Universitatea Petrol-Gaze Ploie şti Facultatea Tehnologia Petrolului şi Petrochimie Departament: IPPPM Proiectarea unui aparat hidraulic de tip static pentru captarea prafului industrial CONDUCĂTOR PROIECT Conf.dr.ing.: Ghe orghe Dumi truStudent: __________ _________ Grupa _______, Anul ________ Ploieşti 2013
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
7/27/2019 Proiect Ieap
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ieap 1/54
Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti
Facultatea Tehnologia Petrolului şi Petrochimie
Departament: IPPPM
Proiectarea unui aparat hidraulic de tip static
pentru captarea prafului industrial
CONDUCĂTOR PROIECT
Conf.dr.ing.: Gheorghe Dumi tru Student: ___________________
Grupa _______, Anul ________
Ploieşti 2013
7/27/2019 Proiect Ieap
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ieap 2/54
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
2.1. PREZENTAREA CONSTRUCTIV FUNCTIONALĂ A APARATULUI .............. - 7 - 2.1.1. Schema de funcţionare a aparatului ................................................... - 11 - 2.1.2. Modul de comportare a umpluturii .................................................... - 12 -
2.3. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A MANTALEI CILINDRICE ............. - 19 - 2.4. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A FUNDURILOR ŞI CAPACELORAPARATULUI DE TIP COLOANA ............................................................................. - 25 - 2.5. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE AL SISTEMULUI DE REZEMARE ... - 26 - 2.6. EVALUAREA SARCINILOR SI SOLICITARILOR CORESPUNZATOARE ... - 29 - 2.7. CALCULUL PERIOADEI PROPRII DE VIBRAŢIE ......................................... - 34 - 2.8.
CALCULUL SARCINILOR ŞI SOLICITĂRILOR SEISMICE
.......................... - 36 - 2.9. CALCULUL MECANIC DE VERIFICARE LA REZISTENŢĂ ŞI LASTABILITATE ............................................................................................................. - 44 -
2.9.1. Formularea condiţiilor de rezistenţă şi stabilitate ............................... - 46 - 3. BIBLIOGRAFIE ......................................................................... - 52 -
7/27/2019 Proiect Ieap
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ieap 3/54
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 3 -
1. TEMA PROIECTULUI
Se proiectează din punct de vedere mecanic la nivel de proiect tehnic un aparat
hidraulic de tip static pentru captarea prafului industrial.
Datele de proiect sunt următoarele:
1.1. TIPUL TEHNOLOGIC
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor .
1.2. TIPUL CONSTRUCTIV
• aparat cilindric ver tical, conform schiţei alăturate (Fig. 1);
⁄ ;
• numărul minim al straturilor de umplutură: ;• aparatul se caracterizează prin şi .
1.3. ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC INTERIOR
• corpuri de umplutură tip inele ceramice Raschig, cu diametrul ¾ inch ;
• dispozitive de pulverizare al fluidului tip păianjen;
• dispozitiv pentru colectarea şi redistribuirea fluidului.
1.4. PARAMETRI TEHNOLOGICI PRINCIPALI
• • densitatea gazului: ⁄ ;
• densitatea lichidului: ⁄ ;
• viscozitatea cinematică a fluidului la 60 0C: ⁄ ;
• căderea de presiune a straturilor de umplutură:
⁄;
• debitul de gaz: ⁄ ;
• suprafaţa totală de contact a umpluturii: ;
• mediul coroziv cu viteza de coroziune: ⁄ ;
• durata de serviciu a aparatului: .
1.5. ZONA CLIMATICĂ
Evaluarea acţiunii eoliene, conform NP-082-04 : Cod de proiectare. Bazele proiectării
şi acţ iunii asupra construcţ iilor. Ac ţiunea vântului ; .
7/27/2019 Proiect Ieap
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ieap 4/54
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 4 -
1.6. ZONA SEISMICĂ
Conform normativului P100-1:2006 :Cod de proiectare seismică – Partea I –
Prevederi de proiectare pentru structuri; .
1.7. SISTEMUL CONSTRUCTIV TERMOIZOLANT
• vată minerală
Pentru elaborarea proiectului se utilizează prescripţia tehnică ISCIR PT C4/2-2003:
,,Ghid pentru proiectarea, construirea, montarea si repararea recipientelor metalice stabile
sub presiune’’
7/27/2019 Proiect Ieap
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ieap 5/54
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 5 -
FIG.1 APARATUL TIP COLOANĂ
7/27/2019 Proiect Ieap
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ieap 6/54
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 6 -
Legenda:
1 – corpul metalic al aparatului cu înălţimea , diametrul interior
tehnologic
şi grosimea de perete
; peretele metalic este de tip
manta cilindrică alcătuită din virole cilindrice sudate cap la cap;
2 - fundul superior al aparatului - este bombat elipsoidal, are grosimea de perete
şi înălţimea ;
3 - fundul inferior al aparatului – este bombat elipsoidal, are grosimea de perete
şi înălţimea ;
4 – piciorul de rezemare al aparatului cu înălţimea totală , grosimea
de perete şi diametrul interior ;5 – sistemul de pulverizare (stropire de tip păianjen);
6 – grătarul sau suportul pentru susţinerea umpluturii realizat din platbande fixate cu tiranţi;
7 – dispozitivul pentru colectarea şi redistribuirea lichidului – sunt structuri conice
prevăzute cu goluri ştanţate;
8 – sistemul de tip taler pentru distribuţia uniformă a gazului pe secţiune;
9 – termocuple – sunt amplasate pe înălţimea aparatului; sunt fixate cu racorduri cu
R1 – racordul de intrare a gazului ce trebuie purificat; ;
R2 – racordul de evacuare a fluidului; .
R3 – racordul de evacuare a gazului purificat; ;
R4 – racordul de introducere fluid prin pulverizare; .
Se caracterizează prin: – presiunea nominală; tipul materialului (oţel
SR EN 10028-2, echivalent cu -STAS 2883/3-88); tipul suprafeţei de etanşare;diametrul nominal;
11 – gurile de vizitare (GV) – sunt caracterizate prin ; presiunea nominală
şi suprafaţa de etanşare CP. Sunt amplasate pe toată înălţimea aparatului. Gurile de
vizitare pot fi prevăzute cu capace care pot fi rabatabile, pivotante sau detaşabile;
12 – umplutura – este de tip inele Raschig ceramice ¾ inch;
13 – fundaţia inelară din beton armat; platforma betonată, ±0,00 – cota platformei sau a
terenului amenajat.
7/27/2019 Proiect Ieap
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ieap 7/54
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 7 -
2. PLANUL TEMATIC
2.1. PREZENTAREA CONSTRUCTIV FUNCTIONALĂ A APARATULUI
În industria petrolieră prelucrătoare, chimică şi petrochimică, precum şi alte industrii,
se întâlnesc aparate tehnologice care, prin forma şi dimensiune, intră în categoria aparatelor
de tip coloană, aparate cu raport relativ mare între înălţime şi diametru.
Conceptul de aparat de tip coloană, în general, este asociat cu cel de transfer de
substanţă sau de masă.
Alegerea principiului funcţional pentru realizarea procesului fizic sau fizico-chimic
cerut, ca şi calculul şi construcţia aparatelor de tip coloana au un pronunţat aspect tehnico-
economic. Dacă se ţine seama de faptul că procesul de separare din coloana este determinat de
caracteristicile fizice ale substanţelor prelucrate, de mărimi caracteristice procesului fizic sau
fizico-chimic şi de construcţia amenajărilor interioare coloanei, devine evidentă importanţa
calcului şi construcţiei optime a coloanelor.
Calculul complet al unui aparat de tip coloană include dimensionarea tehnologică şi
dimensionarea mecanică, ambele fiind interdependente. Pentru a asigura durata necesară
realizării procesului urmărit, coloana trebuie să aibă o anumită înălţime şi un anumit diametru
tehnologic. Constructiv, aparatele de tip coloană se caracterizează printr -un simplexdimensional ⁄ relativ mare, unde este înălţimea gabaritică a aparatului (mm) şi
este diametrul interior tehnologic.
Forma aparatelor de tip coloană este, în general, cilindrică şi în ansamblul său,
aparatul de tip coloană se compune din corp şi amenajările interioare şi exterioare
corespunzătoare. Amenajările interioare corespunzătoare au forme şi funcţii diferite,
concordante cu tipul procesului tehnologic. Amenajările exterioare permit executarea
operaţiilor de exploatare şi întreţinere curentă, montarea sau demontarea, supraveghereatehnică în condiţii sigure de securitate şi protecţie a muncii.
Aparatele de tip coloană nu sunt totdeauna structuri statice, fără elemente în mişcare.
S-au construit coloane cu dispozitive de antrenare a fazelor sau cu dispozitive de
amestecare. Aceste aparate nu ating însă înălţimi mai mari aşa cum întâlnim în cazul de faţă.
Se consideră ca fiind aparatele de tip coloană, toate aparatele tehnologice cilindrice
verticale care îndeplinesc una din următoarele două condiţii: ⁄ dacă ,
7/27/2019 Proiect Ieap
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ieap 8/54
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 8 -
respectiv ⁄ , în care este înălţimea gabaritică a aparatului
şi este diametrul interior tehnologic al aparatului.
În funcţie de variantele constructive ale amenajărilor interioare se deosebesc
urmatoarele tipuri de aparate tip coloană:
coloane cu umplutură;
coloane cu talere;
coloane cu rafturi şi cu şicane;
coloane cu sisteme de injectare a vaporilor prin lichid sau de ejectare a lichidului;
coloane cu elemente tubulare;
coloane cu elemente rotative.
Coloanele cu umplutură se utilizează îndeosebi la prelucrarea substanţelor agresive
sau de mare viscozitate, ca şi atunci când sunt necesare căderi mici de presiune sau când
cantitatea de lichid din coloană este mică. Coloanele cu umplutură se utilizează de exemplu la
operaţii de distilare fracţionată în vid (cădere mică de presiune), sau în operaţii de fracţionare
discontinuă, ca şi în instalaţiile pilot şi semi-industriale şi în lucrările de cercetare în laborator.
Noile tipuri de umplutură de mare eficacitate permit separarea în coloane cu umplutură a
componentelor care au temperaturi de fierbere apropiate. Unele coloane cu umplutură, în care
lichidul este pulverizat, servesc la curăţirea, răcirea sau umezirea gazelor. Aceste coloane se
numesc scrubere.
Construcţia interiorului coloanei urmăreşte mărirea la maximum a suprafeţei de
contact dintre faze. Umplutura are în esenţă acest rol. Lichidul şi vaporii (sau gazele) circulă
în general în contracurent. În cazul unor procese de absorbţie sau de extracţie se poate pune şi
problema circulaţiei în echicurent. Transferul de substanţă are loc “pe suprafaţă” peliculei de
lichid formată pe corpurile de umplere, între lichid şi vapori (sau gaze).
Datorită principiului lor de funcţionare, coloanele cu umplutură nu sunt adecvate
pentru a lucra cu gaze sau cu lichide impurificate. Im purităţile pot astupa spaţiile libere ale
umpluturii, ceea ce ar determina creşterea accentuată a rezistenţei hidraulice (rezistenţa la
trecerea gazelor sau vaporilor) a umpluturii şi micşorarea, în timp, a eficacităţii coloanei.
Intensitatea contactului gaz-lichid, într-un caz dat (coloana şi corpuri de umplere de
dimensiuni date), depinde de dinamica lichidului şi a gazelor (vaporilor) prin coloană.
Funcţionarea optimă a coloanei are loc la rapoarte determinate între cantitatea de
lichid care udă umplutura şi viteza (cantitatea) gazelor sau vaporilor care circulă în
7/27/2019 Proiect Ieap
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ieap 9/54
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 9 -
contracurent. Stropirea umpluturii cu o cantitate de lichid insuficientă duce la micşorarea
“suprafeţei” de contact între gaze şi lichide. Stropirea în exces duce la înecarea coloanei:
spaţiile dintre corpurile umpluturii se umple cu lichid şi partea respectivă a umpluturii nu mai
participă la procesul de transfer de substanţă. În ambele cazuri se înrăutăţeşte funcţionarea
coloanei.
Viteza gazului sau vaporilor prin coloană trebuie să fie inferioară vitezei critice, care
corespunde începutului saturării umpluturii. Aceasta are loc în momentul egalării forţei de
frecare dintre gaz şi lichid cu forţa de gravitaţie care acţionează asupra lichidului ceea ce duce
la încetarea curgerii lichidului. La viteze ale gazului mai mari decât viteza critică, bulele de
gaz pătrund în lichid (care ocupă întregul volum liber) şi produce emulsionarea acestuia.
Starea procesului care marchează trecerea la regimul de emulsionare, corespunde “punctului
de înecare”, după care lichidul va fi antrenat afară din coloană.
La o cantitate dată de lichid de stropire, intensitatea transferului de substanţă depinde
de viteza gazului (vaporilor).
Menţinerea regimului de lucru a coloanelor cu umplutură, aproape de viteza critică, în
condiţii industriale, implică unele greutăţi determinate de gama îngustă a încărcării cu vapori
sau cu gaze. Spre a evita aceste neajunsuri au fost elaborate coloane care permit folosirea
volumului umpluturii aproximativ cu aceeaşi eficacitate ca şi în regimuri apropiate de viteză
critică, şi care sunt practic insensibile la schimbări, în anumite limite, ale regimului de lucru.
Aceste coloane, denumite cu umplutură înecată (sau cu funcţionare în regim de emulsionare
forţată), se umplu cu lichid până la o astfel de înălţime încât în timpul funcţionării nivelul
lichidului barbotat de gaz să ajungă până la suprafaţa exterioară a umpluturii.
Umplutura se pune pe toată înălţimea coloanei sau această înălţime se fracţionează.
Această din urmă variantă constructivă se adoptă atunci când datorită greutăţii umpluturii
dimensiunilor grătarelor ar urma să fie prea mari, sau când construcţia ar fi puternic solicitatăîn zona asamblării grătarului cu corpul coloanei.
La coloanele de absorbţie, în partea inferioară a coloanei, se prevăd dispozitive pentru
uniformizarea circulării gazelor. Sub grătarul stratului de umplutură, în zona de evacuare a
lichidului, se prevede cu un taler cu clopote care are rolul de a egaliza viteza gazelor pe
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 11 -
2.1.1. Schema de funcţionare a aparatului
Mişcarea lichidului şi a gazului se produc în contra curent. gazul ce urmează să fie
purificat trecând de jos în sus iar lichidul se scurge de sus în jos prin pulverizarea acestuia la partea superioară (vârful aparatului).
1) coloana de umplutură
2) umplutura
3) răcitor
4) pompa
5) racordul de intrare al gazului
6) racordul de evacuare al gazului purificat
7) racordul de intrare al lichidului absorbant
8) racordul de evacuare al lichidului
9) pulverizator (sistem de pulverizare tip
păianjen).
Fig.2 Schema de funcţionare a aparatului
Prin mişcarea lichidului absorbant realizează o extracţie completă a poluantului din
amestecul gazos. Pentru eliminarea căldurii care se degajă în timpul epurării şi totodată pentru
mărirea densităţii de stropire, în coloanele cu umplutură se realizează recircularea lichiduluiabsorbant. Parţial aceasta este evacuat, introducându-se în locul lui absorbant proaspăt.
Aparatele pentru purificarea umedă a gazelor se mai numesc şi aparate hidraulice,
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 16 -
2.2.2. Alegerea materialelor
Se aplică criteriul ISCIR ( Inspecţia de Stat pentru Cazane sub Presiune şi Instalaţii de
Ridicat) care realizează prescripţii tehnice de proiectare (PT-C4 -90).În condiţiile aparaturii tehnologice petrochimice din ţara noastră, care funcţionează la
o presiune maximă admisibilă de lucru mai mare de 0,7 bar = 0,07N/mm2, calculul rezistenţei
admisibile a materialului de bază, pentru solicitarea statică de întindere, se face pe baza
criteriului ISCIR.
Conform criteriului ISCIR recipientele sunt clasificate în cinci clase de periculozitate.
Clasificarea recipientelor se realizează în funcţie de parametrii tehnici ( presiune: 1,6 bar şi
temperatură: 380
0
C).Oţelul ales: , STAS 2883/3 – 88 echivalent cu , conform SR EN
10028-2;
– oţeluri destinate recipientelor care lucrează la temperatura ambiantă sau ridicată.
– ⁄ conform STAS 2883/3-88
– oţeluri pentru recipiente sub presiune.
– temperatura ridicată.
Tabelul 2 – Tipurile de oţeluri recomandate pentru a fi utilizate în construcţia
recipientelor sub presiune stabile, care lucrează la temperaturi ridicate:
categoria recipient cald OŢELURI ADMISE
III
Oţeluri slab aliate, oţeluri carbon de calitatenormalizate, oţeluri destinate tablelor de cazaneşi recipiente sub presiune lucrând la temperaturi
ridicate
Tabelul 3 - Clasificarea recipientelor sub presiune stabile care lucrează la temperaturi
ridicate . Criteriul ISCIR
Categoria recipientcald
Presiunea maximăde lucru la
funcţionarea înregim
Temperatura maximă a peretelui metalic
p, daN/cm T, [K] t, [0C]III Până la 850 Până la 748 până la 475
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 18 -
2.2.3. Calculul rezistenţelor admisibile
Calculul rezistenţelor admisibile pentru solicitarea statică la o presiune maximă admisibilă
de lucru mai mare de 0,7 bar = 0,07 N/mm2
, conform criteriilor ISCIR:
Relaţii de calcul:
Calculul rezistenţelor admisibile ale materialului de bază:
unde:
– coeficientul global de securitate tehnologică în raport cu limita tehnică de curgere; ; – coeficientul global de securitate tehnologică în raport cu rezistenţa la rupere; σa – rezistenţa admisibilă a materialului de bază.
⟦⟧ ⁄ Calculul rezistenţei admisibile a sudurii pentru solicitarea statică la întindere:
1 – MB material de bază,
2 – MA material adaos
ZIT – zona de influenţă termică.
= c s a
w
unde:
- coeficientul de rezistenţă al sudurii;
; coeficienţii de reducere; - coeficientul de rezistenţă
teoretic al sudurii;
Fig.5 Cordonul de sudură al materialului tehnologic
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 19 -
510 .
2.3. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A MANTALEI CILINDRICE
Determinarea grosimilor de perete
Mantalele cilindrice solicitate la presiunea interioară – mantaua cilindrică a aparatului de
tip coloană este un ȋnveliş cilindric cu perete subţire, fiind respectată restricţia ⁄ Ţinând seama de aceasta precum şi de faptul că, ȋn cazul mantalelor cilindrice, ,
grosimea totală de perete a mantalei date se determină cu formula:
⟨⟩ unde:
- grosimea totală de perete a mantalei;
- grosimea peretelui de rezistenţă;
- grosimea de adaos;
– presiunea de calcul pe tronsoane;
– diametrul interior al peretelui de rezistenţă;
- coeficientul de rezistenţă al sudurii;
σa – rezistenţa admisibilă a materialului de bază.
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 26 -
IR – începutul racordării.
Fig.8 Fundul elipsoidal
2.5. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE AL SISTEMULUI DE REZEMARE
Pentru aparatele de tip coloană se folosesc, în mod obişnuit, suporturile î nchise
cilindrice sau tronconice, numite în limbaj practic fuste sau picioare portante.
- lăţimea inelului de rezemare; ;
- diametrul interior al piciorului;
- diametrul interior al inelului;
- diametrul exterior al inelului;
- diametrul exterior al mantalei cilindrice;
- grosimea de perete a mantalei cilindrice;
- grosimea de perete a inelului;
- grosimea contrainelului;
- grosimea totală a guseului.
Legenda:
1 – mantaua cilindrică a aparatului;2 – fundul elipsoidal;3 – mantaua cilindrică a sistemului derezemare (a piciorului de rezemare – fustacilindrică );4 – inelul de rezemare cu lăţimea ;5 – contrainelul de rezemare cu grosimea de
perete s2 şi diametrul exterior D1;6 – nervură de rigidizare sau guseu;
7 – şuruburile de ancoraj ale aparatului(şuruburi de fundaţie sau buloane );8 – cordonul de sudură dintre mantauacilindrică şi fundul elipsoidal;9 – cordonul de sudură în colţ dintre piciorulde rezemare 3 şi fundul elipsoidal 2;10 – cordonul de sudură dintre mantaua cilindrică 3 şi inelul de rezemare 4;11 – cordonul de sudură inelar în colţ dintre
contrainelul 5 şi mantaua cilindrică 3;12 – fundaţia de beton armat (inelară).
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 34 -
2.7. CALCULUL PERIOADEI PROPRII DE VIBRAŢIE
În scopul stabilirii valorii perioadei oscilaţiilor proprii a aparatelor cilindrice de tip
coloană este necesar a se efectua integrarea ecuaţiei diferenţiale a fibrei medii deformate acoloanei aflate sub acţiunea încărcărilor gravitaţionale. Integrarea respectivă se poate efectua
analitic, grafic sau grafo-analitic.
Fig. 12 – Reprezentarea modului fundamental de vibraţie
Modul 1 (fundamental) de vibraţie se caracterizează prin perioada de vibraţie
Modul 2 de vibraţie se intersectează într -un punct.
Modul 3 de vibraţie se intersectează în două puncte, este caracterizat prin formele de
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 37 -
fiecare zonă se consideră, simplificat, a fi constant. Pentru centre urbane importante şi pentru
construcţii de importanţă specială se recomandă evaluarea locală a hazardului seismic pe baza
datelor seismice instrumentale şi a studiilor specifice pentru amplasamentul considerat.
Nivelul de hazard seismic indicat în prezenta lucrare este un nivel minim pentru proiectare.
Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraţiei
orizontale a terenului ag determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă - IMR
corespunzător stării limită ultime, valoare numită în continuare acceleraţia terenului pentru
proiectare. În zona Ploieşti acceleraţia orizontală a terenului .
Fig. 14 – Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurentă IMR = 100 ani.
Acţiunea seismică într -un punct de pe suprafaţa terenului este descrisă prin s pectre de
răspuns elastic de pseudo-acceleraţie: două componente orizontale şi una verticală.Componentele orizontale ale mişcării seismice sunt considerate independente şi sunt descrise
de acelaşi spectru.
Condiţiile locale de teren afectează forma spectrelor de răspuns elastic şi modifică
atât amplificarea acceleraţiei de vârf a terenului, cât şi conţinutul de frecvenţe al mişcării
seismice (exprimat prin valorile perioadelor de control TB, TC şi TD). Normativul P100-
1/2006 reflectă doar cel de-al doilea aspect, specificând trei valori ale perioadei de control TC
pe o hartă de zonare macroseismică. Unei valori ale perioadei de control TC îi corespund o pereche de valori TB şi TD.
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 39 -
Fig. 15 – Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ), TC aspectrului de raspuns
Fig. 16 – Spectru normalizat de răspuns elastic pentru acceleraţii pentru componentele orizontale ale mişcării terenului, în zonea caracterizate prin perioada
de control (colţ): TC = 1,0
Tc > Tr → β = 2,75 = β0
Metode de calcul elastic
În proiectarea structurilor la acţiunea seismică se pot folosi mai multe metode de
analiză structurală. În proiectarea curentă se foloseşte un calcul liniar elastic, fiind posibile
două alternative:
o
metoda de calcul cu forţe laterale (metoda forţelor statice echivalente) o metoda de calcul modal cu spectre de răspuns (calcul spectral)
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
- 53 -
19. Chen W., F., Liew J. I. Richard, The civil Engineering Handbook, Section II, Environmental
Engineering, Second Edition, CRC Press, New York, 2003.
Normative, coduri, standarde, instructiuni si norme
1. * * * P 100 – 1:2006, Cod de proiectare seismică a construcţiilor -partea 1, Prevederi de
proiectare pentru constructii
2. * * * SR EN 1998-6: 2006. Eurocode 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la
cutremur. Partea 6: Turnuri, piloni si cosuri. ASRO, noiembrie 2006.3. * * * SR EN 1998-6/NB: 2008. Eurocode 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la
cutremur. Partea 6: Turnuri, piloni si cosuri. Anexa Nationala. ASRO, iulie 2008.4. * * * Ordinul nr. 2230/2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 148bis
din 16 februarie 2006, pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod de proiectare. Bazele
proiectării structurilor in constructii" indicativ CR 0 – 2005.5. * * * Ordinul nr. 165/2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 349 din 25aprilie 2005, pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod de proiectare. Bazele proiectarii si
actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului" indicativ NP-082-046. * * * Ordinul nr. 784/29/2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 1372 din
17 august 2005, privind modificarea si completarea anexei la Ordinul ministruluitransporturilor, constructiilor si turismului nr. 165/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice
"Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului" indicativ NP-082-04
7. * * * SR EN 1991-1- 4: 2006. Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Actiuni
generale - Actiuni ale vantului. ASRO Asociata de Standardizare din Romania, CEN
Comitetul European de Standardizare.8. * * * SR EN 1991-1- 4: 2007/NB. Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4:
Actiuni generale - Actiuni ale vantului.- Anexa nationala. ASRO Asociata de Standardizaredin Romania, CEN Comitetul European de Standardizare.
9. * * * SR EN 1992-1-1: 2006. Proiectarea structurilor din beton. Partea 1-1: Reguli generale
si reguli pentru cladiri.
10. * * * Cod de cerinte privind proiectarea, executia, urmarirea comportarii, repararea si
consolidarea cosurilor industriale din beton armat, indicativ NP 108-0411. * * * Norme tehnice privind proiectarea şi execuţia protecţiei anticorosive şi izolaţiei
termice la coşurile din beton armat monolit Indicativ P127-94.12. * * * Nomaiv privind proiectarea cosurilor industriale din beton armat (revizie P 133-96),
Indicativ P 133-04/ 15.02.200513. * * * Cosuri industriale glisate. Clasificare si caracteristici geometrice, STAS 8751-80.14. * * * SR 13381 din 1997 Determinarea adancimii de carbonatare pe elemente de constructii.15. * * * Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa, NP 112-2004, Buletinul
Constructiilor, nr./2005.16. * * * SR EN 1991-1-5:2004. Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-5: Actiuni
generale - Actiuni termice. ASRO Asociata de Standardizare din Romania, CEN ComitetulEuropean de Standardizare.
17. * * * SR EN 1991-1-5-2004/NA:2008 Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-5:
Actiuni generale - Actiuni termice. Anexa nationala. ASRO Asociata de Standardizare dinRomania, CEN Comitetul European de Standardizare.
Coloană cu umplutură, scrubere pentru purificarea umedă a gazelor
18. * * * P100-3/Cod de evaluare si proiectare a lucrarilor de consolidare la cladiri existente,
vulnerabile seismic VOL.1 – Evaluare. VOL.2 – Consolidare. Publicat in Monitorul Oficial alRomaniei, Partea I nr. 647bis din 1. X. 2009.
19. * * * API Standard 579:2005, Recommended practice for Fitness for Service and continued
operation of equipment (piping, vessels and tanks) 20. * * * SR EN 1998-1: 2004. Eurocode 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la
cutremur. Partea 1: Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cladiri. ASRO Asociatade Standardizare din Romania, CEN Comitetul European de Standardizare, noiembrie 2006.