UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA PROIECT DE AN LA PROIECT DE AN LA MANAGEMENT MANAGEMENT ÎNDRUMĂTOR: CONF. DR BREZULEANU STEJĂREL STUDENT: III IEA
79
Embed
Proiect Management - Ferma de Struti SC Ramioda SRL
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA
PROIECT DE AN LA PROIECT DE AN LA
MANAGEMENTMANAGEMENT
ÎNDRUMĂTOR:
CONF. DR BREZULEANU STEJĂREL
STUDENT:
III IEA
2009
INTRODUCERE
Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial,
prezintă, pe lângă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi
schimbarea radicală a funcţiilor de producţie, a relaţiilor de schimb şi de
repartiţie a profitului.
Reintrarea agriculturii româneşti în reţeaua relaţiilor economiei de piaţă, a
relaţiilor de concurenţă, unde criteriul de bază este doar eficienţa şi calitatea,
necesită un nou tip de management, care prin metodele şi tehnicile utilizate să
corespundă cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii agricole.
Întocmirea proiectului de an la disciplina de "Management în agricultură"
ocupă un loc important în cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti .
Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziţia
studenţilor prezentul ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi
normativele actuale.
Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina "Management în
agricultură" se adresează în special studenţilor de la Facultatea de Agricultură
specializarea AGRICULTURĂ.
CUPRINS
CAP 1 .CONŢINUTUL PLANULUI DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:A.2. Obiectul de activitate.A.3. Forma juridica a solicitantuluiA.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţareA.5. Administratorii societatiiA.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :A.7. Litigii ( in desfăşurare )
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB.1. Istoricul activitatii B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii primeB.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie
PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI
C. PREZENTAREA PROIECTULUIC.1. Obiectivele proiectului.C.2. Descrierea tehnica a proiectului C.3. Managementul proiectuluiC.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii C.5. Personal si instruireC.6. Graficul estimat al proiectuluiC.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID.1. Bazele de productieD.2. Contul de profit si pierderi previzionat D.3. Fluxul de numerar previzionat D.4. Indicatorii financiari
CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREACAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ
CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
CAP. CAP. I PLANUL DE AFACERII PLANUL DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:
IORDACHE RAMONA - PERSOANA JURIDICA
A.2. Obiectul de activitate.
Achizitionarea de echipamente, oua de struti, utilaje si furaje pentru
Ferma de struti S.C. RAMIODA SRL din loc. NEAGRA -SARULUI, jud.
B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul –
STRUTI PT PRERERODUCERE
Indicatori U.M. Volume Producţia medie/cap/an Buc 21 36200/1 euro 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 22481.29 11 Furaje 6300 12 Material biologic 0 3 Energie electrica+ combustibil 13451.29 14 Medicamente 2100 15 Alte materiale 0 16 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) 630 II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 33644 III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 2406.3187 17 Cheltuieli generale(3%din I+II) 1683.7587 18 Dobânzi la credite 0 9 Asigurări (8% din valoare pasare) 64 110 Amortismente 658.56 A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 58531.6087 1A1 din care pt. producţia principala 58531.6087 1B VALOAREA PRODUCTIEI 168000 1B1 din care pt. producţia principala 168000 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 109468.3913 1 (-)Impozite si taxe 40864.55047 1 (+)Subvenţii D VENIT NET 68603.84083 1E RATA IMPOZABILA (C:A1/100) 187.0244023 Venit net(D:A1/100) 117.2081929 F COST DE PRODUCTIE(A1:100) 585.316087 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 800 1H MARJA BRUTA(MB) 109468.3913 1H MARJA BRUTA(MB) 117.2081929 %
1.Cheltuieli cu furajarea/an
Indicatori
Consum furaje
kg/cap/an
Preţ RON/kg
Valoare RON/cap
1800 0.603 1086 Curs leu/Euro 36200
Orz 126.9 0.603 76.53Ovaz 366.6 0.603 221.06Tarate 112.8 0603 68.20Srot soia 35.25 0.603 21.26Faina peste 21.15 0.603 12.80Faina oase 35.25 0.603 21.26Minerale+ vitamine 7.05 0.603 4.25Furaj fibros 1095 0.603 660.30Total (ron)/ferma 22806Total (Euro) 6300Revine pe cap (lei) 1086Revine pe cap (Euro) 300
3. Cheltuieli cu energia electrica si combustibilIndicatori kw kw ron ron Valoare ron/cap
Curs leu/Euro =36200 zi/ferma an/ferma Kw an/fermaCONSUMURI CU ENERGIA 27.86 Pasari/ferma 21 Zile /an 365
Total (ron)/ferma 122.99 44890.51Total (Euro) 12400.69
Revine pe pasare (ron) 2137.64 2137.64Revine pe pasare (Euro) 590.51 590.51TOTAL CONSUMUL
ENERGIE+COMBUSTIBILULPasari/ferma 21 Zile /an 365
Total (ron)/ferma 48693.68Total (Euro) 13451.29
Revine pe pasare (ron) 2318.75 2318.75Revine pe pasare (Euro) 640.54 640.54
Revine pe um (ron) 2318.75Revine pe um (Euro) 640.54
4.Cheltuieli cu medicamentele
Indicatori ronValoare ron/cap
Pasari /ferma 21 362capete /tona 0
Unguent antibiotic 28Ulei mineral pt. ocluzii 22amoxicilina 10mg/kg
17amikacin sulfat 10mg/kg
13batryl 2,25mg/kg
16gentamicina 4mg/kg
24sulfadimetoxina 25-50mg/kg
26tetraciclina 15mg/kg
32tribrissen 2ml/kg
38trimethoprim/Sulfadiazine 48%
(40mg/kg)42
fenbendazol 15mg/kg20
ivermectin 200mg/kg52
carbaryl pulbere 5%18
Apa oxigenata 8Tifon 6
Total (ron)/ferma 7602 362Total (Euro) 2100 100
Revine pe um (ron) 362Revine pe um (Euro) 100
5.Alte cheltuieli materiale+apa
Indicatori leiValoare lei/cap
animal/an 0capete /tona 0
Cheltuieli diverse(galeti,lopeti,cizme,tifon,etc.) 0Total (lei) 0Total (Euro) 0Revine pe um (lei) 0Revine pe um (Euro) 0
9.Asigurari-cota parte 0.8% din valoare pasare
Indicatori CursValoare €/cap
36200 800
capete 21
Valoare strut ron 2896
Valoare asigurare ron 231.68
Valoare asigurare Euro 64
Revine pe um (lei) 231.68
Revine pe um (Euro) 64
10.AmortismentIndicatori Curs Valoare ron/cap
36200 2896
Pasari ferma 0
capete 21 Valoare grajduri +cladiri 119200Valoare amortizare grajduri + cladiri (2%) ron 2384Valoare amortizare grajduri + cladiri (Euro) 658.56Revine pe pasare (ron/an) 113.52Revine pe pasare (Euro/an) 31.36Revine pe um (ron) 113.52Revine pe um (Euro) 31.36
I.CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA
Indicatori Nr. nr. salariu ronValoare
€/cap animale îngrijitori încadrare an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA animale/ferma 21 Zile /an 365Norma de îngrijire/îngrijitor 21 1 500 6000 Programator 1 5430 65150 Contabil 1 3620 43440 Zootehnist 1 600 7200 Total fond salarii (ron)/ferma 121790 Total (Euro) 33644 Revine pe strut (ron) 5780Revine pe strut (Euro) 1597Ajutor şomaj( 5%) 6089.5 0C A S (23,33%) 28413.607 0Contribuţii pt.fond sănătate(7%) 8525.3 0Fond solidaritate (2%) 2435.8 0Total fond retribuire (ron)/ferma/an 121790 Total fond retribuire (Euro)/ferma an 33644 Total fond retribuire (ron)/pasare 5780
III TOTAL GENERAL 284143.44 100TOTAL GENERAL (I+II+III) 1692743.83 100
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie
Tabel B.5.1Principalii clienţi ai societatii
Nr. crt.
Client (Nume si adresa)
Valoare(lei)
Pondere %
Termen de plata
1
Pensiunea Ruby`n N
Vatra Dornei
Pinului, Nr. 5
Suceava 72400 35 7 ZILE
2 Pensiunea Le Baron Vatra Dornei, Suceava 28960 20 7 ZILE
3Crion Cosmetics SRL
18100 5 7 ZILE
4
TinoProductie incaltaminte pentru barbati si copii
URL: http://www.tino.rdsbv.ro 131044 10 7 ZILE
5Mihai Albu (casa de moda) 181000 50
idem6 Pensiunea Mos Craciun Vatra Dornei, Suceava 72400 35
idem TOTAL 503904 120%
Tabel B.5.2
Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr. Crt.
SocietateCod Unic de Inregistrare
TelefonFax
Adresa
1VETFARM BODNAR
S.R.L.
19056827J3312042006
0230/562022
SUCEAVA,RADAUTISTR. VOLOVATULUI, Nr. 55, Bl. ,
Intr. , Et. , Apt.Cod postal: 725400
Produsele obtinute – oua consum – sunt valorificate pe baza de contract la SC Crizantema care preia intreaga cantitate de oua, aceasta avand retea de cofetarii. Distributia se efectueaza direct fara inermediari. Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile.
PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului.
Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele
masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea
investitiei.
Pentru proiectele aferente Masurii 121, se va descrie modul in care investitiile propuse
prin proiect sunt in acord cu potentialul agricol al zonei.
In ceea ce priveste obiectivul « Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite »,
proiectul prin obiectivul sau are in vedere cresterea calitatii productiei la cerintele
pietei,precum si introducerea pe piata a unei noi nise.
Obiectivul principal al firmei in prima faza este sa patrunda si sa se mentina pe piata
produselor de acest fel. De asemenea isi propune sa organizeze piata de acest tip din Romania,
si prin atragerea de investitii sa construiasca un abator pentru sacrificarea strutilor. Are in
vedere incheierea de contracte cu firme de profil din strainatate in scopul comercializarii
produselor.
Dezideratul care sta la baza înfiintarii fermei de struti este unul de natura pur economica.
Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul –
STRUTI PT PRERERODUCERE
Indicatori U.M. Volume Producţia medie/cap/an Buc 21 36200/1 euro 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 22481.29 11 Furaje 6300 12 Material biologic 0 3 Energie electrica+ combustibil 13451.29 14 Medicamente 2100 15 Alte materiale 0 16 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) 630 II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 33644 III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 2406.3187 17 Cheltuieli generale(3%din I+II) 1683.7587 18 Dobânzi la credite 0 9 Asigurări (8% din valoare pasare) 64 110 Amortismente 658.56 A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 58531.6087 1A1 din care pt. producţia principala 58531.6087 1B VALOAREA PRODUCTIEI 168000 1B1 din care pt. producţia principala 168000 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 109468.3913 1 (-)Impozite si taxe 40864.55047 1 (+)Subvenţii D VENIT NET 68603.84083 1E RATA IMPOZABILA (C:A1/100) 187.0244023 Venit net(D:A1/100) 117.2081929 F COST DE PRODUCTIE(A1:100) 585.316087 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 800 1H MARJA BRUTA(MB) 109468.3913 1
H MARJA BRUTA(MB) 117.2081929 %
Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor, utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect
2/ Incubator + eclozionatorDimensiuni incubator: 135 x 170 x 210(inaltime) cm Dimensiuni
eclozionator: 120 x 120 x 90(inaltime) cm Reglaj automat al temperaturii si umiditatii
temperatura: 30-45 grade umiditate relativa: 25-70% (agregat frigorific pentru devaporizare,
introducere automata de apa pentru umezire )Uniformizarea aerului din interior cu ajutorul
ventilatoarelor Sistem de protectie la incalzire cu rezistenta dubla, la arderea rezistentei
principale sistemul comuta automat la o rezistenta secundara, cu semnalizare sonora.In caz de
avarie, posibilitatea de incalzire manuala. Intoarcerea automata a oualelor Iluminare interioara
cu tub neon Consum specific: 700W (variaza in functie de temperatura si umiditatea camerei
in care este instalat aparatul) Avertizare sonora la dereglari ale parametrilor programati Cutie
din panouri tip "Sandwich" galvanizat si vopsit
Oua de struti din rasa African Black
Furaje si nutreturi combinate, premixuri, concentrate, aditivi, sroturi si livreaza toata gama
de aditivi sau adaosuri destinate hrana pentru struti
Pensule moi pt indepartarea firelor de nisip si de praf de pe oua
Moara de grau MG 54 Capacitatea de macinare(Kg/h) 400 Puterea electrica instalata(KW)
29,7 Grad de extractie ( % ) 56 - 62 Numar sorturi de faina 1 sau 2
02.08.2000- 25.07.2001 -am fost angajata pe o perioada nedeterminata ca muncitor
necalificat la brutaria SC FEL GHY SRL, VATRA DORNEI;
01.08.2002-30.09.2002 am fost angajata ca sezonier la fabrica de prelucrare a hribilor
SRL IN. CO. N., NEAGRA-SARULUI;
13.11.2002-27.06.2003- am fost angajata pe o perioada nedeterminata ca muncitor
necalificat la hotel restaurant CAROL din cadrul statiunii SC DORNA TURISM SA,
VATRA DORNEI;
03.11.2004-01.06.2005- am fost angajata pe o perioada nedeterminata ca muncitor
necalificat la discoteca SC BUJOR DE MUNTE SRL SARU DORNEI.
EDUCAŢIE ŞI FORMARE
15.09.2006-15.07.2010- Viitoare absolventa a Universitatii de Stiinte Agricole si
Medicina Veterinara’’ Ion Ionescu de la Brad’’Iasi,Specializarea Inginerie Economica
in Agricultura;
12.07.2006-5.12.2006-am participat la programul de calificare Preparator produse
lactate, organizat de SC CRISLO SRL,VATRA DORNEI,jud SUCEAVA unde am
primit calificarea mai sus mentionata;
15.09.1996-15.07.2000- am absolvit Liceul GRUP SCOLAR VATRA DORNEI,la
profilul chimie-biologie;
15.09.1988-15.07.1996- am absolvit Scoala Generala cu clasele I-VIII din NEAGRA-
SARULUI.jud SUCEAVA.
APTITUDINI ŞI COMPETENŢE
PERSONALE
Sociabila, ambitioasa, foarte corecta, detest discriminarile cu privire la clasele sociale,
responsabila, increzatoare in fortele proprii, iubitoare de tot ce reprezinta
frumusete( culturala, intelectuala,a naturii, sufleteasca,etc),optimista, incapatanata si gata
oricand sa-mi ajut prietenii, fidela idealurilor mele si celor din jur.
Limba maternă
Romana
Limbi străine cunoscute
Limba germana- scris mediu, citit bine,vorbit mediu;
Aptitudini şi competenţe
sociale
Am practicat sportul de iarna Schi fond care se realiza atat individual cat si pe echipe.Imi
place sa joc handbal, volei, uneori si fotbal; iubesc calatoriile,dansul,parcurile de distractii,
si as fi oricand dispusa sa practic si alte sporturi extreme .
Aptitudini şi competenţe
Organizatorice
In experienta mea profesionla am avut ocazia sa coordonez bunul mers al fluxului
tehnologic de la brutaria sus mentionata; la hotelul restaurant am profesat ca bucatar si
adjunctul sef fiind intr-o criza de personal, m-a delegat sa coordonez toate comenzile
clientilor, pt bunul mers al restaurantului. La discoteca am lucrat ca barman ospatar si
trebuia sa tin evidenta comenzilor pe care le faceam furnizorilor, sa verific marfa
primita ,sa fac inventar si sa atrag cat mai multi clienti prin ospitalitatea cu care erau
primiti de fiecare data.
Aptitudini şi competenţe
Tehnice
Urmez cursurile de ECDL si doresc ca pe viitor sa urmez si cursuri de AUTOCAD
Permis de conducere
Detin permis de conducere categoria B si intetionez sa obtin permis si pt categoria A.
Alte aptitudini şi
Competenţe
Rezistenta psihica in situatii limita. Imi place sa studiez si sa inteleg experientele de viata ale
celor din jurul meu.
INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Nu exista.
ANEXE
Nu este cazul
Studiile si experienţa (relevante pentru proiect) :
C V Responsabilul legal
Întreprinderea Funcţia avuta Perioada
S.C. RAMIODA SRL INGINER ECONOMIST In prezent
(Responsabilul tehnic)
NU ESTE CAZUL
1. Nume: Prenume: Funcţia Studii si experienţa:
C V Responsabilul tehnic
Întreprinderea Funcţia avuta Perioada
In prezent
C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru : activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C.4.1 –
Lista de achizitii active
Nr. Crt.
Furnizor(daca este cunoscut
la momentul depunerii cererii de
finantare)
Date furnizor Produs/bucValoare estimata
(RON/EUR)
% din total
valoare eligibila a proiectulu
i
1 VELCRIS FARM-VET S.R.L.
SUCEAVA, CAMPULUNG
MOLDOVENESC, STR. DOJA GHEORGHE, Nr.
4, Bl. , Intr. , Et. , Apt.Cod postal: 725100
100 595
100
2S.C. TERRA PLANT SRL Barnarel, nr. 5 Neamt Termometru cu mercur/ 10 buc
BD. GRIGORESCU NICOLAE nr. 5 bl. M4 sc. 4 et parter Ap. 64 BUCUREŞTI-SECTOR
3, BUCUREŞTI030431
Pensule moi pt indepartarea firelor de nisip si de praf de pe
oua/100 buc1428
100
5
Ecoterm s.r.l.Str. Movila
Petru.nr.6, Piatra Neamt
Str. Movila Petru.nr.6, Piatra Neamt Incubator + eclozionator/ 2 44370.34
100
6
Ecoterm s.r.l.Str. Movila
Petru.nr.6, Piatra Neamt
Str. Movila Petru.nr.6, Piatra Neamt Ventilator/6 21420
1007 idem idem Panou radiant ceramic/ 10 17231.2 1008 idem idem Bec economic/ 200 1190 100
9 idem idem Statia WS 9152/ 2buc 17231.2100
10 Idemidem
Aparat aer conditionat DAIKIN-INVERTER/ 4 buc
13784.96100
11S.C.
DISPOTRADING S.R.L.
SABITEI 36, SECT.3, Cod postal:
BUCURESTI, Bucuresti021/ 348.56.74
Manusi chirurgicale sterile
20 bax2570.4
100
12
S.C.M.
PROGRESUL
GALAŢI
PREL. TRAIAN nr. 6 GALAŢI, GALAŢI
800043
Gluga pt a acoperi capul strutilor/1000 buc
11900
100
13
S.C.M.
PROGRESUL
GALAŢI
PREL. TRAIAN nr. 6 GALAŢI, GALAŢI
800043
Costum salopeta de protectie/50
buc
8925
100
14
Societatea Comerciala
MECON IASI S.A
Iasi bdul.Poitiers nr.14 cod-postal
700671
Peitris de granit/
500t119000
50
15 Idem idem Nisip/ 1000 t 238000 100
16ITALBALAST
S.A.
STR. RAREŞ PETRU bl. 2A ap. 51
PIATRA NEAMŢ, NEAMŢ
idem 119000
50
17FAMA PROD
S.R.L.
BD. GRIGORESCU NICOLAE nr. 5 bl. M4 sc. 4 et parter Ap. 64 BUCUREŞTI-SECTOR
3, BUCUREŞTI030431
Smirghel pt indepartarea
pamantului si a
ingrasamintelor/
1130 role
714
100
18HOLDMANN STR. DELEANU BUDAI
ION nr. 64 CLUJ NAPOCA, CLUJ
Prosoape de hartie/6 bax 714
100
19 SC SURAKI SRL CanadaFaina de scoici/ 5t
148750100
20 SC. DERIK’98 IMPEX SRL.
Berbesti,nr.147, Valcea Moara de grau MG 54 42562.5100
21 Idem idem Siloz furaje/ 1 4307.8 10022 Idem Idem Adapatoare din plastic/100 1190 100
23 idem Idem+Hranitoare din PVC pentru
pui./1005831
10024 Idem idem Motocositoare/ 3 3570 10025 Idem idem Motosape/ 3 2380 10026 Idem idem Semanatoare/ 3 2975 10027 Idem idem Remorci/ 2 16660 10028 Idem idem Tractor Europard 450/ 1 buc 59500 100
29 Idem idemTocator pt tocarea furajelor la dimensiuni de 5 mm / 1 buc 26180
Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa
tehnica a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant.
Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va
motiva solicitarea procentului.
Solicit acest procent mai mare de 50% deoarece proiectul meu se adapteaza la
standardele comunitare nou introduse, este axat pe sectorul de crestere a animalelor
mai exact cresterea pasarilor in sistem extensiv pt oua de consum,deoarece sunt
membru al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei in vigoare,deoarece
exploatatia mea agricola nu a mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru
acelasi tip de activitate,deoarece exploatatia mea este axata pe cresterea animalelor in
sistem ecologic,deoarece ma incadrez in criteriul exploatatii agricole detinute de
fermieri cu varsta sub 40 de ani,la data depunerii proiectului si deoarece exploatatia
mea agricola este intr-o zona defavorizata. (67%).
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
2.1. Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha % din total % din agricol
Suprafaţa totală 792 100,0 -
Teren agricol 767 96.84 100,0
Teren arabil
- din care irigat340 42.93 44.33
340 42.93 44.33
Păşuni naturale 67 8.46 8.74
Fâneţe naturale 185 23.36 24.12
Livezi 100 12.63 13.04
Vii 75 9.47 9.77
Teren neproductiv 25 3.16
Condiţii naturale
a) Temperatura medie anuală : 5 grade Celsius,17 grade Celsius in luna iulie, iar in luna ianuarie -6 grade Celsius
b) Precipitaţii medii anuale
Datorită pădurilor și munților înconjurători media anuală de precipitații este de 900 mm pe cmp.densitatea precipitațiilor este maximă în iunnnie și iulie,însă și precipitațiile din cursul iernii sunt destul de numeroase, realizând un strat de zăpadă de 1,1-1,6 m grosime.precipitațiile abundente din perioada de iarnă constituie un fenomen characteristic al zonei. Iernile încep devreme și durează 5-6 luni,iar în unele locuri umbroase zăpada se menține până în ultimele zile ale lunii aprilie. Toamnele în scimb sunt mai secetoase.Precipitații lunarePrecipitațiile au un regim influențat în mare măsură de caracterul musonic al circulației vestice, de origine atlantică, acurenților de aer. Valoarea precipitațiilor medii anuale este de672 mm. cele mai mari cantități de precipitații cad în intervalul mai-august,deci în anotimpul cald, când există condiții prielnice pentru formarea ploilor de convencție.
c) Tipul de sol predominant, texturaCalitatea soluluiLa baza proceselor pedogenetice care au dus la formarea și evoluția solurilor a stat la acțtiunea continuă și diferențiată a factorilor externi și interni asupra materialului litologic de suprafață. Unle au dus la dezagregarea și mărunțirea rocii, altele la formarea argilei ți redistribuirea acesteia pe profilul solului, atele au avut drept rezultat formarea celui mai important component al solului-humusul. Pe fundul depresiunii și a formelor de relief convocate sau format solurile gleice,cauzate de nivelul ridicat al apei freatice.Solurile dominante sunt brune și gălbui de pădure,favorabile pădurilor de conifere,fânețelor de bună calitate pășunilor și plantelor de nutreț cultivate.Condițiile naturale din zonă au făcut să se separe 5 clase de soluri, care, la rândul lors au subdivizat în 11 tipuri de sol și 20 desubtipuri de sol.Sourile se situează în teritoriu, înscriindu-se pe forme de relief și formațiuni geologice.Astfel în șesul Bistriței, al Dornei și Al principalelor ăâraie s-au separat soluri aluviale cu diferite grade de evoluție și hidromorfism,apoi pe verticală pe formațiuni ale cristalinului s-au dezvoltat soluri brune acide.
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Categorii de folosinţă ale terenurilor
Total suprafaţă agricolă (hectare)
Din care:
Arabil (ha) Păşuni (ha) Fâneţe (ha)
3.232 253 1.215 1.764
Categoria terenului Suprafaţa
ARABIL 253
FORESTIER 10.856
APE 100
DRUMURI 42
CONSTRUCŢII 89
NEPRODUCTIV 115
35
PĂŞUNI 1.215
FÂNEŢE 1.764
TOTAL 14.434
Fondul funciar al teritoriului administrativ al municipiului Vatra Dornei este preponderent, ocupând 76% din total suprafaţă, în timp ce suprafaţa agricolă ocupă numai 22%.
Producţia agricolă
Suprafaţa cultivată Producţia (tone)
1995 2002 1995 2002
Cartofi 96 110 960 1375
Legume 20 278 20 208
Fructe 1 7 1 11
Plante de nutreţ
121 1676
2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute în vedere; culturile alese)
MAZAREA- prezinta importanta pentru ca boabele sale sunt folosite in alimentatie, in stare verde sau ca boabe uscate. Plantele de mazare cat si boabele au intrebuintari furajere multiple : nutret verde, fan, nutreturi combinate, etc. De asemenea prezinta si importanta agronomica deoarece este complet mecanizabila, are perioada de vegetatie scurta, lasa terenul curat de buruieni cu o umiditate suficienta si bogat in azot. Boabele au o valoare alimentara si furajera excelenta deoarece contin cca 25% proteine, cca 50% amidon,1.2% lipide, 6.1% celuloza, 3.5 % saruri minerale.
SECARA- a fost luata in cultura mai tarziu si se cultiva in primul rand pentru hrana omului fiind considerata a doua cereala panificabila; prezinta avantajul ca se poate cultiva in conditii improprii graului valorificand astfel majoritatea terenurilor si se foloseste singura sau in amestec la prepararea painii. Faina are o culoare neagra dar cu un continut ridicat in proteina. Urluiala este un nutret concentrat, valoros, avand un continut proteic de cca 14-15%. Ca planta de nutret se poate cultiva singura sau in amestec cu mazarichea, dand un furaj ce se poate valorifica sub forma de masa verde, pasune, fan. Boabele se pot utiliza in industria alcoolului, amidonului, glucozei. Culturile infectate artificial determina aparitia sclerotilor de cornul secarii cu utilizari in industria farmaceutica. Paiele se utilizeaza ca furaj grosier, asternut, impletituri si industria celulozei si hartiei.
CARTOFUL - Cartoful prezinta o deosebita importanta în alimentatia oamenilor, în
furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale. În alimentatia oamenilor cartoful se
36
foloseste în stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate. Este alimentul
de baza sau complementar pentru o mare parte a populatiei Europei dar si din alte tari ale
lumii. Datorita gustului placut, a digestibilitatii si a valorii nutritive ridicate preparatele din
cartof satisfac exigentele alimentare ale tuturor categoriilor populatiei, acesta fiind consumat
fiert, copt sau prajit, sub forma de supe, salate, piureuri substituind de multe ori pâinea si fiind
de neînlocuit ca aliment dietetic. Valoarea energetica a cartofului este ridicatÎ, datorita
continutului mare de amidon, precum si altor substante cum ar fi: proteine, grasimi vitamine
(în special vitamina C). Consumul anual direct de cartofi pe locuitor oscileaza în diferite tari
ale lumii între 44 si 140 kg: Irlanda - 140 kg, Olanda - 138 kg, Germania - 130 kg. Spania -
120 kg, Belgia - 118 kg, Franta 108 kg, Anglia - 95 kg, Elvetia - 87 kg, Italia - 65 kg etc. În
România consumul anual pe locuitor este de circa 100 kg tuberculi. În furajarea animalelor
cartoful este valoros, în primul rând pentru porcine si bovine dar poate fi utilizat si la alte
specii de animale. Se folosesc mai ales tuberculii raniti la recoltare sau cei cu dimensiuni mici
reziduurile ramase de la industrializarea cartofului dar si vrejurile (tulpinile) verzi, sau murati.
Se impune o oarecare prudenta, deoarece în tuberculii de cartof se acumuleaza o serie de
alcaloizi care formeaza solanina, imprimând hranei gust amar, dar care poate produce si
deranjamente ale tubului digestiv la animale (cartofii nu se folosesc la animalele gestante).
Cartoful se utilizeaza în industria alimentara, obtinându-se produse uscate: faina, fulgi,
deshidratat, gris, produse prajite: cips (felii subtiri prajite in ulei, crocante); „pommes frittes”
(cartofi semiprajiti si congelati), cartofi pai. În industria amidonului si alcoolului, dintr-o tona
de tuberculi se obtin 140 kg amidon sau 100 kg dextrina respectiv 95 l alcool : de asemenea se
pot obtine 15 -17 kg cauciuc sintetic. Din punct de vedere agrofitotehnic cartoful este o planta
care valorifica solurile usoare, nisipo-lutoase (chiar nisipoase la cartoful destinat consumului
timpuriu) din zonele mai umede si racoroase, acolo unde cerealele nu reusesc în cultura
Tuberculii de cartof sunt organe suculente, cu un conţinut mediu de 25% substanţă uscată şi 75% apă. în substanţa uscată predomină amidonul, urmat de proteine şi săruri minerale Cartoful este şi o sursă de vitamine pentru organism (B1, B6, PP, C) şi de elemente minerale (potasiu, fosfor, sodiu, calciu, fier).
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute în vedere; soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)
Genul Pisum L. are mai multe specii, insa importanta practica prezinta numai Pisum salivum L. si Pisum arvense L. Mazarea, Pisum sativum L., poseda numeroase varietati si forme. Soiurile de mazare cultivate in tara noastra apartin varietatilor grandise-mineum Gov., glaucospermum Gov. si
37
vulgatum Korn. Radacina este pivotanta si puternic dezvoltata, cu numeroase ramificatii laterale pe care se gasesc nodozitatile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea ce permite plantei sa foloseasca fosforul si alte substante nutritive din compusii greu solubili.
Soiuri de mazare:
Diana;
Perla de Mai;
Soiuri de secară recomandate: Gloria; Suceveanu; Orizont; Marlo; Rapid; Apart
Soiuri de cartof
Timpurii: ROCLAS; OSTARA; AGATA
Vara: SEMENIC; SUCEVITA; TEO; RUSTIC;
Toamna: SUPER; CASIN; DESIREE; MURESAN; SANTE;
De iarna: PROVENTO; SIRICUS; SUPERSTAR; TITUS.
Soiuri de cartofi:
Suceviţa 02
85-100
România
roz-violacee
oval - alungită, coaja roşie, miez galben deschis
14-16 43 S S consum vară - toamnǎ
B arsa 02 98 România
alba rotund - oval, galben
14- 17 28-34 R MR consum varǎ - toamnǎ
Caşin 03 105-110
România
- rotund - oval, galben
19-20 42 MR S industrializare alimentaţie
Siculus 03 93 - 107
România
albastră -deschis
oval - alungită, coaja şi pulpa galbenă
18,6 48,5 R-M
M
consum toamnă - iarnă, industrializ C/D
Este necesar sa se foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme, dintre care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic, s.a.
38
Amplasarea
cartofi timpurii
bune premergatoare sunt leguminoasele perene si anuale, cerealele paioase si bostanoasele;
nerecomandat dupa cartofi, tomate, vinete, radacinoase.
cartofi de vara
bune premergatoare sunt cerealele de toamna, leguminoasele si plantele de nutret;
nerecomandat dupa cartofi, in, morcovi.
cartofi de toamna
bune premergatoare sunt cerealele de toamna si primavara, leguminoasele anuale si plantele
de nutre anuale
nerecomandata este cultura de cartof.
Lucrarile solului
aratura cat mai tampuriu posibi, in functie de umiditatea solului, pentru a nu scoate bolovani;
25-30 cm (timpurii); 30-32 cm (de vara); 30-32 cm +10 cm subsolaj (de toamna);
pregatirea terenului: discuit la 10 -12 cm (timpurii); lucrat cu combinatorul la 10-12 cm (cartofi
de vara, toamna)
Pregatirea materialului de plantat
sortat si calibrat: cand este pus la incoltit (timpurii); inainte de plantare cu 1-2 zile (vara ,
toamna); manual, cu KSP-15 sau cu ISIC -30 +MCC 60/45;
incoltirea materialulului de plantat la cartofii timpurii si extratimpurii: cu 30-40 inainte de
plantare; in spatii de incoltire; material sortat si calibrat; in ladite tip C; 16-18 grade primele
doua saptamani; 8-10 grade C pana la plantare.
Plantatul cartofilor
cartofi de vara
epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III.
adancime: 3-5 cm (calibru 30-40 mm); 6-8 cm (calibru 45-60 mm);
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni):Mazare –9743.8
Ni = Si x Pi Secara –9743.8Cartof –9752.4TOTAL =29240
3) Nota medie ponderată de bonitare:
86
1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:
Mazare
21.51 kg/pct
Secara
23.26 kg/pct
Cartof
174.42 kg/pct
6) Corecţia totală în funcţie de distanţă şi drumuri: Ct = S x k
42
Mazare – 339.9Suprafaţă x coeficient corecţie Secara – 339.9
Cartof - 340.2TOTAL = 1020
7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
Mazare – 9403.9Nbr = Nota totală de bonitare – Corecţia Secara – 9403.9
Cartof – 9412.2
8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp):
Mazare – 11284.68
Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)
xCoeficient de
potenţareSecara – 11284.68
Cartof – 11294.64
9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):
Mazare – 242733.47
Pt =Nota totală de bonitare
potenţată (Ntp)x
Producţia ce revine pe un
punct de bonitare
P(kg/punct)
Secara – 262481.66
Cartof – 1970011.11TOTAL= 2475226.24
10) Producţia medie la hectar: Pmc
Pmc
Mazare= Producţia totală : Suprafaţa totală = 2142.4
Pmc
Secara= Producţia totală : Suprafaţa totală = 2316.7
Pmc
Cartof Producţia totală : Suprafaţa totală = 17372.23
43
3.2 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de
producţiile medii cât şi de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în
considerare şi pierderile rezultate prin levigare.
În tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la ha
separat pentru cele 3 culturi în parte.
Tabelul 4
44
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice
Nr.
Crt.
SPECIFICARE
U.M.
CULTURA
MAZARE SECARA
CARTOF
N P K N P K N P K1 Producţie
medieKg/ha
2142.4 2316.7 17372.23
2 Consum specific
Kg s.a./t
21 16 0 23 11 20 6 2 8
3 S.a. de administrat
Kg 45 34.28 0 53.28 25.48 46.33 104.23 34.74 138.98
4 S.a. în sol Kg 35 26 0 25 7 17 55.23 3 1225 Diferenţa de
adm.Kg s.a.
10 8.28 0 28. 28 18.48 29.33 49 31.74 16.98
6 Pierderi prin levigare
% 13 5 7 16 6 8 16 4 7
7 Cant. pierdută prin
levigare
Kg s.a.
1.3 0.414 0 4.53 1.11 2.35 7.48 1.27 1.12
8 Total s.a. de administrat
Kg 11.3 8.7 0 32.81 19.6 31.68 56.48 33 18.1
9 Tipul de îngrăşământ
NO4NO3 Superfosfat
concentrat
Sare de K
NO4NO3 Superfosfat
concentrat
Sare de K
NO4NO3 Superfosfat
concentrat.
Sare de K
10 Conţinutul ţn s.a. a îngr.
Kg/t 47 27 20 47 27 20 47 27 20
11 Doza de îngr. de
administrat
kg 24 32 0 69.81 73 79.2 121 122.2 90.5
45
3.3 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia,
producţiile medii şi totale. (tabelul 5)
Tabelul 5
Întocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kg/ha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (ron/kg)
Mazare 113.3 2142.4 553.44 2.8
Secara 113.3 2316.7 786.36 0.8
Cartof 113.4 17372.23 17.37223 1
3.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se
întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişele tehnologice servesc în
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaţiei producţiei, determinarea
volumului lucrărilor mecanice şi manuale, necesarul de forţă de muncă, cantităţile de
materiale şi mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare.
DATELE NECESARE:
1. Culturile incluse în planul de producţie al firmei.
2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură în parte.
3. Culturile premergătoare.
4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi.
5. Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.
6. Perioada de executare şi data lucrării.
7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.
9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.
10. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc, asigurare.
11. Amortismentul specific.
46
12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preţul unitar şi
cota pentru cheltuielile de aprovizionare.
13. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).
MODUL DE LUCRU:
1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se
planifică în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de îngrăşământ aplicată.
2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări.
3. Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare şi materiale.
4. La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om,
iar fondul de salarii rezultă înmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea
lucrării cu tariful pe zi/om corespunzător.
5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30%
pentru CAS, 5% pentru fondul de şomaj, 1% pentru risc şi asigurare, impozit, 15%
asupra sumei care reprezintă fondul de salarii.
6. Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire.
7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit.
8. Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor,
materialelor, se obţin cheltuielile de producţie.
9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se
determină cheltuielile de producţie.
10. După fiecare trimestru se fac totalurile.
11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs.
47
3.5. Organizarea lucrării de semănat la cultura secară
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole, de care depinde în ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate. Suprafeţele întinse ocupate de culturi precum şi termenele restrânse în care trebuie executat, fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important în activitatea de producţie a exploataţiilor agricole.
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:1. se stabileşte componenţa agregatului de semănat, potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21).2. Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen
optim, folosind formula:
,în care:
N – numărul de agregate pentru terminarea lucrării în timpul propus;S – suprafaţa de însămânţat;n – numărul de zile în care trebuie terminată lucrarea;P – randamentul zilnic al maşinii.
Aşadar, în prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit. Aceasta se calculează după formula:
,în
care:
P – randamentul zilnic al agregatului (ha);B – lăţimea de lucru a agregatului în lucru (m);V – viteza de deplasare a agregatului
în lucru (m/oră);t – durata zilei de lucru (ore);H – coeficientul de folosire a timpului de lucru (0,70-0,80)
3. Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii.Lungimea marcatoarelor, adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar, se stabileşte în funcţie de:
lăţimea de lucru a semănătorii (B); distanţa între două brăzdare (b); distanţa între roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului
(c).
Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât şi cu roata din stânga, lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia:
4. Stabilirea debitului semănătorii, în funcţie de norma de sămânţă la hectar. La începutul lucrării, trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la însămânţare. Această verificare se face după formula:
. în care:G – cantitatea de sămânţă cursă din semănătoare, la un număr stabilit de învârtiri a roţii semănătorii;A – norma de semănat la un ha (kg);d – lungimea roţii semănătorii (m);B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);O – nr. de învârtituri a roţii semănătorii
5. Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat. Lungimea maximă a postatelor la semănat este în funcţie de capacitatea cutiei semănătorii. Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei. ~n acest caz, lungimea maximă a postatei se calculează după formula:
, în
care:L – lungimea maximă a postatei (m);Q – capacitatea coşului de alimentare a
semănătorii (kg);Y – coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (în medie 0,70-0,80);A – norma de semănat (kg/ha);B – lăţimea de lucru a semănătorii (m).
~n ce priveşte lăţimea postatei, aceasta se determină în funcţie de lăţimea totală a parcelei de însămânţat şi de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculează aşa încât să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.
Lăţimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula:
, în care:l – lăţimea postatei (m);P – productivitatea zilnică a agregatului (ha/zi);Z – durata în zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile);L – lungimea postatei (m).
49
49
6. Lăţimea zonei de întoarcere a agregatului. Pentru întoarcerea agregatului, la capetele parcelei se delimitează o fâşie de teren denumită „zonă de întoarcere“. Delimitarea acestei zone se face, în cazul deplasărilor în parcursul liniar, cu buclă şi fără buclă. Lăţimea zonei de întoarcere este dată de relaţia:
, în care:
E – lăţimea zonei de întoarcere;R – raza de întoarcere a agregatului;e – lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului; mijlocul osiei motoare a tractorului) până la organele active ale maşinii.
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului.
7. Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii. Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat. ~n cazul semănatului în suveică, lungimea postatei este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de seminţe, în aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei, distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula:
, în care:
D – distanţa dintre punctele de alimentare (m);B – lăţimea de lucru a agregatului (m);T – numărul turelor (adică nr. curselor dus-întors) pe care le face agregatul până la golirea coşului semănătorii.
~n cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de seminţe, este necesar ca, în prealabil, să cunoaştem turele pe care le face agregatul până la golirea coşului semănătorii. Aceasta se determină împărţind lungimea drumului pe care îl face semănătoarea până la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi întors. ~n acest scop, se foloseşte următoarea formulă:
, în care:
T – numărul turelor;Q – capacitatea cutiei semănătorii
(kg);Y – coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (0,80);A – norma de semănat (kg/ha);B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);L – lungimea postatei (m).
50
50
În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăţi ale postatei“ distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula:
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11).8. Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare. Cantităţile
de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula:9.
,
iar cantitatea care se pune la punctele următoare este:
,în care:
C – cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg);Q capacitatea coşului semănătorii (kg);y – coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei;a – nr. semănătorilor în agregat.
10. Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază în raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul.
11. Necesarul de mijloace de transport se stabileşte în funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o încărcare, timpul de golire a semănătorilor, capacitatea mijloacelor de transport, distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport.
~n primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de seminţe existentă în cutia semănătorii, folosind relaţia:
,
în care:
q – capacitatea cutiei semănătorii (kg);0,85 – coeficientul de folosire a cutiei semănătorii;B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);V – viteza de lucru a agregatului (m/oră);N – norma de sămânţă la ha (kg).
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei:
, în care:Nt – numărul mijloacelor de transport;n – numărul semănătorilor ce lucrează;t – durata unui ciclu de transport (min.);Cm – capacitatea mijlocului de transport (kg).
51
51
12. Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor, cunoscând că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg.
20394/40=509.85
Centralizarea datelor
Nr. crt.
Specificare U.M.Agregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
Tractor + SUP-21
1. Productivitatea zilnică a agregatului ha/schimb 14.976
2. Necesarul zilnic de:-tractoare nr. 2-semănători nr. 2
3.Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
ha/zi 29.952
4.Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 246.9-lăţime m 606.59-suprafaţă ha 113.3
5.Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 246.9-lăţime m 606.59-suprafaţă 113.3
6.Lungimea marcatorului
-dreapta m 1.06-stânga m 2.66
7.Norma de însămânţare
-la 20 învârtituri kg-la hectar kg 180
8.Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 72
9.Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 80
-la punctele următoare
kg 64
10.Necesarul zilnic de muncitori
-pt. servirea semănătorii
nr. 2
-pt. transportul seminţelor
nr. 4
-total nr. 6
11.Lăţimea fâşiei de întoarcere a agregatului
m 13.5
12.Necesarul zilnic de mijl. de transport
-atelaje nr. 6.32-tractor+remorcă nr. 2-auto-camion nr. 4
13.Necesar saci pt. transportul seminţelor
nr. 509.85
52
52
3.6. Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi înregistrarea evoluţiei culturilor, precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei.acestora.
Evaluarea se face în două etape:1) în prima etapă, se apreciază aspectul vegetativ al culturilor în fazele caracteristice
de dezvoltare a plantelor;2) în etapa a doua se face estimarea în câmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură, evaluarea se face astfel:
1. Secara Metodologia de evaluare a productiei in cimp este aceeasi pentru toate culturile de mai sus. Pentru exemplificare se ia cultura griului.
a) Numarul punctelor de control se stabileste in functie de marimea si uniformitatea lanului, de omogenitatea densitatii culturii, pentru a se cuprinde aspectul mediu al lanului. In cazul unui lan uniform de pina la 100 hectare se stabilesc 5 puncte de ridicare a probelor de control, iar pe suprafete mai mari de 100 hectare se stabilesc 10 puncte de control, echidistante, pe diagonala lanului. Determinarile se fac cu ajutorul ramei metrice.b) Evaluarea productiei in punctele stabilite se face astfel: spicele din interiorul ramei metrice se numara. Se stabileste proportia de spice mari, mijlocii si mici (ex. 60% spice mari, 30% spice mijlocii si 10% spice mici). In acest caz vom lua 10 spice din care 6 spice mari, 3 spice mijlocii si un spic mic la care se numara boabele. Totalul boabelor obtinute se imparte la spicele la care s-au numarat boabele (10) obtinindu-se numarul mediu de boabe in spic.
Pe baza celor doua elemente, numarul mediu de spice la mp si numarul mediu de boabe in spic, cunoscind masa a 1000 boabe (MMB) la soiurile in cultura se calculeaza productia medie la hectar, folosind formula:
Q kg/ha - producţia medie kg/ha;Nsp - număr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control);Nb - număr mediu de boabe în spice;MMB - greutatea a 1000 boabe (grame);10.000 m.p. = 1 ha1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe
Nsp = 350Nb = 30 MMB = 38 grame
53
53
2.Porumb
a) Numarul punctelor de ridicare a probelor de control se stabileste in functie de uniformitatea si marimea solei; astfel, pentru o sola uniforma de pina la 100 hectare se iau 5 puncte de control, iar pentru solele mai mari de 100 hectare se vor lua minimum 8 puncte situate la distante egale pe diagonala mare a solei.Suprafata unui punct de control este de 28 mp (4 rinduri x 0,70 x 10 m lungime).b)Evaluarea productiei in punctele stabilite La fiecare punct de control se numara
stiuletii.Numarul de stiuleti la hectar se calculeaza folosind formula urmatoare:
Nst/ha - număr de ştiuleţi la ha;nst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control;d - suprafaţa unui punct de control (m.p.);i - numărul punctelor de control.
Nst = 1050d = 28 i = 5
Din totalul stiuletilor la probele delimitate se stabileste procentul stiuletilor mari, mijlocii si mici (exemplu: 50% stiuleti mari, 30% stiuleti mijlocii, 20% stiuleti mici). In acest caz, se vor recolta 10 stiuleti din care, dupa exemplul luat revin 5 stiuleti mari, 3 mijlocii si 2 mici.
Determinarea numarului mediu de boabe pe un stiulete se face ponderat la cei 10 stiuleti recoltati (5 stiuleti mari, 3 mijlocii si 2 mici ).Avind cele doua elemente (numarul de stiuleti la hectar si numarul mediu de boabe pe un stiulete) si cunoscind se va calcula productia medie la hectar dupa formula:
– se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la grâu;– suprafaţa unui punct de control este de 28 m.p. (4 rânduri x 0,70 x 10);– se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu de
capitule la ha, după formula:
Ncp/ha - număr total de capitule la ha;ncp - număr de capitule numărate la toate punctele de control;d - suprafaţa unui punct de control;i - numărul punctelor de control.
– se determină numărul mediu de seminţe pe capitul;(Ns)– se calculează producţia medie la hectar, astfel:
Q kg/ha - producţia medie;Ncp - număr mediu de capitule la hectar;Ns - număr seminţe pe capitul;MMB - greutatea a 1000 seminţe în grame.
Exemplu:
1) Sfecla de zahăr (1 septembrie):– se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la grâu;– suprafaţa unui punct de control este de 10 m.p. (3 rânduri x 0,45 m x 7,4 m
lungime);– la fiecare punct de control, plantele se recoltează, se decoletează (tăierea frunzelor),
se curăţă de pământ şi se cântăresc;– se determină producţia medie astfel:
q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg);d - suprafaţa unui punct de control (m.p.);i - numărul punctelor de control.
– la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (1,8 gr./zi/plantă).
Exemplu:
2) Fructe (1 septembrie):
55
55
Metoda de evaluare diferă în funcţie de tipul de livadă, clasică sau intensivă, dar în mare, constă în următoarele etape:
– se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 %);– se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora în kg;– se înmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi
se obţine astfel producţia medie la ha
3) Struguri (de masă - 15 iulie, de vin - 1 septembrie):– evaluarea se face separat la viile nobile, şi la viile de hibrizi;– se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha, cu relaţia:
Nb/ha - numărul de butuci pe rod la ha;dr - distanţa dintre rânduri (m);db - distanţa între butuci pe rând (m);Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductivi/inexistenţi) la ha, în procente.
– se evaluează producţia de struguri pe butuc, numărându-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 % din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 în 15 rânduri).
Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel:
Pmb - producţia medie pe butuc (grame);Gms - greutatea medie a strugurilor (grame);Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoare;Nba - numărul butucilor analizaţi.
– se calculează producţia medie de struguri la ha, cu formula:
Pm/ha - producţia medie de struguri la ha (kg);Nb/ha - numărul de butuci pe rod la ha;Pmb - producţia medie pe butuc (grame).