ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA FACULTATEA „ FINANŢE” CATEDRA “BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ” Dorina GUŢU EVOLUŢIA COMPARATIVĂ A PUTERII DE CUMPĂRARE A LEULUI MOLDOVENESC FAŢĂ DE RUBLA RUSEASCĂ ÎN PERIOADA SEMESTRULUI I AL ANULUI 2012: TENDINŢE, FACTORI, PERSPECTIVE STUDIU DE CAZ la disciplina universitară MONEDĂ ŞI CREDIT Autor: Dorina GUŢU 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
FACULTATEA „ FINANŢE”
CATEDRA “BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ”
Dorina GUȚU
EVOLUȚIA COMPARATIVĂ A PUTERII DE CUMPĂRARE A LEULUI
2. EVOLUŢIA CURSULUI VALUTAR AL LEULUI MOLDOVENESC
ÎN RAPORT CU RUBLA RUSEASCĂ ...... ................................................................…12
ÎNCHEIERE… ………………….……………………………………………………………...18
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..…………...20
ANEXE………………………………………………………………………………………….21
INTRODUCERE
2
Actualitatea temei: O altă problemă ce trebuie luată în considerare este determinată de
influenţele exercitate asupra cursului de schimb de către factorii economici, financiari, politici,
sociali şi psihologici. Inflaţia, evoluţia preţurilor internaţionale, nivelul dobânzilor pe piaţa
internaţională sunt elemente a căror evoluţie se află în strânsă interdependenţă cu raportul de
schimb, fiind dificilă delimitarea acestor influenţe. Ca urmare, se impune realizarea unei abordări
multidimensionale şi nu singulare. Deasemenea, se impune o analiză atentă a potenţialului
economic, situaţiei balanţei de plăţi, rezervelor naturale, potenţialului uman şi tehnologic,
rezervelor valutare ale statului care emite moneda, pentru diminuarea eventualelor erori precum
şi a contextului internaţional ce îşi exercită o influenţă considerabilă asupra cursului de schimb.
În condițiile în care remitențele din Rusia au o tentință de creștere și tranzancțiile cu ruble
rusești ascend, analiza evoluției puterii de cumpărare a leului moldovenesc în raport cu rubla
rusească este o direcție importantă și prezintă interes pentru economia țării.
Scopul cercetării studiul aspectelor teoretice și metodologice de formare a cursului valutar
și analiza evoluției puterii de cumpărare a leului moldovenesc în raport cu rubla rusească.
Sarcinile studiului de caz sunt impuse de scopul lucrării și sînt:
- analiza conținutului de mecanism al cursului valutar, factorii de influiență;
- analiza evoluției cursului valutar dintre leul moldovenesc și rubla rusească;
- indentificarea factorilor ce au determinat cotarea rublei rusești pe piața valutară
autohtonă și perspectivelor în viitor.
Obiectul investigat îl constituie mecanismul cursului valutar piața valutară autohtonă.
Metodologia cercetării se bazează: analiza documentară; culegerea informaţiei obiective,
studiul experţilor din domeniul pieței valutare, observaţia, analiza de conţinut, calculele
automatizate.
Baza informaţională al lucrării este constituită din acte legislative și normative ale
Republicii Moldova; lucrări de specialite editate în Republica Moldova, România, Federația
Rusă și alte state; materiale factologice și date statistice furnizate de BNM,.
Structura studiului de caz, care îndrumează sugestiv în conţinutul lui, este impusă de
scopul și sarcinile studiului și anume: introducere, două capitole, concluzii, bibliografie și enexe
Primul capitol este dedicat elucidării aspectelor teoretice aferent mecanismului cursului
valutar, metodelor de calcul și factorilor de influiență.
Capitolul doi este consacrat analizei evoluției cursului valutar dintre leul moldovenesc și
rubla rusească în perioada semestrului I al anului 2012, identificarea factorilor ce au determinat
cotarea rublei rusești pe piața valutară autohtonă și a perspectivelor de consolidarea a puterii de
cumpărarea a leului moldovenesc
3
1. MECANISMUL CURSULUI VALUTAR: CONȚINUT,
CLASIFICARE, FACTORI
Realizarea schimburilor valutare impune compararea valorică a unităţilor monetare internaţionale
prin intermediul unui raport cunoscut sub numele de curs de schimb sau curs valutar. Indiferent de tipul
operaţiunii realizate (vânzare/cumpărare), sau de faptul că se realizează numai transferuri sau transformări
se impune stabilirea unui raport de valoare între diferite monede naţionale.
Cursul valutar sau rata de schimb reprezintă rezultatul raportului dintre valoarea - etalon
a unei monede, naţionale sau internaţionale, şi valoarea – etalon al altei monede, cu care se
compară în cadrul mecanismului cursului valutar.
(1.1)
unde:
Cv - cursul valutar sau rata de schimb;
En 1 - etalonul naţional al unei terţe ţări;
E I - etalon internaţional;
En 2 - etalon naţional al ţării care face comparaţia.
Cursul valutar influenţează extrem de mult asupra economiei mondiale şi în special
asupra comerţului extern şi a investiţiilor. Totodată cursul valutar ocupă un rol important şi în
politica monetară a ţării.
Funcţiile cursului valutar derivă din următoarele:
Cursul valutar în calitate de indicator economic. Cursul valutar permite de a calcula
preţul exportului sau importului şi volumului investiţiilor internaţionale în moneda naţională. La
nivelul macroeconomic cursul valutar este legat de inflaţie şi de alţi indicatori, care sunt
necesari de evaluat pentru realizarea contrapunerii internaţionale. Astfel cursul valutar poate
servi drept indicator al competitivităţii externe şi poate să indice direcţia în care trebuie de
corectat balanţa de plăţi a ţării. Dar mai întâi de toate cursul valutar este un indicator monetar şi
dă indiciu pieţei în ceea ce priveşte măsurile de politică monetară realizate în ţară.
Cursul valutar în calitate de scop sau instrument. Cursul valutar poate fi privit şi din
punctul de vedere al scopului politicii economice a statului. Statul poate gestiona cu cursul
valutar în acelaşi mod ca şi cu alte componente ale politicii monetare pentru obţinerea
rezultatelor dorite în domeniul inflaţiei, sectorului real sau al balanţei de plăţi.
4
Cv (En1 sauEni) En 2
= nEn 2 pentru 1 En 1 sau 1Ei
Cât priveşte clasificarea cursurilor valutare, potrivit FMI (1982) toate valutele în
dependenţă de nivelul lor de liberalizare se împart în trei grupe:
Valute cu cursuri fixe:
a) fixate de o valută;
b) fixate de un coş valutar.
Valute cu cursuri flexibile limitate:
a) curs flexibil limitat faţă de o valută;
b) curs flexibil limitat conform unei politici comune
Valute cu cursuri flotante1:
a) cursuri valutare corectate;
b) flotare corectată;
c) curs valutar flotant independent.
Complexitatea etalonului monetar sub forma sa actuală, de putere de cumpărare, face ca
modelele practice de determinare a cursului valutar să fie mult mai cuprinzătoare, fiind nevoie de
modele care să cuprindă influenţa unui număr mare de factori pentru o perioadă mare de timp. În
acest sens, modelul general al cursului valutar cuprinde:
- modelul cursului real, ;
- modelul cursului economic.
Între cele două niveluri ale cursului valutar (cel real şi cel nominal) se poate stabili
următoarea relaţie:
e =
E×P∗P
(1.2) unde:
e – cursul valutar real;
E – cursul valutar nominal (economic);
P¿- indicele preţurilor pe piaţa valutei;
P - indicele preţurilor pe piaţa monedei naţionale.
Informaţia privind cursul valutar poate fi utilizată în operaţiuni care ţin de procesul de
comunicare economică prin bani.
Astfel, cursul valutar poate fi utilizat pentru:
- evaluarea bunurilor;
- schimbul valutar;
- evaluarea fondurilor;
1 BNM declară un regim al cursului de schimb de tip „managed float” (cu flotare dirijată), însă deseori se observă opunerea ei contra presiunilor de apreciere a leului, fiind totodată mai permisivă in cazul tendinţelor de depreciere a lui.
5
Etalon PC
Grupa 2
Grupa 1
Grupa 5
Grupa 4+/–
+/–+/–
+/–
Plan naţional Plan internaţional
- reglarea comunicării prin bani.
Aceste utilizări ale informaţiei privind cursul valutar dovedesc utilitatea cunoaşterii corecte
a semnificaţiei sale privind valoarea aflată în circuit internaţional.
În Republica Moldova cursul de schimb se stabileşte prin raportarea la mai multe valute,
iar ponderea cea mai mare o deține dolarul american. Aceasta este principala valută de referinţă
la care se aliniază şi celelalte monede. Dar ce se întâmplă pe extern influențează totuși piața
valutară locală deşi într-o măsură mult mai mică faţă de ţările vecine. De exemplu evoluţia
perechii euro-dolar pe extern este reflectată în mare măsură şi pe intern. Dolarul american a
crescut în cotaţie comparativ cu leul. De fapt, euro s-a depreciat mult faţă de dolar, în prezent
paritatea euro-dolar pe pieţele externe este de un dolar şi 25 de cenţi pentru un euro. Respectiv,
consecinţele aşa-zisului război al valutelor se fac vizibile pe intern prin aprecierea și deprecierea
leului moldovenesc în raport cu principalele valute de referință.
În accepţiunea actuală moneda îşi exercită funcţiile prin raportarea ei directă la valoarea
paritară a puterii de cumpărare.
Multitudinea de factori care influenţează etalonul putere de cumpărare se clasifică în
factori interni care dau dimensiunea naţională a etalonului şi factori externi care condiţionează
dimensiuni le externe ale etalonului respectiv, alături de interpretarea internaţionala a factorilor
interni.
Factori interni
Grupa 1. Factori economici şi de evaluare redaţi prin P.I.B. şi preţuri.
Grupa 2. Factori de ordin monetar (dobândă, credit, masă monetară).
Grupa 3. Factori macroeconomici (situaţia finanţelor publice), sociali, politici, psihologici din
fiecare ţară.
Factori externi
Grupa 4. Poziţia economică a ţării respective pe piaţa internaţională redată de situaţia balanţei
de plăţi.
Grupa 5. Evoluţia raportului cerere/ofertă al monedei în cauză faţă de alte monede pe piaţa
internaţională.
Grupa 6. Factori economici, politici, militari, psihologici de pe piaţa internaţională precum şi
acţiunile instituţiilor financiar monetare internaţionale şi regionale.
Figura 1.1. Modelul factorilor de influenţare a etalonului – putere cumpărare
6
Fiecare din aceste grupe de factori acţionează în sens de formare şi modificare (+/–) a
etalonului monetar naţional care este acceptat în operaţiuni pe piaţa monetară internaţională 2.
Având informaţia privind evoluţia cursului leului moldovenesc faţă de dolar şi a principalilor
factori economici, financiari, monetari ai economiei moldoveneşti, factori care influenţează
cursul valutar putem stabili în ce măsură ei au avut un rol determinant asupra evoluţiei cursului
leului moldovenesc.
Grupa 1. P.I.B. şi preţurile
Problema ce se pune în continuare este aceea de a afla în ce mod se va schimba
puterea de cumpărare în urma apariţiei unor modificări în legătură cu evoluţia P.I.B. şi a
preţurilor. Creşterea PIB-ului va influenţa pozitiv asupra etalonului monetar, iar scăderea lui
negativ. Pentru aflarea gradului schimbării cursului valutar economic în funcţie de variaţia
preţurilor în momentul tn se foloseşte expresia:
Pc = [100 – (
100p 100)] (1.3)
în care:
Pc – modificare a etalonului putere de cumpărare ca urmare a modificării indicelui preţurilor
p – indicele preţurilor (100 plus creşterea faţă de perioada anterioară).
În aşa mod creşterea indicelui preţurilor va influenţa negativ asupra etalonului
monetar, iar scăderea lui negativ.
Grupa 2. Dobândă, credit, masă monetară
Monitoringul dobânzii, creditului şi a masei monetare în corelare cu evoluţia P.I.B. are un
efect favorabil asupra cursului valutar.
O creştere a dobânzii, descurajează cererea de credite şi în continuare se reduce creşterea
masei monetare ca rezultat se redresează cursul valutar economic. Pe când o relaxare a dobânzii
are efecte nefavorabile asupra cursului valutar economic.
Grupa 3. Factori financiari, politici, sociali, psihologici
Efectul acestor factori asupra cursului valutar economic este greu de cuantificat, mai uşor
fiind de apreciat evoluţia deficitului bugetar. Efectul său ajunge în cursul valutar prin dereglările
pe care deficitul le creează emisiunii de monedă naţională, prin atragerea masivă de capital intern
şi extern, prin creşterea fiscalităţii.
Grupa 4. Situaţia balanţei de plăţi
2 P. Bran, Relaţii financiare şi monetare internaţionale, Editura Economica, Bucureşti, 1995, p. 67.7
Cursul valutar economic este deosebit de sensibil la modul în care balanţa unei ţări se
echilibrează. Deficitul balanţei de plăţi determină o reducere a încrederii posesorilor semnelor
băneşti ale ţării. Excedentul balanţei de plăţi determină o sporire a încrederii pentru moneda ţării
respective.
Grupa 5. Raportul dintre cererea şi oferta de bani semni pe piaţa externă
Raportul cerere-ofertă poate acţiona prin intermediu exportului şi importului pe piaţă,
intervenind direct asupra monedei ţării. Modificarea în favoarea ofertei unei monede faţă de
cerere duce la influenţarea cursului valutar economic, diminuându-l.
Grupa 6. Factori economici, politici, sociali, militari, psihologici de pe plan
internaţional. Evenimentele internaţionale pot direct sau indirect să aducă prejudicii sau
avantaje pentru etalonul monetar naţional. Aceşti factori sunt subiectivi, relativi, imprevizibili şi
greu de apreciat ca influenţă asupra cursului valutar, de aceea modelele de decodificare sunt
foarte complicate, experienţa activităţii pe piaţa monetară având un rol esenţial.
Cursul valutar este preţul unei unităţi monetare exprimat într-o altă monedă, cu care se
compară valoric.
În practica bancară, este acceptată o marcare a cursului valutar. La o astfel de marcare
sunt stabilite locul unde se înscrie cursul valutar, valuta cotării (valuta cotată) şi baza cotării
(valuta de bază):
12,20
MDLUSD
→VALUTA COTATA→VALUTA DE BAZA
CURS VALUTAR
sau
VALUTA DE BAZA →VALUTA COTATA→
USDMDL = 12,20
CURS VALUTAR
Ultimele două cifre din înscrierea cursului valutar se numesc puncte procentuale (points)
sau pipsuri (pips). De exemplu, modificarea cursului valutar al leului moldovenesc faţă de
dolarul S.U.A. de la 14,20 la 14,30 lei pentru un dolar se apreciază ca o creştere a cursului
dolarului cu 10 puncte, iar dacă cursul francului elveţian s-a modificat de la 1,3896 la 1,3884
franci elveţieni pentru un dolar – o scădere a cursului dolarului cu 12 puncte.
O sută de puncte formează un număr de bază, care în jargonul dealerilor se numeşte
“figura mare” (big figure).
Metode de cotare valutară
8
Cotarea – reprezintă operaţiunea, prin care se stabileşte cursul unei monede în raport cu
alta. Prin metodă de cotare se subînţelege modalitatea specifică a fiecărei ţări de exprimare a
raportului de schimb al monedei naţionale cu monede străine.
În practica internaţională sunt cunoscute două metode de cotare:
– cotare directă (incertă, nesigură) (practicată de majoritatea ţărilor), unde cursul valutar
se exprimă prin numărul de unităţi monetare naţionale ce revin la o unitate (10, 100 sau 1000
unităţi) de monedă străină, de exemplu:
1 dolar S.U.A. = 14,3025 MDL (lei moldoveneşti)
10 ISK (coroane suedeze) = 1,8408 MDL
100 JPY (yeni japonezi) = 12,1254 MDL
1000 TRL (lire turceşti) = 0,0087 MDL
– cotarea indirectă (certă) (practicată pe pieţele valutare din Anglia, Uniunea Europeană,
Canada, Australia şi, din septembrie 1978, în S.U.A., parţial, a fost introdusă cotarea indirectă a