I. Analiza fundamentala1. Analiza contextul macroeconomicIn
ultimii doi ani am avut parte de evolutii pozitive ale indicilor
Bursei de Valori Bucuresti, dupa ce in 2011 piata autohtona a
suferit corectii importante,in linie cu bursele internationale, sub
influenta reducerii ratingului SUA decatre Standard&Poors si a
crizei datoriilor suverane din Zona Euro. Revenireaburselor a fost
si este in continuare sprijinita de politicile de relaxare monetara
a bancilor centrale, masura luata pentru sustinerea revenirii
economice la nivel global dupa efectele devastatoare ale crizei
creditelor subprime de acum 5 ani. Pe plan intern, ritmul de
reducere a dobanzii de politica monetara a BNR a pus presiune pe
dobanzile platite de banci pentru depozite, iar investitorii au
inceput sa se orienteze spre alte tipuri de investitii in cautare
de randamente mai mari. O alternativa a devenit investitia la
Bursa, mai ales in contextual derularii programului de listari al
Statului prin ofertele publice de la Nuclearelectrica si Romgaz,
care a atras semnificativ atentia publicului. Stabilizarea
economiei romanesti, stabilitatea politica interna, semanlele de
redresare a economiilor din Zona Euro (pricipalul partener
comercial al Romaniei) sunt factori fundamentali care vor contribui
in anii urmatori la reducerea ecartului creat la nivelul Bursei
autohtone in comparatie cu pietele internationale, care au atins
noi maxime istorice. Continuarea programului de listari al Statului
in 2014 prin aducerea de noi companii la cota Bursei
(Hidroelectrica, Electrica si Complexul Energetic Oltenia) va fi un
punct de atractie pentru investitori, contribuind la dezvoltarea
pietei autohtone de capital.
Poate cea mai mare doleanta a actorilor pietei de capital
(investitori, intermediari etc.) in ultimii ani a fost o oferta
dezvoltata de instrumente, timp de mai multi ani acesta fiind
marele gol, marea lipsa a bursei autohtone, instrumentele. In
ultimii an,i gama de instrumente disponibile s-a largit prin
introducerea produselor structurate cu active suport indici
externi, marfuri si actiuni autohtone (care permit investitorilor
sa benficieze si in scenariile de corectii), si a actiunilor
straine tranzactionate la Bucuresti pe segmentul ATS. De asemenea,
procesul de listare a companiilor energetice reprezinta o sursa
importanta de noi emitenti importanti pentru Bursa de Valori
Bucuresti, punand la dispozitia investitorilor o gama mai variata
de actiuni solide, stabile, care ar putea oferi randamente
atractive din dividende.
Anii 2012 si 2013 s-a remarcat prin reluarea privatizarilor
companiilor din portofoliul Statului, pana acum avand loc oferte
publice initiale la Nuclearelectrica (10% din actiunile companiei)
si Romgaz (15% din actiunile companiei). Oferta Romgaz a fost cel
mai mare IPO din istoria Bursei, prin care s-au atras 1,7 miliarde
lei, transa micilor investitori fiind putenic suprasubscrisa
(valoarea subscrierilor depasind 1 miliard de euro). De asemenea,
Statul si-a diminuat participatiile la Transgaz si
Transelectrica,
deruland oferte publice secundare de vanzare a 15% din actiunile
fiecareia din companiile de utilitati, printre efectele pozitive
numarandu-se cresterea freefloat- ului si a lichiditatii acestor
actiuni. In urma negocierilor cu Fondul Monetar International, in
2014 sunt programate listari pentru alte trei companii energetice
din portofoliul Statului: Hidroelectrica (15%), Electrica (cedarea
pachetului majoritar) si Complexul Energetic Oltenia (15%). Prin
listarea companiilor de stat au de castigat toti participantii
piatei de capital: investitorii - prin largirea instrumenetelor
investitionale disponibile, Bursa - prin cresterea notorietatii la
nivel regional si Statul - prin cresterea transparentei companiilor
de stat si eficientei administrarii activelor publice.
Ce efect are reducerea dobanzii de politica monetara asupra
bursei? sursa www.zf.ro Recenta modificare a dobanzii de politica
monetara de catre Banca Nationala a Romaniei este benefica pe
termen mediu si lung pe piata bursiera, sustin brokerii. Decizia
Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de
a reduce a dobanzii de politica monetara la 4,5% poate sa ajute
piata bursiera, pentru ca odata cu reducerea dobanzii de politica
monetara, una din reactiile pietelor financiare va fi reducerea
dobanzilor bancare. Brokerul Adrian Manaila este rezervat cu
privire la influenta asupra bursei a deciziei guvernatorului BNR:
"Bursa de Valori nu a reusit sa devina o alternativa la
economisire, chiar daca are toate elementele necesare"."Sunt
companii serioase care ofera dividende destul de interesante in
fiecare an si, cel putin teoretic, bursa ar trebui sa fie un
concurent serios al bancilor", subliniaza Manaila.
In acelasi timp, potrivit brokerului Nicu Grigoras, odata cu
scaderera dobanzilor bancare, interesul pentru bursa si pentru
companiile listate poate sa creasca, deoarece persoanele care isi
tin banii la banca pot observa ca randamentele sunt in scadere si
astfel vor cauta si alte oportunitatii de investitii. "In momentul
de fata, Bursa de Valori Bucuresti ofera destul de multe
oportunitatii pentru ca sunt foarte multe companii listate care dau
dividende foarte mari, mult peste dobanzile bancare", sustine Nicu
Grigoras. Pe termen mediu si lung, reducerea dobanzii poate avea un
efect pozitiv, pentru ca cei care in momentul de fata fololosesc ca
oportunitatii de investitii doar depozitele bancare, se vor orienta
si catre piata. Astfel, vor fi mai multi investitori si vor fi sume
mai mari investite pe bursa. "Volumele de tranzactionare sunt la un
nivel destul de scazut. Acestea pot fi influentate de aceasta
masura, dar nu este o influenta directa si pe termen scurt, ci este
o consecinta care poate sa vina pe termen mai lung", a subliniat
brokerul Grigoras.
"In ultimele zile, bursa a evoluat destul de bine. Au crescut
actiunileBVB, iar acest lucru se datoreaza stabilitatii si pietelor
externe care s-au calmat" a declarat broker-ul Adrian Manaila,
Brokerul sustine ca evolutia bursei din ultimele zile a fost una
pozitiva, avand in vedere ca modificarea dobanzii de politica
monetara a fost una din stirile importante din ultima perioada."Si
pietele externe au avut o evolutie pozitiva. Tot fluxul de stiri,
atat pe plan intren cat si pe plan extern, a fost unul destul de
pozitiv in ultim 4-5 saptamani, iar lucrul asta a inceput sa se
vada si in evolutia pretului actiunilor."2. Analiza
sectorialaSECTORUL FARMACEUTICSectorul farmaceutic este primul in
topul sectoarelor care investesc in cercetare si dezvoltare. In
ultimii ani, industria farmaceutica a investit in cercetare si
dezvoltare mai mult decat orice alta industrie, mai mult chiar
decat industria IT&C. Ca urmare a evolutiei economice nivelul
acestor investitii s-a diminuat situatie pentru care se incearca
imbunatatirea deoarece in medicina exista o nevoie permaneta de noi
medicamente care sa trateze bolile care apar. Din pacate Romania se
afla pe ultimele locuri din Europa in ceea ce priveste investitiili
in acest domeniu.
Este una dintre sansele pe care Romania le are in recuperarea
decalajelor privind investitii directe straine, aceast avand un
inalt nivel de calificare , iar Romania este competitiva in acest
sector.
Industria farmaceutica contribuie cu 1, 5% la PIB-ul
Romaniei.
O problema a sectorului farmaceutic este metoda de clawback prin
care producatorii platesc pentru cresterea consumului de
medicamente. O reglemetare privind aceasta metoda si o imbunatatire
a mecanismelor de accesare a finanrilor din fonduri europene prin
reducerea termenelor de aprobare i decontare, ar putea determina o
crestere a volumului investitiilor. Un alt factor care afecteaza
sectorul este reprezentat de ntrzierile de peste 300 zile la
ncasarea facturilor pentru medicamentele cu prescripie fapt
cedetermin costuri de acoperire a riscului de nencasare, pe care
productorii sunt obligai s le suporte.
In conditiile in care consumul de medicamente a crescut an de an
in acest domeniu se intalneste o elasticitate inelastica consumul
acestora nefiind influentat de pret.
Sectorul farmaceutic poate genera o crestere economica pe termen
lung si poate atrage investitori straini. De asemenea investitiile
in cercetarea in domeniul farmaceutic poate conduce la
imbunatatirea starii de sanatate a populatiei efect ce sa va
reflecta si in productia tarii dar va scdea n acelasi timp
resursele pe care cetenii bolnavi le consum din sistemul de
sntate.
Companiile din domeniu au realizat investiii n valoare de 1,5
miliarde de euro n perioada 2006-2011 n Romnia, iar vnzrile de
generice sunt estimate la 650 de milioane de euro anual, din care
valoarea exporturilor depete 200 de milioane de euro.Companiile
listate in acest sector sunt Antiobiotice Iasi (ATB), Biofarm
(BIO), Zentiva (SCD), compania din Iasi fiind singura societate in
care statul roman este in continuare actionar majoritar. La
preturile din octombrie 2010, actiunea Antibiotice Iasi are in
continuare potential de crestere de 15% - 20% in urmatorul an. In
acelasi timp, actiunea Biofarm este subevaluata in comparatie cu
titlurile companiilor similioaneare din Europa si supraevaluata
daca tinem cont de perspectivele de crestere pe termen lung a
afacerilor companiei.
Evaluare comparativa a celor trei
companiiProfitabilitate.Biofarm a avut cel mai ridicat randament al
capitalurilor (14,4%) in 2009. Cu toate acestea, in ultimii 4 ani
compania bucuresteana nu a reusit sa mentina un nivel stabil al
indicatorului, acesta diminuandu-se de la 20% in 2005 la 8.9% in
2007. In 2008, Biofarm a inregistrat pierderi, motiv pentru care
ROE nu a fost calculat. Desi inregistreaza un randament mai scazut
al capitalurilor (ROE mediu intre 2004 - 2007 a fost de 12%) in
comparatie cu Biofarm, Antibiotice a oferit mai multa stabilitate
actionarilor. Compania ieseana a realizat profit in 2008 si 2009,
in timp ce BIO a trecut pe pierdere in 2008 din cauza deprecierii
portofoliului deactiuni. Stabilitate.Lucrurile sunt destul de clare
la acest capitol, pe parcurul ultimilioaneor 7 ani compania ieseana
demonstrand ca este cea mai stabile. Profitul net pe actiune s-a
dublat in 2007 fata de 2003, iar profitul mediu pe actiune din
perioada 2007-2009 a fost cu numai 11.5% mai mic fata de cel dintre
anii 2004 - 2006. Rezultatele obtinute de celelalte companii au
fost considerabil mai slabe.
Pozitionare financiara.Biofarm si Zentiva inregistreaza niveluri
ridicate ale ratei curente, de 6.6, respectiv de 7.35, companiile
avand suficiente fonduri pentru a-si plati datoriile pe termen
scurt. Spre deosebire de Biofarm care imprumuta aproximativ 12
milioane de lei pe termen scurt pe an, nivelul creditelor pe termen
scurt al ATB este de 10 ori mai mare. In acest fel, cheltuielile
cudobandasi pierderile inregistrate din cauza diferentelor decurs
valutar(majoritatea creditelor sunt in euro) afecteaza rezultatul
din operatiuni financiare al Antibiotice Iasi cu efecte directe
asupra profitului net. In ultimii 3 ani, ATB a inregistrat pierderi
din operatiuni financiare. In plus fata de activitatea de baza -
productia si comercializarea de produse farmaceutice - Biofarm
administreaza si un portofoliu de actiuni listate la BVB a carui
valoare era la sfarsitul lui 2007 era de 42 milioan de lei. La 31
decembrie 2008, valoarea portofoliului s-a diminuat pana la 6.9
milioane, ceea ce a determinat o pierdere financiara de 35 de
milioane de lei pentru Biofarm. Cu un profit operational de 14,5
milioane, in 2008 firma a trecut pe pierdere. In concluzie, desi
poate aduce randamente peste medie in perioadele de boom economic,
administrarea unui portofoliu de actiuni poate afecta considerabil
profitabilitatea companiei in perioadele de criza.
Dividende.Datorita faptului ca statul roman este actionar
majoritar prin Ministerul Sanatatii cu o detinere de 53%,
Antibiotice Iasi a acordat dividende in 8 din ultimii 9 ani
(perioada 2000-2008). Biofarm si Zentiva nu au acordat dividende in
ultimii 8 ani.Din punct de vedere al stabilitatii financiare,
compania ieseana (ATB) se detaseaza de celelalte, detinatorii de
actiuni investind intr-o afacere solida, fara fluctuatii mari de la
un an la celalalt.)
Zentiva S.A.
SECTORUL ENERGETICIndustria extractiva a crescut in primele opt
luni ale acestui an cu 3,5%
O soluie de relansare a economiei romneti este fr doar i poate
este industria extractiv.
Toate cele trei zone ale industriei extractive (solid, lichid i
gazoas) pot oferi Romniei un mare avantaj competitiv. Industria
extractiv poate s permit Romniei s devin un pilon regional, n
special n domeniul energetic, ca apoi s atrag, prin simpatie, multe
investiii pe care astzi le gndim, le solicitm, ns nu vin.
In acest sectorbeneficiile economiei sunt prin prisma a trei
proiecte de anvergur: Roia Montan, gazele de ist i perimetrele de
petrol i gaze din Marea Neagr. In ceea ce priveste proiectul de la
Rosia Montan , probabil, odat cu negocierile care vor fi purtate, s
sperm c vom ajunge la un moment benefic si pentru stat - care va
cstiga mai mult, si pentru investitor, care va putea s nceap
activitatea dup 14 ani de asteptri. Referitor la gazele de ist pe
plan mondial, se creeaz o nou ordine economic, generat n special de
acest potential de extractie din SUA n legtur cu tot ce nseamn
productia gazelor de sist sau, mai corect spus, gaze naturale din
sisturi. Ct despre explorrile i viitoarele exploatri din Marea
Neagr, acestea pot anihila efectele liberalizrii preurilor gazelor
din Romnia, n special la nivelul companiilor, n urmtorii doi
ani.
Cele mai importante companii din acest sector sunt: Petrom
(SNP), Romgaz (SNG) si Nuclearelectrica (SNN).
Petrom este cea mai mare companie din domeniul petrol-gaze din
Romania. Activitatile principale sunt extractia petrolului si a
gazelor naturale, rafinarea petrolului si vanzarea produselor
obtinute. Petrom este implicata de asemenea si industria
energetica, precum si in cea chimica, comercializand derivati
chimici obtinuti din titeiul prelucrat. Societatea detine vaste
campuri petrolifere atat in Romania, cat si strainatate, in special
in Kazahstan si zona Caspica. Operatiunile derulate de emitent se
desfasoara si in tarile limitrofe. Petrom SA este, incepand cu anul
2005 o subsidiara a OMV AG.OMV Petrom asigura aproape jumatate din
productia de gaze la nivel national, respectiv circa 5 miliarde
metri cubi anual. Compania este singurul producator de petrol din
tara, cu o productie de 4-5 milioane tone pe an.
Totodata, compania, controlata de grupul austriac OMV, a intrat
si pe piata productiei de electricitate. OMV Petrom opereaza o
termocentrala pe gaz si un parc eolian.
Potrivit datelor ANRM, la bugetul statului, n 2012, a fost
colectat n urma desfurrii activitilor miniere, din redevene i
tarife miniere i petroliere, o sum total de 1,45 miliarde de lei, n
cretere cu 90,8 milioane de lei fa de nivelul nregistrat n anul
precedent.
SECTORUL FINANCIARBncile i companiile financiare trec prin
schimbri continue, revizuindu-i strategiile i modelele de business
periodic, ncercnd s optimizeze eficiena sistemelor i satisfacia
clienilor. Rostul teoretic al bncilor ntr-o economie este acela de
a disponibiliza resursele financiare, de a intermedia ntre cei ce
au un excedent financiar (pe care l pstreaz sub form de economii, n
bnci) i cei ce au un deficit pe care vor s-l finaneze printr-un
mprumut la banc. Astfel profitul lor vine din diferena dintre
dobnda primit la creditele acordate i dobnda pltit la depozite.
Faptul ca bancile au performante destul de bune ofera o anumita
incredere in economie. Fara un sector financiar functional este
greu sa ne imaginam ca restul economiei va merge bine.
In industria romaneasca, procentajul de 92% arata o elasticitate
de 1 intre economie si piata bancara, ceea ce prezuma ca modelul
bancar se transforma in model de business la nivel economic in
general, pentru ca finantarea fiind atat de mare in pasivele
companiilor partenere - clienti din domeniul bancar - face ca
modelul de business bancar sa se transforme in modelul de business
al intreprinderiiSectorul bancar din Romnia, din care fac parte 42
de bnci la finele lunii decembrie 2012, finaneaz preponderent
economia romneasc, asigurnd aproximativ 92% din totalul finanrilor
acordate de sistemul financiar romnesc. Sistemul bancar s-a dovedit
a fi rezistent pe perioada crizei, continund s acorde finanare
economiei Romniei.
Insa Meninerea trendului de scdere a stocului de credite din
sistemul bancar pe primele nou luni din acest an a alimentat
continuarea tendinei de cretere a ratei creditelor neperformante,
care a urcat la circa 21,6% la sfritul lunii septembrie, cu 4,3
puncte procentuale peste nivelul din septembrie 2012. Bncile aveau
n septembrie portofolii de credite acordate sectorului privat de
223 mld. lei, cu 3,3% mai mici dect n urm cu un an.Ca urmare a
acestei situatii observam ca sectorul se va confrunta cu o crestere
a costului creditelor neperformante fapt care va influenta negativ
capitalul bancilor. O solutie pentru aceasta situatie ar fi
cesiunea creantelor.
Cu toate acestea BNR continua stimularea creditelor in lei prin
reducerea ratei dobanzii ajungand pana la o rata de referinta de 4%
fapt ce va determina o crestere a cererii pentru acest tip de
credite si implicit un trend pozitiv.Perspectivele de cretere
econonomic generate de miza atragerii fondurilor europene, gradul
de intermediere financiar i de bancarizare, de aproape 40% i
respectiv 57%, fac din Romnia o destinaie atractiv pentru
investitorii n sistemul bancar.
Companiile care activeaza in acest sector sunt: BRD Groupe
Societe Generale (BRD), Banca Transilvania (TLV), Erste Group Bank
(EBS), Banca Comerciala (BCC) BRD este detinuta in proportie de
60,17% de grupul financiar francez Societe Generale. Detine locul
al patrulea sub aspectul capitalizarii bursiere cu 1,45 miliarde
euro la finalul anului 2013. Banca este una solida cu cota de piata
de 13,1 in 2012 (a doua banca in sistem dupa BCR) Tendinta de
reducere a dobanzii de politica monetara a BNR creeaza premize
favorabile pentru sectorul bancar autohton.BRD, Socit Gnralea
raportat profituri nete n scdere continu: 2009 779 milioane lei,
2010 501 milioane lei, 2011 465 milioane lei. De altfel, nici anul
trecut modelul de afaceri al bncii nu a adus rezultatele ateptate,
instituia nregistrnd pierderi de 332 milioane de lei (74,5 milioane
deeuro), dup creterea costului riscului cu peste 60%, la 1,9
miliarde lei.2012 a fost un an dificil pentru BRD. nlocuitorul
fostului PDG s-a rzgndit, prefernd Parisul n locul Bucuretiului,
iar scandalul fraudelor bancare a afectat imaginea bncii.
Alte companii financiare care activeaza in acest sector sunt
societatile de investitii financiare (SIF-uri): SIF Banat Crisana
(SIF1), SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3), SIF Muntenia
(SIF4) si SIF Oltenia (SIF 5).
Aceste companii reprezinta unul din segmentele cel mai lichide
si dinamice din piata. Ca istoric SIF-urile sunt fostele Fonduri
ale Proprietatii Private (FPP), care la momentul constituirii
detineau in total circa 30% din intreprinderile romanesti. In
prezent ele sunt fonduri inchise de investitii, care detin un
portofoliu bogat in societati (si oarecum specializat, SIF
Transilvania s-a axat initial pe companii de turism, SIF Oltenia pe
segmentul farmaceutic, etc). In ultimii ani SIF-urile s-au
caracterizat printr-o politica generoasa de dividend, insa cu
pretul lichidarii unei parti din activele din portofoliu (in
special din vanzarile de actiuni Erste Bank, provenite din
tranzactia de vanzare a participantilor de la BCR contra cash si
actiuni Erste).SIF Transilvania detine si administreaza un
portofoliu investitional alcatuit in principal din actiuni detinute
atat in societati listate cat si nelistate.
SECTORUL CONSTRUCTIILOR
Romania se situeaza pe primul loc in UE si in ceea ce priveste
cresterea lucrarilor de constructii in ritm anual, luna iulie 2013
comparativ cu luna iulie 2012, cu un avans de 14,2%. Aceasta in
conditiile in care lucrarile de constructii in UE au inregistrat o
scadere de 1,1% iar in zona euro au scazut cu 1,2%. Doar sase state
membre, in frunte cu Romania, au inregistrat o crestere a
lucrarilor de constructii in ritm anual in luna iulie.Construciile
reprezint un sector esenial pentru economia european, genernd
aproape 10% din PIB-ul UE i oferind 20 de milioane de locuri de
munc, n special n cadrul microntreprinderilor i al ntreprinderilor
mici. Competitivitatea n sectorul construciilor poate influena n
mod semnificativ dezvoltarea economiei n ansamblu. Performana
energetic a cldirilor i eficiena resurselor n fabricaia,
transportul i utilizarea produselor folosite n construcia cldirilor
i a infrastructurilor au un impact important asupra calitii vieii
cetenilor europeni. Prin urmare, competitivitatea ntreprinderilor
de construcii constituie o tem important nu numai pentru cretere i
ocuparea forei de munc n general, ci i pentru garantarea
sustenabilitii acestui sector. Mai exact, construciile vor avea
cele mai importante creteri, dinamica importurilor o va egala din
nou pe cea a exporturilor, consumul va crete ntr-un ritm mult mai
accelerat.
Programul Prima Casa
Efectul multiplicator in economie al programului Prima Casa a
fost aproape zero, deoarece doar 5-6% din achizitii au vizat
locuinte noi, astfel ca sprijinul statului trebuie orientat catre
constructiile noi, a declarat joi directorul general al ANL,
Dumitru Nancu.Exista aceasta masura (Noua Casa) in programul de
guvernare si poate va fi din 2014, dar nu sunt eu in masura sa spun
acest lucru. Pentru a avea insa acest efect multiplicator
ineconomie, este important ca statul sa sprijine constructiile
noi", a spus Dumitru Nancu.
El aratat ca din cele 97.000 delocuintecumparate de la lansarea
programului PrimaCasa, doar 5-6% sunt construite dupa anul 1990.
"Prin modificarea programului, locuintele construite de ANL vor
putea fi vandute si prin Prima Casa, iar asta ne permite ca tot ce
obtinem dinvanzarisa investim inconstructiide alte proiecte", a
aratat Dumitru Nancu.
Printre Companiile listate la BVB se numar: Comcm SA.
Constana(CMCM), Compania Energopetrol SA. (ENP), SC. Transilvania
Construcii SA (COTR), Condmag SA (COMI), etc.3. Analiza
performantelor financiare i busiere ale companiei
3.1. Prezentarea companiei
Banca Romn pentru Dezvoltare sau BRD- Groupe Socit Gnrale (BRD
S.G.) BRD - Groupe Societe Generale este, de mai bine de un
deceniu, n topul bncilor universale din Romnia. Banca a fost
infiintata in 1923 sub numele deSocietatea Nationala de Credit
Industrialsi intre anii 1957-1990 a detinut in Romania monopolul
pentru finantarea pe termen mediu si lung a tuturor sectoarelor
industriale cu exceptia agriculturii si industriei alimentare.
Dupaprivatizarea catre Societe Generale, in 1998, BRD s-a dezvoltat
ca parte a unui grup de servicii financiare care include filialele
BRD Sogelease (leasing), BRD Securities (Intermediere tranzactii cu
valori mobiliare), BRD/SG Corporate Finance (consiliere in domeniul
privatizarilor, fuziunilor si achizitiilor), IFN BRD Finance
(credite de consum), ALD Automotive (gestiunea flotelor de
vehicule) si SGAM BRD (gestiunea activelor).
In prezent, este a doua banca din Romania din punct de vedere al
activelor, unul dintre marii finantatori ai IMM-urilor, precum si
unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata de corporate
banking din Romania - leaderi pe segmentul de credite sindicalizate
la sfarsitul anului 2012. Societatea este listata laBursa de Valori
Bucuresti,actiunile BRDfiind tranzactionate la categoria I.
Concurenii BRD sunt firme care-i disput acceasi categorie de client
iar n situaii acceai furnizori de prestatii de servicii. Printre
principalii concurenti ai BRD se numr Banca Comercial Romn, Banca
Transilvania, Raiffeisen Bank, HVB, Volksbank, Banca Romneasc.
Grafic 1. BRD evolutie fata de Indicele BET
Sursa: www.ktd.roBETA>1 => BETA supraunitar
Actiunea va reactiona mai puternic decat piata, crescand si
scazand mai mult decat aceasta.
n perioadele de recesiune actiunile scad mai mult decat BET, iar
n periodele de avnt actiunile cresc mai mult decat indicele
BET.
SIF Transilvania
Societatea de Investitii Financiare Transilvania (SIF
Transilvania) a fost infiintata la 1 noiembrie 1996 ca succesoare a
Fondului Proprietati Private III Transilvania. Este un fond inchis
de investitii autoadministrat si cu capital integral privat
romanesc. Societateaeste membru plin al Asociatiei Europene a
Capitalului de Risc (EVCA), cu sediul in Bruxelles-Belgia, din anul
1995 i este listata la Bursa de Valori Bucuresti, categoria I.
Obiectul de activitate il contintuie administrarea si
gestionarea actiunilor la societatile comerciale pentru care s-au
emis actiuni proprii, corespunzator certificatelor de proprietate
si cupoanelor nominative de privatizare subscrise de cetateni;
gestionarea portofoliului de actiuni si efectuarea de investitii
financiare in vederea maximizarii valorii propriilor actiuni;
mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoanele
fizice si persoanele juridice si plasarea lor in valori mobiliare.
Societatea poate face plasamente diversificate in actiuni,
obligatiuni si alte titluri financiare.
Grafic 2. SIF3 evolutie fata de Indicele BET
Sursa: www.ktd.roBETA>1 => BETA supraunitarPretul aciunii
este mai volatil decat piaa de capital.Actiunea va reactiona mai
puternic decat piata, crescand si scazand mai mult decat
aceasta.
n perioadele de recesiune actiunile scad mai mult decat BET, iar
n periodele de avnt actiunile cresc mai mult decat indicele
BET.ZentivaSocietatea a luat nastere in 1962, an in care a fost
infiintata Intreprinderea de Medicamente Bucuresti Bucuresti. Dupa
anul 1990, societatea a fost redenumitaSicomed SA, fiind listata
laBursa de Valori Bucuresti(Categoria a-II-a, simbol bursier SCD)
in anul 1998. In anul urmator procesul de privatizare al acestei
companii s-a incheiat ca urmare a achizitionarii pachetului
majoritar de actiuni de un grup de investitori institutionali,
printre care si BERD. Dupa privatizare, noii actionari demareaza
procesul de modernizare si privatizare, compania fiindachizitionata
in anul 2005de catre grupul farmaceuticZentiva.
Compania este specializata in dezvoltarea, producerea si
comercializarea de produse generice. Portofoliul actual al grupului
contine circa 270 de produse in 500 de forme farmaceutice de
prezentare si acopera o gama larga de arii terapeutice.
n ceea ce privete vnzrile la export, rezultatele obinute n sunt
foarte bune, n cretere mbuntirea activitii de export fiind unul
dintre obiectivele strategice ale companiei pe termen mediu i lung.
In present societatea este prezenta in Republica Ceha, Slovacia,
Polonia, Rusia, Bulgaria, Ucraina, Romania etc.Are o lichiditate
redusa la bursa, insa a distribuit constant dividende in ultimii
trei ani. In present Zentiva este controlata de catre grupul
farmaceutic Sanofi-Aventis (care detine direct 6,73% din actiuni si
indirect prin vehiculele investitionale Venoma Holding Limited si
Zentiva NV, aproape 75%
Zentiva este unul dintre primii 10 producatori romani existenti
pe piata farmaceutica din Romania, o piata dinamica si foarte
competitiva.
Companiile din domeniul famarceutic cu care concureaz Zentiva
sunt: GSK Europharm, NOVARTIS, PFIZER, BIOFARM, TERAPIA Cluj si
ANTIBIOTICE Iasi.Grafic 3. SCD evolutie fata de Indicele BET
Sursa: www.ktd.roBETA>1 => BETA supraunitar
Actiunea va reactiona mai puternic decat piata, crescand si
scazand mai mult decat aceasta.
n perioadele de recesiune actiunile scad mai mult decat BET, iar
n periodele de avnt actiunile cresc mai mult decat indicele
BET.
S.C. Transilvania Cluj S.A.Transilvania Constructii SA Cluj
Napoca este principala societate desprinsa din fostul constructor
edilitar al municipiului Cluj-Napoca (Trustul de Constructii
Civile). Societatea a fost privatizata in anul 1999, cand Asociatia
Salariatilor a preluat pachetul majoritar de actiuni de la AVAS. De
atunci i pn n prezent compania a devenit una dintre cele mai
respectate i de succes de pe piaa construciilor clujene. Aceast
poziie a fost dobndit datorit profesionalismului angajailor i a
fost susinut de dotarea tehnic modern i de resursele de care
dispune firma, care i permit s vin n ntmpinarea celor mai exigente
cerine ale clienilor. Principala activitate a societatii este
reprezentata de constructia de cladiri si lucrari de geniu civil.
Pe langa activitatea de constructii societatea mai administreaza si
Parcul Logistic Transilvania, obtinand venituri din inchirierea
spatiilor comerciale care compun acest parc logistic.Principalii
concurenti ai companiei sunt: ACI Cluj S.A., Napoca S.A., TCI
Contractorul General S.R.L., Parcul Logistic TETAROM.Grafic 4. COTR
evolutie fata de Indicele BET
Sursa: www.ktd.roBETA BETA subunitar Valorile subunitare ale
indicatorului BET arata ca pretul actiunii va reactiona mai slab,
adica va creste si va scadea mai putin decat piata.
n perioadele de recesiune actiunile cresc mai mult decat BET,
iar n periodele de avnt actiunile scad mai mult decat indicele
BET.Petrom
Petrom SAa fost infiintata in anul 1991 sub forma Regiei
Autonome a Petrolului RA, care va fi reorganizata in 1997 sub
formaSocietatii Nationale a Petrolului Petrom SA.In anul 2004
compania a fost privatizata catregrupul austriac OMV, care a
preluat 51% din capitalul social. Ulterior, compania a achizitionat
filialele OMV din Romania, Bulgaria si Serbia care operau
benzinarii OMV in acesta tari. Actiunile Petromsunt listate laBursa
de Valori Bucurestiinca din septembrie 2001
Petrom este cea mai mare companie din domeniul petrol-gaze din
Romania. Activitatile principale sunt extractia petrolului si a
gazelor naturale, rafinarea petrolului si vanzarea produselor
obtinute. Petrom este implicata de asemenea si industria
energetica, precum si in cea chimica, comercializand derivati
chimici obtinuti din titeiul prelucrat. Societatea detine vaste
campuri petrolifere atat in Romania, cat si strainatate, in special
in Kazahstan si zona Caspica. Operatiunile derulate de emitent se
desfasoara si in tarile limitrofe. Petrom SA este, incepand cu anul
2005 o subsidiara a OMV AG.
Petrom este compania cu a doua capitalizare de la bursa de 5,8
miliarde euro, fiind cel mai mare producator de titei si gaze din
sud-estul Europei. Este o companie solida cu rezultate financiare
exceptionale. Acest fapt confera stabilitate evolutiei cursului la
bursa, ceea ce face din SNP o actiune recomandata dintr-un
portofoliu de risc redus. Descoperirea unor zacaminte semnificative
de gaze din Marea Neagra creaza premise favorabile pentru afacerile
Petrom pe termen mediu.
Principalii concurenti ai Petrom pe piata interna sunt:
Rompetrol,Lukoil,MOLsiAgip, iar pe segmentul de gaze naturale,
competitorul central este compania de statRomgaz.Grafic 5. SNP
evolutie fata de Indicele BET
Sursa: www.ktd.roBETA>1 => BETA supraunitar Pretul aciunii
este mai volatil decat piaa de capitalActiunea va reactiona mai
puternic decat piata, crescand si scazand mai mult decat
aceasta.
n perioadele de recesiune actiunile scad mai mult decat BET, iar
n periodele de avnt actiunile cresc mai mult decat indicele
BET.3.2. Analiza performantelor fianciare/bursiereBRD- Groupe Socit
Gnrale (BRD)PER
Price Earning RatioEPS
Earning per shareRata globala de indatorareROA
Rata rentabilitatii financiareROE
Rata rentabilitatii economice
2012 IV(17,03)-0,47630,88--0,79%
2012 III483,70,01490,881,6%0,24%
2012 II157,070,05650,883,81%0,57%
SIF Transilvania (SIF3)
PER
Price Earning RatioEPS
Earning per shareP/VUAN
Pret/Activ net contabilROERata rentabilitatii financiareROARata
rentabilitatii economice
2012 IV3,660,190,6825,18%24,86%
2012 III3,110,180,5637,73%36,84%
2012 II4,340,100,4233,56%28,13%
De-a lungul anului 2012, putem observa un indice PER foarte mic
in cazul SIF3, cu valori in descrestere spre finalul anului. Avand
un indice PER foarte scazut, poate insemna ca este atractiva pentru
cumparare, dar poate indica si faptul ca profiturile viitoare se
asteapta sa fie mici. Indicele EPS detine valori foarte mici, dar
observam o crestere substantial a acestui indicator, crescand de la
0,10 in primul timestru la 0,19 in cel de-al treilea trimestru.
Indicatorul P/VUAN inregistreaza o crestere la finalul anului 2012.
Petrom (SNP)PER
Price Earning RatioP/BV
Price book valueLichiditatea generalaROA
Rata rentabilitatii financiareROE
Rata rentabilitatii economice
2012 IV6,731,1336,42%16,86%12,65%
2012 III7,121,1935,68%16,75%12,03%
2012 II6,781,3829,46%20,41%13,57%
Petrom are o valoare destul de ridicata a indicelui PER, aceasta
valoare poate indica relativa supraevaluare a companiei, insa in
egala masura, si poate de cele mai multe ori, o valoare ridicata a
acestui indicator, poate arata si increderea sporita de care se
bucura actiunea respectiva din partea investitorilor, pe diferite
considerente. P/BV este supraunitar,compania a creat valoare pentru
actionari, doarece suma pe care ar fi dispusi sa o plateasca
investitorii din piata este mai mare decat sum ape care ar primi-o
oricum acestia la lichidarea activelor.
Zentiva
PER
Price Earning RatioP/BV
Price book valueCifra de afaceri netaROA
Rata rentabilitatii financiareROE
Rata rentabilitatii economice
2012 III13,651,8202.703.99513,17%13,94%
2012 II20,571,88139.373.2719,15%9,73%
2012 I22,411,8 72.777.8617,73%8,1%
Indicele PER foarte ridicat al acestei companii poate fi un
semnal ca este momentul ca actiunea sa fie vanduta, dar si faptul
ca profiturile viitoare sunt de asteptat sa creasca. Intalnim un
P/BV supraunitar, care se mentine la o medie constanta ape
parcursul celor trei trimestre, putem spune ca piata accepta sa
plateasca un suprapret pentru activele firmei, datorita perceptiei
ca valoarea de piata a acestora este mai ridicata decat costul lor
istoric. Cifra de afaceri a companiei a crescut semnificativ de-a
lungul anului 2012, inregistrand o crestere cu aproape 130.000.000
in cel de-al treilea trimestru 2012. Putem observa ca ROE si ROA
cresc intr-un ritm constant care arata ca managementul firmei ofera
actionarilor mai multa valoare pentru banii investiti de ei.S.C.
Transilvania Cluj S.A. (COTR)
EPS
Earning per shareP/BV
Price book valueCoeficientul de indatorare globalaROA
Rata rentabilitatii financiareROE
Rata rentabilitatii economice
2012 III-0,54020,180,26-0,13%
2012 II0,33570,150,281,21%1.21%
2012 I-0,91840,170,300,53%0,62%
Se poate observa un prt foarte mic .Comparatie intre companii
din acelasi sectorSectorul financiarEPS Earning per shareBRDTLV
Banca TransilvaniaBCC
Banca Comerciala
2012 IV-0,47630,14520,008
2012 III0,01490,12030,0038
2012 II0,05650,08140,0029
P/VUAN Pret/Activ net contabilSIF1SIF2SIF3SIF4SIF5
2012 IV0,5390,69740,64180,67290,8001
2012 III0,5710,75370,67180,68650,783
2012 II0.55980,75890,62790,61130,7615
Sectorul energeticPER Price Earning RatioSNPPetrolexportimport
Bucuresti PEIRompetrol Well Services PTR
2012 IV6,7300
2012 III7,124,964,46
2012 II6,786,348,99
Sectorul farmaceuticPER Price Earning RatioSCDAntibiotice
Iasi
ATBBiofarm Bucuresti BIO
2012 III13,6517,2118,18
2012 II20,5716,620,86
2012 I22,4119,0421,69
Sectorul constructiilor
EPS Earning per share
COTRComcmSA. Constana
CMCMCondmag SA
COMI
2012 III-0,54020,0131-0,0299
2012 II0,33570,00520,0015
2012 I-0,91840,003-0,0187
3.3. Stiri, zvonuri despre companie1. Petrom
Petrom este interesata de preluarea unor activitati ale
PetromserviceCompania Petrom este interesata sa preia unele
activitati ale Petromservice, insa nu a facut o oferta oficiala in
acest sens, a declarat noul director general al Petromservice,
Gheorghe supeala, fost director de operare. "Petrom a facut o
oferta de a prelua serviciile pe care Petromservice le presteaza
pentru ei in interior, dar nu este o oferta oficiala, concreta", a
afirmat supeala.El a precizat ca nu este vorba de vanzarea
Petromservice, ci de transferul unor activitati catre compania
petroliera, impreuna cu personalul aferent.Zvonuri privind vanzarea
sau transferul catre Petrom sau OMV al unor activitati prestate de
Petromservice au circulat intens in ultima vreme, insa ele nu au
fost confirmate nici de OMV, actionarul majoritar al Petrom, nici
de Petromservice sau Petrom. supeala l-a inlocuit in aceasta
saptamana pe fostul director general Sorin Mihai, care ocupa in
prezent functia de presedinte al Consiliului de Administratie (CA)
al Petromservice.Petromservice a fost infiintata in 2002, prin
externalizarea unor servicii ale Petrom. Compania desfasoara
activitati de servicii petroliere, precum si in domeniul
constructiilor si este controlata de Asociatia Salariatilor
Petrom.Petrom a fost cumparata de la statul roman de catre grupul
austriac OMV, la sfarsitul anului 2004, printr-o tranzactie de 1,5
miliarde de euro. Petrom si Petromservice au incheiat in 2005 un
contract, valabil pana in 2012, care stabileste angajarea de catre
compania controlata de OMV a unui volum minim de lucrari in valoare
de 180 milioane de euro in 2006. Suma minima va descreste cu 10% in
fiecare din anii pana la finalizarea contractului.(Romania
Libera)
Pretul actiunilor OMV Petrom SNP a scazut in sedinta de ieri cu
5,6% (0,4511 RON la inchidere) dupa ce au aparut zvonuri pe piata
conform carora un vanzator ar avea de vandut un pachet de 0,81% din
actiunile SNP. Vanzatorul doreste sa ramana in anonimat iar
intermediarii vanzarii nu dau detalii desprea vanzare. Scaderea de
ieri a fost generate in mare parte de investitorii
mici.(www.goldring.ro)2. SIF Transilvania
Societatea de Investitii Financiare Transilvania (SIF3) va
incepe sa plateasca dividendele aferente anului trecut, din data de
1 august a acestui an, pentru actionarii care detin mai putin de
500 de actiuni.Divindendele au fost aprobate in AGA din data de 20
aprilie 2013 si reprezinta un nivel record pentru SIF3: 0,1750 de
lei pe actiune. Acesta este nivelul brut al dividendului din care
se scade si se impoziteaza la sursa 16%. SIF3 va plati, in total,
191.125.083 de lei, adica 90,07%, din profitul net realizat si
repartizat.(www.manager.ro)
Profitul SIF Transilvania a urcat cu 9% n primele nou luni, la
213,6 milioane lei.SIF Transilvania (SIF3) a nregistrat n primele
nou luni cel mai mare profit dintre SIF-uri, de 213,6 milioane lei
(48,4 milioane euro), respectiv cu 9% peste ctigul din perioada
similar a anului trecut, de 195,8 milioane lei. (Adevarul.ro)
3. ZentivaProductorul de medicamente Zentiva Romnia plnuiete
investiii de nou milioane de euro n urmtorii cinci ani, n vederea
creterii produciei cu 50%. n aceste condiii, este ateptat o cretere
a ponderii exporturilor de la 8% la 50%, n volum, n intervalul
respectiv.Zentiva investete n Romnia pe un teren fertil, nu pe o
baz necunoscut, a spus Dan Zaharescu, directorul executiv al
Asociaiei Romne a Productorilor Internaionali de Medicamente
(ARPIM). Acesta a explicat c Zentiva are pe piaa local o fabric
mare, fosta Sicomed, i c noile investiii se realizeaz pe o baz
foarte bun. Analizele lor de risc au artat c investiia este
profitabil, n ciuda impredictibilitii, a menionat
Zaharescu.Potrivit acestuia, Romnia a fost aleas n detrimentul
Asiei sau altor ri i datorit forei de munc supracalificate, care
este greu de gsit oriunde. n plus, Romnia este o ar sigur fa de
Grecia, Ungaria i chiar Bulgaria, a mai spus directorul executiv al
ARPIM.n prezent, fabrica Zentiva Romnia produce anual aproximativ
48 de milioane de cutii de medicamente. (incomemagazine.ro)
4. SC Transilvania Constructii SAParc Logistic Transilvania se
extinde!Parcul Logistic Transilvania detinut de SC Transilvania
Constructii SA, cel mai mare parc logistic din zona continua sa se
extinda cu o suprafata de 2ha. Extinderea s-a facut prin
achizitionarea unei suprafete de 2 ha de teren in imediata
vecinatate a Parcului Logistic Transilvania.
5. BRD
Actiunile BRD, impinse in sus de zvonuri
Pe o piata bursiera pe care se manifesta o tendinta de scadere
generala a cotatiilor, actiunile Bancii Romane pentru Dezvolare au
urcat ieri pana la 27.500 lei/actiune. Ultimul pret, de 27.000
lei/actiune a fost cu 2,6% mai mare fata de cel de miercuri.Pe
piata exista zvonuri confom carora actionarii bancii ar putea sa nu
aprobe in Adunarea Generala din data de 17 decembrie majorarea de
capitalului social cu diferente din reevaluarea activelor si
diferente de curs valutar in valoare de 700 miliarde de lei.'
(www.zf.ro)BRD a nregistrat n primele nou luni un profit de 51
milioane lei
BRD - Groupe Societe Generale (BRD) a nregistrat n primele nou
luni din acest an un profit net de 51 milioane lei (11,5 milioane
euro), potrivit informaiilor transmise de banc, joi, Bursei de
Valori Bucureti (BVB).
"Evoluia pieei bancare din Romnia n trimestrul al treilea al
acestui an nu a fost favorizat de condiiile macroeconomice, cererea
de creditare rmnnd la un nivel sczut. Totui, piaa persoanelor
fizice i-a continuat evoluia pozitiv, n special datorit programului
Prima Cas", arat BRD ntr-un raport.(www.incomemagazine.ro)II.
Analiza tehnica
Analiza tehnica poate fi definita ca fiind studierea pietei prin
intermediul graficelor in vederea determinarii directiei viitoare a
pretului. Piata este dominata de emotii, emotii care se reflecta in
pretul activului respectiv. Un analist tehnic incearca
cuantificarea acestor emotii, la care se mai adauga un set de
instrumente specifice analizei tehnice, iar prin acest mix se
doreste previzionarea viitoare a cursului. Acest tip de analiza se
bazeaza pe vizualizarea si interpretarea trecutului in ideea
identificarii miscarilor ulterioare. Acolo unde exista grafic si
date suficiente se poate face analiza tehnica. Intr-o alta ordine
de idei, analiza tehnica se apropie mai mult de o arta decat de o
stiinta exacta. Daca analiza fundamentala ne sugereazaCEsa
cumparam, analiza tehnica ne arataCANDsa cumparam.1. Analiza de tip
linie
Graficul de tip linie este cel mai simplu mod de reprezentare a
evolutiei preturilor folosind un grafic. Constructia sa este bazata
pe unirea punctelor dintr-o serie de date. Aceasta serie se poate
baza pe preturile de deschidere pe maxime sau minime sau pe
preturile de inchidere. De obicei sunt folosite preturile de
inchidere deoarece sunt considerate a fi cele mai relevante.
Avantajul principal este dat de simplitatea sa iar dezavantajul de
lipsa detaliilor privind evolutia in cadrul intervalului
detimpreprezentat de un singur punct.
BRD- Groupe Socit Gnrale (BRD S.G.) BRD
Sursa:www.ktd.ro
10.12.2013-20.12.2012=> Benzile Bollinger se apropie,
anuntand posibilitatea inceperii unui nou trend, probabilitatea
unei cresteri bruste a preturilor volatilitate scazuta risc redus.
In continuare urmarim ca preurile ating n mod continuu banda
Bollinger superioar, acestea fiind considerate a fi supraevaluate,
atragand declansarea unui semnal de vanzare. De asemenea si
indicele RSI este mai mare de 80, aratand ca piata este extrem de
supra cumparata. Observam ca RSI atinge un maxim si apoi coboara,
identificand un top (pret maxim), pretul actiunii fiind supra
evaluat.15.10.2013-30.10.2013Observam ca in prima parte a
intervalului analizat benzile Bollinger se ingusteaza, indicand o
volatilitate scazuta, este probabil ca piata sa initieze un nou
trend, dar ar fi bines a asteptam daca el este unul crescator sau
descrescator si sa fructifcam in aceasta directie. Indicele RSI
este la un nivel de echilibru, urmand a se produce modificari ample
pe piata.
SIF Transilvania
Sursa:www.ktd.ro 02.05.2013-30.05.2013=>Observam ca este o
perioada cu modificari radicale de pret, benzile Bollinger se
largesc pentru a deveni mai accesibile/tolerante, pretul actiunii
devine mai volatil risc mare. Pretul actiunii strapunge limita
inferioara a benzii, presupune continuarea miscarii descendente,
dupa care pretul revine in interiorul bezii, indicand o schimbare
de trend. De asemenea si indicele RSI in acest interval de timp se
situeaza undeva la nivelul 30 sugerand o piata supravanduta si o
schimbare de trend a pretului in sus actiunea fiind la limita
subevaluarii =>semnal de cumparare. 04.10.2013-30.10.203=>
Benzile Bollinger se ingusteza, putem remarca o zona de
volatilitate extrem de scazuta, un risc redus, piata este
linistita, urmand a se crea miscari ample, fapt generat si de
pozitia indicelui RSI. In intervalul analizat acesta se situeaza la
nivelul de 30, indicand o piata supravanduta si o schimbare de
trend, dupa care creste la 50 si putem spune ca piata este
echilibrata, urmand a ajunge la 70-80, piata fiind in conditii de
supracumparare => semnal de vanzare Zentiva
Sursa:www.ktd.ro
15.05.2013-30.05.2013=> Banda Bollinger se largeste, putem
remarca o zona de volatilitate mare, riscul fiind mare iar pretul
strapunge limita inferioara a benzii ceea ce indica schimbarea
pretului in urmatoarele 10 zile a trendului. Indicatorul RSI atinge
limita de 50, piata actiunilor fiind echilibrata.
10.10.2013-30.10.2013=> Banda Bollinger se ingusteaza indicand o
volatilitate scazuta, iar riscul scazut favorizeaza cumpararea de
actiuni. Pretul actiunii depaseste limita superioara a benzii
Bollinger si avem in perioada imediat urmatoare o scadere de pret.
Indicatorul RSI scade sub nivelul de 70, indicand o piata
supracumparata si o schimbare de trend a pretului in jos, actiunea
fiind considerata supra-evaluata=> semnal de vanzare. S.C.
Transilvania S.A. Cluj
Sursa:www.ktd.ro 26.08.2013-27.09.2013=> Pretul actiunii
sparge limita benzii superioare Bollinger, generand o schimbare de
trend Volatilitatea actiunilor este mare, deci riscul mare impune
prudenta in cumpararea de actiuni. Indicele RSI atinge pragul de 80
ceea ce ne indica o piata extrem de supra cumparata, actiunile
fiind supraevaluate. Avand in vedere ca in perioada imediat
urmatoare RSI inregistreaza o scadere sub 70, acest lucru indica o
perioada de vanzare. 02.11.2013-27.11.2013=> Dupa o volatilitate
scazuta, obsrvam ca banda Bolinger iar se largeste, pretul actiunii
sparge iar limita superioara a acesteia, indicand un trend
puternic. Daca urmarim si indicele RSI acesta se situeaza la
nivelul de 70, sugerand o piata supracumparat, dar si un semnal e
vanzare. Petrom
Sursa:www.ktd.ro21.01.2013-30.01.2013=> Observam ca este o
perioada cu modificari radicale de pret, benzile Bollinger se
largesc pentru a deveni mai accesibile/tolerante, pretul actiunii
devine mai volatil risc mare. Preurile ating n mod continuu banda
Bollinger superioar, acestea fiind considerate a fi supraevaluate,
generand o schimbare de trend, atragand declansarea unui semnal de
vanzare, fapt generat si de nivelul indicelui RSI care se situeaza
la nivelul 80, aratand o piata extrem de supracumparata, iar
actiunea fiind extreme de supraevaluata. 10.10.2013-30.10.2013=>
Pretul actiunii sparge limita superioara a benzii Bollinger,
generand o schimbare de trend, fapt sugerat de scaderea pretului
actiunii. In continuare putem observa ca benzile Bollinger se
largesc , volatilitatea actiunilor este mare, deci riscul mare
impune prudenta in cumpararea de actiuni. Din punctual de vedere a
indicelui RSI, acesta atinge pragul de 70 ceea ce ne indica o piata
in conditii de supracumparae. Avand in vedere ca in perioada
imediat urmatoare momentului analizat, RSI un nivel de 500, acest
lucru indica o perioada de echilibru, actiunile fiind la o valoare
reala.2. Analiza de tip lumanare
Acest tip de grafic ofera cel mai mare detaliu privind evolutia
in cadrul unei perioade.O lumanare este formata din corp
(reprezentat sub forma unui dreptunghi si care reprezinta diferenta
dintre pretul de deschidere si pretul de inchidere ) si umbre
(reprezentate de liniile plasate deasupra si sub corpul lumanarii
si care au rolul de a da informatii despre valoarile extreme,
minimul si maximul unei perioade). Pentru o imagine vizuala mai
buna lumanarile reprezentand perioade de crestere sunt colorate
diferit fata de cele de scadere. De obicei se folosesc perechi de
culori cum ar fi alb-negru, verde-rosu pentru a reprezenta
cresterea-scaderea.BRD- Groupe Socit Gnrale (BRD S.G.) BRD
01.08.2013 30.08.2013
In momentul analizat putem observa o serie de lumanari de
culoare verde. Aceasta serie incepe cu doua lumanari de tip cruce
sugerand o piata usor instabila, dar totusi in crestere, fapt
sugerat de urmatoarele lumanari de culoare verde. In continuare se
oberva o foarte mare presiune la cumparare, trendul fiind unul
destul de puternic, fapt sugerat de aparitia lumanarii de culoare
verde fara codite (Marubozu). Datorita presiunii mari de pe piata
este foarte probabil ca trendul sa continue. Observam totusi o
incercare nereusita de descrestere a pretului prin lumanarea de tip
Hanging Man ce se regaseste intr-un trend ascendant si are o umbra
foarte mica in partea de sus ce semnifica o usoara schimbare de
trend. Trendul pozitiv se continua prin aparitia lumanarii de
culoare verde fara codite, dupa care putem observa o usoara
instabilitate sugerata de cele doua lumanari de culoare rosie la
care umbra este mai accentuata decat corpul, semnifica o perioada
de indecizie. Aceste doua se manifesta pe un trend in general
pozitiv si putem deduce ca nu exista cumparatori suficienti pentru
a sustine cresterea si o scadere este posibila. Perioada de sfarsit
a trendului pozitiv este marcata de lumanarea de culoare verde
(Marubozu), dupa care urmeaza inevitabila descrestere a trendului.
Aceasta descrestere este sugerata de prezenta lumanarilor de
culoare rosie cu corpul lung. Putem spune ca trendul negativ este
puternic, existand o presiune mare asupra pretului.
30.10.2013 15.11.2013 Putem obsera ca lumanarea verde cu codita
de sus Inverted Hammer ("ciocan rasturnat") apare pe un trend
negativ ceea ce inseamna ca trendul s-a terminat si ca va incepe un
trend pozitiv. Aparitia lumanarii de tip cruce, arata o piata usor
instabila, dar totusi in crestere, fapt sugerat si de urmatoarele
doua lumanari verzi (Inverted Hammer). Urmatoarea lumanare este una
de tip cruce, ceea ce arata pretul a variat doar intre niste limite
stranse datorita acalmiei in piata si a volatilitatii mici. Totusi
se mai forteaza o usoara crestere prin lumanarea verde fara codite,
dar pretul va incepe sa scada.Dupa o crestere de pret avem
lumanarea rosie fara codite (Marubozu) care semnifica ca pretul de
deschidere este egal cu pretul maxim iar pretul de inchidere este
egal cu pretul minim. Aceasta lumanare semnifica prezenta masiva a
cumparatorilor si ca pretul poate continua in scadere. Corpul
acesteia este destul de lung rezultand ca trendul este unul
puternic. Urmatoarea lumanare este una fara fara codita de sus
(Hanging Man) si arata ca este posibil ca trendul sa devina
crescator. Daca urmarim aparitia acesteia, obesrvam ca trendul s-a
schimbat, urmarind directia opusa, fapt sugerat si de urmatoarea
lumanare verde, dar totusi nu foarte puternica. In continuare
urmarim ca trendul continua sa scada, prin aparitia lumanarilor
rosii (Shooting Star si Marubozu) care arata sfarsit de trend
pozitiv si inceput de trend negative.SIF Transilvania
30.08.2013 16.09.2013
In perioada analizata putem observa un trend puternic negativ
marcat de o serie de lumanari de culoare rosie. Trendul incepe cu o
lumanare de culoare rosie la care putem observa lipa coditelor
(Marubozu), ce ne sugereaza o presiune mare la vanzare. Urmatoarea
lumanare de culoare rosie sugereaza continuarea trendului, acesta
ramanand la fel de puternic, fapt sugerat de corpul lung al
lumanarii. Pe fondul negativ al trendului putem remarca prezenta
unei serii lumanari de culore rosie cu coditele inegale,
semnificand faptul ca vanzatorii au dominat in prima parte a
perioadei, dar cumparartorii au revenit in forta in a doua parte a
sesiunii de tranzactionare. In continuare putem observa o lumanare
de culoare rosie de tip Shooting Star ce previne o schimbare de
trend, fapt sugerat si de succesiunea lumanarilor de culoare verde
cu corp lung.
02.11.2013 16.11.2013
Se observa o crestere puternica a pretului actiunii, fapt
reprezentat prin cele doua lumanari verzi, trendul este puternic
datorita corpurilor lungi ale acestora, semnificand in acelasi timp
aducerea unui trend negativ. Aceasta descrestere este generata de o
succesiune de lumanari rosii, dintre care prima este una cu
coditele inegale, fapt ce sugereaza ca vanzatorii au revenit in
forta pe final si au coborat pretul de la valorile mari impuse de
cumparatori.Urmatoarea lumanare este una de tip cruce, iar lipsa
corpului arata faptul ca pretul de inchidere este egal cu pretul de
deschidere. Trendul negativ este in continuare marcat de cele doua
lumanari rosii cu o singura codita. Lumanarile de tip cruce arata o
usoara instabilitate pe piata, incercandu-se o crestere, dar pretul
actiunii continua sa scada, prin lumanarea rosie care arata o
presiune mai mare la vanzare, aceasta scadere fiind urmata de o
usoara crestere.
Zentiva
31.10.2013-13.08.2013n aceast perioad se poate observa o cretere
puternic a preului (trend pozitiv) reprezentat prin cele trei
lumnari de culoare verde (Marubozu), aceast succesiune de lumnri
verzi fr codie semnificnd ns o scdere a interesului de cumprare.
Aceast cretere este urmat de apariia unei lumnri de tip Inverted
Hammer (ciocan rsturnat) care arat ca va fi n continuare un trend
pozitiv, fapt sugerat si de urmtoarea lumnare verde de tip
Marubozu. Lumnrile de tip punct ne arat c preul minim este egal cu
preul maxim. n continuare apare un trend usor negativ marcat de
lumnarea rosie de tip Marubozu care arat ca exist o presiune mare
la vnzare. Lumnarea de tip Inverted Hammer ne arat ca s-a terminat
un trend negativ si urmeaz un trend pozitiv care se mentine, fapt
sugerat i de prezena urmtoarelor lumnri verzi de tip Marubozu. S.C.
Transilvania S.A. Cluj
23.08.2013-05.09.2013Pentru acest perioad, se poate observa din
grafic o cretere puternic a preului, trendul fiind unul puternic,
sugerat de corpurile lungi ale lumnrilor verzi. Primele dou lumnri
verzi fr codi sunt de tip Marubozu i arat o presiune puternic la
cumprare fiind urmate de o lumnare verde de tip Inverted Hammer
care arat ca tocmai s-a terminat un trend negativ (n perioada
anterioar) i a nceput un trend pozitiv (perioada curent), care se
mentine n continuare, fapt sugerat prin urmtoarele dou lumnri
verzi. Trendul va devenii unul negativ, fapt sugerat prin apariia
lumnrii de tip Hanging Man care arat sfrit de trend pozitiv i
nceput de trend negativ. Acest trend negativ nu este foarte
puternic datorit faptului c n continuare apare o lumnare roie cu
codia in jos (Inverted Hammer) care arat sfrsit de trend negativ i
nceput de trend pozitiv, sugerat imediat prin apariia lumnrii verzi
de tip Hammer.
25.10.2013-14.11.2013n perioada analizat se observ o scdere
puternic (trend negative), reprezentat de lumnrile rosii, trendul
negativ fiind sugerat de corpul lung al primei lumnri rosii
(Hanging Man). Cele dou lumnri roii de tip Marubozu semnific faptul
ca e o presiune mare la vnzare, preul de nchidere fiind egal cu
preul minim, iar faptul ca corpurile lor sunt mici arat lipsa unui
volum mare de tranzacii. Acest perioad, ns, este urmat de un trend
puternic pozitiv sugerat prin cele trei lumnri verzi (Inverted
Hammer) cu corp mare i codi care arat faptul c s-a concurat cu un
grup mai mare de cumprtori.
Petrom
31.07.2013-13.08.2013Putem obsera ca lumanarea verde cu codita
de sus Inverted Hammer apare pe un trend negativ ceea ce inseamna
ca trendul negativ s-a terminat si ca va incepe un trend pozitiv.
Trendul pozitiv se continua prin aparitia lumanarii de culoare
verde Hammer, dupa care putem observa o usoara instabilitate
sugerat de cele doua lumnari de culoare roie care semnific o
perioad de indecizie. Aceste dou se manifest pe un trend n general
pozitiv i putem deduce c nu exist cumprtori suficieni pentru a
susine creterea i o scdere este posibil. Aceast perioad este urmat
ns de un trend pozitiv sugerat prin cele dou lumnri verzi de tip
Hammer i Inverted Hammer cu codia mica care arat o presiune mare la
cumprare. n continuare apar trei lumnri roii sugernd o perioad de
scdere puternic. Prima lumnare de tip Shooting Star arat sfrit de
trend pozitiv i nceput de trend negativ, lumnarea rosie cu codie
inegale aratnd o evolutie puternica n ambele sensuri. Pentru c
preul de nchidere se apropie foarte mult de cel de deschidere
rezult c vnztorii i cumprtorii au putere relativ similar n pia i
situaia e indecis. coada fiind mai lung n partea de jos nseamna c
vnztorii au dominat n prima parte a perioadei dar cumprtorii au
revenit n for n a doua parte a sesiunii de
tranzacionare.31.10.2013-20.11.2013n aceast perioada putem observa
un trend puternic pozitiv sugerat prin prezena celor cinci lumnri
verzi, trend care ncepe cu lumnarea verde Hammer i este urmat de
cele patru lumnri verzi Inverted Hammer, care arat sfritul
trendului negativ i nceperea unui trend pozitiv, unul destul de
puternic, fapt sugerat prin corpurile lungi ale lumnrilor. n
continuare urmeaz o lumnare roie cu codie inegale ceea ce nseamn c
vnztorii au dominat n prima parte a perioadei dar cumprtorii au
revenit n for n a doua parte a sesiunii de tranzacionare, urmat de
dou lumnri roii Hanging Man care ne arat sfrit de trend pozitiv i
inceput de trend negativ. Prezena urmtoarei lumnri verzi cu dou
codie arat faptul c situaia este indecis. Apoi urmeaz un trend
puternic negativ, cele dou lumnrii roii cu dou codie arat faptul c
att cumprtorii ct i vnztorii au pondere egal n pia fiecare reusind
sa anuleze efectul celuilalt. Urmtoarele dou lumnri verde i roie cu
coada lunga in partea superioada arat ca vanzatorii au revenit in
forta pe final si au coborat pretul de la valorile mari impuse de
cumparatori. La sfrsit apare un trend pozitiv sugerat prin cele dou
lumnri verzi.
In functie de nivelul de aversiune a investitorului fata de risc
putem imparti actiunile in 2 categorii
1. actiunea cu cel mai mic riscSIF Transilvania
2. actiunea cu cea mai mare rentabilitateZentiva
Investitorul trebuie sa isi stabileasca anumite obiectieve si
anume:
1. doreste sa isi maximizeze profitul, caz in care va alege
actiunile care promit cea mai mare rentabilitatea dar cu un risc pe
masura:Transilvania Constructii, Zentiva, Petrom2.doreste sa isi
minimizeze riscul acceptand un nivel de rentabilitate mai
scazut:BRD, SIF Transilvania
Se observa faptul ca Zentiva ofera un nivel de rentabilitate
inferior rentabilitatii oferite de Transilvania
Constructii insa cu un risc mai ridicat. In aceste conditii
actiunea Zentiva poate fi catalogata ca fiind ineficienta
in raport cu Transilvania Constructii.In celalalt sens putem
observa faptul ca la un nivel aproximativ egal de risc
SIF Transilvania ofera o rentabilitatea mai mult decat dubla
fata de BRD. In acest caz BRD poate fi considerate
o actiune ineficienta.
25