Argument
Proiectul cu tema Angrenaje a fost conceput pentru susinerea
examenului de atestat.
Angrenajul este un mecanism format cel puin dintr-o pereche de
elemente profilate, sau danturate numite roi dinate. In procesul
angrenrii, dou roi dinate ii transmit reciproc micarea prin aciunea
dinilor aflai succesiv in contact.
Proiectul este structurat pe 8 capitole, astfel :
Capitolul 1, conine date referitoare la transmisii cu angrenaje
pornind de la cele mai utilizate transmisii mecanice folosite in
construcia de maini si pana la forma constructiv de baz i
materialele folosite la construcia roilor dinate.
Capitolul 2, conine date referitoare la geometria si cinematica
angrenajelor roilor dinate cu dini drepi pornind de la legea
fundamental a angrenrii .
Capitolul 3, conine date referitoare la roi dinate cilindrice cu
dini inclinai, incepand cu particularitai geometrice i cinematice
continuand cu date referitoare la cremaliera si angrenarea
exterioara si interioara si terminandu-se cu verificarea la
gripaj.
Capitolul 4, conine prezentarea angrenajelor cu roi dinate
conice, fiind analizate elementele geometrice si cinematice ale
acesteia.
Capitolul 5, conine date referitoare la angrenaje cu urub, melc
i roata melcat explicandu-se diferite principii constructive de
baz. Capitolul 6, conine date referitoare la asamblarea
angrenajelor Capitolul 7, conine date referitoare la intreinerea i
repararea angrenajelor cilindrice, terminandu-se cu cauzele iesirii
din uz a angrenajelor Capitolul 8, cuprinde N.T.S.M. specifice
transmisiilor cu angrenaje.
-1-
Capitolul 1
Transmisii cu Angrenaje
1. Noiuni Fundamentale
Caracteristici
Cele mai utilizate transmisii mecanice folosite n construcia de
maini pentru transmiterea uniform a micrii, sunt mecanismele cu roi
dinate-angrenaje.
Angrenajul este un mecanism format cel puin dintr-o pereche de
elemente profilate, sau danturate numite roi dinate. In procesul
angrenrii, doua roi dinate ii transmit reciproc micarea prin
actiunea dinilor aflai succesiv in contact (figura 1)
Larga rspandire a angrenajelor este justificat in primul rand de
capacitatea de realizare a unui raport de transmitere constant (
i=const ), de posibilitatea unei realizri unei game largi de
rapoarte de transmitere cu viteze si puteri dintre cele mai
diferite, sigurana in exploatare, randament ridicat, gabarit
relativ redus, i durata de funcionare ndelungat.
Directia de transmitere a micrii poate fi orientat in diferite
moduri prin intermediul transmisiei cu roi dinate, avand axele de
rotaie dispuse oricum in plan sau in spaiu.
Diminuarea zgomotului si creterea capacitaii portane la aceleai
dimensiuni ale angrenajului, constituie principalele preocupri in
directia perfecionarilor transmisiilor cu roi dinate
Mecanismele cu angrenaje se folosesc pentru a transmite micri de
la viteze dintre cele mai reduse pana la viteze de 150 m/s avnd
dimensiunile de fabricaie de la fraciuni de milimetri, pna la
coroane dinate cu diametrul de 10-12m. Uneori chiar mai mult.
Deasemenea domeniul puterilor de transmitere prin angrenaje este
foarte larg, de la 0,0001 la 10 000 kw.
Forme constructive de baz. Principalele criterii de deosebire a
tipurilor de angrenaje reprezentative sunt : poziia relativa a
arborilor, axa longitudinal a dinilor, forma profilului dinilor,
forma suprafeei de referina a danturii.
-2-
Clasificarea angrenajelor(fig.1)
Tipuri de angrenaje :a. angrenaj cilindric exterior cu dini
drepi;
b. angrenaj cilindric exterior cu dini nclinai;
c. angrenaj cilindric exterior cu dantur n V;
d. angrenaj cilindric interior cu dini drepi;
e. angrenaj cu cremalier cu dini drepi;
f. angrenaj cu cremalier cu dini nclinai;
g. angrenaj melc-roat melcat;
h. angrenaj cilindric exterior elicoidal;
i. angrenaj conic concurent cu dini drepi;
j. angrenaj conic concurent cu dini nclinai;
k. angrenaj conic concurent cu dini curbi
-3-
Materiale de constructie
- Roile dinate se pot construi dintr-o gam foarte mare de
materiale metalice si nemetalice. Alegerea raional a sortimentului
de material, trebuie sa aib in vedere sarcinile ce se transmit prin
dantur, durata totala de funcionare a angrenajului, viteza si
precizia sa, caracteristicile de rezistenta ale materialelor si
alte condiii suplimentare specifice care se pot impune anumitor
angrenaje (conductivitatea termic, electric, magnetic, rezistena la
temperatur, dar i coliziuni etc.).
- Principalele grupe de materiale care satisfac cerintele de baz
ale roilor dinate sunt: oelurile, fontele cenuii, alte compoziii
metalice (alama, bronzul etc.) si nemetalice: textolid,
poliamida.
- Dintre oeluri, mai frecvent utilizate sunt urmtoarele grupe:
oel carbon de calitate pentru cementare i imbuntire: oeluri aliate
pentru constructia de maini, oel carbon turnat in piese, oel aliat
turnat in piese.
- Din categoria fontelor se utilizeaz fonta maleabil, fonta cu
grafit modular si fonta antifriciune.
- Oelurile si fontele se utilizeaz in special pentru construcia
roilor dinate greu solicitate cu o bun rezisten la oboseal.
- Dintre materialele metalice neferoase, cele mai utilizate sunt
bronzurile.
Acestea se pot prelucra precis cu multa uurin, i in plus sunt
antimagnetice.
Cuplul de materiale dintre oel i bronz realizeaz o bun
comportare la uzare si randament superior.
- In scopul imbuntairii eficienei economice a angrenajelor, a
reducerii zgomotului si vibraiilor, in ultimul timp se extinde tot
mai mult utilizarea materialelor nemetalice ca : bachelita,
textolitul, lignofolul, poliamida.
- Roile dinate cu funcionare continu intr-un singur sens sau in
ambele sensuri sunt supuse la solicitari variabile.
- In functie de domeniul utilizarii si de condiiile de
funcionare la care este supus angrenajul, precum si de
posibilitaile de prelucrare, oelul cel mai potrivit construciei
roilor dinate se pot alege dup criteriul tenacitaii si cel al
duritaii superficiale in legatura cu legile calirii. Pe baza
acestor criterii, gama foarte rar a oelurile utilizate in prezent
poate fi considerabil restrans. Restrangand in mod raional gama
oelurilor, producia angrenajelor poate fi perfecionat simultan cu
cresterea capacitii portane si a utilizrilor mai raionale a
materialului din care decurg efecte economice considerabile. Pe
scar larg se folosesc oelurile de imbunataire, mai ales pentru
angrenajele transmisiilor de putere medie cu turaii mari.
-4-
Capitolul 2
Elemente de geometria i cinematica angrenajelor roilor dinate
cilindrice cu dini drepi
(fig. 2)
Elementele geometrice : De-diametrul cercului exterior;
Di-diametrul cercului interior;
Db-diametrul cercului da baz;
Dr-diametrul cercului de rulare(rostogolire);
p-pasul(pasul circular); m-modulul(pasul diametral);
h-nlimea dintelui;
a- nlimea capului dintelui;
b- nlimea piciorului dintelui; sd-grosimea dintelui;
sg-grosimea golului dintre dini;
B-limea danturii.-5-
(fig.3)
Relaii de calcul:- Raportul de transmisie :
- Inalimea dintelui: h=a+b
- Modulul: a = m
b = 1,25 m
c = 0,25 m
h = 2,25 m
diametrul cercului exterior: De = m(z+2)
diametrul cercului interior: Di = m(z-2,5)
diametrul cercului de baz: Db = m(z-2)
diametrul cercului de rulare:Dr = mz
distana ntre axe:-6-
Capitolul 3Roi dinate cilindrice cu dini inclinai
Angrenajul cilindric exterior cu dini nclinai este un angrenaj
format din
dou roi dinate cilindrice cu axele paralele, direcia dinilor
fiind nclinat fa de generatoarele cilindrilor de rostogolire
(divizare).
(fig.4) Pentru ca angrenarea s poat avea loc, sensurile de
nclinare
ale celor dou danturi trebuie s fie opuse, sensul de
nclinare a danturii pinionului este stnga n timp ce sensul de
nclinare a
danturii roii este dreapta). Prin nclinarea danturii se obin, fa
de angrenajul cilindric exterior cu
dini drepi, o serie de avantaje majore, care fac ca angrenajul
cilindric
exterior cu dini nclinai s fie tipul de angrenaj cel mai des
utilizat n
construcia de maini. Dintre aceste avantaje sunt de reinut:
La angrenajul cilindric exterior cu dini drepi dintele intr
n
angrenare brusc pe toat ltimea roii dinate n timp ce la
angrenajul cilindric exterior cu dini nclinai dinii intr n
angrenare
treptat pornind de la colul danturii. Aceasta rezult un proces
de
angrenare mai lin , mai putin zgomotos si vibratii reduse.
-7-
Angrenaj cu cremalier cu dini drepi
Cremaliera poate fi asimilat cu o roat cu raza infinit. Ea
angreneaz cu o roat dinat de acela modul, si micarea de rotaie este
transformat in micare de translaie sau invers. Legtura intre viteza
unghiular a roii si viteza de translaie a cremalierei este :
(fig.5)
In figura 6 sunt prezentate : angrenarea exterioara - cand se
schimba sensul de rotaie a micrii i interioar, cand se pastreaz
sensul de rotaie al micrii transmise:
(fig.6)
-8-
Verificarea la gripaj
Forma cea mai sever a uzurii de adeziune este gripajul
(scuffing) i
apare n condiii extreme de utilizare (presiune ridicat, viteze
de alunecare
mari, ungere insuficient), atunci cnd ntre suprafeele de frecare
se formeaz
jonciuni prin sudarea la cald a vrfurilor asperitilor, care nu
mai pot fi
forfecate, avnd ca efect blocarea cuplei de frecare
Capitolul 4Angrenaje cu roi dinate conice Elemente geometrice si
cinematice Angrenajul cu roi dinate conice asigur transmiterea
micrii de rotaie prin schimbarea direciei acesteia sub un unghi
oarecare, deoarece axele lui sunt concurente sau se incrucieaz in
spaiu.
Se executa roi conice cu dini drepi sau, inclinai sau curbi. Cel
mai frecvent se construiesc si se monteaz roile conice cu dini
drepi care dau rezultate bune pana la viteza : v = 2 ... 3 m/ s/.
Pentru viteze care depesc anumite limite sunt indicate angrenajele
conice avand dini inclinai sau cele cu dini curbi, care asigura o
angrenare uniform, zgomot redus i o capacitate de transmisie mai
mare, in condiii foarte grele de funcionare.
Deoarece execuia roilor conice necesit utilizarea roilor conice
cu dini drepi, prin perfectionarea masinilor destinate danturii si
rectificrii acestora.
Pe aceste considerene, in cele ce urmeaz, se vor analiza
angrenajele cu roi conice sau cu dini drepi, avand unghiul dintre
axele de rotaie de 90.
Elementele geometrice ale roilor conice sunt analoage celor
cilindrice.
Noiunea de con , rostogolire, respectiv de divizare OAP
(fig.7.1) se intalnete la roile conice normale cu profil nedeplasat
analog cilindru de rostogolire.
-9-(fig.7)
Ele au axa comun cu a roilor respectiv r , iar generatoarele lor
sunt perpendiculare pe generatoarele conurilor primitive. Coroana
dinat a roii conice este limitat tocmai de aceste conuri
suplimentare.
Capitolul 5
Angrenaje cu urub melc si roat melcat
Principii constructive de baz, domeniul utilizrii Angrenajele cu
melc si roat melcat se folosesc pentru transmiterea micrii,
reducerea turaiei intrearbori, care se incrucieaz in spaiu de
obicei sub un unghi de 90 de grade (fig.8) . Ele se compun dintr-un
urub trapezoidal numit melc sau surub fara sfarsit, care se
angreneaz cu roata dinat melcata, avand dinii inclinai sub acelasi
unghi precum sprira filetului care transmite micarea de rotaie cu
un raport I.
-10-
(fig.8)
(fig. 8. ) Angrenaje melcate
Datorit inclinrii surubului-melc, pentru asigurarea angrenrii cu
roata, aceasta nu poate avea decat dantura conjugat cu dini
inclinai.
Secionand filetul trapezoidal al surubului-melc cu un plan
perpendicular pe direcia spirei, rezult acelai profil ca la
cremaliera de referin care angreneaz cu roata melcat.
Contactul punctiform si vitezele mari de alunecare, determin
uzarea superficial relativ intens a elementelor aflate in contact
cinematic si chiar gripajul, ceea ce impune la alegerea unor
materiale adecvate cu caracteristici antifriciune si de duritate
sporit. In mod obijnui filetul melcului nefiind limitat in lungime
rezist mai bine la solicitarile incovoielii, admite chiar si un
grad de uzur pronunat, cand angrenajul lucreaz intr-un singur
sens.
Experiena a dovedit ca nu se obin rezultate satisfctoare cand se
construiesc ambele elemente ale angrenajului din materiale
durificate.
Deaceea pentru construcia roii dinate, in mod obijnuit se
folosesc materiale antifriciune, mai puin dure, cum sunt
bronzurile, alama etc.
-11-Capitolul 6
Asamblarea AngrenajelorAsamblarea angrenajelor cu roi dinate
cilindrice Operaiile principale care se efectueaz la asamblarea
acestor tipuri de angrenaje sunt urmtoarele : Pregatirea roilor, a
arborilor si a carcaselor in care se monteaz; asamblarea roii din
dou bucai; asamblarea roii pe arbore; verificarea angrenrii.
Pregtirea roilor, a arborilor si a carcaselor. Inainte de a se
incepe asamblarea propriu-zis, este necesar sa se faca o serie de
verificri privind precizia dimensional, rugozitatea suprafeelor i
eventualele deformri ale roilor dinate, ale arborilor sau ale
carcaselor. Nu se admit ovalitai sau coniciti ale alezajului sau
ale arborelui peste limitele prescrise in documentatia tehnic.
Bavurile rmase pe muchiile dinilor de la prelucrarea mecanic se
indeprteaz prin pilire sau rzuire.
Asamblarea roilor pe arbore
Asamblarea roilor dinate pe arbori poate fi realizat in mai
multe moduri, in funcie de forma geometric a prii arborelui in care
se monteaz roata, de momentul de rsucire transmis de la arbore la
roat, de soluia adoptat pentru impiedicarea deplasrii axiale etc.
In majoritatea cazurilor, roile dinate se asambleaz pe suprafee
cilindrice si, mai rar pe suprafee conice.
Roile dinate fixe se asambleaz pe partea cilindrica a arborelui
cu ajustaj blocat, forat, aderent si in unele cazuri presat
uor.
Dup ce arborele i roata s-au pregtit in vederea asamblrii, se
monteaz pana in canalul arborelui ( acolo unde este cazul) i apoi
se introduce roata dinat pe suprafaa cilindric de centrare a
arborelui.
Presarea roilor pe arbori se realizeaz manual, in cazul roilor
de diametre mici , si cu dispozitive speciale sau cu prese, in
cazul roilor de diametre mijlocii i mari.
La introducerea roii pe arbore, o atenie deosebit trebuie s se
acorde centrrii roii pe arbore, pentru a se evita montarea ei in
poziie necorespunzatoare.
In acest sens , se recomand ca loviturile de ciocan sau fora
dezvoltat de pres s se aplice asupra unei buce care se aeaz pe
butucul roii concentric cu alezajul ei ( fig.9.1)
-12-
In timpul asamblrii , arborele se rezeam cu captul cellalt de o
pies fix sau se prinde in menghin daca este de dimensiuni mici. In
figura 9.2 este reprezentat un dispozitiv folosit in cazul
asamblrii unei roi dinate pe un arbore cotit.
(fig.9.1) Montarea roii dinate pe arbore cu ajutorul unei
buce
(fig.9.2) Dispozitiv pentru presarea roilor dinate pe arbore
-13-
Defectele cele mai frecvente care apar dup asamblarea roii pe
arbore sunt urmatoarele :
Montarea necorespunztoare a roii dinate, datorit neateniei, in
special la inceputul introducerii arborelui in alezaj sau datorit
dispozitivului de asamblare care nu asigur o ghidare corecta;
Legnarea roii pe arbore, care este rezultatul prelucrrii
necorespunztoare a alezajului roii dinate, respectiv diametrul
alezajului crete intr-o parte sau de la centru in ambele pri, avand
forma conic sau dublu-conic
Deformarea roii ce apare datorit strangerii prea mari dintre
alezaj i arbore sau datorit ovalitii arborelui, avand ca efect
btaia radial a roii
- Contact neetan intre roat i gulerul arborelui datorit faptului
c presarea nu este suficient
- Bti radiale i frontale datorite unor prelungiri
necorespunztoare, existenei unei excentriciti, neparalelismului
dintre axa alezajului si axa cercului de rostogolire si al roii
etc.
Verificarea angrenriiControlul calitii asamblrii grupului de
repere in cadrul subansamblului sau ansamblului se face prin
verificarea petei de contact ( nu trebuie confundat proba petei de
contact in stare asamblat a angrenajului, cu proba petei de contact
efectuata in stare nemontat a angrenajului, cand cele dou roi
dinate sunt fixate pe dornuri, prinse intre varfuri).
-14-
Capitolul 7
Intreinerea i repararea angrenajelor cilindriceGeneraliti
Verificarea angrenarii. Controlul calitaii asamblrii grupului de
repere in cadrul subansamblului sau ansamblului se face prin
verificarea petei de contact. Pentru a efectua acest control,
danturile celor dou roi ale angrenajului supus verificrii, sunt mai
intai splate si degresate,dup care flancurile roii dintate
conducatoare se vopsesc cu un strat subire de albastru de Paris sau
amestec de negru de fum de petrol. Apoi, roata conducatoare se
roteste incet, de preferinta manual, urmrindu- se amprentele lasate
pe flancurile dintilor rotii dinate conduse (fig.11). Se considera
ca angrenarea este bun, i deci rotile sunt corect montate (fig.11).
Dac pata de contact acopera partea central a dinilor(40-60% din
inalime si 50-70% din limea dinilor).
Fig. 11 Verificarea angrenajelor cilindrice cu ajutorul petei de
contact
Dimpotriv, pata prezentat in fig 11, dovedeste ca alezajele sunt
coaxiale, distana dintre axe este insa prea mare. Petele de contact
deplasate lateral( fig 11,b,c) indic o angrenare necorespunzatoare,
fie datorit neparalelismului axelor celor doi arbori, fie datorit
montri greite a roilor pe arbori.
In practic, calitatea angrenarii i modul de functionare a
angrejalui se apreciaz si dup zgomotul produs. Roile dinate care
angreneaz intre ele trebuie sa se roteasc lin, iar zgomotul produs
de ele s fie permanent uniform. Zgomotul prea mare sau shimbtor se
produce tot eauna din cauza erorilor de execuie sau de montare a
roilor dintate.
-15-
In funcie de caracterul zgomotului produs in timpul funcionri se
stabilesc cauzele care le genereaz si anume:
Zgomotul pulsat se dorete excentricitii roilor;
Vajaitul puternic i ocurile se datoreaz pasului pare profilului
neunifom;
Scaraitul este generat de asperitatile de pe profilul dintilor
etc.
Tot pentru o funcionare linistit si corecta, jocurile radiale si
cele laterale trebuie sa aiba valori optime. Marimea acestor jocuri
este in funcie de distana dintre axe si precizia de prelucrare a
roilor. Jocurile laterale mari duc la ocuri, uzura rapid si chiar
ruperea dinilor.
Jocul radial depinde de modul de prelucrare a dinilor si se ia
0,15-0,30 din valoarea modulului. Jocurile dintre flancurile roilor
dinate in angrenare se poate verific manual, regland roile
conjugate la distanta teoretic dintre axe si determinand jocul
total printr-un calibru de interstitii
sau sarma de plumb. Prin rotirea manuala a rotilor, sarma se
turteste intre dinti.Grosimea sarmelor turtite se masoar cu
micrometrul. Jocurile pot fi controlate mai precis cu ajutorul unor
dspozitive speciale.
ntreinerea angrenajelor cilindrice
Curarea angrenajuluiPentru evitarea depunerilor de praf pe
angrenajul, frecvena i intensitatea curirii vor fi adaptate
condiiilor de la faa locului.
Curai carcasa cu o pensul dur de impuritile depuse.
Inlturai eventuale pete de coroziune aprute.
Curarea exterioar a angrenajului cu o instalaie de curare de
inalt presiune este inadmisibil.
In timpul transportului, asamblrii i dezasamblrii, a exploatrii
cat i a ingrijirii i intreinerii trebuie respectate normele de
protecie a muncii i a mediului in vigoare.
Angrenajul trebuie exploatat, intreinut i/sau pus la punct doar
de ctre personal autorizat, specializat i instruit in acest
sens.
Curarea exterioar a angrenajului cu o instalaie de curare de
inalt presiune este inadmisibil.
Toate lucrrile trebuie executate cu grij i sub imperativul
securitate.
Lucrrile la angrenaj pot fi executate doar in stare de
repaus.
Agregatul de acionare trebuie s fie asigurat impotriva pornirii
accidentale (de exemplu prin incuierea intreruptorului cu cheie sau
indeprtarea siguranelor la alimentarea cu curent). -16-
La locul de conectare se va amplasa o tbli de avertizare, din
care s reias c se execut lucrri la angrenaj. Pe ntregul lan de
acionare se interzice efectuarea lucrrilor de sudur electric.
Acionrile nu trebuie utilizate drept puncte de mas pentru suduri.
Pri ale danturii i rulmenii pot fi deteriorai prin sudur.
Se va efectua o egalizare de potenial conform normelor i
dispoziiilor n vigoare, dac nu poate fi garantat ca eventuale
tensiuni electrice aprute s fie egalizate prin utilajul complet sau
asiul utilajului. n acest sens se vor folosi gurile filetate libere
de pe angrenaj.
Dac pe angrenaj nu exist guri filetate pentru un racord de
pmntare, trebuie luate alte msuri adecvate. Aceste lucrri pot fi
executate numai de ctre specialiti n electrotehnic. La montarea
angrenajului n utilaje sau instalaii, productorul utilajelor sau
instalaiilor este
obligat s includ normele, indicaiile i descrierile incluse n
prezentele instruciuni n propriile sale instruciuni. La ndeprtarea
unor dispozitive de protecie, mijloacele de fixare trebuie pstrate
la loc sigur. nainte de repunerea n funciune, dispozitivele de
protecie trebuie montate la loc. Indicaii aplicate pe angrenaj,
precum plcua de serie, sgeata de sens de rotaie etc. Trebuie
respectate. Ele trebuie s fie lipsite de vopsea i murdrie. Plcuele
lips trebuie s fie nlocuite.
uruburile devenite inutilizabile n urma unor lucrri de montare
sau demontare trebuie s fie nlocuite cu altele de aceeai clas de
rezisten i execuie. Eliminarea angrenajului dup expirarea duratei
de exploatare:
Golii complet uleiul, substanele de conservare i/sau lichidul de
rcire din angrenaj i eliminai-le regulamentar.
Pri ale angrenajului i/sau echipamentele ataate se vor elimina
corespunztor prescripiilor naionale n vigoare, eventual separat,
sau se vor recicla. Angrenajul se va depozita ntr-un loc ferit de
intemperii n poziie de utilizare pe un suport fr vibraii, i se va
acoperi.
La angrenaje cu ungere prin imersie, danturarea i rulmenii sunt
alimentate cu necesarul de ulei. La poziii de montare deosebite sau
n cazul angrenajelor care necesit rcire suplimentar, poate fi
nevoie de o ungere prin presiune sau prin circulaie de ulei. n
timpul exploatrii angrenajul se va controla referitor la:
temperatura de regim Angrenajul este dimensionat n regim permanent
pentru o temperatur de regim de:
-90 C (valabil pentru ulei mineral)
-100 C (valabil pentru ulei sintetic)
zgomote modificate ale angrenajului
posibile scurgeri de ulei la carcas i la garniturile
arborilor-17-
Cauzele ieirii din uz a angrenajelorDeteriorrile apar ca urmare
ca
Proiectare necorespunztoare
Tehnologie de fabricaie greit
Exploatri necorespunztoare
Clasificarea deteriorrilor
Prin ruperea dintelui
Static (prin suprasarcini - de obicei se rupe la baza
dintelui)
La oboseal (se produc fisuri de oboseala n zona de racordare a
bazei dintelui)
Prin distrugerea flancurilor active
Oboseal de contact (pitiing apar ciupituri, )
Gripare (lipsa lubrifiantului duce la creterea temperaturii i
microsudarea punctelor fierbini care se rup i se refac provocnd
zgrieturi)
Uzare (uzura flancurilor datorit particulelor abrazive)-18-
Capitolul 8Msuri de tehnic a securitaii muncii la angrenaje
Pentru imbuntirea condiiilor de munc si inlturarea cauzelor care
pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie
luate o serie de msuri, sarcini ce revin atat conductorului de munc
dar si lucrtorului.
Acestea sunt:
Asigurarea iluminatului, inclzirii si ventilaiei in atelier;
Mainile i instalaiile sa fie echipate cu instruciuni de
folosire;
S fie asigurat legarea la pamant si la nul a tuturor mainilor
actionate electric;
Atelierele s fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de
combatere a incendiilor;
Atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea
pieselor mai mari de 20 de kg;
Muncitorii sa poarte echipamente bine ajustate pe corp cu
manecile incheiate, iar prul sa fie acoperit sau legat;
Inainte de inceperea lucrului va fi controlat starea mainilor, a
dispozitivelor de pornire-oprire i inversarea sensului de
micare;
Se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcat
cu vapori de benzin sau alte gaze inflamabile sau toxice;
La terminarea lucrului se deconecteaz legturile electrice de la
priz, mainile vor fi oprite, sculele se vor aeza la locul lor iar
materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate;
Muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu
se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curaenia mainii.
Daca pentru spalarea mainilor a fost necesar utilizarea produselor
usor inflamabile se va folosi imediat ap si spun;
Ciocanele trebuie sa aib coada de lemn de esen tare fara noduri
sau crpturi.Este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au
fisuri,tirbituri;
La folosirea trasatoarelor se cere atenie pentru a nu produce
inepturi iar dupa utilizare vor fi aezate in truse speciale;
Dac in timpul realizrii unei operaii mecanice sar achii vor fi
purtai ochelari de protecie;
In cazul polizrii cu ajutorul mainii vor fi verificate cu atenie
pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sprturi precum i
prinderea piesei pe main. Polizorul trebuie sa fie prevzut cu ecran
de protecie.
-19-