timpului auxiliar la frezarea frontala timpul
auxiliar pentru prinderea si desprinderea manuala a piesei pe masa
masinii ta1 = 0,39 min
timp auxiliar pentru comanda masinii ta2 = 0,28 min
timpul auxiliar pentru masuri la luarea aschiilor de proba ta3 =
0,15 min
timpul auxiliar pentru evacuarea aschiilor ta4 = 0,08 min
timp auxiliar pentru masurari de control ta5 = 0,12 min
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 +ta5 = 1,02 minDeterminarea timpului
de deservire la frezarea frontala
tdt = 5,5% tb = 0,055 0,87 = 0,048 min timpul de deservire
tehnica
td0 = 1,2 % (tb + ta ) = 0,012 ( 0,87 + 1,02) = 0,023 min timp
de deservire organizatoricaDeterminarea timpului de odihna si
necesitati fiziologice
ton = 4.5 % ( tb + ta) = 0,045 (0,87 + 1,02) = 0,085
minDeterminarea timpului de pregatire- incheiere la frezarea
frontala Timpii de pregatire - incheiere sunt defalcati in timpi
pentru operatii curente si timpi pentru operatii suplimentare de
pregatire incheiere
tpi = 35 minNorma tehnica de timp este tn = tu + tpi / nlot = tb
+ ta + tdt + td0 + t0n + tpi / nlot = 0,87 + 1,02 + 0,048 + 0,023 +
0,085 + 35 / 590 = 2,080 min
Determinarea normei de timp la filetarea cu tarodul
Determinarea timpului de baza
La filetarea cu tarodul , timpul de baza este dat de relatia tb
= ( l + l1 ) ( 1/n + 1/n1 ) / p = ( 12+4 ) ( 1 / 150 + 1/1000 ) /1
= 0,123 min
unde
l = 12 mm , este lungimea conului de atac al tarodului
l1 = 4 p = 4 mm ,
p = 1 mm , este pasul filetului
n = 150 rot/min , este turatia miscarii principale la cursa de
aschiere
n1 = 1000 rot/min , este turatia miscarii la retragerea
tarodului
Determunarea timpilor auxiliari
timpul pentru prinderea si desprinderea piesei ta1 = 0.03
min
timpul pentru comanda masinii unelte ta2 = 0.02 min
timpul pentru evacuarea aschiilor ta3 = 0.05 min
timpul specific fazei de lucru ta4 = 0.04 min
Timpul auxiliar total este : ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 0.14
min
Determinarea timpilor de deservire
Timpul de deservire tehnica se da in procente din timpul de baza
:
tdt = 2,2 % tb = 0,022 0,123 = 0,003 min
Timpul de deservire organizatorica :
tdo = 1,4 % ( tb + ta ) = 0,014 ( 0,123 + 0,14 ) = 0,094 min
Determinarea timpului de odihna si necesitati fiziologice :
ton = 2,5 % ( tb + ta ) = 0,025 ( 0,123 + 0,14 ) = 0,007 min
Determinarea timpului de pregatire incheiere :
tpi depinde de gradul de organizare al locului de munca , de
dotarea tehnica a acestuia si de tipul masinii unelte folosite la
tarodare , tpi = 12 min .
Norma tehnica de timp este :
tn = tu + tpi / nlot = tb + ta + tdt + tdo + ton + tpi/nlot =
0.123 + 0.14 + 0.003 + 0.004 + 0.007 + 12/590 = 0.305 min
Determinarea normei de timp la gaurireDeterminarea timpului de
pregatire incheiere Acesta poate fi pentru operatii curente sau
pentru operatii suplimentare . T timpului de pregatire incheiere
tpi = 10 min
Determinarea timpului de baza
tb = ( l + l1 + l2 ) / ( s n ) = (80 + 6.7 + 3 ) / ( 0.08 500 )
= 2.2 min
unde
l = 80 mm , lungimea axiala a gaurii de prelucrat
l1 = r ctg + ( 1 ... 6 ) = 3.5 ctg 60 + 5 = 6.7 mm , este
distanta de patrundere
l2 = ( 0.5 ... 4 ) = 3 mm , este distanta de depasire la
orificiile strapunse
s = 0.15 mm/rot , este avansul sculei
n = 500 rot/min , este turatia burghiului
Determunarea timpilor auxiliari
timpul pentru prinderea si desprinderea piesei ta1 = 0.45
min
timpul pentru comanda masinii unelte ta2 = 0.02 min
timpul pentru evacuarea aschiilor ta3 = 0.53 min
timpul specific fazei de lucru ta4 = 0.14 min
Timpul auxiliar total este : ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 1.14
min
Determinarea timpilor de deservire
tdt = 2% tb = 0.02 2.2 = 0.044 min
tdo = 1 % ( tb + ta ) = 0.01 ( 2.2 + 1.14 ) = 0.033
minDeterminarea timpului de odihna si necesitati fiziologice :
ton = 3 % ( tb + ta ) = 0.03 ( 2.2 + 1.14 ) = 0.1 minNorma
tehnica de timp este :
tn = tu + tpi / nlot = 2 tb + 2 ta + tdt + tdo + ton + tpi /
nlot = 2 2.08 +2 1.14 + 0.044 + 0.033 + 0.1 + 10 / 590 = 6.6 min
Timpul de baza si timpul auxiliar se dubleaza intrucat sunt doua
prinderi si desprinderi a piesei si doua gauri de executat .
Determinarea normei de timp la alezare
La alezare timpul de baza si timpul auxiliar se aleg din tabele
tb = 0.12 min , ta = 0.25 min
Ceilalti timpi se adopta ca la gaurire
Norma tehnica de timp este :
tn = 4 tb + 4 ta + tdt + tdo + ton + tpi / nlot = 4 0.12 + 4
0.25 + 0.044 + 0.033 + 0.1 + + 10 / 590 = 1.65 min
Determinarea normei de timp la brosare
Determinarea timpului de pregatire incheiere
Se determina in functie de tipul masinii si de masa pieselor de
brosat conform datelor din tabelele tpi = 9 min
Determinarea timpului de baza
La brosare , timpul de baza este dat de relatia :
tb = H k / ( 1000 v q ) = 0.12 min
unde :
H = lb + lp + ld = 100 + 16 + 50 = 166 mm , este lungimea cursei
de lucru
lb = 100 mm , este lungimea utila a brosei
lp = 16 mm , este lungimea suprafetei de brosat
ld = 50 mm , este lungimea de depasire a sculei aschietoare
k = 2 , este un coeficient dependent de raportul dintre viteza
cursei de lucru si viteza cursei de mers in gol
v = 3 m/min , este viteza cursei de lucru
q = 1 , este de piese brosate simultan
Determunarea timpilor auxiliari
timpul pentru prinderea si desprinderea piesei ta1 = 0.075 min
timpul pentru comanda masinii unelte ta2 = 0.02 min timpul pentru
masurari de control ta3 = 0.2 minTimpul auxiliar total este ta =
ta1 + ta2 + ta3 = 0.202 min
Determinarea timpilor de deservire
td = ( tb + ta ) kd / 100 = ( 10.12 + 0.202 ) 3/100 =
0.01min
unde kd = 3 % din ( tb + ta ) este un coeficient care tine cont
de tipul si complexitatea operatiei ce se executa si se alege din
tabele din literatura de specialitate .Determinarea timpului de
odihna si necesitati fiziologice.tan = 5(tb + ta ) = 0.05 (0.12t
0.202) = 0.016
Norma tehnica de timp este :
tn = tb + ta + td + tan + tpi/ = 4 0.12 + 4 0.202 + 0.01 + 0,016
+ 9/590 = 1.34 minDeterminarea normei de timp la masini de
rectificat rotund exterior
Determinarea timpului de pregatire incheiere :
Conform datelor din tabele tpi = 11 min
Determinarea timpului de baza
tb = Ac K / (st n ) = 0.011 1.25/(0.012 300) = 0.0025 min
Determinarea timpilor auxiliari
timpul pentru prinderea si desprinderea presei ta1 = 0.15
min
timpul pentru comanda masinii unelte ta2 = 0.04 min
timpul pentru masurari de control ta3 = 0.1 min
Timpul auxiliar total este : ta = ta1 + ta2 + ta3 = 0.29 min
Determinarea timpilor de deservire.
tdt = 1.1 tb ti /t = 1.1 0.0025 1.3/35 = 0.0001
td0 = 1.5% (tb + ta) = 0.015 (0.0025 + 0.67) = 0.01 min
Determinarea timpului de odihna si necesitati fiziologice
tan = 3.5% (tb + ta) = 0.035 (0.0025 + 0.67) = 0.024 min
Norma tehnica de timp este
tp = 4tb + 4ta + tdt + td0 + tan + tpi/nb1 =4 0.0025 + 4 0.29+
0.01 + 0.0001 + 0.024 + 11/590 = 1.2 min
In final avand in vedere faptul ca normele de timp stabilite vor
fi utilizate la elaborarea capitelor urmatoare si la completarea
planului de operatii , se prezinta centralizat principalele
componente ale normelor tehnice de timp in tabelul urmator.
Tabelul 5.10Nr
crtNr de ordine si denumirea operatieiFazatuTpi
110 Frezare frontalaDegrosare2.0225
220 CentruireDegrosare 0.914
330 Alezare de finisareFinisare1.612
440.50 StrunjireDegrosare2.6525
560.70 StrunjireFinisare1.8525
680
Gaurire 2-6.510
790
Gaurire 1-0.910
8100 Filetare-0.312
9105 Brosare-1.39
10140.150 RectificareFinisare1.111
5.5 Calculul necesarului de forta de munca , utilaje , SDV-uri
si materiale
5.5.1 Determinarea volumului anual de lucrari
Toate calculele tehnico economice cuprinse in capitolele 5 si 6
se refera la perioada de un an , pentru cum s-a determinat
(v.5.1.3.2) , planul anual de productie de piese NppPe baza
normelor de timp ( v.5.4.2) se vor determina :
volumul de lucru anual normal pentru fiecare operatie , aferent
muncitorului si masinii unelte V = Npp tn / 60 (ore)
timpul de lucru total , aferent sculelor aschietoare :
Vb = Npp tb / 60 (ore)
timpul total de lucru aferent dispozitivelor si
verificatoarelor
Vdv = Npp tdv / 60
Rezultatelor acestor calcule vor fi prezentate in tabelul 5.11
Tabelul 5.12
OperatiiVVbOperatiiVVb
11738820655162150
27943657785320
313796208255110
422561050911201030
51588690101005380
5.5.2 Calculul necesarului de forta de munca si utilaj
5.5.2.1 Fondul de timp anual al muncitorului , Fm [ore]Fm = [ Zc
(Zd + Zb + Zo)] tb Km ore.Unde Zo durata medie (zile a concediului
anual de odihna al unui muncitor Z0 = 20 zileKm - coeficient ce
tine seama de intarzieri , absente Km = 0.94....0.98.
Km = 0.96
Fm = [365 (104 + 6 + 20)] 8 0.96 = 1804.8 = 1805 ore 5.5.2.2
Fondul de timp anual al utilajului , Fu[ore]
Fu = [ Zc - (Zd + Zb + Zr)] nb tb Km [ ore]
Unde Zr nr zilelor de imobilizare al utilajului pentru reparatii
Zr = 3....8% din fondul de timp nominal.
Km coeficient de folosire a utilajului Km = 0.8...0.95 ; Km =
0.95 Fu = [365 (104 + 6 + 12)] 8 1 0.8 = 1832 ore.
5.5.2.3 Calculul necesarului de utilaje
Se determina cu relatia ni = Vi /Fu Tabelul 5.13Nr
CrtDenumire utilajVolum de lucrari ViFond de timp FuNecesar
utilaje
CalculatAles
1Freza1738 +79418321.382
2Freza-1832--
3M.alezat137918320.751
4Strung225618321.231
5Strung158818320.861
6M.de gaurire5516 + 785 + 25518323.574
7M.de gaurire-1832--
8M.de brosat112018320.611
9M.de rectificat100518320.541
5.5.2.4 Calculul necesarului de forta de munca
Numarul de muncitori mi la fiecare operatie :
mi =
La adoptarea valorilor se va tine seama de tipul productiei si
de metoda de organizare a fabricatiei.Rezultatele se vor trece in
tabelul 5.14
Tabelul 5.14
Nr
oper Calific.Volum de lucrari ViFond T Nr de muncitori
CalcAdoptat
1Frezor1738 +79418051.42
2Frezor-1805
3Strungar137918050.761
4Strungar225618051.241
5Strungar158818050.851
6Gauritor5516 + 785 + 25518053.554
7Gauritor-1805--
8Frezor112018050.61
9Rectificator100518050.521
5.5.3 Calculul necesarului de S.V.D-uri.5.5.3.1 Calculul
numarului de scule aschietoare.
Norma de consum de scule Nc5 se determina tinand seama de
durabilitatea acestora , de timpul de lucru normal tb (min) , de nr
de ascutiri posibile si de volumul productiei anual Npp.
Nc5 = Ky NppUnde Ky = 1.05...1.1 coeficient ce tine seama de
distrugere accidentale ale sculei.
r = nr de ascutiri : r = M/h unde M marimea stratului de
material al sculei ce se poate indeparta
h = marimea corespunzatoare stratului indepartat.
Tabelul 5.15Nr
operSculaMh.Ttbtb x NppNc5
CalcAles
1F.D.50.121200.873349555.856
2B.C.40.1900.41540032.132
3Alezor20.1400.481848027.728
4C.S.D40.1600.9335805149150
5C.S.F.40.1900.552215061.462
6Burghiu
6100.07152.0880080533.8535
7Tarod20.07150.1234735157.8160
8Brosa100.1400.481848046.247
9p.r.100.1100.023857.68
10Burghiu5100.07150.12462030.831
F.D freza disc.B.C. Burghiu de centruire
C.S. cutit strunjire.p.r. piatra rectificare
D degrosare
F finisare
5.6 Calculul costurilor de fabricatie
5.6.1 Structura generala a costului de fabricatie
Cheltuielile ce intra in componenta costului se impart in doua
mari grupe :
- cheltuieli curente si cheltuieli indirecte.
Costul de fabricatie unitar se obtine prin insumarea acestor
articole de circulatie : Cu = Cnat + Cman + Cifu + Rs + Ri
lei/piesa
5.6.1.1 Cheltuieli directe
Cheltuieli cu materii prime si materiale directe
Se exprima cu relatia :
Cmat msf Ksf - mdr KdrUnde msf masa semifabricatului ; msf =
1.35 kg
mdr masa de materiale recurabile mdr = 0.47 kg
Cmat = 1.35 40 0.47 0.4 = 53.8 lei/piesa .
5.6.1.2 Costul manoperei
Se determina pe baza necesarului de munca a salariilor orare in
functie de calificarea muncitorului si a celor privind adaosurile
procentuale la salariuCman = ( 1 + ) Si tnitni - norma de timp la
operatia respectivaDin tabel Si tni = 2.34Cman = 3.75 lei/piesa
Tabelul 5.16Nr
OperCalificare muncitorSalariu orarSi [lei/ora]tniminSi
tniLei/piesa
1Frezar7.22.0870.25
2Frezor7.20.950.12
3Strungar7.21.650.2
4Strungar7.22.7190.32
5Strungar7.61.90.22
6Gauritor7.26.6 +0.940.9
7Gauritor7.20.3050.03
8Frezor7.61.340.16
9Rectificator8.11.20.14
5.6.3 Cheltuieli indirecte
Acestea se calculeaza cu ajutorul unor coeficienti de
repartitie.
Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor (Cifu)
cuprind amortizarea mijloacelor si utilajelor sectiei , cheltuieli
pentru repartitii cheltuieli cu energia , combustibilul , cu
executia ,
reparatia si intretinerea dispozitivelor si achizitionarea de
scule . Cifu = Kcifu Cman
Unde Kcifu = 1.8 coeficient cu repartitia a cheltuielii cu
intretinerea si reparatia utilajului
Cifu = 1.8 3.75 = 6.75 lei
Cheltuieli generale ale sectiei ( regia de sectie ) R5 -
reprezinta cheltuieli privind salariul personalului de conducere si
de alta natura din cadrul sectiei , amortizarea cladirilor si
mijloacelor fixe ... sectiei , cheltuieli administrativ
gospodaresti.Se calculeaza ca procent ( 100% ..350% din Cman)
R5 = 250% CmanR5 = 2.50 3.75 = 9.37 lei
Cheltuieli generale ale intreprinderii (regia generala a
intreprinderii)
Ri reprezinta cheltuieli privind salariul personalului de
conducere , tehnic din intreprindere amortizarea mijloacelor fixe
de interes general , cheltuieli pentru cercetare , instruirea
personalului de conducere.
Ri = 15% (Cman + R5 + Cifu)
Ri = 0.2 (3.75 + 6.75 + 9.37)
Ri = 2.98 lei
Cu = 53.8 + 3.75+ 6.75+9.37 + 2.98 Cu = 76.65 lei
6.4 Calculul pretului piesei
Pretul de productie PpPp = Cu ( 1 + ) lei/piesa
unde b reprezinta beneficial intreprinderii : b = (6.15)%
Pp = 76.65(1+0.1) = 84.3 leiPretul de Livrare
P1 = Pp (1+ ) lei/piesa
P1 = 84.3 (1 + 0.18) = 99.5 lei/piesa
Pretul de vanzare cu amanuntul
Pa = P1 (1 + ) [lei/presa]
a.c. adaosul comercial ac = 30%
Pa = 99.5 ( 1 + 0.3 ) = 129.35 lei_1290780170.unknown
_1290788236.unknown
_1292140247.unknown
_1292142896.unknown
_1292143083.unknown
_1292593869.dwg
_1292142988.unknown
_1292141795.unknown
_1292139680.unknown
_1290787298.unknown
_1290788152.unknown
_1290787127.unknown
_1290780903.unknown
_1290697959.unknown
_1290778993.unknown
_1290779915.unknown
_1290697968.unknown
_1290697941.unknown