[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir Facultatea Management Turistic și Comercial Proiect STATISTCĂ TEMA ANALIZA STATISTICĂ A ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN JUDEȚUL ”CONSTANȚA” ÎN PERIOADA 2000-2013 Numele și prenumele Pintilei Andriana Anul I – IF/IFR Grupa: IF 15 Cuprins 1.1......................................... Introducere 1 1.2..Definirea şi organizarea activităţilor proiectului 1 1.3.............................. Realizarea proiectului 1 1.4............................... Cerințele proiectului 1 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
Universitatea Creștină Dimitrie CantemirFacultatea Management Turistic și Comercial
Proiect STATISTCĂ
TEMA
ANALIZA STATISTICĂ A ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN JUDEȚUL ”CONSTANȚA” ÎN PERIOADA 2000-2013
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
1.1 Introducere
Potrivit Fișei Disciplinei obiectivele acestei discipline vizează:1. Însuşirea principalelor concepte de statistică, a metodelor şi tehnicilor de analiză a
indicatorilor statistici, de fundamentare statistică a calculelor de prognoză.2. Formarea gândirii statistice şi însuşirea limbajului statistic,3. Formarea abilităţii de a folosi sursele de informaţii din băncile de date statistice şi din
publicaţiile oficiale de date statistice.
Prin disciplina de statistică se urmărește dezvoltarea următoarelor competenţe:1. Cunoaştere şi înţelegere
Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor şi conceptelor cu care operează statistica; Folosirea corectă a termenilor de specialitate din domeniul statistică; Cunoaşterea şi însuşirea metodologiei de calcul şi intrepretare a indicatorilor
statistici economico-sociali Folosirea competentă a publicaţiilor naţionale şi internaţionale de date statistice.
2. Explicare şi interpretare Utilizarea cu discernământ a corelaţiilor dintre statistică şi celelalte ştiinţe
pentru analiza cantitativă şi calitativă a diferitelor domenii de activitate; Realizarea unui studiu de caz folosind statistica; Organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional statistic; Organizarea procesului de cercetare statistică într-o viziune sistemică; Asigurarea comparabilităţii datelor statistice pe plan naţional şi internaţional.
3. Insrumental aplicative Capacitatea de a transpune în practică a cunoştinţelor obţinute la cursuri,
seminarii și proiecte; Abilităţi de cercetare, creativitate, competenţe în rezolvarea studiilor de caz şi a
proiectelor de statistică; Cunoaşterea modului de organizare instituţionala a statistici pe plan naţional şi
internaţional; Particularităţi ale aplicării statistice în comerţ şi turism.
În acest sens, pentru realizarea acestor obiective fiecare student va elaborarea unui proiect obligatoriu, care va fi depus la titularul de curs sau de seminar cu min. 5 zile inainte de examen. În procesul de evaluare a rezultatelor proiectului, este de aşteptat să stăpâniţi foarte bine noţiunile, conceptele de bază ale statisticii şi să metodele de analiză statisică. Scopul principal al proiectului fiind analiza descriptivă, interpretarea rezultatelor şi a concluziilor.În final, nu uitaţi: lucrările plagiate, subiectele copiate nu vor primi note de trecere a examenului la disciplinele „Statistică”.
1.2 Definirea şi organizarea activităţilor proiectului
Proiectul are drept scop imbinarea teoriei cu practica statistică. El include planificarea, realizarea şi prezentarea rezultatelor unei cercetări statistice realizate independent de către fiecare student. Sunt apreciate prelucrările generate automat (pe calculator).Tematica proiectului urmărește o analiză reală a activității turistice la nivelul unei județ din Romania într-o preioadă determinată.
2
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
1.3 Realizarea proiectului
Proiectul constă din mai multe etape:
Etapa 1. Se alege un județ. Pentru evitarea multiplelor suprapuneri, alegerea unei județ este în funcție de prima inițială a numelui personal (Ex. Bucur Crina - jud. Brașov)
Etapa 2. Extragerea din baza de date a indicatorilor privind oferta și cererea turistică în județul ales.
Din ”Baza de date proiect statistica MTC - Cererea si oferta turistica 2000-2013” se preiau datele de la o regiune sau un județ pentru întreaga perioadă privind următorii indicatori:
Capacitatea de cazare existentă în județul ”X” Capacitatea de cazare în funcțiune în județul ”X” Numărul de turisti sosiți în județul ”X” Nivelul înnoptărilor în județul ”X” Populația în regiunea/județul X
Etapa 3. Prelucrarea datelor şi construirea indicatorilor statistici (tabele, grafice, relații statistice) în baza cerinețelor și a modelului prezentat mai jos;
Etapa 4. Analiza datelor şi formularea concluziilor.
1.4 Cerințele proiectului
2.2 Analiza ofertei turistice ......................................................................................................... 4 2.2.1 Structura de primire turistică ........................................................................................... 4 2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune ........................................... 5
2.3 Analiza cererii turistice în România .................................................................................... 8 2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor ............................................................................................ 9 2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor .................................................................................... 10 2.3.3 Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor ........................................... 12
2.4 Durata medie a sejurului .................................................................................................... 14 2.5 Densitatea turistică .............................................................................................................. 14 2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică .......................................................................... 15
1.5 Prezentarea rezultatelorÎntregul proiect va trebui prezentat sub formă de raport scris, de preferinţă editat în MS Word, pentru evaluarea paşilor urmaţi în obţinerea rezultatelor şi evidenţierea eforturilor personaleÎn general, studenţii găsesc realizarea proiectului ca o sarcină grea, dar el este important pentru dezvoltarea abilităţilor de cunoaștere și înțelegere a unor metode tehnice. De obicei, tocmai studenţii cu mai puţine rezultate la clasă depun mai mult efort în realizarea proiectului.
1.6 Exemplu proiect
În cele ce urmează este expus un model de proiect. ”Analiza în dinamică a ofertei şi cererii turistice în România în perioada 2000-2009”.Atenție! Perioada proiectului este 2000-2013
Vă dorim mult succes!
Cu stimă, Conf.univ. dr. Emilia Gogu
Lector univ.drd. Diana Coconoiu
3
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
Model proiect:
2 ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2000-2013
2.1 Note metodologice
Pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.
Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunile turistice organizate, datele provin din rapoartele statistice completate de agenţiile de turism şi de către direcţiile de protecţie şi asigurări sociale, oficiile de pensii, administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile sindicale şi alte instituţii care comercializează acţiuni turistice.
Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.
Activitatea de cazare turisticăNumărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
cuprinde toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au domiciliu stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o structura de primire turistică şi în zone vizitate din tară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoana este înregistrata într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă sau nu în camera.
Înregistrarea turistului străin care este cazat într-o structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se face după tara sau zona geografică de reşedinţă a acestuia. Indicii de utilizare neta a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.
2.2 Analiza ofertei turistice
Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de muncă din activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic şi a.
Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.
2.2.1 Structura de primire turistică
Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se inţelege orice construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.
4
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică: structurile de primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durata mai mare de un an, indiferent de clasificarea acestora; locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare pe perioada anului şcolar, unităţile spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi a altor spaţii similare ce practică în mod exclusiv activităţi turistice); vagoanele dormitor; adăposturile şi refugiile montane şi similare; barăcile şi dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii.
In numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sunt cuprinse structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare de timp, în vederea realizării unor reparaţii capitale sau pentru modificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi a categoriei de încadrare.
Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de primire în România este variată formată din:
HoteluriHoteluri pentru tineretHosteluriHoteluri apartamentHanuri si moteluri din care:MoteluriVile turisticeCabane de vanatoareBungalouriPopasuri turisticeCasute turisticeTabere de elevi si prescolariPensiuni turistice urbanePensiuni turistice ruraleAlte unități de primire
Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizeaza în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistică şi alte servicii pentru turişti. Vilele turistice, bungalourile şi pensiunile turistice se constituie ca structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire în parte chiar dacă au o recepţie comună.
2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turisti, pentru reparaţii sau alte motive. Relevant în caracterizarea ofertei turistice este să analizăm şi capacitatea turistică în funcţiune.
Pentru o prezentare obiectivă a ofertei este necesar să analizăm capacitatea de cazare în funcţiune. Nivelul şi dinamica acestora este considerat ca fiind oferta efectiva de locuri de cazare de care dispun structurile de cazare turistică.
Pentru o analiză în dinamică a acestui indicator apelăm la indicatorii seriei cronologice. Tabelul 1 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazare
în funcţiune în perioada 2000-2009
5
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS Bucureşti
Analizând dinamica absolută şi relativă a capacităţii în funcţiune, din tabelul de mai sus putem observa că numărul de mii locuri-zile a crescut considerabil în 2011faţă de 2000 .
Indicatori absoluţi
Reprezintă forma de baza a seriilor dinamice. Pe baza lor se pot obţine indicatorii generalizatori pe întreaga perioada.Indicatorii de nivel sunt chiar termenii unei serii formate din indicatori absoluţi (y1, ...yt, ..., yt.).
Nivelul totalizat al termenilor , numai pentru seriile de intervale de timp de mărimi
absolute.Modificările absolute
cu bază fixă(t/1):t/1=yt - y1 unde,
cu bază în lanţ (bază mobilă sau variabilă) (t/t-1):t/t-1=yt - yt-1 unde,
Indicatori relativiConstituie un mod de prezentare de regula procentual. În aceasta situaţie este obligatoriu
ca în titlu sau în afara tabelului sa se specifice care este baza de raportare, pentru ca interpretarea datelor să se facă corect.
Indice de dinamică
6
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
cu bază fixă (It/1):
cu bază în lanţ (It/t-1) :
Ritmul de dinamică cu bază fixă (Rt/1) :
cu bază în lanţ (Rt/t-1) :
Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al capacităţii în funcţiune
Modificarea medie absolută al capacităţii în funcţiune
Indicele mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune
= 1,002 sau 100,2%
Ritmul mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune= 100,2-100= 0.2%
Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare în funcţiune în România în perioada 2000-2003 a fost de 10500 mii locuri/an, cu o creştere nesemnificativa a ritmului mediu de dinamica de 0.2 %.
7
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
Figura 1
Pentru a estima capacitatea de cazare în funcţiune în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y = -25.322x+10690, obţinută prin metoda grafică.
Tabelul 2. Estimarea capacităţii de cazare existentă pentru perioada 2013-2017
În condiţiile în care factorii de influenţă în activitatea turistică vor menţine acelaşi ritm şi în următorii cinci ani, în anul 2016 în România capacitatea de cazare în funcţiune va fi de aproximativ 20 de milioane de locuri-zile.
2.3 Analiza cererii turistice în România
Potrivit noţiunilor, metodologiilor de calcul şi a surselor de date1 ale Institutului Naţional de Statistică indicatorii activităţii turistice cuprind următoarele elemente:
Pornind de la datele statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, privind cererea turistică, putem analiza nivelul şi dinamica următorilor indicatori:
nivelul sosirilor totale; nivelul înnoptărilor totale; durata medie a sejurului;
1 https://statistici.insse.ro/shop8
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
densitatea turistică.Aceşti indicatori vor fi caracterizaţi atât în dinamică cât şi în structură astfel: pe total ţară;
pe regiuni de dezvoltare; pe principalele destinaţii; pe categorii de unităţi de cazare şi după provenienţa turiştilor.
2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor
Modificările absolute şi relative ale sosirilor în perioada 2000-2009
Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2014, INS Bucureşti
Analizând dinamica absolută şi relativă a sosirilor, din tabelul de mai sus putem observa că numărul de mii-zile a crescut în 2013 faţă de 2000 (cu aproximativ 10mii. -zile) Cele mai mari creşteri faţă de anul de bază an s-au înregistrat în anii 2008 şi 2012 .
Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al sosirilor
mii persoane
Modificarea medie absolută al sosirilor
7,9 mii persoane
Indicele mediu de dinamică al sosirilor
1.008sau 100,8 %
9
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
Ritmul mediu de dinamică al sosirilor= 100,8-100= 0.8 %
Pe ansamblu nivelul mediu al peroanelor sosiți în Constanța în perioada 2000-2013 a fost de 841.6 mii persoane.
Reprezentare graficaDinamica Sosirilor în regiunea X perioada 2000-2013
Figura 2
Pentru a estima nivelul sosirilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y =11.8x +753.11, obţinută prin metoda grafică.
Tabelul 2. Estimarea sosirlor pentru perioada 2011-2013
Ani t (x)Valori ajustate după funcţia
y = 11.8x+753.11 2014 15 9302015 16 9422016 17 954
2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor
10
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
Modificările absolute şi relative ale înnoptărilor în perioada 2000-2011
102 -1383 113.5 71.2Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2013. INS Bucureşti 2010
Nivelul cel mai scăzut al sosirilor în perioada analizată, s-a înregistrat în anul 2001 (746 mii sosiri) astfel, faţă de anul 2000 numărul acestora s-a diminuat cu 12 mii persoane.
Începând cu 2007 numărul total de sosiri şi înnoptări înregistrează creşteri succesive până în 2012, iar cel al înnoptărilor se înregistrează creșteri succesive în anul 2007.
Pe ansamblul nivelul mediu al sosirilor în România în perioada 2000-2013 a fost de 841.3 mii turisti /an. În aceaşi perioada analizată nivelul înnoptărilor a fost de 1168,6 mii-zile/a/
Figura 4
13
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
Evoluţia circulaţiei turistice este determinată de acţiunea diferitelor categorii de factori care alcătuiesc componentele seriei cronologice date. Una din problemele principale ale analizei acestor serii o reprezintă tocmai separarea componentelor şi evaluarea lor statistică. Pentru determinarea trendului sau a tendinţei centrale am utilizat metode analitice. Metodele analitice de trend se bazează pe cronograma seriei ce permite alegerea funcţiei matematice care estimează cel mai bine tendinţa generală a circulaţiei turistice (Figura.)..
Din analiza evoluţiei şi din reprezentarea grafică . putem concluziona că dinamica sosirilor cât şi cea a înnoptărilor avut o evoluţie crescătoare de la un an la altul. Pentru a estima numărul de sosiri şi înnoptări pentru următorii ani, vom utiliza funcţia liniară rezultată din graficul 2.
Analiza comparativă a sosirilor şi înnoptărilor în România evidenţiază un trend asemănător. Potrivit funcţiei de ajustare termenul liber al ecuaţiei este de 17366 mii zile-om şi reflectă influenţa factorilor esenţiali, iar viteza de schimbare a innoptăţrilor atunci când timpul se schimba cu o unitate este egală cu -120.28 mii zile-om.
2.4 Durata medie a sejurului
Raportând nivelul înnoptărilor la nivelul sosirilor obținem durata medie a sejurlui în perioada 2000-2013
În anul 2009 durata medie a sejurului a fost de 3.98 zile/turist, cea mai mică înregistrată în ultimii zece ani. Durata cea mai mare a sejurului în această perioadă s-a înregistrat în 2001 de 6.57 zile/turist.
2.5 Densitatea turistică
Un alt indicator important în analiza cererii este densitatea turistică. Dacă dinamica duratei sejurului este în scădere continuă, densitatea turistică a înregistrat creşteri semnificative astfel: dacă în 2000 la fiecare al cincilea locuitor exista un turist, în 2009 raportul este de 3:1.
14
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
Acest fapt derivă din creşterea numărului de turişti cât şi a scăderii numărului populaţiei României.
Densitatea turistică în raport cu populaţia din zona x (turist/ la 100 loc.)
Densitatea turistică în raport cu suprafaţa din zona X
Tabelul . Sosirile, înnoptările, durata medie a sejurului şi densitatea turistică în România 2000-2013
Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2013 INS Bucureşti 2011
Pe ansamblul perioadei analizate se înregistrează descreşteri a cererii turistice, atât faţă de anul de bază cât şi faţă de anul anterior. Această scădere poate fi argumentată prin existenţa crizei economice. Sperăm că şi în următorii ani cererea turistică va înregistra un ritm de creştere.
2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică
AniCapacitatea în
funcţiune(mii locuri-zile)
Total înnoptări(mii zile)
x2 xiyi y2
2000 9572 4802 91623184 45964744 23059204
15
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
Sursa: INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/ - aprilie 2014
Se cere:1. Să se stabilească variabila factorială și variabila rezultativă 2. Să se reprezinte grafic corelația dintre cei doi indicatori3. Să se stabilească forma, direcția legăturii și funcția de regresie prin metode parametrice
simple4. Să se studieze legatura variabilelor prin metode parametrice analitice5. Interpretarea rezultatelor obținute.
5920
0.1667
Funcţia de regresie este: Yxi = 5930x-0.1667Valorile funcţie de regresie se obţin înlocuind xi cu valorile empirice.
Intensitatea legăturii se măsoară prin coeficientul de corelaţie (ry/x).
16
[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana
2.7 Bibliografie
1. INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/ 2. Anuarul Statistic al României, INS Bucureşti3. Gogu E. Statistica în turism şi comerţ Editura Oscar Print, 2009