proiect interventie sociala

8/9/2019 proiect interventie sociala

1/29

REZUMAT

1. Cercetând comparativ şi comprehensiv modul de viaţă şi de gândire (cultura) a unor

comunităţi de români din ţară şi din Spania, dorim să aprofundăm cunoaşterea transformărilor

sociale din comunităţile respective, până la nivelul individului. Ne intereseaă !n mod deose"it

transformările culturale poitive şi implicit "eneficiile !n plan economic a românilor, perioada

de cercetare fiind august #$$% până !n iulie #$$&, precum şi modul cum se integreaă românii

!n 'uropa unită, !n contetul glo"aliării. Neam propus ca o"iectiv cercetarea stadiului

procesului de aculturaţie (interferenţa culturilor) la români, !n ce măsură aceasta !i a*ută sărealiee o aculturaţie poitivă, ca fundament !n realiarea capitalului uman, iar prin

!m"unătăţirea acestuia la devoltare umană şi socială. +e "aa documentării din literatura de

specialitate precum şi celei preala"ile de teren, realiăm cercetarea empirică, utiliând ca

metode şi tehnici de culegere a datelor chestionarul omni"us, interviul, studiul documentelor,

o"servaţia şi eperimentul. Ca univers al cercetării avem trei comunităţi suficient de eterogene

din trei localităţi din *udeţul +rahova culegerea datelor efectuânduse prin chestionar, precum

şi prin studiul documentelor şi o"servaţie. +rin comparaţie am !ntreprins cercetări sociologice

!n provincii din trei comunităţi autonome ale Spaniei, culegerea datelor efectuânduse

preponderent prin chestionar, având !nsă şi alte date o"ţinute prin studiul documentelor şi

interviu.

+rin metoda eperimentală şi cvasieperimentală (ancheta, sonda*ul de opinie, "iografia

socială provocată etc.) utiliată, prin implicare directă, participând efectiv la activităţile

economice şi culturale !n cadrul grupurilor, am realiat studiul integral al câtorva unităţi sau

fenomene socioumane ("iografia, studiul de ca, monografia sociologică etc.).

-upă culegerea şi interpretarea datelor, prin metoda de prelucrare a informaţiilor atât

cantitativ cât şi calitativ, precum şi prin metoda de interpretare comparativă şi interpretativă,

am a*uns la con cluii care cuprinător epuse, pot constitui enunţul care descrie capacitaea

în mare măsură a românilor de a se adapta la noile cutume şi chiar paradigme culturale, pe

fondul unei dispoiţii la aculturaţie, care să le confere un capital uman generator de devoltare

umană şi socială.

omânii, prin mo"ilitate socială, dar chiar şi prin adapta"ilitatea sporită !n orice loc din

spaţiul european, reuşesc să se integree poitiv în cadrul procesului de globalizare atât în

plan noosic (spiritual), cât i social i economic!


2/29

Cercetarea fundamentală (academică) a modalităţii de integrare !n plan cultural a

românilor !n /niunea 'uropeană !n contetul mai larg al glo"aliării şi mai restrâns al etno

glo"aliării0, este motivată de faptul că şi românii, ca de altfel toate popoarele componente ale

/.'., tre"uie să contri"uie calitativ la definirea culturală !n toate planurile a /niunii

'uropene.

+ro"lematica studiată cuprinde analia gradului de devoltare umană şi implicit devoltarecomunitară şi socială a românilor, având ca fundament cultura tradiţională !m"inată cu cultura

modernă reultată din interferenţa cu alte culturi din spaţiul european şi mondial (aculturaţie).

+rogramul de management cultural şi social realia"il !n planul devoltării sociale prin

cultură pe care !l propunem şi care face o"iectul preentului studiu, vieaă devoltarea umană

a românului !n cadrul familiei şi apoi a societăţii.

ema este impusă de procesul de structurare a /.'., fenomenul social al integrării

culturale !n plan economic, politic, social, artistic, religios, constituind pentru noi domeniulcare ne stimuleaă interesul de a cerceta !n mod deose"it două aspecte2 aspectul participativ

dăruind societatea românească oferinduşi valorile tradiţiei sale culturale căutând !n acelaşi

timp modalităţi de adaptare la cadrul general cultural european, şi aspectul participativ

primind viând asimilarea de către români a valorilor spirituale specifice celorlalte popoare

componente ale /.'.

3n de"aterea teoretică şi cercetarea empirică sociologică, considerăm demersul nostru ca

o pro"lemă semnificativă privind cunoaşterea modului cum, interferenţa culturilor (acultura

ţia), conduce la !m"unătăţirea capitalului uman, respectiv la devoltare umană şi socială. -eşi

este un segment ştiinţific !n mică masură a"ordat, ne asociem cercetătorilor care sau dedicat

cunoaşterii şi valorificării capacităţii omului de aşi !m"unătăţi calitatea vieţii prin !nno"ilare

culturală. Ne propunem să a"ordăm modul cum românii realieaă culturaţia prin aculturaţie,

atât ca "ăştinaşi cât şi ca imigranţi, considerând ca noutate, evidenţierea capitalului sim"olic

acumulat prin practicarea credinţei creştine şi modului de convertire a acestuia !n alte forme de

capital, !n mod deose"it cel economic. Semnificaţia socială a temei viând fenomenul propus

spre cercetare, este cu atât mai deose"ită, cu cât estrea culturală românească cuprinde un

"ogat teaur care ar !nno"ila patrimoniul cultural european. 3n acelaşi timp, valorificarea

eperienţei culturale a popoarelor de succes vesteuropene, asimilarea şi adaptarea valorilor

spirituale ale acestora !ntru !m"ogăţirea noosului românesc, ar influenţa devoltarea

devoltarea capitalului uman, având ca finalitate devoltarea umană şi comunitară

românească, cu !m"unătăţirea calităţii vieţii. +ro"lematica cercetării noastre se constituie

aşadar !n evidenţierea unor valori de ecepţie din cultura românească, valori care ar putea să

ofere !n procesul integrării, elemente care să fie asimilate la nivel unional astfel !ncât

contri"uţia românească să se regăsească !n temelia culturală europeană a dezvoltării

#


3/29

comunitare.

4şadar nu analiăm o pro"lemă socială care ar fi apărut !n plan cultural, ci semnalând

pericolul derădăcinării culturale româneşti, printro analiă ştiinţifică, dorim să contri"uim la

evitarea eventualei apariţii a stării respective spre a nu fi vitregită !ntreaga comunitate

europeană, !n sensul că teaurul cultural românesc poate contri"ui !n mare măsură la

consolidarea temeliei culturale necesară devoltării oricărei societăţi din /niunea 'uropeană.+rin urmare, demersul nostru presupune evitarea unei afectări nedorite a procesului de

europeniare culturală a românilor, simţinduse ,,nevoia să se !ntreprindă ceva5 (6oan

7ărginean, Proiectarea cercetării sociologice, pg. 1$8), astfel iniţiind o ,,acţiune socială

(colectivă)5 (i"d), !n sensul că programul nostru implică investigarea unor colectivităţi de

români suficient de eterogene, din ţară şi din Spania.

#. 3ncercarea tot mai des şi mai amplu eşuată a realiării unui sistem societal real, implică !nmare măsură construirea şi devoltarea unui sistem realist de gândire. 3n acest demers,

!nvăţământul, cultura şi arta repreintă pârghii semnificative, sociologii din sferele societale

respective având datoria iminentă de a acţiona.

/na din cauele principale care conduc la deechili"rul sistemului societal real, este

insta"ilitatea !n toate planurile vieţii sociale, insta"ilitate favoriată de glo"aliare.

Considerăm că adu 9altasiu are dreptate când afirmă că responsa"ilitatea omului este de aşi

direcţiona corect puterile noologice, acele ,,energii sufleteşti ale indiviilor şi ale comunităţilor

(!ntrucât sursa armoniei !n lume este comunitatea de credinţă de ::trăire !nălţătoare;;) care

ţin laolaltă comunităţile, sunt fapte sufleteşti de esenţă transcedentală< (9altasiu, #$$#, p.1%=).

-in perspectiva socioantropologului cultural, concluionăm că este necesară intervenţia

calificată, !ntru consolidarea orientării gândirii şi acţiunii poporului român către valorile

culturalartistice tradiţionale, ca modalitate de a"ordare a unei glo"aliări poitive.

4şadar, dorim ca !n acest demers să ne asociem grupului de cercetători !n domeniu,

asumândune o anumită responsa"ilitate culturală, focaliată pe analia şi promovarea

specificului cultural românesc pe următoarele aspecte2

• atenuarea puterii de seducţie a culturilor glo"aliatoare care pot dilua personalitatea sau

pot depersonalia chiar un popor, atenuare posi"ilă prin stimularea a"isalităţii noologice a

poporului român, şi fundamentarea acesteia pe legătura cu -umneeu>

• evidenţierea insuficienţei, irelevanţei gândirii geopolitice aflată !n circulaţie !n marile me

tropole, gândire care se opreşte la eta*ele superioare, şi implementarea acesteia !n eta*ele

inferioare prin informareaeducarea cetăţenilor de către cercetători specialiaţi pe cadre

noologice.

• desconspirarea aspectului prioritar al mercantilismului, al economicocentrismului !n

8


4/29

cultură şi artă şi evidenţierea unor forme de finanţare a actului culturalartistic !n demersul

unei etnoglo"aliări poitive, astfel !ncât protagoniştii să trăiască pentru, iar nu din cultură

şi artă.

3n tumultul vieţii umane implicată !n inevita"ilul proces al glo"aliării, chiar şi pentru

cercetătorul sociologic, este dificil de apreciat !n ce măsură devoltarea este determinată denivelul cultural individual ori societal. 6nstrumentele de măsurare, oricare ar fi ele, devin

ineficiente datorită unor factori care condiţioneaă economic noosul uman. 6ndividul, chiar

dacă nu este asimilat, este integrat dânduise impresia că el doreşte, !ntro societate culturală

ale cărei cadre noologice conţin prea puţin sau deloc din sufletul său. +entru a fi !n măsură să

contri"uie la patrimoniul cultural societal şi respectiv să "eneficiee de acesta, individul are

nevoie de cultură pentru a fi educat. Cultura nu se !nvaţă ci ea poate !nvăţa individul şi

respectiv societatea, aşa cum poate contri"ui la devoltare umană şi respectiv societală.

8. 'ste evident faptul că eistă o discrepanţă socioeconomică !ntre poporul român şi

aşanumitele ,,popoare ale succesului !ntrun cuvânt pe iu"ire. Capitalul sim"olic al creştinilor

români poate fi convertit cu eficienţă sporită !n "unăstare, printro educaţie moralculturală şi

religioasă !n acord cu spiritul !nvăţăturii "i"lice, cu structura sufletului românesc, având ca

fundament cadrele noologice specific rom?neşti.

Cunoaşterea caracterului lui -umneeu repreintă temelia pe care tre"uie să fie aşeată

educarea caracterului uman, necesar unei etnoglo"aliări poitive repreentată de 9iserică. Nu

unirea indiviilor şi popoarelor su" autoritatea unui lider religios, ci unirea sufletelor, respectiv

a diversităţii conştiinţelor oamenilor su" autoritatea lui -umneeu, unire care să se reflecte !n

comportamentul fiecărui individ potrivit normelor 6u"irii, minunat ilustrate de -omnul

6isus2 ,,Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi voi faceţi lor, că aceasta este

@egea şi proorocii< (7at.=21#). Noosul popular românesc a transpus porunca -omnului 6isus,

pentru !nsuşirea mai corectă şi trăirea mai intensă, !n icătoarea ,,Ce ţie nuţi place, altuia nui

face


5/29

tradusă !n dulcele grai românesc a constituit a"ecedarul a"ecedarului românului, ospitalitatea

românească !nmănunchind virtuţile sufleteşti do"ândite prin adăparea din nesecatul ivor al

iu"irii şi !nţelepciunii dumneeieşti revelate nouă, cea mai dragă creaţie a lui -umneeu.

3ntrunul din momentele sale de su"limă revelaţie, 'mil Cioran vede identificarea omului !n

şi prin -umneeu, aceasta constituind esenţa eistenţei umane. Cu adâncă reverenţă, Cioran se

destăinuie2 ,, B 7ă !nţeleg "ine numai prin imaginea mea despre 'l. Cunoaşterea de sinenumai aşa are un reultat şi un sens. Cine nu se gândeşte la 'l, rămâne străin sie !nsuşi. Căci

-umneeu este singura cale de autocunoaştere, iar 6storia universală rescrierea formelor

@ui< (Cioran, 1&&, p. 1#&).

4şadar, !n condiţiile etnoglo"aliării, atenuarea discrepanţei sociale din spaţiul geografic

românesc, dar şi cel care se !ntrevede la nivelul /niunii 'uropene, se poate realia printrun

proces educativ de autocunoaştere, de cunoaştere a spiritualităţii româneşti !n cadrul căreia

personalitatea românului poate fi mai eficientă. 'ducaţia culturală, cea religioasă creştinăspecifică poporului român, realiată de către profesionişti pregătiţi !n mod deose"it la nivel

universitar, poate constitui una dintre cele mai eficiente pârghii !n devoltarea comunitară din

cadrul etnoglo"aliării poitive. 'ste o responsa"ilitate cu totul deose"ită pe care o are

intelectualitatea acestei generaţii româneşti !n procesul revitaliării şi conservării cadrelor

noologice naţionale, factor determinant !n reistenţa faţă de etnoglo"aliarea negativă.

A. Starea de spirit cu caracter eschatologic pe care omul ,,pământesc una ofensivă, de supunere a pământului, mai concret a

creaţiei lui -umneeu şi !n special a oamenilor, iar cea de a doua tendinţă este defensivă, prin

neasumarea eşecului colectiv, prin nerecunoaşterea falimentului, şi atunci recurgânduse la

separare, la individualiare, !n special pe criterii etnice şi religioase.

Ne!mplinirea, ca şi nemântuirea, repreintă ceea ce !i mai tre"uie omului pentru a fi

complet. -orul noosului uman după 'denul pierdut, după ocrotirea părintească a Creatorului

său, !l determină pe om să caute permanent mi*loace pentru instaurarea sau mai corect

reinstaurarea ,,raiului pe pământ


6/29

mondialiată dar ne!nnoităBne!ntregită, căci omul glo"aliării nul are !nlăuntrul său pe

-umneeu, ci o ::putere;; carel face ::puternic;; asupra eternalităţii acestei lumi, nu

asupra interiorităţii ei< profesorul 6lie 9ădescu ilustreaă nimicnicia "ietului om, gol de

-umneeu (9ădescu, #$$8, p.1&). -omnul 6isus Eristos avertieaă icând2 ,,Bfără 7ine nu

puteţi face nimic< (6oan 12). 'lementul esenţial al convieţuirii !l repreintă relaţiile, iar tipul

acestora imprimă tipul societăţii, definitorii fiind cultura şi respectiv educaţia. 4şadar,etnoglo"aliarea este un proces ireversi"il, cu două forme2 etnoglo"aliarea din perspectivă

umană, democratică, "aată pe !nţelepciunea egoistă a omului, care potrivit principiilor

democratice a"ordate, urmăreşte "inele acceptând compromisurile şi chiar uând de ele. Dără

iu"ire, acea ,,falsă universalitate, adică una do"?ndită printro unitate capturată de un nivel

degradat, care, de fapt, nu dă !mplinirea persoanei ci !mplinirea unei ::entităţi străine;;,

degradate şi aducătoare de moarte spiritualăB< (9ădescu, #$$8, p.1&F), glo"aliarea realiată

de om devine dintro "inecuvântare, un "lestem. 4cest tip de etnoglo"aliare, fără iu"ire, careurmăreşte depersonaliarea individului şi a popoarelor, am numito etnoglobalizare negativă.

'tnoglo"aliarea din perspectivă dumneeiască, teocratică, "aată pe !nţelepciunea altruistă,

insuflată prin -uhul Sfânt de către -umneeu, care potrivit principiilor sale urmăreşte "inele

aproapelui fără nici un fel de compromis, este forma de etnoglo"aliare pe care am numito

etnoglobalizare pozitivă.

Scopul principal este crearea şi inno"ilarea personalităţii umane, a omului ,,universal

păstrânduse ca om concret fiindcă are darul iubirii, ::!n şi prin care, poate să ai"ă !n

interiorul lui, !ntreaga omenire;;< (i"id. p. 1&F). 'ste tot mai evident faptul că !nsuşirea şi

aplicarea metodei normative "i"lice este singura modalitate de realiare a unei etnoglo"aliări

poitive. 3ntre"area este cum se poate !mplini acest no"il deiderat uman, !n condiţiile

etnoglo"aliării negative agresiveG. H posi"ilă soluţie ar fi !nno"ilarea culturală şi educaţia

educaţia umană.

6ntegrarea omâniei !n /niunea 'uropeană demarată odată cu aderarea de la 1 ianuarie

#$$=, repreintă un proces social de !ncadrare empirică !n modelul (cu sensul de cadru

paradigmatic general) social european, caracteristica definitorie a acestuia fiind securitatea

socială. H"iectivul principal al strategiei sociale este incluiunea socială, care repreintă

promovarea accesului la ocupare (includerea) !n muncă a individului prin fleicuritate,

implicând flei"ilitatea pieţei muncii şi securitatea ocupării (Strategia de la @isa"ona pentru

creştere economică şi ocupare #$$$ relansată de Consiliul 'uropei !n #$$). 4ccederea la

incluiune cu o"iectivul principal diminuarea inegalităţilor şi creşterea "unăstării este

condiţionată de nivelul capitalului uman al forţei de muncă, acesta la rândul său condiţionând

devoltarea umană (!m"unătăţirea calităţii vieţii) sustena"ilăIdura"ilă. 4ceastă lucrare

!ncearcă să evidenţiee teoretic şi foarte sumar, una din traiectoriile integrării europene

F


7/29

româneşti, printro rapidă şi eficientă incluiune socială. -evoltarea umană aflată !n strânsă

interdependenţă cu capitalul uman, se realieaă prin formare profesională !n procesul

educaţional (!nvăţare continuă), având ca fundament realiarea unei culturi adapta"ile !n toate

planurile vieţii sociale, "aată pe raţionalism economic, concept şi modalitate cu şanse sporite

!n demersul incluiunii sociale măsurată !n rata de ocupare (conform o"iectivelor Strategiei de

la @isa"ona), incluiune care implică aptitudinea şi dispoiţia oamenilor pentru modul de viaţă practic şi relaţional de tip capitalist (pe linie Je"eriană) pentru a fundamenta o mentalitate

economică.

RA"#RTU$ %E &ER&ETARE EM"'R'&

! Moti*a+ia cercetării empirice

3n demersul nostru privind cercetarea sociologică empirică, !n contetul mai restrâns al

europeniării şi mai larg al glo"aliării, analiăm forme ale adaptării şi devoltării românilor

!n condiţiile culturaleconomice ale capitalismului modern. Considerăm cu atât mai

semnificativă pro"lema cercetată, cu cât, de*a prover"ial, tradiţionalismul cultural românesc

pare a fi un impediment important !n procesul de aculturaţie şi !mplicit al devoltării umane şi

respectiv sociale.

Cercetarea noastră evidenţiaă cuantificarea relaţiei dintre capitalul uman şi cel economic

pentru măsurarea gradului de determinare a devoltării comunitare de către devoltarea

umană, din perspectivă culturală, !n comunităţi româneşti din ţară şi din diaspora.Suntem

interesaţi de modul cum li"ertatea românilor poate fi convertită !n devoltare umană şi

comunitară, respectiv socială, şi care ar fi sistemul de valori principal ales pentru o integrare

eficientă !n spaţiul unional european.

! -copul cercetării!

ema cercetării sociologice Globalizare-Integrare Culturală Europeană şi Dezvoltare

Comunitară, cuprinde !n a"ordarea empirică, procesul de aculturaţie la români, ca formă de

devoltare umană, !n contetul europeniării şi al glo"aliării. -e"aterea teoretică şi

cercetarea empirică a două concepte noi precum etnoglo"aliarea şi culturaţia, având ca

univers al cercetării comunităţi româneşti din ţară şi din Spania, constituie elementul principal

de originalitate al lucrării noastre. Hrginalitatea demersului nostru ştiinţific, constă şi !n faptul

că am avut ca univers al cercetării, comunităţi de români din ţară care au intrat, nu neapărat

voluntar, !n procesul aculturaţiei, fie prin diverse modalităţi de pătrundere !n spaţiul românesc

=


8/29

a unor forme de cultură aparţinând altor popoare, fie prin antreprenoriatul capitalist economic.

/rmărim ca prin noua interpretare a culturaţiei din perspectiva etnoglo"aliării, cu reultate

noi !n evidenţierea pro"lematiciinoosuluiuman, să cunoaştem modul cum prin aculturaţie

poate fi !m"unătăţit capitalul uman, conducând la devoltare umană şi socială. 3ntreprindem

cercetări astfel, !ntru cunoaşterea şi valorificarea capacităţii românilor atât !n ţară cât şi !n

diaspora, de aşi !m"unătăţi calitatea vieţii prin !nno"ilare culturală, realiând culturaţie prinaculturaţie, evidenţiind modul cum capitalul sim"olic acumulat prin practicarea credinţei

creştine este convertit !n capital economic.

.! #biecti*ele cercetării i întrebări de cercetare!

#biecti*ele generale propuse constituie tot atâtea răspunsuri la întrebări care ar putea fi

formulate astfel21. Care ar fi specificul fenomenului cultural românesc din perspectiva tradiţionalismului şi a

modernismului culturalG

#. 'istă un model cultural unionaleuropeanG Care este specificul acestuiaG

8. 'istă afinităţi, similitudini, interrelaţionări !ntre cultura românească şi cea a altor state

mem"re ale /.'.G Care ar fi eplicaţiileG

A. +oate fi ela"orată o predicţie referitoare la evoluţia fenomenului cultural românescG

. 'istă posi"ilitatea ca !nsuşirea şi trăirea unor forme de cultură (economică, religioasă,

politică, artistică etc.) specifice altor popoare, să !i a*ute pe români să se integree şi să se

devolte ca individ !n viaţa socială comunitareuropeanăG

F. Care ar fi mecanismele de influenţă socială a culturii româneşti asupra culturii europeneG

=. Care ar fi impactul fenomenului cultural românesc asupra devoltării comunitare din cadrul

/.'.G

%. Ce soluţii ar fi pentru fundamentarea unor deciii la nivel naţional, preentarea acestora la

nivel unional !n vederea sta"ilirii unei strategii de acţiune prin promovarea programului

care face o"iectul preentului proiect de cercetare socialăG

&. 3n urma cercetărilor pot fi formulate noi teorii ştiinţifice !n cadrul paradigmei culturale

4m considerat deose"it de interesant Kprincipiul a"ordărilor alternative şi complementare5

propus de Hscar Eoffman, !ncercând ca răspunsurile pe care le găsim la !ntre"ările propuse de

noi, să ofere posi"ilitatea formulării unor noi !ntre"ări care Kdeschid noi one de cercetare şi

asigură continuarea şi adâncirea cunoaşterii5 (Eoffman, #$$A).

3n plan teoretic, sintetiând reultatele cercetării noastre sociologice, se poate aprecia ca

%


9/29

fiind atins obiecti*ul central al demersului, identificând şi evidenţiind unele valori culturale

româneşti de ecepţie compati"ile cu structura specifică unională, precum şi unele modalităţi

de integrare a acestora !n teaurul cultural european, ca formă de consolidare a devoltării

comunitare a /niunii 'uropene.

/! 'potezele cercetării 3n a"ordarea tematicii, pornind de la ipoteza că dacă nivelul cultural determină nivelul

civiliaţiei umane măsurată atât !n nivelul capitalului uman cât şi !n nivelul calităţii vieţii

"aatpe un mod de viaţă raţional, !nseamnă că, cultura raţională genereaă devoltare umană şi

respectiv devoltare comunitară.

'poteză generală 3n condiţiile !n care comportamentul tradiţionalist al unor comunităţi de

români din ţară şi din diaspora poate fi educat şi adaptat comportamentului de tip modern

capitalist, !nseamnă că eistă premia opţiunii !n mare măsură a românilor pentru modelul dedevoltare capitalist. -acă eistă comunităţi creştine româneşti care sau adaptat modului de

viaţă capitalist, !nseamnă că sunt şanse ca societatea românească să se integree !n scurt timp

!n /.'. Linând cont de eperienţa românească !n planul incluiunii sociale precum şi de

fondul cadrelor noologice româneşti evidenţiate din perspectiva tradiţiei culturale precum şi al

celei diţionalisteconomice, sociale, politice şi nu !n ultimul rând formalreligioase, putem

construi ipoteza că dacă un număr !nsemnat de români au reuşit !n ţară şi !n diaspora

performanţe !n sfera incluiunii sociale !n muncă dar şi antreprenorială, atunci, conform

+rogramului Hperaţional Sectorial -evoltarea esurselor /mane (+HS -/), prin educaţie

şi !nvăţământ continuu, până !n #$1, prin vocaţie profesională să realiee integrarea dura"il

!n ocupare a &$$.$$$ de români. 4cest fenomen ar putea constitui o formă eficientă şi

măsura"ilă de limitare !n timp a traniţiei româneşti, pe care o considerăm la nivel mintal !n

primul rând, ca frontieră a trecerii de la economia tradiţională la economia modernă capitalistă

!n procesul integrării omâniei !n /'.

'poteză de lucru -acă tradiţionalismul cultural românesc va fi integrat !n spaţiul

cultural al /.'., atunci traniţia !n omânia va fi !ncheiată şi se va putea vor"i de o autentică

devoltare comunitară.

0! %escrierea designului cercetării!

-emersul nostru ştiinţific având ca scop valorificarea relaţiilor dintre fenomene, concret,

cum influenţeaă nivelul culturaţiei nivelul devoltării umane. 7ăsurarea nivelului devoltării

umane (varia"ila independentă) a universului cercetării noastre, are ca indice, nivelul de cul

&


10/29

turaţie (varia"ila dependentă) a persoanelor chestionate (a"elul nr.1), măsurarea fiind strâns

legată de varia"ilele viate !n cercetare şi care se regăsesc !n ipoteele de cercetare, acestea

putând fi testate pe deplin şi fără am"iguitate.

3n caul nostru, metoda folosită este cea cvasieperimentală, privind realităţile socio

culturale româneşti dintro nouă perspectivă teoretică, şi anume cea a etnoglo"aliării noosului

prin aculturaţie./rmărind unitatea dintre teoretic şi empiric dorim să surprindem o imagine holistă,

realiând o cercetare empirică calitativcantitativă transversală din punct de vedere temporal,

a"ordând metodica triangulară. ealiăm colectarea datelor prin metoda sociologică cu

chestionar, precum şi prin utiliarea unor instrumente de investigare cum sunt ancheta, studiul

documentelor, o"servaţie, epertia personală, !nregistrări audiovideo interviuri, şi articole

de presă.

Ca instrumente de lucru utiliăm fişele pentru chestionar, reportofon, cameră video,articole de presă, precum şi filme documentare (4neele 1=).

F. &ercetarea prealabilă i cercetarea propriu1zisă! %escriere generală!

2!! &ercetarea prealabilă

+entru găsirea unor răspunsuri la respectivele !ntre"ări, !n scopul indeplinirii o"iectivelor

propuse, iniţiem o documentare prealabilă pe două direcţii2 a livrească şi " de teren.

a 3 $i*rească consultăm literatura de specialitate conform "i"liografiei selectate,

cercetăm arhivele şi documentele statistice care privesc o"iectul cercetării noastre la nivelul

Consiliului *udeţean

+rahova din analia sociologică Probleme ale administraiei publice locale din !udeul

Pra"ova, pu"licată de către sociolog 7arian +reda !n lucrarea ştiinţifică Diagnoza

problemelor sociale comunitare (ed. 'pert, 9ucureşti, #$$$), coordonată !mpreună cu

sociolog 'lena Mamfir. -e asemenea cercetăm documente ale consiliilor locale din trei

localităţi aparţinătoare la trei regiuni istorice româneşti, şi anume din 7oldova localitatea

oflea *ud. alaţi, din ransilvania localitatea Dărcaşa *ud. 7aramureş, precum şi din

7untenia localitatea Stre*nic *ud. +rahova. -e mare folos ne sunt documentele sociale pe

care aceştia ni leau pus la dispoiţie. 4vem !n vedere notiţele şi convor"irile audio!nregistrate

de noi !n comuna Stre*nic *udeţul +rahova, precum şi !nregistrările video cu eperienţa !n

planul integrării a comunei Dărcaşa *ud. 7aramureş, localitate cu A.$$$ de locuitori, aşeată la

o distanţă de # Om. de 9aia 7are, precum şi comunei oflea *ud. alaţi, localitate cu o

importantă comunitate de rromi.

1$


11/29

b 1 de teren 3n perioada augustseptem"rie #$$%, !n ancheta socială preala"ilă de teren

efectuată !n Spania !n vederea unei cercetări sociologice, cercetăm documente din localităţi

aparţinătoare +rovinciei 7adrid, unde vieţuiesc un număr important de români. 3n acest sens

solicităm spri*inul Centrelor de +articipare şi 6ntegrare a 6migranţilor (C'+6) hispanicromân

din Comunitatea 7adrid, situate !n municipiile 4lcala de Eenares şi Coslada. 4ceste centre au

ca o"iectiv general să fie o referinţă culturală şi dinamiatoare !ntre populaţia autohtonă şiimigranţi. Dundamentul documentării sociologice de teren din +rovincia 7adrid, !l constituie

reultatele interrelaţionării pe care am avuto cu români care se află acolo !ndeose"i pentru a

munci.

3n perioada octom"rienoiem"rie #$$%, !n vederea documentării de teren, ne deplasăm

pentru a efectua o"servaţii privind viaţa cotidiană a universului cercetărilor noastre constituit

din locuitori ai *udeţului +rahova, o"servaţii realiate !n urma viitelor !n diferite localităţi, a

convor"irilor !ntreprinse cu populaţia şi cu edilii din localităţile respective.-e asemenea folosim concluiile reultate !n urma viitei de studiu organiată !n perioada

maiiunie #$$% !n 6srael, de Pcoala doctorală de sociologie a Dacultăţii de Sociologie şi

4sistenţă Socială a /niversităţii din 9ucureşti.

Rezultate ob+inute în urma documentării sociologice prealabile de teren4

1 -atul -tre5nic 5ude+ul "ra6o*a 1

Se preintă ca un sat tradiţional cu nuanţe ale tipului modern precum şi ale tipului

minoritar religios, ai cărui locuitori nu sunt săraci dar nici prea mulţumiţi. -iscutând cu

intelectualitatea satului, am a*uns la concluia că aceasta are rolul fundamental !n procesul de

etnoglo"aliare poitivă, deşi !n principiu se resimte şi nevoia ,,educării educatorilor


12/29

emarca"ilă spre !nvăţătura politicienilor români este preocuparea statului 6srael pentru

asigurarea unei vieţi sociale decentă a evreilor. Doarte "ine sunt structurate atât ministerele cât

şi H.N..urile care se ocupă cu viaţa socială. 'istă chiar şi un 7inister al 4"sor"ţiei (!nţeles

de noi ca al incluiunii), care oferind modele culturale şi sociale se preocupă pentru !ncadrarea

!n muncă a cetăţenilor, !n vederea integrării sociale şi culturale care să dea amploare culturii

capitaliste moderne.

1 7izita pentru documentare sociologică în -pania 3 în august1septembrie 889 i

iunie1iulie 88:

4m viitat municipiile Coslada, 4tocha, ore*on de 4rdos, 4lcala de Eenares, localităţi

aparţinătoare +rovinciei 7adrid, şi am o"servat că2

Sunt suficient de mulţi români !ncât pe stradă să aui la tot pasul vor"induse româneşte.− 7a*oritatea sunt muncitori fie !n construcţii fie !n lucrări gospodăreşti. 4ctivitatea !n

construcţii a scăut mult, astfel !ncât aproimativ o treime din muncitorii români care

se găseau !n +rovincia 7adrid !n primul trimestru al anului #$$=, sau reprofilat sau au

plecat !n ţara natală sau !n alte ţări.

− Se găseşte de lucru mai mult pentru femei, !n două moduri2 1 !n regim


13/29

convieţuiască. (am citat din statutul federaţiei).

4preciem aşadar că eistă o oarecare tendinţă de etnoglo"aliare, adică a omogeniării la

vârf din partea oficialităţilor spaniole, opunânduse prin diferenţiere etnosim"olică şi

etnoreligioasă comunitatea de români prin asociaţiile care alcătuiesc D'-H7 (Dederaţia

omână a 4sociaţiilor 6migranţilor din omânia) . Sunt !n viaţa socială din +rovincia 7adrid,

numeroase eemple !n care se demonstreaă dimensiunea şi valoarea culturii româneşti. Qom preenta două situaţii, una din sfera etnoglo"aliării poitive la care românii !şi aduc aportul

pe pămâtul spaniol, dar, din păcate, şi un eemplu din sfera etnoglo"aliării negative>

E;empul poziti*

-uminica şi de săr"ători, românii merg !n număr mare la "iserică, ceeace pentru spanioli

nu mai repreintă nici măcar un o"icei de rutină. omânii creştini, !ndeose"i femeile, sunt

preferaţi astfel de anga*atori.

E;emplul negati*

/n grup mafiot românesc a reuşit să implice +oliţia din Coslada !n acte de corupţie şi

şanta*, astfel că !mpreună patronau şi di*muiau veniturile recuperatorilor, prostituatelor, ale

patronilor de "aruri, clu"uri de noapte, discoteci etc. Clica a fost desconspirată, !ntegul

colectiv de poliţişti din Coslada destituit, iar infractorii români arestaţi. 4cest act de

anticultură, !mpreună cu altele care par a fi mai puţin dăunătoare cum ar fi agresiunea fonică

produsă de manelele ţigăneşti care nu sunt recunoscute ca fiind de vreo valoare muicală nici

chiar de lautari.

Pi totuşi acestea răsună pretutindeni, tre"uind evident contracarate !n mod deose"it cele

cu tete o"scene. Sociologii !mpreună cu presa, !ndose"i televiiunea, au datoria de a acţiona

persuasiv, spri*inind modalităţile coercitive ale statelor român şi spaniol, !ntru promovarea şi

implementarea unui mod de viaţă care să se !ncadree !ntro etnoglo"aliare şi o integrare

europeană poitivă.

2!! &ercetarea empirică propriu1zisă!

3n vederea cercetării empirice fundamentale de teren, alcătuim chestionarul omni"us ca

instrument şi tehnică de cercetare (4nea nr.1). -e asemenea pregătim aparatura audiovideo

de care dispunem, pentru realiarea de imagini şi interviuri.

+e "aa documentării livrească şi de teren preala"ile, realiăm cercetarea empirică utiliând

ca metode şi tehnici de culegere a datelor chestionarul omni"us, interviul, studiul

documentelor, o"servaţia şi eperimentul. 3n investigaţiile empirice, neam propus cercetarea

18


14/29

prin chestionar a nivelului de trai ca urmare a realiării capitalului uman do"ândit !n procesul

de culturaţie, având ca univers al cercetării comunităţi suficient de eterogene din comunele

+oenarii 9urchii, ârgşoru Qechi şi -ra*na din *udeţul +rahova. -e asemenea "eneficiem de

material documentar din Dărcaşa *ud 7aramureş şi oflea *udeţul alaţi culegerea datelor

efectuânduse prin studiul documentelor, filmelor şi direct prin o"servaţie.

+rin comparaţie am !ntreprins cercetări sociologice !n provincii din trei comunităţiautonome ale Spaniei, astfel2

Comunitatea 7adrid, !n provinciile2 4lcala de Eenares, Coslada, şi 7adrid !n districtul

4rganuela cartierul 4tocha şi districtul Qicalvaro cartierul Casco historico de

Qicalvaro culegerea datelor efectuânduse preponderent prin chestionar,

Comunitatea Canta"ria, !n provinciile Santander şi Canta"aria>

Comunitatea Castillia@a 7ancea, !n provinciile oledo şi Eerencia folosind pentru

culegerea datelor preponderent studiul documentelor şi interviul. 9eneficiem de asemenea şi de date importante pentru demersul nostru, privind românii din

Comunitatea Qalencia, !n provincia 4licante precum şi despre celelalte comunităţi româneşti

din Spania, furniate de către D'-H7, federaţie a comunităţilor de români imigranţi.

+rin metoda eperimentală şi cvasieperimentală (ancheta, sonda*ul de opinie, "iografia

socială provocată etc.) utiliată, am realiat prin implicare directă participând efectiv la

activităţile economice şi culturale !n cadrul grupurilor, studiul integral al câtorva unităţi sau

fenomene socioumane ("iografia, studiul de ca, monografia sociologică etc.).

-upă culegerea şi interpretarea informaţiilor, prin metoda de prelucrare a informaţiilor atât

cantitativ cât şi calitativ, prin metoda de interpretare comparativă şi interpretativă am a*uns la

concluii care cupriător epuse, pot constitui enunţul care descrie capacitaea în mare

măsură a românilor de a se adapta la noile cutume şi chiar paradigme culturale, pe fondul

unei dispoiţii la aculturaţie care să le confere un capital uman generator de devoltare umană

şi socială. omânii, prin mo"ilitate socială dar chiar şi prin adapta"ilitatea sporită !n orice loc

din spaţiul european, reuşesc să se integree poitiv !n cadrul procesului de etnoglo"aliare şi

glo"aliare atât în plan social cât i economic!

2!.! Metoda de selectare a unită+ilor de eantion!

3n perioada iunieiulie #$$&, !n timpul anchetei sociale efectuate, am distri"uit %$$

eemplare de chestionar omni"us> A$$ !n cele trei comunităţi din *udeţul +rahova şi A$$ !n

cele trei comunităţi de români din +rovincia 7adridSpania. 4u răspuns un număr de $ de

persoane> #%8 din Rudeţul +rahova şi #F= din +rovincia 7adrid, constituind astfel cele două

unităţi de eşantion, având ca elemente de identificare2

1A


15/29

− locul unde vieţuiesc românii

− nivelul de cultură

− apartenenţa la gen ("ăr"aţi, femei)

− mod de raportare la sistemul creştin de valori

− nivelul de devoltare umană (intelectuală şi economică)

− nivelul de integrareglo"aliare.

/niversul cercetării alcătuit di cei $ de români respondenţi la chestionarul omni"us al

cătuit !n vederea o"ţinerii datelor necesare studiului nostru (a"elul nr.1), cuprinde #%8 de

persoane din *udeţul +rahova şi #F= din +rovincia 7adrid, care, !n funcţie de nivelul de

cultură, cel scăut este apropiat ca procenta* de cel mediu #&,A respectiv 8$,A la sută, iar cel

avansat detaşânduse poitiv cu circa 1$ procente (raficul nr.1).

'lementele care stau la "aa măsurării cuprind date reieşite din răspunsurile la chestionar,

astfel2 pentru măsurarea Nivelului de cultură !ntre"ările

nr.,F,1$,11,18,1,1F,1=,1%,1&,#$,#1,#A, # şi #F.

Considerăm nivelul de cultură astfel2

1. Scăut2 nu este mem"ru şi nu frecventeaă nici o organiaţie nonguvernamentală

nu consideră vocaţia profesională utilă pentru a face "ine aproapelui dar

şi pentru a câştiga

nu consideră sistemul creşti de valori un ghid pentru a lucra eficient

consireră că nul a*ută cultura pentru a prospera

#. 7ediu2 este mem"ru !ntro organiaţie nonguvernamentală dar o frecventeaă

ocaional, sau odată pe lună.

este de acord cu reerve, că sistemul creştin de valori !l a*ută să prospere

8. 4vansat2 este !ntro organiaţie nonguvernamentală şi o frecventeaă săptămânal

este de acord că sistemul creştin de valori !l a*ută să prospere

− pentru măsurarea Nivelului de devoltare umană !ntre"ările nr.#,=,%,&,1$,1#,18

şi 1A.

− pentru Nivelul de integrareglo"aliare !ntre"ările nr.8,A,1&,#8 şi #A.

4vem !n vedere pentru determinarea elementelor măsurării, !n mod deose"it definiţia

culturii dată de lor, părintele antropologiei culturale, potrivit căruia cultura prin devoltarea

mentală şi organiaţională a societăţilor, este un comple care cuprinde cunoştinţe, credinţe

1


16/29

religioase, arta, morala, o"iceiurile şi capacităţle deprinse. 4cademia franceă consideră

termenul cultură sinonim cu cel de civiliaţie, pe plan social definind cultura ca fiind

ansam"lul aspectelor intelectuale, morale, materiale, al sistemelor de valori şi stilului de viaţă

ce caracterieaă o civiliaţie -icţionar @arousse). Linând cont şi de afirmaţia lui 4marta Sen

potrivit căruia devoltarea umană ca epresie a li"ertăţii !nno"ilată prin educare, !nvăţare şi

formarea capacităţilor, are ca reultat devoltare economică, realiăm elementele măsurărilor.

a"elul nr.1. Nivelul de devoltare umană !n funcţie de nivelul de cultură români din

+rahova şi 7adrid.

>i*el de

cultură

Români

Mod de

raportare la

sistemulcretin

de *alori

Apartenen1

+a la gen

>i*el de dez*oltare

umană T#TA$

T#1

TA$

?E1>ERA

$

Scăut 7ediu 4van

sat

-căzut

Rudeţul

+rahova

+racticant

7asculin F F 1=

8FDeminin % = A 1&

Nepracticant

7asculin F A A 1A

8ADeminin & = A #$

Comuni

tatea

7adrid

+racticant

7asculin 1$ F A #$

8ADeminin F F # 1A

Nepracticant

7asculin F F 8 1

81Deminin = F 8 1F

Mediu

Rudeţul

+rahova

+racticant

7asculin % 1$ #8

8Deminin 1$ A 1F 8$

Nepracticant

7asculin = 18 #

%Deminin & A #$ 88

Comuni

tatea

7adrid

+racticant

7asculin 1# A % #A

ADeminin = 8 11 #1

Nepracticant

7asculin 1F 8 1 8A

%Deminin % 11 #A

A*ansat

Rudeţul

+rahova

+racticant

7asculin 8 = #8 88

Deminin 8 1$ & ##

Nepracticant

7asculin 8 11 11 #

A=Deminin 8 1 A ##7asculin % 11 #A

Deminin 8 % 1 #F

1F


17/29

Comuni

tatea

7adrid

+racticant $

Nepracticant

7asculin A 1# = #8

A&Deminin 8 1F = #F

T#TA$

?E>ERA$

1 1F# 1F= ##1 $ $

otal români respondenţi din +rahova #%8

otal români respondenţi din 7adrid #F=

otal $

-in totalul de #%8 români respondenţi din *udeţul +rahova, reultă că sunt2

− 1AA creştini practicanţi

− 18& creştini nepracticanţi.

Nivelul de cultură are o uşoară influenţă asupra nivelului de devoltare umană, sistemul de

valori "i"lic constituind suportul devoltării economice atât pentru creştinii practicanţi cât şi

pentru cei nepracticanţi, astfel2

− nivel de devoltare scăut =$

− nivel de devoltare mediu 111

− nivel de devoltare avansat 1$#

-in totalul de #F= români respondenţi din Comunitatea 7adrid, nivelul de devoltare umană

se preintă astfel2

nivel de devoltare scăut F

nivel de devoltare mediu 1$8

nivel de devoltare avansat &&

raficul nr.1. Nivelul de devoltare umană !n funcţie de nivelul de cultură români din

+rahova şi din 7adrid.

1=


18/29

Nivel de devoltare umană scăut 1F# #&,AT

Nivel de devoltare mediu 1F= 8$,AT

Nivel de devoltare avansat ##1 A$,#T

otal număr respondenţi2 $.

Nivel de cultură scăut

Nivel de cultură mediu

. Nivel de cultură avansat

3n ansam"lu, românii chestionaţi din Rudeţul +rahova şi Comunitatea 7adrid, au nivelul

de devoltare condiţionat de nivelul de cultură. Nivelul de cultură scăut şi cel mediu sunt

foarte apropiate ca valori, nivelul de devoltare umană fiind pe măsură, respectiv #&,A şi 8$,A

procente din respondenţi.

Nivelul avansat de devoltare umană de A$,#T din respondenţi, indică importanţa nivelului de

cultură !n realiarea capitalului uman intelectual şi economic.

&onsidera+ii =inale

&omentarii personale! &oncluzii ateptate!

1%

:,/@

.8,/@

/8,@


19/29

4derarea la 1 ianuarie #$$= a omâniei la /niunea 'uropeană, impune accelerarea

procesului de traniţie spre Mona 'uro şi integrare !n /niunea 'uropeană.

raniţia societăţii româneşti din perioada preaderare !ncepând cu decem"rie 1&%& şi

continuând !n perioada postaderare, repreintă o frontieră care, ca fenomen,


20/29

!ncă din 1%=F, că


21/29

susţine individul !n a se autoeduca, astfel !ncât !n caul ineficienţei persuadării, autocoerciţia

să fie instrumentul ales !n detrimentul manipulării pentru atingerea scopului. eultatele

cercetării noastre sunt confirmate şi de 4marta Sen care afimă că !n mare măsură, capacitatea

umană ca epresie a li"ertăţii, determină Kprocesul de epansiune economică5, adică, susţine

el, Kdacă educaţia face o persoană mai eficientă !n producţia de "unuri, atunci aceasta este

evident o !m"unătăţire a capitalului uman5 (4marta Sen, #$1$, p.8F8=).@ucrarea noastră relevă faptul că românii educaţi şi autoeducaţi pe principii "i"lice chiar

dacă nu frecventeaă regulat "iserica, dar sunt temători şi respectuoşi faţă de -umneeu şi

respectuoşi faţă de oameni !şi identifică mai uşor vocaţia profesională şi se adapteaă mai

uşor la noile condiţii de muncă şi viaţă, aculturaţia poitivă având un impact mai deose"it

asupra lor. -ovadă este !n primul rând faptul că sunt preferaţi de antreprenori, instituţii şi

persoane fiice care solicită forţă de muncă, !n general, se "ucură de apreciere din partea

semenilor.Sunt testate enunţurile !ntre"ărilor de cercetare, concluionând că prin autocoerciţie, pe

fondul unei persuadări populare eercitată de alţi români care au făcut pionierat !n imigrarea !n

căutare de muncă !n spaţiul european, ma*oritatea românilor reuşesc să ai"ă reultate

remarca"ile !n procesul de aculturaţie, realiând un capital uman suficient pentru a le conferi

posi"ilităţi sporite de incluiune şi do"ândirea resurselor financiare necesare unei prosperităţi

medii.

#1


22/29

A>EA >r!!a!

&6estionar omnibus 3 pg!

##

C E ' S 6 H N 4 H 7 N 6 9 / S N V V V V V

Q ă m u l ţ u m i m c ă a ţ i a c c e p t a t s ă s p r i * i n i ţ i d e m e r s u l n o s t r u ! n a r e a l i a u n s t u d i u s o c i o l o g i c , p r i v i n d m o d u l c u m r e u ş e s c r o m â n i i d i n ţ a r ă ş id i n S p a n i a , s ă s e i n t e g r e e ! n / n i u n e a ' u r o p e a n ă , ş i v ă r u g ă m s ă r ă s p u n d e ţ i l a u r m ă t o a r e l e ! n t r e " ă ri 2

) . 9 i f a ţ i o p ţ i u n e a d v s . c u c i f r a1 p e n t r u o m â n i a ş i c u # p e n t r u S p a n i a

a . s ă l o c u i ţ i " . s ă l u c r a ţ i c . s ă l o c u i ţ i ş i s ă l u c r a ţ i d . N S ( n u ş t i u ) N ( n u r ă s p u n d )

, ! a p r e c i a ţ i v e n i t u r i l e " ă n e ş t i a l ef a m i l i e i d u m n e a v o a s t r ăa . s u f i c i e n t p t . u n t r a i d e c e n t ş i t . e c o n o m i i

C u m

" . a ! n t r e ţ i n e f a m i l i ac . a d e v o l t a o a f a c e r ed . N S N

. ! - a c ă s u n t e ţ i ! n S p a n i a , c â t d e d e s m e r g e ţ i ! n ţ a r ă G a . d e c â t e v a o r i p e a n " . o d a t ă p e a n c . d e s ă r " ă t o r i ş i ! n c o n c e d i i d . d e l o c

2 ! C â t d e d e s f r e c v e n t a ţ i o r g a n i a ţ i a r e s p e c t i v ă G

a . s ă p t ă m â n a l" . o d a t ă p e l u n ăc . o c a i o n a l

d . d e l o c

S u n t e ţ i m e m " r u p r a c t i c a n t ! n o r g a n i a ţ i in o n g u v e r n a m e n t a l e c a 2 a . g r u p u r i s p o r t i v e " . " i s e r i c a c . a s o c i a ţ i i p r o f e s i o n a l e d . g r u p u r i e c o l o g i c e e . a l t a c a r e a n u m e V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V

0 !/ ! C e v ă p l a c e ! n m o d d e o s e " i t 21 ! n o m â n i a # ! n S p a n i a G

a . o r g a n i a r e a e c o n o m i e i" . c u l t u r a

c . f r u m u s e ţ i l e n a t u r i id . o r g a n i a r e a s o c i a l ăe . a l t c e v a c e a n u m e V V V V V V V V V V V V V V V V V V

< ! C u m c r e d e ţ i c ă s e v a s c h i m " a n i v e l u l d v s . d e t r a i ! n u r m ă t o r i i d o i a n i Ga . s e v a ! m " u n ă t ă ţ i " . v a r ă m â n e n e s c h i m " a tc . s e v a ! n r ă u t ă ţ i d . N S N

9 ! - u p ă o p i n i a d v s . c â t d e p r o " a " i l ă e s t e i n t e g r a r e a o m â n i e i ! n / ' p â n ă ! n # $ # $ G

a . f o a r t e p r o " a " i l ă " . d e s t u l d e p r o " a " i l ăc . d e s t u l d e i m p r o " a " i l ă d . f o a r t e i m p r o " a " i l ă e . N S N

: ! + o t r i v i t e p e r i e n ţ e i p e c a r e o a v e ţ i , c r e d e ţ i c ă e i s t ă o l e g ă t u r ă ! n t r e a t i t u d i n e a f a ţ ă d e m u n c ă I p r o f e s i e ş i n i v e l u l d e t r a i G a . f o a r t e m a r e " . d e s t u l d e m a r e c . n u f o a r t e m a r e d . d e l o c e . N S N

) 8 . + u t e ţ i s ă s p u n e ţ i c ă v o c a ţ i a p r o f e s i o n a l ă s a u d o r i n ţ a d e a f a c e c e v a c u d r a g , p e n t r u a f i u t i l a p r o a p e l u i d a r ş i p e n t r u a c â ş t i g a " a n i , e s t e i m p o r t a n t ă p e n t r u ! m " u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i v i e ţ i i

a . d a " . n u c . N S N

. o m â n i i c a n a ţ i u n e s u n t f o a r t e m â n d r i c ă a u s t r ă m o ş i p e d a c i ş i p e r o m a n i . S e c â n t ă a d e s e a r e f re n u l 2. P t i ţ i c e n a ţ i o n a l i t a t e a a v u t r a i a n G

a . i t a l i a n " . s p a n i o l c . e v r e u d . a l ta c a r e G V V V V V V V V V V V V V V V V V e . N S N

) ) $ o i s u n t e m r o m a n i %n o i s u n t e m u r m a ş i a i l u i & r a i a n

) ,

. H a m e n i i a u d i f e r i t e m o t i v e p e n t r u c a r e a l e g s ă l u c r e e l a f i r m e s t r ă i n e ! n ţ a r ă s a u s t r ă i n ă t a t e . C a r e d i n u r m ă t o a r e l e a s p e c t e e s t e c e l m a i i m p o r t a n t p e n t r u d u m n e a v o a s t r ă G a . ! m i p l a c e o r g a n i a r e a " . s e p l ă t e ş t e " i n e c . m ă s i m t i m p o r t a nt d . l u c r e c u d r a g , c u p a s i u n e 7 a i a v e ţ i u n a l t m o t i v G V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V

) . ! 7 e n ţ i o n a ţ i p e o s c a l ă d e l a 1 l a 8 c a r e ! n s e a m n ă , ş i ! n c e m ă s u r ă c o n s i d e r a ţ i c ă 2a . c r e ş t i n i s m u l d e t e r m i n ă p e o a m e n i s ă f i e m a i d i s c i p l i n a ţ i ş i m a i c u m p ă t a ţ i a s t f e l ! n c â t s ă d u c ă o v i a ţ ă r a ţ i o n a l ă G

" . s i s t e m u l c r e ş t i n d e v a l o r i p o a t e c o n s t i t u i u n g h i d p e n t r u a v i e ţ u i ş i l u c r a e f i c i e n t G

d e z a c o r d a c o r d c u r e z e r v e a c o r d %

1 # 8 N S N

1 # 8 N S N

..

1 # 8 N S N

s ă a m c u c e t r ă iv o c a ţ i a p r o f e s i o n a l ă m ă f a )c e u t i l ş i ) m i a s i g u r ă t r a i u ls ă ) i f i u d e f o l o s a p r o a p e l u i f a c d i n p r o f e s i e o v o c a ţ i e

N S N

c . c r e ş t i n i s m u l p r a c t i c a t a * u t ă l a a c c e d e r e a m a i l e s n i c i o a s ă l a u n l o c d e m u n c ă , ! n m ă s u r ă s ă a s i g u r e v e n i t u r i s u f i c i e n t e p e n t r u a t r ă i " i n e

) !/ C a r e e s t e m o t i v a ţ i a , n u m e r o t â n d ! n o r d i n e c r e s c ă t o a r e p e s c a l ă , p e n t r u c a r e d v s . m u n c i ţ i G

) 0 . C a r e c r e d e ţ i c ă a r f i c a u e l e p r i n c i p a l e p e n t r u c a r e u n i i o a m e n i , d e ş i a p ţ i d e m u n c ă , n u s u n t ! n c a d r a ţ i G

V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V


23/29

A>EA >r!!b!

&6estionar omnibus 3 pg!

#8

3 n f i n a l u l c h e s t i o n a r u l u i n o s t r u v ă a d r e s ă m c â t e v a ! n t r e " ă r i r e f e r i t o a r e l a p e r s o a n a d v s . , ! n s ă d a că a v e ţ i r e e r v e p u t e ţ i r ă s p u n d e p a r ţ i a l s a u d e l o c . o t u ş i a m f i " u c u r o ş i s ă a v e m s u f i c i e n t e d a t e p e n t r u a v ă c o m u n i c a r e u l t a t e l e c e r c e t ă r i i n o a s t r e s o c i o l o g i c e l a c a r e ş i d v s . s u n t e ţ i p ă r t a ş i .

N u m e V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V + r e n u m e V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V Q â r s t a V V V V V N a ţ i o n a l i t a t e a V V V V V V V V V V C e t ă ţe n i a V V V V V V V V V V V V V V

H c u p a ţ i a V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V S t u d i i V V V V V V V V V V V V 4 d r e s a V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V

e l e f o n V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V e m a i l V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V e l i g i a I C u l t u l c r e ş t i n V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V

Q ă a * u t ă ! n s u ş i r e a u n o r f o r m e d e c u l t u r ă a a l t o r p o p o a r e s ă p r o s p e r a ţ i G) 2 !

a . d a ! n m a r e m ă s u r ă " . d a c . d a ! n m i c ă m ă s u r ă d . n u e . d e l o c f . N S N

C o n s i d e r a ţ i c ă t r a n i ţ i a ! n o m â n i a d e p i n d e ş i d e m o d u l c u m t r a d i ţ i o n a l i s m u l c u l t u r a l r o m â n e s c e s te i n t e g r a t ! n s p a ţ i u l c u l t u r a l a l / ' G

a . ! n m a r e m ă s u r ă " . s u f i c i e n t d e m u l t f o a r t e p u ţ i n d e l o c N S N

) < !

) 9 ! C a r e c r e d e ţ i c ă e s t e c e a m a i i m p o r t a n t ă p r o " l e m ă c u c a r e s a c o n f r u n t a t o m â n i a ! n u l t i m i i p a t r u a n i G

V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V

) : ! o m â n i i a u d i f e r i t e m o t i v e s ă c o n s i d e r e " u n ă i n t e g r a r e a ! n / ' d i n m o m e n t c e a u a l e s ! n m a r e p a r t e s ă a d e r e .6 . C o n s i d e r a ţ i c ă i n t e g r a r e a e s t e o f o r m ă d e g l o " a l i a r e Ga . d a " . n u c . a l t c e v a V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V

c u l t u r a le c o n o m i c p o l i t i c s o c i a l s p i r i t u a l r e l i g i o s N a r t i s t i c N S

6 6 . # . 4 l t c e v a V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V

Q ă r o g s ă m i s p u n e ţ i d e c a r e m u i c ă v ă p l a c e G - a c ă v ă p l a c m a i m u l t e g e n u r i , n u m e r o t a ţ i c u c i f r e o r d i n e a ! n p ă t r ă ţ e l e > u ş o a r ă p o p u l a r ă r o m â n e a s c ă p o p u l a r ă ţ i g ă n e a s c ă ( m a n e l e ) l ă u t ă r e a s c ă r e l i g i o a s ă c r e ş t i n ă s i m f o n i c ă

, ) !

, , . - e c e v ă p l a c p r i m e l e t r e i g e n u r i m u i c a l e a l e s e d e d u m n e a v o s t r ă G V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V

, !. N o i r o m â n i i n u n e m a i p u t e m p e r m i t e s ă a v e m u n " l a o n a f e c t a t d e c o m p o r t a m e n t u l u n o r c o n f r a ţ i . C r e d e ţ i c ă e s t e n e c e s a r s ă i d e t e r m i n ă m s ă s e i n t e g r e e p o i t i v G C u m

V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V

, !/ C a r e d i n t r e v a l o r i l e c u l t u r a l e , ş t i i n ţ i f i c e , a r t i s t i c e , s p o r t i v e , e t c , r o m â n e ş t i c r e d e ţ i c ă s u n t re c u n o s c u t e p e p l a n g l o " a l ş i e u r o p e a n ş i a r p u t e ac o n s t i t u i e l e m e n t e p a r t i c i p a t i v e ! n c a d r u l u n e i c u l t u r i g l o " a l e s a u e u r o p e n e G ' p l i c a ţ i .

V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V

, !

!

0 C o n s i d e r a ţ i c ă a ţ i p u t e a c o n t r i " u i ! n v r e u n u l d i n d o m e n i i l e e n u m e r a t e m a i s u s , s a u a l t u l , p e n t r u a f i r m a r e a o m â n i e i p e p l a ne u r o p e a n G - a c ă d a , ! n c a r e G

V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V

C u m c r e d e ţ i c ă s e v o r i d e n t i f i c a r o m â n i i , p e t e r m e n m e d i u , ! n s p a ţ i u l c u l t u r a l a l / ' Ga . s e v o r i n t e g r a " . v o r f i a s i m i l a ţ i c . s e v a ş t i c ă s u n t r o m â n i N S N # F

, 8 ! ' i s t ă e l e m e n t e a l e c u l t u r i i r o m â n e ş t i a s e m ă n ă t o a r e c u a l e a l t o r p o p o a r e u n i o n a l e u r o p e n e G - a c ă d a, c a r e a r f i t r e i d i n t r e e l e G V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V

6 6 . 1 . - a c ă d a , ! n c e d o m e n i i ş i ! n c e o r d i n e , n u m e r o t â n d d e l a 1 F


24/29

B'B$'#?RAC'E

0 4cademia omână 6nstitutul de lingvistică K6orgu 6ordan5. (1&&F). Dicionarul E#plicativ

al limbii române. 9ucureşti2 'ditura /nivers enciclopedic.

0 4ugustin, Sfântul. (#$$#). Prima cate"eză. 6aşi2 'ditura +olirom.

0 4ugustin Sfântul. (#$$#). Despre iubirea absolută. 6aşi2 'ditura +olirom.

0 9altasiu, adu. (#$$#). Elemente de sociologie. Craiova2 'ditura 9aladi.

0 9altasiu, adu. (#$$&). 'ntropologia globalizării. 9ucureşti2 'ditura 7ica Qalahie.

0 9anWs, 7arcus, (#$$1), (isual met"ods in social researc"% S4' +u"lications.0 9ădescu, 6lie, -ungaciu, -an. (1&& ). *ociologia şi geopolitica frontierei. 9ucureşti2

'ditura Dloarea al"astră.

0 9ădescu, 6lie. (#$$1). $oologia. Cunoaşterea ordinii spirituale a lumii. 9ucureşti2

'ditura Qalahia.

0 9ădescu, 6lie, 7ihăilescu, 6oan, 6onel Nicu Sava. (#$$8). Geopolitică% Integrare%

Globalizare. 9ucureşti2 'ditura 7ica Qalahie.

0 9ădescu, 6lie. (#$$A). &ratat de geopolitică. 9ucureşti2 'ditura 7ica Qalahie.

0 9i"lia sau Sfânta Scriptură.

+ ,laga% ucian% /001). &rilogia cronologică. Diferenialele divine. 'specte

antropologice. 2iina istorică% ,ucureşti3 Editura 4umanitas.

0 9oudon, amond, 9esnard, +hilipe, CherWaoui, 7ohamed, @ecuer, 9ernard+ierre

(coord.). (1&&8). Dicionar de sociologie arousse. 9ucureşti2 'dit. /niv. 'nciclopedic.

0 9ourdieu, +ierre şi cola"oratorii. (1&&). 5arile religii. 9ucureşti2 'ditura Hrionturi.

0 9ourdieu, +ierre. (#$$8). -ominaţia masculină. 9ucureşti2 'ditura 7eridiane.

0 9răileanu, raian. (#$$$). &eoria comunităii omeneşti. 9ucureşti2 'ditura 4l"atros

Clusium.

0 9reaul, eorge, (1&=A), Pagini din istoria muzicii româneşti% ,ucure6ti3 'ditura 7uicalX.

0 9ressolette, Claude, ,,+reentarea creştinismului


25/29

0 Chelcea, Septimiu. (#$$1). 5etodologia cercetării sociologice. 9ucureşti2 'ditura

'conomică.

#%

0 Chelcea, 6on. (#$$#). Privire către noi 7nşine ca popor. +iteşti2 'ditura /niversităţii.0 Chelcea, Septimiu. (#$$F). 8pinia publică 9 *trategii de persuasiune şi manipulare.

9ucureşti2 'ditura 'conomică.

0 Chelcea, Septimiu. (#$$=). *ociologia emoiilor3 teorii culturale, !n Sociologie

omânească, vol.Q, nr.#, 6aşi2 'ditura +olirom.

0 Chelcea, Septimiu, (#$$F). 8pinia publică 9 *trategii de persuasiune şi manipulare.

9ucureşti2 'ditura 'conomică.

0 Chelcea, Septimiu, (#$$=). *ociologia emoiilor3 teorii culturale, !n Sociologie omânească, vol.Q, nr.#, 6aşi2 'ditura +olirom.

0 Chelcea, Septimiu. (#$$%). Psi"osociologie -&eorie% cercetări% aplicaii. 6aşi2 'd.+olirom.

0 Cio"anu, heorghe, (1&=F), Izvoare ale muzicii româneşti, vol.1, 9ucureşti2 'ditura

7uicală.

0 Cioran, 'mil, (1&&), acrimi şi sfini, 9ucureşti2 'ditura Eumanitas.

0 Costa Doru, Yenia. (1&A). Cercetarea monografică a familiei. 9ucureşti2 'ditura

/niversităţii.

0 CostaDoru, Yenia. (#$$1). Plan de cercetare a vieii de familie !n Stahl, E. Eenr

&e"nica monografiei sociologice. 9ucureşti2 'ditura Dacultăţii K-avid Hgilvi5.

0 Culda, @ucian. (#$$$). Emergena şi reproducerea naiunilor. 9ucureşti2 'ditura @icorna.

0 Dicionarul E#plicativ al imbii :omâne. (1&&F). 9ucureşti2 'ditura /nivers 'nciclopedic.

+ Dicionar Grec-:omân. (1&=F). 9ucureşti2 'ditura Ptiinţifică şi 'nciclopedică.

0 -urWheim, 'mile, (1&&), 2ormele elementare ale vieii religioase, 6aşi2 'ditura +olirom.

0 'liade, 7ircea, (1&), Istoria credinelor şi ideilor religioase, vol.8, 9ucureşti2 'ditura

ştiinţifică.

0 'minescu, 7ihai. (1&&&). *tatul /. 2unciile şi misiunea sa. 9ucureşti2 'ditura Saeculum

0 eanX, heorghiZX, (#$$A), Curs de 'ntropologie vizuală% /niversitatea din 9ucure[ti,

Dacultatea de Sociologie [i 4sistenZX socialX.

0 a"or, a"riel. (#$$&). &ransformarea organizaiilor militare 7n actualul mediu globalizat

teă de doctorat. 9ucureşti2 'ditura /niversităţii Naţionale de apărare

0 audin +hilippe. (1&&). 5arile :eligii. 9ucureşti2 'ditura Hrionturi

0 eană, heorghiţă. (#$$8). 'ntropologia formelor comunitare curs. 9ucureşti2 Dacultatea

de Sociologie şi 4sistenţă Socială.

#


26/29

0 iddens, 4nthon. (1&&=). *ociologie. 9ucureşti2 'ditura 9ic 4ll.

0 iddens, 4nthon. (#$$=). Europa 7n epoca globală. 9ucureşti2 'ditura Miua.0 hinoiu,

6on, (#$$1), Panteonul românesc% Dicionar , 9ucureşti2 'ditura 'nciclopedică.

0 ulian, C.6, (1&%1), 4egel , 9ucureşti2 'ditura ştiinţifică şi 'nciclopedică.

0 Eauser, -.(#$$A). +relegere la Cursul de master Sociologia şi geopolitica globalizării.

/niversitatea din 9ucureşti, Dacultatea de Sociologie şi 4sistenţă socială.0 Eoffman, Hscar, (#$$A), Sociologia Hrganiaţiilor, 9ucureşti2 'ditura /niversitară.

0 6luţ, +etru, (1&&=), 'bordarea calitativă a socioumanului. 6aşi2 'ditura +olirom.

0 6nstitutul pentru Studii Sociocomportamentale şi eopolitice 6SH'+ 9ucureşti, (#$$A),

,,Eolocaustul culturii române


27/29

0 Nicola, 6oan. (1&&F). &ratat de pedagogie şcolară. 9ucureşti2 'ditura -idactică şi

+edagogică.

0 Htovescu, -umitru. (coord. #$1$). *ociologia culturii. Craiova2 'ditura 9eladi.

0 +etitat, 4ndre. (#$$8). *ecret şi forme sociale. 6aşi2 'ditura +olirom.

0 +etrescu, Nicolae. (1&&A). Principiile *ociologiei comparate. 9ucureşti2 'ditura Ptiinţifică.

0 +inW, Sarah, (#$$#), (isual Etnograp"?3 images% media and representationinresearc"% @ondon, honsand HaWs> NeJ -elhi> Sage +u"lications.

0 :aportul $aional al Dezvoltării =mane :$D=) 9 :omânia @AA1. 'derarea la =niunea

Europeană 7n beneficiul tuturor . 9ucureşti.

0 ose, illian, (#$$1), (isual 5et"odologies an introduction to t"e interpretation

of visual materials% ondon% &"ousand 8ak s% California% *age Publications.

0 iviere, Claude, (#$$$), *ocio-antropologia religiilor , 6aşi2 'ditura +olirom.

0 ogues, Rean, ,,'istenţa creştină şi năde*dea mântuirii< !n Rean, -elumeau, (1&&8), :eligiile lumii, 9ucureşti2 'ditura Eumanitas.

0 +reda, 7arian. (#$$=). Politica socială românească 7ntre sărăcie şi globalizare.

6aşi2 'ditura +olirom.

0 +rodan, -umitru. (1&%$). Iobăgia 7n &ransilvania 7n sec. al ;(-lea% vol./. 9ucureşti2

'ditura 4cademiei omâne.

0 icinschi, 7ihail. (#$$8). &ransformarea 9 şansa 'lianei 7n faa viitorului 9 articol !n

pu"licaţia KH"servatorul militar5, nr.A$.

0 Sandu, -umitru. (1&&F). *ociologia tranziiei. 9ucureşti2 'ditura Staff.

0 Sandu, -umitru. (#$$8). *ociabilitatea 7n spaiul dezvoltării. 6aşi2 'ditura +olirom.

0 Sandu, -umitru. (#$$8). Dezvoltare comunitară şi regională curs master, Dacultatea de

Sociologie şi 4sistenţă Socială a /niversităţii din 9ucureşti.

0 Sandu, -umitru. (#$$A aprilie). *tatus inconsistens? in a societ? of trial and error

transition. +aper presentiedal Social Stratification Seminar Crest, #$$1, +aris.

0 Sandu, -umitru. (#$$A, aprilie). Pattterns and dilemmasin class empirical anal?sis.

ranseurope internet course, 7odule Stratification and lifestle.

0 Sandu, -umitru. (#$$A). Cultură şi e#perienă de migraie 7n satele :omâniei. 6aşi2 'ditura

+olirom

0 Sandu, -umitru. (#$$A). Suport de curs master *tratificare socială şi stil de viaă.

0 Sandu, -umitru, (#$$A), Elite ale :omâniei rurale despre integrarea europeană% internet,

octom"rie.

0 Sava, 6onel Nicu, i"il, heorghe, Mulean, 7arian. (1&&%). 'rmata şi societatea 9 culegere

de te#te de sociologie militară. 9ucureşti2 'ditura 6nfoeam.

0 Savu, 4l. heorghe. Stoicescu, Nicolae (1&%$). 'rmata şi societatea românească.

#=


28/29

9ucureşti2 'ditura 7ilitară.

0 Schifirneţ, Constantin. (#$$=). *paiul public naional% spaiul public european 7n

*ociologie :omânească%vol.(% nr@. 6aşi2 'ditura +olirom.

0 Sen, 4marta. (#$$A). Dezvoltarea ca libertate. 9ucureşti2 'ditura 'conomică.

0 Simmel, eorg, (1&&&), :eligia% Colecia 4omo :eligiosus, Clu*Napoca2 'ditura -acia,

0 Stahl, E. Eenri, &e"nica monografiei sociologice% 9ucureşti.0 Pişeştean, heorghe. (#$$#). 'ntropologia şi sociologia sacrului. Malău2 'ditura @imes.

0 Qlăduţescu, heorghe, şi cola"oratorii, (1&%1) 'ntropologie 9 &eme% &e#te%

9ucureşti2 Dacultatea de istorie şi Dilosofie. 'ditura /nivers.

0 Qlăduţescu, heorghe. (#$$#). Istoria sentimentală a unui sat. 9ucureşti2 'ditura +aideea

Colecţia Ptiinţe Sociale.

0 Qlăşceanu, @aăr. (1&%#). 5etodologia cercetării sociologice. 9ucureşti2 'ditura Ptiinţifică

şi 'nciclopedică.0 Qoinea, 7aria. (1&&F). KStudiul monografic al familiei5 !n 7aria @arionescu (coord.),


29/29

Rournal of Sociolog.

0 Ue"er, 7a. (1&&8). Etica protestantă şi spiritul capitalismului. 9ucureşti2 'ditura

Eumanitas.

0 Ue"er, 7a, (1&&%). *ociologia religiei. &ipuri de organizări comunitare religioase.

9ucureşti2 'ditura /niversitas eora.

0 Ue"er, 7a. (#$$1), &eorie şi metodă 7n ştiinele culturii, 6aşi2 'ditura +olirom.

proiect interventie sociala

Documents